30 LEADERSHIP $1 MANAGEMENT cc ele si-au pistrat actualitatea, devenind, poate, si mai penetcante, Capi Teorii si modele ale conducerii 1, Necesitatea sistematizarii conducerii sunt extrem de numeroase si variate, i fe psihologie organizational nu prea transpai le ordona gi sistematiza dupé cri jpotriva, ele sunt dispuse aleatorie, oricum, extrem de diferit& de fa un autor la altul. fn ultimele dou dec le secolului trccut si in primul deceniv al noului secol au Inceput si se contureze are gi sistematizare a lor. iceeasi srupare de fiecare autor. de clasificare clteia conducerea tetistici atribuite celor care exerci patra criterii(universalitate versus cont mente), din combinarea cirora rezulté patru tipuri de teorii (vezi figura 2) {n teorile de tipul 1, conducerea este o trisiturli posedatk de32 LEADERSHIP §! MANAGEMENT tipurile 3 si 4 consider’ wasditurile si comportamentele |i UNIVERSALITATE __ CONTINGENTA TRASATURL TPL TP3 (COMPORTAMENTE m2 | Figum 2 ~ Clasficarea teorillor conducerii (dupa Jaga, 1994) sepult $8 se contureze un alt criteriu de grupare a teoriilor conducerii, si anume criteriul istoric. De exemplu, Den Hartog si Koopman (2001) impart teoriile conducerii im patru categorii distincte ani la sfarsitul anilor °40 ai secolul personologice) wre atat avantaje, cat $i dez- avantaje. Prima modalitate oferd o viziune coerenta din punct de vedere ar putea produce problematic, dar, ne © oarecare confuzie. Cea de a doua modal 1 asupra conducerii, dar este nevoit si r revin asupra unel si ‘TEORM $1 MODELE ALE Ct 3 joonducere. g ygrecut in BS [24 de sag tn imagini coerent s fa iye- tatea fenomenelor con Bars. gradu teoriilor conduc ‘Teoritle personologice * Teoria conducerii carismatice Teoria risicurilor $< ote staaponaterinare Teoriile comportamentiste * Teoria supunert fags de Jegea sitsaged * Teoria celor dou imensiuni comportamentale vernon comportamental Figura 3 ~ Teor ale conduceritEy [LEADERSHIP $1 MANAGEMENT. hiodalitate de a iesi din impas Personal, propunem grupares teoriilor si modelelor condaceri cain figura 3. 2. Teoriile personologice in esenti, aceste teorii postuleazi urmitoarele idei : rebuie acordati o mare atentie selectiei Perscanelor care detin deja asociate cu succesul sau eficienta activ nu formirii liderilor. ‘Teoriile personologice au luat de-a lungul timpului diferite infagigéri, dintre care dou ni se par a fi tipice, si anume teoria conduc carismatice si teoria traséturilor. 2.1, Teoria conducerii carismatice ior {in perioada de inceput a psihologiei gia in cercetitorilor era centratS indeosebi asupra lor psihice elementare (senzati superioare, mult mai complicate decat prime ca reprezentand un dat”, ,0 forvi” 2 individului eu care acesta se nagte, © asemenea conceptic este intilnitt mai ales cu privire la apti- ‘udini, interpretate ca find de naturi ereditard si transmisibile genetic La conturarea si generalizarea acestei opinii o contributic deosebita a TEORI $1 MODELE ALE CONDUCERIL 35 ea persoand. Prt care introduce cn cel de har, a fost Max Weber ivitatea de conducere. Serge igiel sefului carismatic, crede . pe de o parte, fn faptul eA harul ale carismei nu puteau si nu re{ini atentia celor care erau obfinerea ,supunerii” oamenilor din mediile organizatio din cele economice. ‘plirisite pentru o bund bt insite de semnificatie. Ce