ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

ANALIZA DIAGNOSTIC LA SC ELIS SRL

Prof.coordonator : prof.univ.dr.Florina Bran

Studenti: Anghelina Andreea Alexandra

Bucuresti
2011-2012

CUPRINS:

Capitolul I
Prezentarea SC
1.1 Constituirea firmei si transformarile ei ulterioare pe care le-a cunoscut
1.2 Domeniul de activitate si modificarile pe care le-a inregistrat in decursul timpului
(nomenclatura produselor)
1.3 Organizarea structurala
1.4 Capitalul social si structura acestuia
1.5 Relatiile desfasuratecu amontelesi cu avalul
Capitolul II
Analiza diagnostic a domeniului financiar
2.1 Analiza dinamicii i structurii patrimoniului firmei
2.2 Analiza dinamicii i structurii veniturilor i cheltuielilor
2.3 Analiza fondului de rulment
2.4 Analiza vitezei de rotaie a activelor circulante
2.5 Analiza lichiditii i solvabilitii
2.6 Analiza rentabilitii
2.7 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul financiar
Capitolul III
Analiza diagnostic a domeniului comercial
3.1Piaa
3.2 Produsele
3.3 Preul
3.4 Furnizorii, beneficiarii i concurenii
3.5 Activitatea promoional
3.6 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul comercial
Capitolul IV
Analiza diagnostic a domeniului tehnic i tehnologic
4.1 Amplasamentul SC ELIS SRL
2

4.2 Cile de acces i mijloacele de transport

4.3 Resursele energetice i utilitile
4.4 Descrierea procesului de producie
4.4.1.Organizarea produciei
4.4.2.Echipamentele i procesele tehnologice
4.4.3.Capacitatea de producie
4.4.4.Calitatea produselor
4.4.5.ntreinerea i repararea utilajelor
4.4.6.Igiena i protecia muncii
4.5 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul tehnic i tehnologic
Capitolul V
Analiza diagnostic a domeniului resurselor umane
5.1 Structura i dinamica personalului
5.2 Remunerarea i motivarea personalului
5.3 Productivitatea muncii
5.4 Condiiile de munc
5.5 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul resurselor umane
Capitolul VI
Analiza diagnostic a domeniului managementului
6.1 Puncte forte i puncte slabe pentru domeniul managementului
Bibliografie

Analiza diagnostic la S.C ELIS S.R.L.

I Prezentarea SC
1.1.

Constituirea firmei si transformarile ei ulterioare pe care le-a cunoscut

Compania SC.ELIS SRL este una dintre cele mai moderne institutii de panificatie din

Romania, produsele sale concurand cu success pe piata romaneasca si nu numai. 1

1995-Ia fiinta S.C.ELIS SRL.,prin construirea primei sectii cu profil de fabricare a
painii pe trei linii tunel,avand o capacitate de 50 t/24h si a unui atelier de patiserie cu o
capacitate de 10t/24h.
1998-A doua sectie de panificatie cu profil de fabricare a painii pe 6 linii tunel cu
capacitatea de 100 t/24h si un cuptor tunel pentru specialitati de panificatie
2004-Incepe exploatarea morii de grau,prevazuta cu instalatii de curatare si macinare
avand o capacitate proiectata de 240 t/24h
2006-.Din acest an incepe restructurarea companiei si reorganizarea activitatii
acesteia.Astfel sunt achizitionate si instalate o noua si moderna moara elvetiana,marca
Buhler,un siloz de faina dotat cu transport pneumatic,precum si fabrica computerizata de paste
fainoase,tot marca Buhler.
Procesul de privatizare a fost benefic pentru societate,aceasta oglindindu-se in
principal rezultatele economic-financiare inregistrate de societate dupa privatizare.
Societatea este din punct de vedere tehnologic si organizatoric la nivelul
performantelor din Romania,lucru ce s-a realizat pe parcursul a 5 ani, prin investititii ale
asociatilor si prin reinvestirea profitului.
Intreprinderea lupta sa furnizeze produse si servicii de inalta calitate,astfel incat
clientii sa sa beneficieze de o valoare superioara,angajatii si partenerii de afaceri sa
impartaseasca succesul sau, iar actionarii companiei sa beneficieze de un randament superior
al investitiei.
In momentul actual,gama de produse de panificatie este una dintre cele cunoscute si
bine vandute din tara.Deviza companiei este: TOT CE SE FABRIC SE VINDE !

1.2.

Domeniul de activitate si modificarile pe care le-a inregistrat in decursul timpului

(nomenclatura produselor)

Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

Domeniul de activitate al firmei SC ELIS SRL este acela al panificatiei, intreprinderea

producand in cea mai mare parte franzele. Societatea are sediul in strada Avram Iancu, nr.73,
Tulcea, Romania.
SC ELIS SRL a investit in linia tehnologica de ultima generatie, complet automatizata,
de la operatia de mixare pana la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt
de calitate superioara (prospetime indelungata, culoare si forma constante), productivitatea
este marita, iar costurile sunt mult scazute.
De asemenea, entitatea a beneficiat de investitii majore. Gama de fainuri este obtinuta
din procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate, in conditiile stabilite de normele in
vigoar e.
1.3.

Organizarea structurala

Structura organizatorica de ansamblu a firmei.Organigrama(anexa 1)2:

Director general

Cercetare
dezvoltare

Achizit
ii

Resurse
umane

Productie

Financiar
Contabil

Marketing

Distributie
Aprovizionare

Transport

Planificare
productie

Depozitare
Produse
Finite

Depozitare
Materii
Prime

Organigrama reprezinta elementele component ale structurii de distributie pe nivele si linii

ierarhice existente, redate prin semne distincte. Ea poate fi apreciata ca un instrument deosebit

Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

de important pentru informare si analiza a organizarii conducerii, cat si in activitatea de

cercetare si proiectare a acesteia.
Prin intermediul organigramei se pot evidentia erori de subordonare a diferitelor posturi
sau compartimente , a gradului de incarcare a cadrelor de conducere, se pot face aprecieri
asupra respectarii unor principia generale de elaborare a structurii etc.
1.4.

Capitalul social si structura acestuia

Capitalul social este un concept sociologic folosit n economia politic, management,

teoria organizaiilor, tiine politice, sntate public i n toate tiinele sociale. Capitalul
social se refer n general la conexiunile din interiorul reelelor sociale, i ntre acestea. Cu
toate c exist o varietate de definiii nrudite, ce au fost descrise ca "un fel de panaceu
universal"3 pentru problemele societii moderne, toate definiiile au n comun ideea c
"reelele sociale au valoare. La fel cum o urubelni (capital fizic) sau o educaie universitar
(capital uman) pot s creasc productivitatea, la fel contactele sociale pot afecta
productivitatea indivizilor i a grupurilor.4
Capitalul social este format din aporturile tuturor asociailor. Msura n care asociaii
contribuie la formarea capitalului social este i msura n care acetia particip la mpr irea
profitului sub form de dividende. Capitalul social este divizat n: pri sociale n cazul
societii cu rspundere limitat facand astfel referire directa la societatea analizata si anume
SC ELIS SRL.
Legea 31/1990, cu modificrile n vigoare instituie urmtoarul plafoan minim de capital
social pentru societatea cu rspundere limitat, in concluzie avand in vedere SC ELIS SRL
trebuie sa aiba un plafon de 200 RON.
1.5.

Relatiile desfasurate cu amontelesi cu avalul

Beneficiarii (avalul) sunt reprezentati de locuitorii din zonele magazinelor unde se

comercializeaza painea produsa de SC. ELIS SRL.

