ORIGINEA ROMINILOR ALEXANDRU PHILIPPIDE VOLUMUL AL DOILEA CE SPUN LIMBILE ROMINA $I ALBANEZA pu IASf TIPOGRAFIEA ,VIATA ROMINEASCA* S. A. 1927. 861ORIGINEA ROMINILOR PARTEA IL CE SPUNE LIMBA ROMINA P. B.=Papahagi, Basme aromine, Bucuresti, 1905.—P. M.= Pa- pahagi, Megleno-Rominii, partea II, Analele Academie Romine anul 1902.—C. D.= Codex Dimonie in Weigand's Jahresberichte des Instituts fiir rumanische Sprache zu Leipzig volumele IV, V, VI.—P. 1.= Iosif Popovici, Dialectele romine din Istria, partea Il, texte si glosar, Halle a. S. 1909.—Prin cifré arab’ mare se citeazi pagina, prin cifrd arab mic& se citeazi rindul pa- ginii— x alt infeles decit i se d& de obiceiii : nu-l con- sider ca 0 sageat%, ci ca o dezvoltare dintr-un punct. CAPITOLUL XL § 235. 1. In limba comuna romineascd existd un singur a. Dialectal exist{ mai multi. Dup& Iosif Popovic Die Dialecte der Munteni und P&dureni, Halle a. S. 1905, pag. 120, P.1. XVI, in limba Muntenilor si Padurenilor din comitatul Hunyad si in acea a Rominilor din Istria exist’ trei soiuri de a accentuat: un @ mijlociii (,,mittleres*, a), un @ inchis (@) si una rotunzit (4, pe care eit il notez cu @: ,,Se articuleaz’ cu o usoara ro- tunzire a buzelor"). Dup& Weigand, IH Jahresbericht, 231, e- xist unele localit&ti din Banat unde ,oricare @ accentuat este reprezentat printr-un 0 deschis, care la timbru sam&n& complect cu ungurescul a“. Iosif Popovici, Die Dialekte der Munteni und P&dureni 120-121, spune c& acel o deschis b&ndtean al lui Weigand nu este alt ceva decit d din limba Muntenilor si P&- durenilor si din limba Rominilor istrieni, care d este cu totul4 § 235-236. deosebit de ungurescul a: ,,Jn vara anului 1904 am cdlatorit prin localitafile unde se pronunt’ g al Banatului, ca s& cerce- tez pe d la fata locului. M-am putut convinge ci rominescul d este cu totul deosebit de ungurescul a. Rotunzirea buzelor la ro- minul d este mai mic& decit la ungurescul a. Aceste sunete se deo- sebesc apoi prin in&lfimea tonului propriu, prin duraté si prin timbru. Din punct de videre al fiziologiei sunetelor nu pot gasi nicio leg&turi intre rominescul @ si ungurescul a“. Ungurescul @ trebue s& fie un 9 deschis, iar d@ dela Munteni-Pddureni, Ba- nat si Istroromini trebue s& fie un @ rotunzit.—In ce inpreju- rari se g&sesc cele trei feliuri de @ dela Munteni-Padureni si dela Istroromini nu este inci specificat. Din discutiea lui Sextil Puscariu in Studii istroromine, [I, Bucuresti, 1926, pag. 61-65 atita se poate prinde in general, c& ‘la Istroromini mai cu sea- ma a accentuat din cuvintele de origine latina se pronunta g’. § 236. 2. d este un a la care lipseste rotunzirea buzelor, f este un w la care lipseste rotunzirea buzelor. Atita trebue, ca si prefaci pe o, u in d, @: s& pui limba in pozitiea lui o, u, jar buzele s& le lasi in stare indiferenté. Numai rotunzirea s& lipseasc&, in colo pozifiea buzelor si deschiderea gurii este indi- ferent&: buzele pot fi cit de apropiate ori cit de indepartate, gura poate fi cit de inchisd ori cit de deschisi ; indatice limba are pozitiea dela 0, u, se produc sunetele Gd, 7. 