Principalii concurenti sunt:

Portes, A. (1998). Social Capital: its origins and applications in modern sociology Annual Review of Sociology,
24, 1-24.
4
Putnam, Robert. (2000), "Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community" (Simon and
Schuster).

SC. Dobrogea Grup5

Prezen activ pe piaa local i naional, lider naional de pia pentru produse cu
avantaje competitive i nivel calitativ ridicat; Tehnic i tehnologie performant, adaptat
condiiilor pieei i care asigur raport optim calitate - pre;
Responsabilitate privind sntatea consumatorilor i a populaiei n general,
materializat printr-o ofert de produse echilibrate nutriional, fabricate n condiii de
siguran alimentar cu respectarea normelor europene n domeniu;
Pstrarea tradiiei romneti (ca tip de consum, arom, tehnologie de fabricaie)
armonios mpletit cu evoluia obiceiurilor n condiiile integrrii/globalizrii i a
particularitilor regionale dobrogene de insula multicultural.

SC. Dobre si Fii

SC. Boromir6

1994 - Ia fiin societatea comerciala S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea. Obiectul principal de
activitate l constituie achiziia, prelucrarea cerealelor, precum i valorificarea superioar a
finurilor prin seciile proprii de panificaie i patiserie.
1998 - Moara Cibin din SIBIU a fost preluat de ctre grupul Boromir, iar la sfr itul anului
2001, S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea a devenit acionar majoritar. Moara Cibin este dotat
cu mori performante ce proceseaz gru moale, gru dur i porumb.
2000 - A fost preluata moara de gru din Buzu. Moara produce n special finuri superioare,
putnd realiza ntreaga gam sortimental de produse de morrit i panificaie.
1999 2002 - n aceast perioad S.C. BOROMIR IND Rm. Vlcea achiziioneaz uniti de
tip Comcereal, avnd ca obiect principal activitatea de achiziie, pstrare i valorificare a
cerealelor.
2011 - Pe lng cele trei societi, BOROMIR IND Rm. Vlcea, BOROMIR PROD SA Buzu
i Moara Cibin din SIBIU, Grupul Boromir mai deine puncte de lucru la Deva, Hunedoara,
Iai, Slobozia.
Furnizorii:
Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei resursele necesare pentru a
realize produse sau servicii in baza unor relatii de vanzare-cumparare.Ei pot influenta in mare

Sursa : date furnizate de SC.DOBROGEA GRUP.

Sursa : date furnizate de SC BOROMIR.

masura marketingul prin dimensiunile si calitatea ofertei,preturile cerute,practicile comerciale

utilizate,localizare geografica.
Specialistii

de

marketing

ai

firmei

trebuie

sa

monitorizeze

activitatea

furnizorilor,deoarece problemele acestora,nerezolvate la timp,pot produce grave perturbari in

productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor,cu consecinte dramatice in
planul profitabilitatii.
Tabel nr.1.1: Principalii furnizori la S.C. ELIS S.R.L.
Materii prime
Grau

Furnizori
S.C.CEREALCOM

CALARASI

S.A.

Pondere
,
20%

Str.Prelungirea Dobrogei,nr.2
- S.C.ROMPAC INTERNATIONAL, Bucuresti,Bdul Unirii,nr.15,sector4
- S.C.GRUP SILOZURI CEREALE S.A. , Constanta
- S.C.CEREALCOM S.A. BRAILA, Calea
Calarasilor,nr.15
S.C.INTERCEREAL

20%
10%

FETESTI

S.A.,

Fetesti,jud.Ialomita
- S.C.CARGHILL AGRICULTURA S.R.L.
-Alti furnizori grau
Amelioratori
si - S.C.OVERSEAS BAKERY INGREDIENTS S.R.L.
- S.C.PURATOS S.R.L
materii prime pentru
- Alti furnizori
panificatie
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

II Analiza diagnostic a domeniului financiar

2.1 Analiza dinamicii si structurii patrimoniul firmei
Tabel nr. 2.1.1 Dinamica elementelor din activul bilatier contabil
8

27%

15%
3%
5%
80%
15%
5%

An
2009
Active circulante
210490
Stocuri
113138
Creante
70332
Disponibilitati
27020
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

2010
237143
153461
79564
4118

2011
360889
292855
33252
34782

Tabel nr. 2.1.2 Denumirea elementului bilantier Indicele anului 2010 fata de 2009
Active circulante
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

112,66%
135,64%
113,12%
15,24%

Din analiza datelor rezulta ca activele circulante au inregistrat o crestere de 12,66%,

aceasta crestere datorandu-se cresterii creantelor cu 13,12% si cresterii stocurilor cu 13,12%.
De asemenea scaderea disponibilitatilor banesti a determinat aceasta crestere a activelor
circulante relativ mica.
Tabel nr .2.1.3 Denumirea elementului bilantier Indicele anului 2011 fata de 2010
Active circulante
Stocuri
Creante
Disponibilitati
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

152,18%
190,83%
41,79%
844,63%

Analizand datele din tabelul de mai sus, observam ca entitatea a inregistrat o crestere de
aproximativ 50% a activelor circulante datorata cresterilor de 90,83% a stocurilor si de
744,63% a dispobilitatilor. Scaderea considerabila a creantelor a determinat scaderea activelor
circulante.
Principalele rate de structura ale activului
Datele sunt prezentate n tabelul nr.2.1.4.
Tabelul nr.2.1.4 Analiza ratelor de structur ale activului
Specificatie
Imobilizari

simbol

2009

Structura 2010

Structura 2011

Structura

Inn

lei
0

%
0

%
0

%
0

lei
0

lei
0

necorporale
Imobilizari

Inc

1351496

86,52

1668689

87,55

2839351 88,72

corporale
Imobilizari

If

financiare
Active imobilizate
Stocuri
Creante totale
Disponibilitati

In
St
Cr
Db

1351496
113138
70332
27020

86,52
7,24
4,50
1,72

1668689
153461
79564
4118

87,55
8,05
4,17
0,21

2839351
292855
33252
34782

88,72
9,15
1,03
1,08

210490
0

13,47
0

237143
0

12,44
0

360889 11,27
0
0

1561986

100

1905832

100

3200240 100

banesti
Active circulante
Ac
Ct. de regularizare Ra
si asimilate - activ
At

TOTAL ACTIV
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.
In=Inn+Inc+If
Ac=St+Cr+Db
At=In+Ac+Ra

Fig.1 Evolutia activelor circulante si imobilizate

10

CONCLUZII:
Rata activelor imobilizate=In/At msoar gradul de investire a capitalului fix.
Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si
instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2011 la 88,72% fata de 86,52% in 2009 datorita
achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de
nregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminueaza

valoarile ramase ale

activelor imobilizate.
Rata imobilizarilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.
Rata imobilizarilor financiare=If/At ca urmare a inexistentei imobilizarilor
financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.
Rata activelor circulante=Ac/At exprim ponderea n totalul activului a capitalului
circulant.
2011 fata de 2010 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul 2011 fata
de 2010 si o scadere a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara
scadere a ratei activelor circulante in 2011 fata de 2010.
2010 fata de 2009 : Stocurile sunt in crestere. Rata activelor circulante scade in 2010 fata de
2009 cu 1%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2010 fata
de 2009 si a fluctuatiilor creantelor in 2010 fata de 2009.

11

Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor n total activ este in crestere in perioada

analizata, cunoscnd o usoara crestere n anul 2010 si 2011.
Rata creantelor=Cr/At creantele au scazut permanent in valori absolute, cu influent
pozitiva asupra gradului de lichiditate.
Rata disponibilitatilor=Db/At este influentat de raportul dintre durata medie de
ncasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor, care este nefavorabil.

2.2 Analiza dinamicii veniturilor si cheltuielilor

2.2.1 Dinamica veniturilor
Tabelul nr 2.2.1.1 Dinamica veniturilor
Venituri

Dinamica

Dinamica

2010/2009
Din exploatare
120,13%
Financiare
879,31%
Totale
120,15%
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

2011/2010
125,23%
961,56%
125,35%

Veniturile sunt reprezentate de cresteri ale beneficiilor economice pe perioada

exercitiului financiar sub forma intrarilor si iesirilor de active sau a reducerilor de pasive care
au ca rezultat diminuari ale capitalului propriu.Veniturile totale au avut o evolutie favorabila
intreprinderii crescand in 2010 cu 20,15% fata de 2009 si cu 25,35% in 2011 fata de 2010.
2.2.2 Dinamica cheluielilor
Tabelul nr 2.2.2.1 Dinamica cheltuielor
Cheltuieli

Dinamica

Dinamica

2010/2009
Din exploatare
119,37%
Financiare
148,15%
Totale
119,66%
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

2011/2010
123,16%
239,41%
124,63%

Cheltuielile sunt diminuari ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului

financiar sub forma iesirilor sau scaderilor de active sau a cresterilor de passive care au ca
rezultat diminuari ale capitalului propriu.Intreprinderea a inregistrat valori mai mari ale
cheltuielilor totale in 2010 fata de 2009 insa in comparatie cu valoare cresterii veniturilor

12

totale, aceasta crestere este benefica.In 2011 situatia este similara, se inregistreaza o crestere
a cheltuielilor totale de 24,63% fata de 2010.
2.3 Analiza fondului de rulment
Echilibrul financiar reflecta respectarea la nivelul societatii a principiilor de finantare
consacrate n literatura de specialitate.
Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza prin intermediul indicatorilor de
echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN).
Tabelul nr.2.3. Nivelul indicatorilor de echilibru
Nr Indicatori
1
2
3

Formula

Imobilizari nete
In
Stocuri
St
Creante+Ct. de regularizare si asimilate- Cr

activ
4 Disponibilitati banesti
5 Conturi de regularizare si asimilate - activ
6 Capital propriu
7 Credite pe termen mediu si lung
8 Capital permanent
9 Creante pe termen scurt
10 Furnizori si asimilate
11 Alte obligatii de exploatare
12 Conturi de regularizare si asimilate - pasiv
13 Pasiv total = Activ total
14 Fondul de rulment
15 Fondul de rulment propriu
16 Necesar de fond de rulment
17 Trezoreria neta
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.
Cpm = Cpr + Itml
FR = Cpm In
FRp = Cpr In
NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)

13

Db
Ra
Cpr
Itml
Cpm
Its
Fz
Ob
Rp
Pt = At
FR
FRp
NFR
TN

2009

2010

2011

lei
1351496
113138
70332

lei
1668689
153461
79564

lei
2839351
292855
33252

27020
0
263823
1021866
1285689
0
5421
131466
3998
1561986
2064
2009
620
1444

4118
0
362369
1247368
1609737
0
10842
225876
1037
1905832
6780
2
261
6518

34782
0
392261
1621868
2014129
0
10262
165425
1783
3200240
9467
-6098
6480
2987

TN=FR-NFR=Db-Its
Fig.2 Evolutia fondului de rulment,a necesarului de fond de rulment si a trezoreriei nete

Fondul de rulment (FR) este partea din capitalul permanent care depseste valoarea
imobilizrilor nete si este destinat finantarii activelor circulante. Pe ntreaga perioad
analizat fondul de rulment este pozitiv si inregistreaza o crestere continua, ca urmare a
faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului ca
societatea a avut contractate credite pe termen mediu si lung, fondul de rulment propriu nu are
aceeasi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o
tendinta de scadere continua in perioada analizata.
Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint partea din activele circulante ce
trebuie finantate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaste o tendinta de
crestere la nivelul anului 2011 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor si a stocurilor
societatii.
Trezoreria net (Tn) reprezint diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de
fond de rulment. n perioada analizata indicatorul nregistreaza o tendinta de scadere in 2011
fata de 2010 determinata de cresterea NFR.
Nevoile de finantare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de
exploatare si o parte a resurselor stabile situatie care corespunde principiului gestiunii
financiare potrivit cruia la necesitti permanente se aloc surse permanente, care reflecta
echilibrul financiar al societatii. Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru
investitii, a imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).
2.4 Analiza vitezei de circulatie a activelor circulante

14

Ratele de gestiune reflecta duratele de rotatie a activelor imobilizate si circulante prin

cifra de afaceri exprimate n nr. de zile si redate n tabelul nr.2.4.1
Tabelul nr.2.4.1 Indicatorii vitezei de circulatie a activelor circulante
Nr
1
2
3
4
5

Indicatori
Cifra de afaceri
Imobilizari nete
Stocuri
Creante
Disponibilitati banesti

Formula
Ca
In
St
Cr
Db

2006
1451607
1351496
113138
70332
27020

2007
1686692
1668689
153461
79564
4118

2008
2104994
2839351
292855
33252
34782

6
7
8

Active circulante
Furnizori si asimilate
Rotatia imobilizarilor nete

Ac
Fz
Ca/In

210490
282297
1,07

237143
296095
1,01

lei
360889 lei
1176027 lei
0,74
rotati

Durata

activelor (Ac/Ca)x360

52,20

50,61

61,71

i
zile

circulante
10 Durata de rotatie a stocurilor
(St/Ca)x360
11 Durata de ncasare a creantelor
(Cr/Ca)x360
12 Durata de rotatie a disponibilitatilor (Db/Ca)x360

28,05
17,44
6,70

32,75
16,98
0,87

50,08
5,68
5,94

zile
zile
zile

banesti
13 Durata de achitare a furnizorilor
14 Rotatia activului total

70,01
0,92

63,19
0,88

201,12
0,65

zile
rotati

de

rotatie

(Fz/Ca)x360
Ca/At

UM
lei
lei
lei
lei
mii

i
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.
Fig.3 Evolutuia indicatorilor vitezei de circulatie a activelor circulante

15

RIn=Ca/In
RAc=(Ac/Ca)*360
RSt=(St/Ca)*360 RCr=(Cr/Ca)*360
Fig. 4 Evolutia activelor circulante

RDb=(Db/Ca)*360
RFz=(Fz/Ca)*360
RAt=Ca/At
Rotatia activului total=Ca/At reflecta gradul de rennoire a activului total prin cifra
de afaceri. Numarul de rotatii a acestuia n perioada analizata reflecta o tendinta nefavorabila
prin scaderea numarului de rotatii in 2011 fata de 2010
Rotatia imobilizarilor nete=Ca/In -imobilizarile nete, avnd pondere semnificativa n
activul total . Viteza de rotatie a imobilizarilor nete este mica, cu o tendinta de scadere
continua.
Durata de rotatie a activelor circulante nregistreaza un nivel nesatisfacator, cu
tendint de scadere n anul 2010 urmata de o crestere accentuata in anul 2011. Durata medie
a unei rotatii scade in anul 2011 fata de anul 2010 de la 61,71 zile la 50,61.
Durata de rotatie a stocurilor nregistreaza o tendinta de crestere, avand un nivel
satisfacator pe ansamblul perioadei analizate.
Durata de ncasare a creantelor scade n anul 2011 fata de 2010 de la 16,98 zile la
5,68 , situndu-se sub limita considerata normala (30 zile), cu influente pozitive asupra
trezoreriei.