0, uw sint insd foarte multe, unele mai inchise, altele mai deschise, unele mai anterioare, altele mai posterioare, de aici se si aud tot feliul de d, @ cu tot feliul de timbre. Timbrele acelea ins&, care u- nele bat spre @, altele bat spre /, nu trebue s& insele pe ci- neva si cread{ ci am avea a face cu articulatif de ale lui e sii Pentru aceia si toaté analiza care s-ar face timbrelor lui @ si Z prin curbele neregulate inregistrate de aparatele fi- ziologilor, analizi care ar proba, s& zic, c& timbrul cut&rui a, 7 saman& mai mult cu timbrul cutarui é decit cu al cut&rui 0, u, n-are nicio valoare cu privire la articulatiea lui d, i. Wei- gand, in Olymp 21, Aromunen II xy, III Jahresbericht 207, a. emis parerea ci d, 7 sint a, @, 4, 0, u pronuntate cu larinxul lasat in jos si le numeste ,,gedeckte Kehllaute’. Pentru detalii vezi lucrarea mea Un specialist romin la Lipsca pag. 76 sub Tl, 10, in Viata romineasc& anii 1909, 1910 *). *} Asupra lucrarii lui Iosif Popovici, Fiziologiea vocalelor rominesti @ si i, Cluj, 192), am de facut observatiile urmatoare.§ 236. 5 1. Autorul spune lucruri neexacte din punct de videre al foneticii in general. Pag. 15: ,lzvorul vorbirit se afl in vibrafiunile corzilor™ vocale, deoarece fara vibrarea lor n-am avea niciun sunet*.—Ba avem fara vi- brarea coardelor vocale nenumirate sunete. P. nu cunoaste sunetele afone. Foarte multe sunete din vorbirea omeneasca pot fi produse gi fonic, adecd cu vibrarea coardelor vocale, si afon, adecd fara vibrarea lor, astfel, intre altele, inses asa numitele vocale. Dar sint si sunete de acelea, a c&ror a- fonie este indispensabilé pentru a fi simfite ca atare, astfel sint explozi- vele afone (p, t, , k) si spirantele afone (f, s, §, 9, h’, hy) gi altica- tele afone (f, ¢). Indatice asemenea sunete devin fonice, sint simtite de limba ca altele, anume ca b, d, $, 2.V, 2% % 3 yy, & Ba afo- niea, din punct de videre al simfului limbii, este mai important& decit fo- nicitatea, pentruca, daca sint sunete, a caror afonie este indispensabila spre a fi simfite ca atari sunete, iar nu ca altele, nu existd, din contra, sunete a c&ror fonicitate s& fie indispensabila pentru a fi simfite ca atari, iar nu ca altele, si, de pild’ vocalele, lichidele (/, 7), nazalele (m, n), explozivele 6, d, g, & spirantele v, 2, 2, % y, y, africatele dz, &, pot fi si fonice si afone, fari ca s& inceteze de a fi simfite ca atari, de a fi simfite ca vocalele cutare, ca /, 7, ca m,n, ca 6, d, g, g, ca V, 2, 2,3, 9, y, ca dz, & Pag. 17: ,Numai Germanii vreaii s scoata cu fizica lor doi re- zonan{e pentru vocale, pe una gasind-o inainte in gurd, iar pea dotia in- darit. Nu mi se pare de loc probabila aceasta parere.—Si cu toate a- cestea faptul exist si e lesne de experimentat. Vocalele afone anume (dar nu toate, ci numai cele inchise, la care strimtoarea dintre spafiul anterior gi cel posterior, formaté prin apropierea limbii de palat, este ingusta) aii in adevar doa tonuri proprii, unul al spatiului anterior, perceptibil cind pronun{im vocala prin respirare, si altul al spafiului posterior, perceptibil cind plesnim afon coardele vocale, ori, cu alte vorbe, cind producem ex- ploziva laringala afond. Perceperea acestor doiii tonuri proprii este acce- sibild oricui, nu este trebuinfa de niciun aparat pentru a le constata cd sint si de a hotari, in mod relativ, cd unul din cele doi tonuri este mai nalt ori mai jos decit celalalt. Asa de pilda oricine poate constata ci la G si f rominestf tonul propriu al spafiului posterior este mai jos decit cel al spafulu anterior. Gresala lui P. provine sigur de acolo ci experimen- teaz% cu vocalele fonice. 2. Autorul spune despre d si f neexactit&ti cu privire la fapte foarte cunoscute, elementare, cu privire la proprietafi de ale lui d si f pe care ori toaté lumea le stie ori le poate lesne constata oricine. Pag. 13: ,d e mai inalt ca a, si fica i*. Pag. 18: ,d@ e mai nalt decit a, si f decit i Infeleg tonul fundamental al fiecarei vocale“.