16

Durata medie de achitare a furnizorilor nregistreaz o tendint de crestere n anul

2011, la 201,12 zile de la 70,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2010 la 63,19 zile. Nivelul
acestei rate nu se ncadreaza n limita unor decontri normale (30 zile).
Raportul dintre durata medie de ncasare a creantelor si durata medie de achitare a
furnizorilor este nefavorabil societatii.
Decalajul nefavorabil dintre durata medie de ncasare a creantelor si durata medie de
plata a furnizorilor influenteaza negativ trezoreria nete disponibila, determinand societatea sa
atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

2.5 Analiza lichiditatii

Analiza lichidittii societatii urmreste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile
curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade

de lichiditate, precum si

evaluarea riscului incapacittii de plata.

Tabelul nr.2.5.1 Indicatorii de lichiditate

Nr
1
2
3
4
5

Indicatori
Stocuri
Creante
Disponibilitati banesti
Active circulante
Datorii pe termen scurt

6 Rata de lichiditate curenta

7 Rata de lichiditate rapida
8 Rata de lichiditate imediata
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

Formula
St
Cr
Db
Ac=St+Cr+Db
Dts=Its+Fz+O

2009
113138
70332
27020
210490
282297

2010
153461
79564
4118
237143
296095

2011
292855
33252
34782
360889
1176027

b
Ac/Dts
(Cr+Db)/Dts
Db/Dts

0,74
0,34
0,09

0,80
0,28
0,01

0,30
0,05
0,02

Fig. 5 Evolutia lichiditatii

17

RLC=Ac/Dts
RLR=(Cr+Db)/Dts
RLI=Db/Dts
Rata de lichiditatea curent - compar ansamblul activelor circulante, cu ansamblul
datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceast rat nivelul asiguratoriu este 1,2,
nivel care nu este atins n perioada 2009 2011.
Rata de lichiditatea rapid - exprim capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe
termen scurt din creante si disponibilitati bnesti. Nivelul acestei rate, n perioada analizat,
este in scadere, fiind situata sub nivelul asiguratoriu de 2/3.
Rata de lichiditatea imediat - apreciaz msura n care datoriile exigibile pot fi
acoperite pe seama disponibilittilor bnesti. Nivelul asiguratoriu pentru aceast rat este de
1/3. Se constata scaderea nivelului acestei rate la nivelul anului 2010, urmata de o crestere la
nivelul anului 2011, ceea ce inseamna o imbunatatire a capacitatii de onorare a obligatiilor pe
termen scurt din disponibilitati.
2.6 Analiza rentabilitatii
Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare n activitatea de
exploatare la nivelul societatii n perioada analizata.
Tabel nr.2.6.1 Nivelul ratelor de rentabilitate
Nr. Specificatie
1 Venituri din exploatare

Simbol
Ve

18

2009
2010
2011
Um
1538035 1847771 2314091 lei

Nr.
2
3
4
5
6
7
8
9

Specificatie
Simbol
Cheltuieli de exploatare
Che
Profit din exploatare
Pe = Ve-Che
Profit curent
Pc
Profit net
Pn
Capital propriu
Cpr
Activ total
At
Rata rentabilitatii veniturilor
rv = Pe / Ve
Rata
rentabilitatii
resurselor rc = Pe / Che

consumate
10 Rentabilitatea economica
11 Rentabilitatea financiara
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

2009
1513660
24375
8820
3998
263823
1561986
15,81
16,13

re = Pe / At 15,60
rf = Pc / Cpr 33,43

2010
1806951
40820
17986
15046
362369
1905832
22,05
22,54

2011
2225609
88482
35655
29892
392261
3200240
38,27
39,75

Um
lei
lei
lei
lei
lei
lei
%
%

21,41
49,63

27,64
90,87

%
%

re=Pe/At rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr rentabilitatea financiara
rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor
rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate
n perioada 2009-2011 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator, exceptie
facand rentabilitatea financiara.
Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor
oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.
Rentabilitatea costurilor msoar eficienta consumului de resurse umane si
materiale; se situeaz la un nivel sczut, nregistrnd aproximativ aceeasi evolutie ca si rata
rentabilitatii veniturilor.
Rentabilitatea economic reprezint remunerarea brut a capitalurilor investite pe
termen lung, att proprii ct si mprumutate. Rentabilitatea economic trebuie s fie la nivelul
ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) si al riscului economic si
financiar pe care si l-au asumat actionarii si creditorii unitti. Rata rentabilitatii economice
nregistreaza un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.
Rentabilitate financiar msoar randamentul utilizrii capitalurilor proprii. Rata
rentabilittii financiare trebuie s fie superioar ratei medii a dobnzii. Rata rentabilitti
financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a
rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.

19

2.7 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul financiar

PUNCTE TARI

Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.

Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse

permanente.

Structura financiara corespunzatoare.

Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.

Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.

Solvabilitate patrimoniala ridicata.

Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de
faliment).

PUNCTE SLABE

Nivel scazut al rentabilitatii.

Exista intarzieri privind incasarea creantelor.

Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.

Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.

Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.

Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii

resurselor pe baza acordului de imprumut.

Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.

Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.

20

III Analiza diagnostic a domeniului comercial

3.1 Piata interna
Potrivit statisticilor, romanii mananca zilnic cel putin o paine care cantareste intre 300
si 400 grame, spre deosebire de americani, canadieni sau britanici, de exemplu care au un
consum cuprins intre 85 si 160 grame paine pe zi (consumul este mai mare in mediul urban, in
mediul rural utilizandu-se in consum cu functionalitate similara, mamaliga).
Piata interna de panificatie este estimata, in prezent, la circa doua miliarde euro.
Principalii concurenti sunt Vel Pitar, Titan, Boromir si Dobrogea Grup.
Obiectivul acestei entitati este de a produce si comercializa paine. Livreaza la 25 de
magazine din oras aproximativ 6500-8000 paini pe zi. Comenzile cresc de sarbatori.
3.2 Produsele
3.3 Pretul
PRODUCIA LUNAR LA SC.ELIS.SRL ( preurile sunt fr tva )
Tabel nr.3.3.1
PRODUS

CANTITATE

PREUL PRODUSULUI

( BUCI )

( RON/BUC )
21

Chifle
100g 285
Franzel
270g 52582
Hot dog
50g 545
Pine feliat
420g 9800
Pine graham
200g 2886
Pine
250g 37242
Pine
420g 4188
Pine form
420g 20
Pine graham
420g 130
Pine mpletit
270g 8555
Pine mpletit
420g 986
Pine rotund
420g 387
Pine form feliat
420g 3394
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

0,30
0,61
0,15
1,27
0,67
0,58
1,10
1,5
1,26
0,75
0,94
1,05
1,27

Societatea comerciala ELIS produce , n cea mai mare parte , franzele numrnd 52.582 de
buci pe lun la preul de 0,61 Ron/bucata. Imediat dup producia de franzele ,pe un loc second
se afl pinea de 250g ntr-o cantitate de 37.242 buci la preul de 0,58 Ron/bucat.
Ca poziie n clasamentul produciei urmeaz pinea feliat de 420g cu o cantitate de 9800
de buci la preul de 1,27Ron/bucat , urmat de pinea mpletit de270 g cu 8555 de buci la
preul de 0,76 Ron/bucat i de pinea de 420 g cu 4188 de buci la preul de 1,10 Ron/bucat.
Celelate produse de fabricaie ,indiferent de numrul lor , de cantitatea msurata sau de pre ,
se ncadreaza sub 4000 de buci .
De asemenea, tabelul urmator prezinta cei 25 de distribuitori carora SC ELIS SRL
distribuie produsele sale .
CANTITATEA LIVRAT ZILNIC FIECRUI MAGAZIN
Tabel nr.3.3.2
NR.CRT