-— Dac& are in vedere P. vocalele afone, apoi nu este adevarat ci tonul pro- priu al lui f este mai inalt decit al lui i. Adevarul (pe care oricine il poate con- stata) este c& tonul propriu al lui f este mai jos, cu mult mai jos, decit al lui i. Dacd insi are cumva in videre P. vocalele fonice (Si cum c& are in videre voca lele fonice, ne da binuiala termenul de fon fundamental, de care se serveste,6 § 236. termen care este mai ales intrebuinfat cind este vorba de vocalele fonice; dar mai ales ne d& banuiala faptul ci P. in general nu cunoaste sunetele afone, vezi mai sus 1), apoi cele spuse de dinsul devin incd si mai extra- ordinare, c&ci tonurile fundamentale ale vocalelor i si i fonice foarte variabile, ba mai joase, ba mai inalte, dup& cum vrei sa le cinji si dupa cit te las glasul, asa ci ba pe / il vei putea cinta cit mai sus si pe / cit mai jos, ba din contra. Pag. 15: y@ e neaccentuat afari de monosilabele vdi, cai, parfi, elc. si cintd, cintdm din perfectul istoric [Care cintdm din perfectul is- toric? Cel vechiii romin 2}, iar ¢ e totdeanna accentuat“.—Nu-i adevarat. Compari vijduvd, mdgurd, pdcurd, pdnurd, pdturd, pdsdri, (gturi, bucdifi, suddilmi, caméri, catardmi, isprévi, judecditi, ldcrimi, pdstrav, mdturd, etc. etc.; mincam, vindt, vindtér, ginsdc, vinzdre, vindit, birfésc, pirtag, pirddlnic, virtos, vinjos, minzat, circidg, cirndt, etc. etc. Dait si eit la intimplare exemplele care-mi vin in cap. Sint sute si sute. Pag. 16: a si 7 nu sint nazale" -—Ba d si @, ca oricare alte vo- cale, pot fi si nazale si nenazale. Aceasta din punct de videre al lu di si al lui ¢ in general (Experienta o poate face oricine). Jar in ce priveste pe @ si i din limba romina, apoi intr-un cuvint ca bdnci exist& in realitate su- netele 6, G (a nazal) si ¢, si intr-un cuvint ca Sfinci exista in reali- tate sunetele s, 4 f (i nazal) si ¢. Ca s& se convingacineva de aceasta, s& pronunfe cuvintele bdnci si stinci ca Moldovanul, adecd fara exploziva ft din africata & adeci cu § in loc de ¢ si va vedea cum limba dup articularea lui ¢ (adecd a lui f) nu atinge de fel prin partea ei anterioard vreun loc undeva al alveolelor ori al palatului tare anterior, ceia ce ar trebui s& faci numai decit pentru a se putea produce un 7 anterior (cdci despre vreun n posterior in cuvintele Ganci, stinci cred ci nu-i trece ni- marui prin minte c& ar putea s& existe), si cu toate acestea urechea are impresiea unui 2. Limba romineascd are multe vocale nazale, si printre ele are si G, £ de ajuns. In ce inprejurari, care de altfel sint comune mul- tor limbi, spun la § 245 No. 111. Decit numai nazalizarea vocalelor ro- minesti nu este asa de puternicd (pentrucd valul palatului nu se lasé asa de tare in jos) ca in limbile cares-ar putea numi férniife, cum este limba franceza. 3. Autorul cauté s& caracterizeze pe d gi i fafa de celelalte vocale din punct de videre al pozifiei buzelor si maxilarelor. Pag. 20: ,Maxilarul de jos ne prezinté alti departare fafa de cel de sus la rostirea lui d si o”.La pag. 26 se da distanfa dintre maxilare Ja a, & 4, 0, u, Gd, i: ea e diferité dupa vocale, in speciale diferita in- tre O si G, intre w si é, dar nutare.