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

DENUMIRE

DISTANA

MAGAZIN

DE SC.ELIS.SRL

( buc )

Tuslaru
Seracom
Rizopet
Iordache
Uram
Ana Geo
Transmar
Fraher
Lisa
Transmar

( km )
2,5
2
2,8
2,5
1,4
2,2
3
4
2,7
1,2

250
200
100
175
100
180
500
600
300
280
22

FA CANTITATE LIVRAT

11
12
13
14
15
16

Clavcor
Rubleanu
Cronos 1
Viosa
Combela
Petcu
Prest

1,9
1,1
0,3
1
0,97
1,7

165
110
500
200
120
350

17
18
19
20
21
22
23
24
25

Com
Levend
Magda
Dom
Tody Car
Cormar
Cronos E3
Alka Prest
Amos
Constantin

6
4,3
1,8
1,5
1
3,2
3,3
2,7
0,7

210
150
180
280
330
470
450
200
150

Company
TOTAL
Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

6550

Societatea comerciala Sc.Elis.Srl produce , in medie, o cantitate care variaz ntre 6500 si 8000
de pini pe zi. La ocazii speciale , precum srbtori i comenzi , producia poate ajunge i la
20.000 de pini pe zi.
3.4 . Furnizori , beneficiari si concurenti
Pornind de la deviza : TOT CE SE FABRIC SE VINDE ! , societatea folosete
fina de calitate superioar (tip 650 ) , vitaminizat cumprat de la marii productori precum
cei din Constana Dobrogea Onix , Medgidia-Cereal Impex i Galai , precum i
ameliorator , drojdie , sare iodat utlizate conform standardelor Uniunii Europene .
Beneficiarii sunt locuitorii din zonele magazinelor unde se comercializeaza painea
produsa de SC. ELIS SRL.
Principalii concurenti sunt:

SC. Dobrogea Grup

SC. Dobre si Fii

SC. Boromir

23

3.5 Activitate promotionala

Activitatea promotionala7 se manifesta prin reclamele facute in standurile
supermarketurilor, prin reclame radio,prin reduceri de pret sau promotii in preajma
sarbatorilor, cand la achizitionarea unui numar de paini poti primi un cozonac, sau la un
numar mai mare de produse de patiserie achizitionate se poate da un numar de paini.De
asemenea, la lansarea unui nou produs de patiserie exista un numar de 2ore pe zi, timp de
3zile cand poti primi un produs gratis pentru degustare.
SC .ELIS.SRL se implica, de asemenea, si in situatii mai putin fericite cand furnizeaza
necesarul zilnicpentru o casa de copii din judet. Este o modalitate de a arata ca nu ai uitat de
unde ai plecat si ,desi in competitie pe piata cu ceilalti producatori , un spirit de antrenare in
ajutorarea celor mai putin norocosi , ceea ce poate reprezinta o secventa din identitatea
spirituala a poporului roman.
3.6 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial
Entitatea isi face singura distributia, livrand la cele 25 de magazine din oras .Dispune de
masini proprii pentru distributie si una pentru alimentare cu materii prime, reducand astfel
cheltuielile cu transportul de la furnizorul de faina.Intreprinzatorul pleaca mereu de la ideea
ca daca poti face ceva pentru tine ca firma ta sa prospere mai mult, trebuie sa stii ca banii
obtinuti nu vor ramane mereu aceeasi daca nu sunt reinvestiti. De asemenea, numarul zilnic
de paini livrate poate si usor depasit,nu numai in zilele din preajmasarbatorilor cand
comenzile oricum cresc, ci rapunzand cu seriozitate si rapiditate cerintelor telefonice primite
de la distribuitorii din baza de date.
Contabilitatea este mereu finalizata la timp, neavand nici o plangere in acest domeniu.Totul
se realizeaza conform cerintelor Uniunii Europene, actele zilnice:avize de livrare a marfurilor,
chitantele si bonurile de casa fiind mereu la zi.

Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia-Marketing,pag 52

24

IV.Analiza diagnostic a domeniului tehnic si tehnologic

4.1 Amplasament
Societatea are sediul in strada Avram Iancu, nr.73, Tulcea, Romania

Telefon:

0240/516456. . Sediul are o suprafata totala de 3000m2, cuprinde intreaga structura de

productie, depozitele de materii prime si produse finite, garajul parcului auto, cladirea
administrativa si alte structuri anexe. Accesul in cadrul sediului central se efectueaza pe cale
rutiera.
4.2 Cai de acces si mijloace de transport
Conform adresei de mai sus firma isi are sediul in judetul Tulcea, cea mai facila cale
de acces find cea terestra prin mijloace de transport in comun sau particulare.
4.3 Resursele energetice si utilitatile
Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C.ELIS SRL 8. are acces la resurse
energetice si utilitati asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la alte
unitati economice. Dedurizarea apei se efectueaza prin statia proprie de dedurizare
Evacuarea apelor uzate
Evacuarea apelor uzate si a celor pluviale se face in reteaua de canalizare apartinand
S.C. ELIS SRL9., pe baza contractului de inchiriere nr.14707 din 31.12.2007 si apoi in reteaua
de canalizare oraseneasca prin intermediul racordului R1 (la 14 m de poarta de acces in
unitate) cu Dn 300 mm, pozat in str.Nicolae Caramfil nr. 52-54, conform Acceptului de
evacuare nr. 126/17.03.2008 emis de catre S.C. APA NOVA TULCEA S.R.L
Utilizarea eficienta a energiei electrice
Energia electrica este furnizata pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din
31.12.2007 si al contractului de subfurnizare a energiei electrice nr.14717/31.12.2007.
8

Sursa : date furnizate de Sc.Elis.Srl.

Idem

25

incheiate cu S.C. ELIS SRL., in calitate de titular al contractului incheiat cu Filiala de

distributie si furnizare a energiei electrice Electrica Dobrogea nr.M112/30.12.2004.
Consumul specific de energie electrica este : q sp = 63 kwh/t.
Energia termica
Energia termica necesara pentu asigurarea incalzirii spatiilor de lucru este furnizata de
S.C. ELIS SRL. pe baza contractului de inchiriere nr. 14707 din 31.12.2007.
Necesarul de abur si apa pentru scopuri tehnologice este furnizat de o centrala dotata
cu doua cazane Metalica, cu o capacitate de 120m3/h fiecare. Aceasta centrala produce 3t
de abur pe ora si alimenteaza procesul de productie in fazele de dospire si coacere.
Alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport
Combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport (aproximativ 9t lunar) este
achizitionat de la S.C. Petrom S.A. si depozitat in rezervorul propriu cu o capacitate de
9mc.
Serviciile de telefonie si internet
Societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua S.C.
Romtelecom S.A. si de conectare la reteaua Internet;
Serviciile de salubrizare
Ridicarea deseurilor rezultate din activitatea de productie, precum si celelalte activitati
de salubrizare sunt servicii prestate de catre S.C. Rosal Ecologic S.A. Societatea dispunde
de generatoare electrice proprii pentru realizarea programelor sale in conditii de calitate
precisa.
4.4 Descrierea procesului de productie
4.4.1 Organizarea productiei
Principalele faze si operatii tehnologice sunt :
- precuratirea graului se realizeaza cu tarar cu o capacitate de 60 tone/h si instalatie de
aspiratie si magneti ;

26

- curatarea graului capacitatea curatatoriei este de 14t/h si se realizeaza folosind diferenta de

masa specifica : separarea impuritatilor dupa marime si proprietati aerodinamice si a pietrelor,
separarea impuritatilor dupa forma si separarea impuritatilor feroase ;
- conditionarea graului se face cu apa rece si consta in adaugarea unei anumite cantitati de
apa in trei etape pentru a obtine o umiditate corespunzatoare si stationarea la odihna, timpul
de odihna fiind astfel stabilit incat la srotul I graul sa aiba umiditate optima si invelis cat mai
elastic, astfel ca prin sfaramare sa se realizeze o separare eficienta a invelisului de partea
fainoasa a bobului ;
- macinarea graului ;
- depozitarea si ambalarea produselor de morarit :
- depozitarea produselor rezultate din fabricatie se face in silozul de produse finite
- faina se ambaleaza in saci cu valva in greutate de 50 kg si in pungi de 1 3 kg
- grisul se ambaleaza in pungi de 0,5 kg, iar taratele pot fi brichetate si apoi livrate vrac .
Entitatea dispune de propria linie de productie. SC ELIS SRL a investit in linia
tehnologica de ultima generatie, complet automatizata, de la operatia de mixare pana la
procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioara
(prospetime indelungata, culoare si forma constante), productivitatea este marita, iar costurile
sunt mult scazute.
De asemenea, entitatea a beneficiat de investitii majore. Gama de fainuri este obtinuta
din procesarea materiilor prime de cea mai buna calitate, in conditiile stabilite de normele in
vigoare.
Produsele de morarit si panificatie prezinta particularitati de la o grupa la alta, in ceea
ce priveste marcarea, ambalarea si depozitarea.
Marcarea se realizeaza prin:
litografie (la produsele ambalate in pungi, pachete)
etichete (la produsele ambalate in cutii, saci)
Ambalarea se face in functie de tipul produselor in:
pungi
pachete de hartie pergaminata, metalizata
celofan
polietilera

27

 cutii de carton
lazi de lemn captusite cu hartie de ambalaj
saci (de iuta, de hartie)
Depozitarea se face in spatii de depozitare curate, uscate, bine aerisite, departe de
produsele ce emana miros pronuntat; in timpul pastrarii trebuie sa asigure:
temperatura de 15-18 C
umiditate relativa a aerului de 65-75 % (exceptie fac pastele fainoase: 60-65 %).
In produsele de morarit si panificatie pot sa apara modificari calitative (mucegairea,
uscarea, gust acru, sarat, miez filant) cauzate fie de materia prima, de nerespectarea procesului
tehnologic, fie de manipularea, transportul si mai ales conditiile necorespunzatoare de
pastrare.
Pentru a evita aparitia acestor modificari calitative, se impun:
respectarea disciplinei tehnologice;
asigurarea parametrilor specificide pastrare (temperatura, umiditate specifica);
asigurarea conditiilor de igiena sanitara;
exercitarea unui control riguros asupra modului cum isi mentin
4.4.2 Procesul tehnologic
Procesul tehnologic presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
-

cernerea fainii prin site vibratoare cu magneti, ce asigura retinerea impuritatilor

magnetice (acesta este un punct critic de control)

dozarea mecanizata a materialelor (faina,apa, drojdie,sare) in functie de sortimentul

de paine ce urmeaza a fi produs (se produc patru tipuri de paine: franzela, feliata,
rotunda si graham)

malaxarea materiilor prime, se face cu un malaxor intensiv, ce asigura omogenizarea

componentelor amesteculului (malaxorul are doua viteze, la prima viteza timpul
necesar omogenizarii fiind de 5 minute, iar la cea de-a doua viteza de 7 minute)

rasturnarea mecanizata a aluatului cu ajutorul rasturnatorului

28

aluatul trece prin masina de divizat, unde in functie de sortiment de stabileste gramajul
painii (la un ciclu de productie acest proces dureaza 15 minute)

premodelarea (rotund pentru toate sortimentele) cu ajutorul masinii ciuperca

predospirea, se face intr-un predospitor cu cupe si dureaza intre 5-8 minute

modelarea (pentru rotund se face manual, iar pentru franzele se face automat)

dospirea finala 44-50 de min (in functie de gramaj, cu cat este mai mic gramajul cu
atat dureaza mai mult)

coacerea, dureaza 22-25 de minute in functie de gramaj si sortiment

racirea

pentru painea feliata urmeaza, felierea si ambalarea; felierea se realizeaza cu ajutorul

unor cutite automate, insa painile snt actionate in masina si preluate de catre un
lucrator.

depozitarea in lazi

livrarea
Adunand timpii acestor procese, rezulta un timp de productie de aproximativ 100 min,

la un ciclu de productie.
4.4.3 Capacitatea de productie
Entitatea produce zilnic aproximativ 6500-8000 paini/zi si depaseste aceasta productie
4.4.4 Calitatea produselor
Calitatea superioar este o caracteristic esenial n producia de pine, deoarece
existena acesteia este unul din elementele determinante pentru dobndirea recunoaterii
firmei i asigurarea competitivitii produselor.
Cu grij deosebit pentru detalii, pstrnd savoarea reetelor tradiionale, SC ELIS
SRL folosete materii prime de cea mai bun calitate, ambalaje adaptate cerinelor de igien i
pstrrii prospeimii produselor o perioad ct mai ndelungat, specialiti calificai la
standarde europene, controlul strict al calitii produciei - toate pentru a oferi delicatese
potrivite gusturilor oricrui consumator.
4.4.5 Intretinerea si repararea utilajelor

29

Activitatea de ntreinere se efectueaz de ctre personalul serviciului mecanoenergetic prin revizii i curri zilnice ale instalaiilor de transport pneumatic a finii i ale
tuturor utilajelor din seciile de producie. Sarcina de supraveghere a acestei activiti i revine
persoanei responsabile pentru serviciul mecano-energetic.
Gradul ridicat de automatizare a cuptoarelor-tunel cu band presupune efectuarea unor
operaii de ntreinere atent. 10n luna februarie 2004, la recomandarea inginerului ef pentru
serviciul mecano-energetic, ca urmare a constatrilor cu privire la randamentul sczut al
arztoarelor, au fost solicitate oferte pentru aceste piese firmelor de specialitate.
Reparaiile echipamentelor de lucru i ale pieselor utilajelor se efectueaz de
personalul atelierului mecanic, care are n dotare:
- un strung SN 315;
- o frez vertical;
- o main de roluit (ndoire tabl cu grosime sub 2mm);
- o maina de ndoit tabla Apcant;
- aparate de sudur;
- dou polizoare.
Reparaiile motoarelor electrice, care au puteri cuprinse ntre 0,15-55KWh, se
efectueaz n cadrul atelierului electric de bobinaj.
4.4.6. Igiena si protectia muncii
Pentru ncadrarea muncii n condiiile normale de igien i protecie, n cadrul
societii sunt prevzute urmtoarele msuri11:
- n zonele cu probabilitate mare de apariie a concentraiilor de praf de fina este interzis
accesul cu surse deschise de foc. Aceast msur previne accidentele de munc datorate
combustiei prafului de fin cu o concentraie de 1,5-2kg/m3 n prezena unei surse de cldur
de 800-900oC;
- legarea la pmnt a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulrii de
electricitate static;
- capsularea motorului electric al cerntoarelor de fin;
- dotarea seciilor de producie cu instalaii pentru evacuarea prafului de fin i a bioxidului
de carbon rezultat n urma fermentaiei, precum i cu hote de absorbie a cldurii la gurile
cuptoarelor;
10
11