—Aceste lucruri se infeleg dela sine. La sunetele cu rotunzire a buzelor, cum sint 0, u, trebue o mai mare a- propiere a maxilarelor decit la sunetele nerotunzite. La cele dintiiii buzele trebuesc si se apropie una de alta, ceia ce nu se poate face fard ca s& se apropie gi falcile una de alta; la cele de al doilea buzele pot fi cit de indep&rtate una de alta, si aceasti facultate pot si o aib& deci gi fal- cile. Deosebirile acestea, din punct de videre al distanfei maxilarelor, intre§ 236. iT vocale sint ins& relative, asa c& vocalele nerotunzite se pot pronunta si cu fal- cile cit de apropiate, iar cele rotunzite se pot pronunfa si cu falcile nu tare apropiate. Dar macarca sint relative, deosebirile exista, si din cauza lor trebue s& se fi petrecind chiar in pozitiea limbii fafa cu palatul oare- care variabilitate, asa ca, dacd doi sunete oarecare aii aceias articulafie a limbii fafa cu palatul si se deosebesc numai prin aceia ci unul e ro- tunzit si celalalt nerotunzit, trebue si fi avind acele doi sunete chiar din punct de videre al pozifiei limbii oarecare, macar cit de mica, deosebire relativa, cici apropierea mai tare a maxilarelor la sunetul cel rotunzit tre- bue s& fi producind si o apropiere macar cit de cit mai mare a limbii de palat. Astfel in vorbirea curenta, cea relativa, nu in pronuntarea cea izo- lati, mai ales nu in pronuntarea provocati de experimentator, trebue si fi existind mici deosebiri intre o si d, u si f, 6 si e, & si i. Tot asa scoborirea valului palatului la vocalele nazale si ridicarea lui la cele ne- nazale trebue s4 fi producind o variabilitate relativa in articulatiea limbii fafa cu palatul, si sigur, in vorbirea curent&, cea relativé, 2 nu este i- dentic cu @ nici din punct de videre al articularii limbii. Pag. 25: Sd, f nu sint rotunzite. P. misoar& distanta dintre buze la a, @, i, G, f si o d& in milimetre. Se da apoi fotografiea capului unei fimei care pronun{i pe d si /%.—Asemenea distan{e sint ins& relative si numai din punctul acesta de videre méasuratorile lui Popovici pot avea vreun sens (cu conditiea ca sd le fi luat in vorbirea curent’, iar nu la sunete comandate izolat, ceia ce nu-mi vine a crede sa fi facut Popovici, caci e greii tare, dac’ nu cumva imposibil). Pentru aceia cifrele absolute date de el (,@ 15 milimetri, e 12 milimetri“, etc.!) pot fi ale tuturor vocalelor, si, ca si m& servesc de cifrele date de dinsul, @ poate fi pro- nuntat cu 12 milimetri si e cu 15 milimetri, etc.! In ce priveste in special capul de fimee care pronun{a, dupa porunca experimentatorului, pe @ si pe f inaintea aparatului fotografic, si face frumos, cum s-ar zice, el e pus in cartea lui Popovici chiar degeaba. Dacia te-ai lua dupa fotografiile acelea, apoi ar trebui s& zici cd intre d si f-existi o enorma deosebire din punct de videre al pozitiei buzelor si, prin reflex, al trasaturilor fetei, c&ci in fotografiea cu d fimeea zimbegste si rinjeste tare, asa ci i se vad tofidintii de sus, arin fotografiea cu f fata-i seri- oasa si buzele sint apropiate tare una de alta, asa c& mai nu se vad dinfii. Deosebirea insi de fapt intre @ si ¢ din punct de videre al pozi- fiei buzelor este minima, mai c& nu exist’. Oricare Romin se poate con- vinge de aceasta, chiar fara oglinda. 4, Autorul vorbeste de timbrul vocalelor d, é, si anume, fireste, de timbrul vocalelor G, f fonice, deoarece nici nu cunoaste vocalele afone (vezi mai sus sub 1), iar cu analiza timbrului vocalelor afone foneticii in general nu se ocupa. Pag. 20: Din pozitiea lui o (ca rezonator) si din vibratiunile lui o (produse de corzile vocale) nu va putea scoate cineva niciodaté un a". —Se infelege dela sine! Nimeni nu susfine contrariul. Pag. 28 si urm&toarele. Se dati curbele neregulate ale vocalelor ro- minesti a, e, i, 0, u, @, & se analizeazi curbele lui d, f, si se arati in8 § 236. milimetri amplitudinea tonului fundamental (ut.) si a 9 armonice ale su- netelor rominesti d, ¢ (Nu se d& ins& inaltimea armonicelor). Toati aceasta cercetare