Sursa:date furnizate de Sc Elis Srl

Idem

30

- predospitoarele i dospitoarele sunt prevzute cu panouri lateralede protecie, pentru a nu

permite accesul n spaiul utilajelor n micare;
- exploatarea i supravegherea cuptoarelor este executat de personal specializat. De
asemenea, stingerea accidental a flcrii de la arztoare este semnalizat optic i acustic.
4.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic
Puncte forte
Un punct forte al firmei il reprezinta faptul ca investitiile substantiale si constante in
ultimii ani in dezvoltarea capacitatilor de productie, logistica si facilitate de depozitarea
propriile produse a devenit una dintre cela mai moderne din oras si faptul ca respecta normale
Uniunii Europene incadreaza firma , mica la lansare in randul celor mai moderne din tara
noastra.
SC ELIS SRL a investit nc de la nceputul activitii zeci de milioane n centrelele de
productie i magazinele achiziionate. Au fost cumprate linii tehnologice moderne, dintre
cele mai cautate pe piata. Cldirile au fost renovate i adaptate normelor europene. A fost
creat un sistem rapid de distribuie ce acoper tot orasul si o comuna din cadrul judetului, iar
producia a fost diversificat pentru a rspunde cerinelor consumatorilor.
Societatea a investit n linii tehnologice de ultim generaie, complet automatizate,
ncepnd cu operaia de frmntare,un cuptor nou in tara noastra,un generator propriu i pn
la procesul de ambalare. Produsele realizate pe aceste linii sunt de calitate superioar
(prospeime ndelungat, culoare i forma constante), iar productivitatea este crescut.
Gama de fainuri folosite este de calitate superioara, achizitionate si folosite in
conditiile stabilite de normele in vigoare.
Puncte slabe
In domeniul tehnic si tehnologic ,societatea functioneaza conform normelor impuse de
Uniunea Europeana si de toate celelalte autoritai avizate sa supravegheze buan
functionare.Fiind al doilea reprezentant al judetului, SC ELIS SRL detine primul loc la
tehnologiile utilizate.

31

V. ANALIZA DIAGNOSTIC A DOMENIULUI RESURSELOR UMANE

5.1. Structura si dinamica personalului
Structura personalului pe categorii de varsta este prezentata in tabelul de mai jos:
Tabel nr.5.1.1
Anul

2008

2009
2010

Categorii de varsta
Sub 30 ani
Intre 30-50 ani
Peste 50 ani
Total
Sub 30 ani
Intre 30-50 ani

Cantitate
Persoane
9
15
8
31
11
20

%
28,7
46,5
24,8
100
45,1
13,9

Peste 50 ani
Total

10
41

41,00
100

13
25
14
52

67,6
18,00
14,40
100%

Sub 30 ani
Intre 30-50 ani
2011
Peste 50 ani
Total
Sursa:date furnizate de Sc Elis Srl

Conform tabelului, numarul angajatilor sub 30 de ani si intre 30-50 de ani a crescut
direct proportional cu numarul angajatilor peste 50 de ani . Ponderea cea mai ridicata a
salariatilor intre 30-50 de ani a fost in anul 2011, astfel putandu-se dovedi priceperea si
experienta salariatilor in domeniul panificatiei si moraritului. Ponderea persoanelor tinere a
crescut de la 28,7% in 2008 la 67,6% in 2011.
Salariatii cu varsta peste 50 de ani detin un procent relativ scazut in randul angajatilor.

Structura personalului pe sexe la Sc Elis Srl

32

Tabel nr.5.1.2
Specificare

Perioada
2009 2010
Total personal din care : 31
41
Femei
12
17
Barbati
19
24
Sursa:Date furnizate de Sc Elis Srl

2011
52
34
18

Modificari relative (%)

2011/2009
2010/2009
1,67%
1,32%
2,83%
1,41%
0,94%
1,26%

Din structura personalului pe sexe, ponderile oscileaza, cand femeile au ponderea cea
mai mare, cand barbatii detin locul majoritar,desi predominanta este partea feminina; acest
lucru se datoreaza faptului ca lucrarile si operatiile din timpul. Atat numarul persoanelor de
sex feminin cat si cele de sex masculin a crescut in perioada analizata.
Structura personalului dupa nivelul de pregatire este prezentata in tabelul de mai jos :
Tabel nr.5.1.3
Specificare
Total

personal

Perioada
2009 2010
din 31
41

care:
Cu studii superioare
5
5
Cu studii medii
14
21
Altii
12
15
Sursa:date furnizate de Sc Elis Srl

2011
52

Modificari relative (%)

2011/2009 2010/2009
67,74
32,25

6
31
15

20,00
25,83
0,71

75,00
0,71

Dupa cum se observa si din tabelul nr. predomina personalul cu studii medii, iar cel cu
studii superioare este relativ constant. Majoritatea personalului cu studii se regaseste in randul
personalului economic si alte specialitati. Personalul fara nici o calificare au o pondere din ce
in ce mai mica , fapt datorat tendintei unitatii spre performanta alaturi de persoane calificate,
iar cele necalificate efectueaza cursuri pentru calificare.
5.2. Remunerarea si motivarea personalului
Remunerarea personalului de la Sc Elis Srl se face in functie de responsabilitatile pe
care fiecare angajat le are.
Incurajeaza initiativa personala oferind oportunitati deosebite de invatare si crestere,
intr-un mediu ce recompenseaza performanta individuala. Angajatii au sanse egale de

33

promovare, performanta si potentialul de crestere al fiecaruia fiind criteriile unice de selectie

in Sc Elis Srl.
Programul de lucru al unitatilor de productie ale este organizat conform tabelului
urmator. In cazul sectiilor de productie, programul de lucru se poate prelungi si in schimbul
2,in functie de volumul comenzilor.
Tabel nr.5.2.1 Programul de lucru la S.C.ELIS SRL
Sectiile de productie
Magazinele
de

Luni-Vineri
22:00 14:00
07:00-21:00

desfacere
Sediul central
07:30-18:00
Sursa:date furnizate de Sc Elis Srl

Sambata
22:00-06:00
07:30-18:00

Duminica

07:30-14:00

Inchis

Pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal, precum i cele lucrate n
zilele de smbt, duminica i de srbtori legale, personalului societii i este acordat timp
liber corespunztor n urmtoarele 30 de zile, sau conform unui acord verbal inainte de orele
suplimentare prevazute produse contra muncii prestate.
n cadrul societii, salariul este acordat in doua transe:una pe data de 5 a lunii in curs
si partea a doua pe 25 a aceleasi luni.
Adaosurile i sporurile de care beneficiaz personalul societii sunt urmtoarele:
-

sporul pentru timpul lucrat n timpul nopii are o valoare de 25% i se acord
persoanelor care lucreaz n schimbul de noapte cel puin jumtate din
programul de lucru

n cadrul ntreprinderii SC ELIS SRL, motivarea personalului se face prin:

salarizarea corespunztoare muncii depuse;