a timbrului vocalelor fonice, care este su- biectul de predilectie al foneticilor, nu intereseaz& pe cel care vrea sé afle articularea vocalelor de fel. Nicio cunostin{a, absolut niciuna, nu-ti procura asupra articularii sunetelor timbrul acestora, caci instrumente deosebite pot avea timbre asdman&toare, si, din contra, instrumente asdmandtoare pot avea timbre deosebite. Pe de alta parte, nu in timbrul unui sunet, ci in articularea lui prin organele vorbirii, st{ radacina schimbirilor pe care le sufere sunetul cu vremea, iar limbistul, pe care transformarile pe care le sufere o limba il preocupa in primul loc, toaté atenfiea o di, ou tim- brului sunetelor, ci articularii acestora. Aici, la analiza cu inalte calcule matematice a timbrului, o prapastie se deschide intre fonetica fizico-mate- maticé si intre limbisticé, nu numai pentrucd mijloacele de cercetare sint pentru limbist inabordabile, ci si pentrucd obiectul insug de cercetare n-are pentru limbist decit o importanfa secundara, ori chiar nicio important’. 5. Autorul vorbeste de articularea sunetelor d, f din punct de vi- dere al limbii si al palatului, dar in mod vag, asa c& nu se poate inte- lege care ar fi parlea palatului si partea limbii prin mijlocirea cirora se face articularea. Pag. 13: ,Articulajiunea limbii pe cerul gurii pentru f se face in- tre i si u". Pag. 12, 13: @ rominesc e un sunet mediu, care se afl intre a sie“. Pag, 20: ,Ridicarea limbit nu e identicd [la d si ol; al- tul e punctul de articulatiune la d si altul la o*. Pag. 26-27: ,,Articu- lafiunea limbii incd e deosebita, asa c& vocala d nu poate sa fie iden- ticd cu 0, iar vocala é ou poate fi i d se aseamind mai mult cu e si écu i. Punctul de articulafiune al lui @ e asezat dup 30 milimetri, va sa zicd @ se formeaz& mai inainte decit d, al carui punct de articulafiune se aflé mai ind&rat, diferenta intre ele poate fi de 5-6 milimetri. Punctul de articulatiune al lui / e asezat intre 20-30 milimetri, pecind al lui Z se aflé la 30 milimetri, va s& zick avem si aici o distanté de 5-6 milimetri intre aceste vocale". 6. Autorul spune ceva mai precis din punet de videre al locului pa- latului unde articuleazi limba, dar despre partea limbii cu care se face articularea nu spune nimic. Pag. 16: ,,Articulafiunile vocalelor d si ¢ se fac mai mult pe cerul gurii tare, palatum durum“. Pag. 21: ,La 7 limba se retrage cu citiva milimetri ind&rat de punctul de articulatiune al lui é. Articulatiunea lui 7 nu se produce pe partea moale a cerului gurii, ci in regiunea mixta a pa- latului tare: si moale".—Dar, dup& cum se vede din citatul dela pag. 26-27 facut mai sus sub No. 5, @ e posterior lui ¢; deci, fiindc& ¢ se produce nin regiunea mixta a palatului tare si moale", @ trebue numai decit sa se fi producind la palatul moale. Apoi atunci, cum ramine cu afirmarea ca ,articulafiunile vocalelor @ si @ se fac mai mult pe cerul gurii tare“? De altfel ce insemneazi acest ,mai mult"? 7. Pentru a ajunge la acest rezultat, cd @ si f s-ar articula mai mult“ la palatul tare, autorul s-a servit de doiid mijloace, de masurarea distan{ei dintre limba si palat prin mijlocirea unei’ ampule, si de palatul§ 236. 9 artificial. Pentruca lectorul s& vada el insug lucrul, se dai la pag. 27 pa- tru figuri: in una din aceste figuri se arata prin puncte pozifiea limbii fafa cu palatul la vocalele a, e, i, 0, u, G, 4 iar in celelalte trei figuri se arata prin linii locul unde atinge limba prin laturile ei palatul la a, e, i, u, G, é (0 lipseste). Figura unde se arata prin puncte pozifiea lim- bii fafa cu palatul, si care este rezultatul experien{ii facute cu ajutorul yunei azpule mijlocii* probabil in propriea gura, e foarte nepreciza, si nu se poate intelege aproape nimic dintr-insa. Si cit se infelege, este curios : @, de pilda, e tot atit de inchis ca si i, iar O e mai inchis decit u (Cu care ocazie si se bage de sama ca inalfimea diferitelor compartimente ou este egala, cé compartimentul lui e si acel al lui o aa zece milimetri inal- fime, invremece compartimentele lui a, i, u, dG, f aii numai cite 9 mili- tri indlfime). Din figurile cele trei, in care se arata prin linii locul unde ile ei palatul la a, e, & u, d, i, si care sint re- zultatul experientii facute cu ajutorul palatului artificial in gura unei doam- ne din Brasov (aceleiag doamne care a fost fotografiaté pentru pozifiea buzelor la 4, é, vezi mai sus sub 3), se vede ca é e mai anterior decit G (ce1a ce este exact), ci de mai anterior decit u (ceia ce nu-i exact), gi se vede faptul extraordinar cd @ e mai anterior decit u/ Asupra fap- tului din urmA chiar insista Popovici la pag. 28: ,,Limba atinge la ros- tirea vocalei # abia pe jumatate méaseaiia ultima, iar la rostirea lui @ acopere intreagd maseaiia". Va sa zicd cunoscuta vocal a, la care limba se ridicd in sus ori de fel, ori mai putin decit Ja oricare alta vocala (cu excepfie de vocala produsi cu limba in stare de repaos), cunoscuta vocala @, despre care se stiia pana astazi ca la articularea ei limba nu atinge prin laturile ei nicio particic’ a palatului (masele superioare, ori alveole, ori palatul propriu zis), este astfel articulata de Rominii dela Brasov, incit limba se ridicd in sus tare, mai tare decit la uw (si doar la w se ridicd limba in sus destul de mult), si in aceias vreme se miscd spre partea an- terioara a gurii mai mult decit la uw. Ce fel dea poate fi acesta? E cu- rat un @ bragoava. In urma acestora putem spune cu toata siguranta ca studiul lui Iosif Popovici asupra vocalelor rominesti d, ¢ n-a inaintat stiinfa asupra aces- tor vocale cu nimic. Studiul acesta ne convinge numai mai mult de ina- nitatea cercetarii articularii vocalelor prin mijlocirea de instrumente, mai ales cind cineva si-a insusit numai in mod superficial si precipitat cunos- tinfa faptelor elementare (Vezi cele spuse supt 1, 2). Cind ceteste cineva 0 asemenea lucrare, ca acea a lui Popovici, se convinge cu deosebire de adevarul ca cercetarea articularii vocalelor (nu sia altor sunete) este ches- tiune de apreciare personala. Jespersen, Lehrbuch der Phonetik, pag. 159: nAici, la sfirsit, trebue sd mai repet ca in general, cind e vorba de a hotari articularea vocalelor, cineva nu poate recurge decit la apreciarea sa personala, care si aceia, fireste, este cu alit mai nesigura, cu cit articu- larea se face mai spre fundul gurii si cu cit limba sedeparteazd mai tare de palat". La aceasta apreciare cele mai simple mijloace de observare sint cele mai sigure, si aceste mijloace sint, pentru arficularea buzelor ochiul,10 § 236. In ce priveste repartizarea lui d, #, ea nu este aceiag in toate dialectele. In general se poate zice: dialectele macedoro- min si istroromin aii mai pufin 7 si mai mult d decit dialectul dacoromin, iar subdialectul meglenit si cel din Acarnania n-aii i de loc. In special avem de observat urmatoarele. In privinta dialectului macedoromin textele publicate de Weigand gi informatiile pe care acest autor ni le d& nu se po- trivesc cu textele publicate de Papahagi, pe care noi punem cea. mai mare bazi. Dup& Weigand anume, Aromunen II 354-355, subdialectul dela Gopes ,,se caracterizeazi