acordarea de bonusuri ( de exemplu: pentru angajaii care vin la munc smbta sau
duminica, li se acord pe lng salariul de baz i o remunerare pentru orele
suplimentare, costul unei ore de munc suplimentar fiind dublat fa de cel iniial ;
totodat, de srbtori angajailor li se acord prime );

promovarea angajailor ;

motivare nesalarial

evaluarea posturilor

5.3. Productivitatea muncii

34

Exist mai multe moduri de determinare a productivitii muncii 12, ns toate exprim
raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei uniti de resurs in cazul
determinrii productivitii muncii, una din modaliti o constituie raportarea produciei
anuale de pine (exprimat n tone) la numrul de salariai ai societii.
5.4. Conditiile de munca
Pentru ncadrarea muncii din seciile de producie ale societii n condiii normale de
igien i protecie, sunt prevzute urmtoarele msuri13:
- seciile de producie sunt prevzute cu vestiare i grupuri sanitare;
- n zonele cu probabilitate mare de apariie a concentraiilor cu praf de fin este interzis
accesul cu surse deschise de foc;
- legarea la pmnt a conductelor de transport pneumatic pentru evitarea acumulrii de
electricitate static;
- dotarea seciilor de producie cu instalaii de evacuare a prafului de fin i a bioxidului de
carbon rezultat n urma fermentaiei,precum i cu hote de absorbie a cldurii la gurile
cuptoarelor;
- exploatarea i supravegherea cuptoarelor este executat de personal specializat. De
asemenea, stingerea accidental a flcrii de la arztoare este semnalizat optic i acustic.
5.5. Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane
In domeniul resurselor umane s-au produs mutatii semnificative atat de ordin
cantitativ, dar mai ales de ordin calitativ, respectiv:

cresterea semnificativa a productivitatii muncii la nivelul fiecarui salariat

motivarea salariatilor pe criteriul competentei si disponibilitatii la adaptare in raport cu

schimbarile promovate in managementul intern al societatii
Raporturile managementului cu salariatii sunt de o maniera care poate fi apreciata ca

armonioasa prin definirea si delimitarea riguroasa a responsabilitatilor partenerilor (prin

prevederile din Codul de conduita al companiei) , acest fapt constituind o baza solida pentru
grefarea unui climat de lucru in echipa.

12

Voicu Radu, Radulescu Carmen Valentina, Managemnetul unitatilor agroalimentare,ASE , Bucuresti

2003,pag 33
13

Idem pag 47

35

VI. Analiza diagnostic a domeniului managementului

6.1 Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul managementului
Puncte forte

36

Datorita politicii de management si marketing aplicate societatea are o evolutie ascendenta ,

punctele slabe fiind aproape insesizabile.
a) Societatea a fost divizata la inceputul lui 2008 in 2 brutarii, centre de productie cu
laboratoare de patiserie conform normelor cerute de Uniunea Europeana si a mai achizitionat
o noua masina 4X4 pentru transportul materiilor prime .Astfel a crescut rentabilitatea si
utilizarea activelor a devenit mult mai eficienta in urma specializarii firmei pe parte de
morarit si panificatie.
b) SC ELIS SRL acorda importanta si clientilor care necesita o alimentatie speciala
datorita diverselor afectiuni si celor care isi doresc o alimentatie bogata in substante nutritive
si cu un aport caloric redus. Incepand cu 1iulie 2009 ,societatea si-a diversificat gama de
produse oferind pe langa painea graham,paine neagra si fara sare.
c)Datorita aparaturii moderne detinute si a tehnologiilor folosite de acestea, societatea
are posibilitatea urmririi eficiente a calitii produselor, acesta fiind o preocupare constant
atat pentru intreprinzator cat si faptul ca se efectueaza controale ale igienii si calitatii periodic.
d) Produsele sunt sigure din punct de vedere alimentar.
e) Notorietatea brand-ului obinut n primul rnd prin preocuparea de a iei n
ntmpinarea dorinelor clienilor este mereu reinoita prin chestionare la locul de vanzare
celor mai fideli clienti
f)Societatea detine in judetul Tulcea o cota de piata de 45-50%,fiind al doilea
reprezentant local.
g) Reteaua de distributie s-a extins la 4 de magazine proprii., toate fiind modernizate
sau renovate, dupa caz , in ultimii 2 ani.
h)Donatiile zilnice de produse casei de copii si la cerinta azilului de batrani din judet.
Puncte slabe
Desi aproape insesizabile, punctele slabe exista si trebuie evidentiate pentru a putea fi
imbunatatite.
a)Datorita investitiilor realizate in extinderea retelei de distributie firma a inregistrat in
2008 un profit operational aflat sub estimarile initiale.
b) Reteaua de magazine proprii nu cuprinde decat o comuna a judetului,restul
distributiei fiind realizata in cadrul orasului.
c) A crescut pretul produselor finite, ceea ce a condus la cheltuieli mai mari din
partea firmei.

37

CONCLUZII SI PROPUNERI
Desi politica de distributie adoptata de firma S.C. Elis S.R.L. da rezultate bune si
permite firmei sa fie o prezenta puternica pe piata, in domeniul panificatiei, exista o serie de
posibilitati de crestere si imbunatatire a activitatii firmei, urmarind aceeaai linie in distribuirea
produselor sale.
38

Prima propunere se refera la forta de vanzare a firmei, agentii din departamentul

vanzari ochii si urechile firmei. Toata vanzarea, toate rezultatele reprezinta in mod direct
calitatea muncii acestora. De aceea vom propune:
Ridicarea nivelului calitativ al fortei de vanzare (alegerea unui personal
calificat, caracterizat de o energie inepuizabila, o mare incredere in sine, nevoie de cunoastere
ridicata, o stare de spirit care sa-i determine sa considere orice obstacol o provocare) si o mai
buna motivare a agentilor de contact existent in firma;
Organizarea si controlul activitatii agentilor de vanzari cat mai eficient de catre
supervizor;
Organizarea periodica de seminarii de perfectionare a pregatirii agentilor.
Propunerile urmatoare sunt strans legate de cele de dinainte (de mai sus), in
sensul ca realizarea cerintelor primei parti implica si realizarea cerintelor din partea a doua si
care inseamna:
Cresterea continua a distributiei extensive, adica gasirea in permanenta de noi
clienti pentru produsele firmei in detrimentul concurentei;
Renuntarea la serviciile de transport efectuate cu masinile proprii si
externalizarea acestei functiuni prin incheierea unui contract cu o firma specializata de
curierat rapid pentru reducerea costurilor si cresterea gradului de satisfactie a distribuitorilor
prin receptionarea marfurilor intr-un timp scurt.
Cresterea volumului activitatii intensive, adica marirea vanzarilor pe fiecare
reprezentanta sau distribuitori;
Se recomanda, de asemenea, o colaborare mai stransa intre Serviciul Marketing
si Departamentul Vanzari dar si cu departamentul tehnic (cercetare dezvoltare noi produse) si
Directia Productie.

BIBLIOGRAFIE
Date furnizate de Sc ElisSrl
Suport de seminar la disciplina Proiecte economice

39

 Voicu

Radu,

Radulescu

Carmen

Valentina,

Managemnetul

unitatilor

agroalimentare,ASE , Bucuresti 2003

Manole Victor, Stoian Mirela, Dorobantu Horia-Marketing
Portes, A. (1998). Social Capital: its origins and applications in modern sociology
Annual Review of Sociology, 24, 1-24.
Putnam, Robert. (2000), "Bowling Alone: The Collapse and Revival of American
Community" (Simon and Schuster).

40