prin aceia ci @ se deosebeste limurit la pronunfare de i“, in vreme ce la Mona- stir (Bitolia) ,,@ si 7 se deosebesc foarte putin unul de altul {si anume in sensul acela cd é se pronunta ca d/, se zice /dnd, mand, fantdnd, cdf; ceva deosebit, spre u, se pronun{ai pine, cine (ins’ cdinli = cinii), cite, plindze, plingu, prindzu, pentru pozitiea laringelui degetul, si pentru articularea limbii fafa de palat simful nervilor din limba. $i pentruca utilizarea acestor mijloace si fie cea mai find posibila, trebue sd pronunte cineva vocalele afon, cici tonul cel puternic produs prin vibrarea coardelor vocale turbura mult atentiea ob- servatorului. Pentru mine este lucru sigur ca in afari de a, a carui articu- lare din punct de videre al limbii const& in aceia ci limba se trage pu- tin indarat {4ra ca s& se ridice in sus de fel, celelalte vocale se produc prin articularea in raze, dela starea de repaos, a limbi posterioare spre palatul tare (e, ‘) si spre palatul moale (0, u, d, f). (Limba articuleaza cu partea posterioaré si in raze, ou prin toate parfile ei [anterioar’, mij- locie, posterioara] si vertical fafa de parfile de vis-d-vis ale palatulu, cum sustine Jespersen c& s-ar fi petrecind lucrul pentru vocalele sale, care se pare ca ar fi acele ale Inglejilor, Norvegienilor si Suedejilor. Articularea mea este acea pe care Bremer in special o da pentru vocalele germane). ¢ este mai posterior si mai deschis decit {, 0 este mai posterior si mai deschis decit u, d este mai posterior si mai deschis decit 7. Intre o sid de o parte, intre w si é de alt& parte nu este (cu excepfie de posibilele mici deosibiri despre care am vorbit sub No. 3) alt& deosebire remarca- Bid decit aceia c& O si aii rotunzire, iar d si 7 n-aii rotunzire. Aces- tea sin! trasaturi generale vocalele mele, si cred ca sint ale multor Dacoromini, dac’ nu cumva ale tuluror Dacorominilor. Spatiul de miscare al vocalelor ins’ este mare, asa ca ele in acel spatin pot sd fie mai posterioare ori may anterioare, mai inchise ori mai deschise. Asemenea spafiuri s-ar putea compara cu niste segmenturi de cerc, asezate unele lings altele si in aceias vreme unele peste altele, cum ar fi, de pilda, t Sc FL. Pentru aceia timbrele lui d si f aif probabil — in unele guri astfel de nuanfe ca d@ sund a @ si cd f sund a i (Aseme- nea d si f trebue s& fie in spaliurile lor extrem de anteriori si in acefag vreme deschisi).§ 236. 11 niscintu, dar deosebirea dintre i din aceste cuvinte si d este foarte mic&. Tot asa in Crugevo, Megarovo si Trnovo". Fataé cu aceste sustineri ale lui Weigand iatd ce ni ofer textele pu- blicate de Papahagi. Bitolia P.B. 395 sqq. mind, citrd, micd (minince), plinguri, lindzita (bolnava). Crusova P. B. 387 sqq. fintind, lindzidzt (se inbolnavi), micd (minince), Crugova P. B. 254 sqq. nisi (dinsii), Odrfin (sarac), nis (dinsul), dzicd (cica), ahit (atit), pine, cindo, dzise, avdzi, dzile, avazisi, arise, virnd (vreun), cintdréa, dzisisi (cisesi), agirsii (uitai), arise, binéddzd (traesc 3 p. pl.). Tirnova Macedonia P. B. 303 sqq- nis, nisd, dzife, vird (vreo), dzise, fine, citrd, mica (mi- ninc’ 3 p. pl.), uritd, bind (traia), fin (p. 1s.), avdzi (auzi), pati, plindze, morfit (morfii), dziféd, nipdi (inapoi), niscinfa (citiva), virnu (vreun), fringd, pldscini (trinti), frimsird, ci- nile, avdzird, timpinle (tobele), pafird. Megarova Macedonia P.B. 313 sqq. bind (traia), pingin (pagin, tiran), mind, zin- dane (inchisoare), diminda (ordona), micd (minince), virnu (nimeni), nisd, micdre, dzile, cindu, ahitd (atita), cinta, cin- teclu, fine (imperativ), nis, dzicd (conjunctiv), mindzul, av- dzitd (auzit), micdre, anit’ (atit). Gopes Macedonia P. B, 417 sqq. nds $i nis (dinsul), zdcd (zica), zdfe (zice), zdse (zise), zale (zile), ndsi (dinsii), ndscinte (citeva), sindtés, pafd (pati). Din aceste citate se vede ci tocmai la Gopes, unde / ar fi 1é- murit deosebit de d@ dupa Weigand, si unde ne-am astepta oa- recum sd avem un procent de / mai mare, avem multi @ pen- tra dacorominul /, iar la Bitolia (Monastir), Crusova, Tirnova, Megarova, unde dup& Weigand timbrul lui 7 s-ar deosebi foarte putin de al lui d@ si f s-ar g&si relativ rar, acest din urma sunet este tot asa de des, ba chiar mai des, decit in dacoromina. Cum ci d@ intr-adevar, dac& privim lucrurile in general, se gaseste mai des in macedoromina decit in dacoromina, se vede atit din exemplele dela Gopes, date mai sus, cit si din multe altele, de pilda din urmatoarele dela Pleasa Albania P. B. 475 sqq. dzdsi, cdti, nds, cdt, dzdcd, mdcd (minince), nasi, mde (mininc), maft (mininci), avdzdsi (auzisi), cdnli (cinii), pafd. Olymp.*) Weigand Die Sprache der Olympo-Walachen 24, *) Exemplele pentru Olymp nu sint toate sigure, din cauzi ca au- torul a amestecat si exemple din alte teritorii macedoromine. Si aleg pe acele care intr-adevar apartin la Olymp mi-a fost imposibil, cic: as fi perdut prea multd vreme. Observafiea de aici se aplic& la tot ce voriicita din subdialectul dela Olymp.12 § 236. 30, 34: mind, pine, pinteca, ahdntu (atit), ndscdnte (citeva, unele), cif, ariu (rit), aridz (rizi), strindze, dzdsira (ziserd), avdzd (auzi), fantind, frdndzd (trunzi), frdmphd (frunte), citra (catra), fird (fra), ardmin (Romin), lingd, Acarnania are orice d, / reprezentati prin ¢, neaccentuat are numai a. Weigand Aromunen II, 178 sqq.: mé-sa (masa, sua mater), pén (pina), arreu (raii), ket (cit), plendzi (plingi), kénd (cind), aldvdard (laudar’), musdtd, cdrdvi (corabie), nd carte (0 scrisoare), pitrédcd, plagd (rana), fatd, fédtd, ntréa- ba, ndrditd (suparata), mdcd (minca). ¢ este probabil un ¢ deschis. In Meglen orice d, i sint reprezenta{i prin ¢, neaccentuat exist’ numai d@ (Singurii ¢ neaccentuafi pe care-i pot inregis- tra sint: if [alaturi cu Gf, dacoromin ti > illi dativ [7- prothe- tic, vezi 87] Papahagi Meglenorominii I, 65; in [alaturi cu an] > in ibidem 77; intru [alaturi cu antruj, prepozitiea, daco- romin intru > intro ibidem 110; ira [al&turi cu ard], daco- tomin iard > vero? P.M. 2,9 34; sindtdti, sindtos P.M. glosar): zacaép (acité) P.M. 1,5, com (cind) 11, 6.9, fl {aflé perf.) 24, 46 (lua) 25 75, vacdt (timp) 2,. > ture vakit timp, f0-ti (fi-te, vino) 256, 41, pOrfili (partile) 3,, dé (da, dat) 5,, cOmpu (cimp) 5.5, sfarsd (sfirsi) 549, cOtd (cite) 6,, ibanléc (striinitate) 6, >turc ibanet despartire + suf. turc. -lik, uz6ra (auzira) 6,,, dntribom (intrebim) 65;, sO2zi (sazi, sedes) 7,,, ampirdfgla (imparatiea) 79, 2Gli (zile, dies) 8,, dsot-aii (aii esit) 8;, uz¢ (auzi) 8,, fompini (timpine) 8,5, cd- 461 (cdtel) 9,,, cOntd (cinte) 9,,, uzOt (auzit) 9,,, prundzofi (ospatati participiu) 10,, scdpdm (scapim) 10,,, zazbur¢ (vorbi) 10,9, antrom (intram) 1059, 94, 26nd (zind) 1059, isd (esi) 11,, cdsdbgi (orase) 12.) plural dela cdsabdia 12.,,, ampiratoli (imparafi) 12,,, paford (patra) 13,,, sdd (sad, sedeo) 13.5, ur6t (urit) 13,,, isdrd (esiré) 13,,, cOti (cite) 15,,, sfarso (sfirsi} 154, 1854 201i (zile) 1559, ditgrnd (batrin’) 15,,, con (cind) 16., apanséz (fara veste, pe neasteptate) 16,, > turc apansiz fari veste, pe neasteptate, grisOt (uitat) 20, = ma- cedoromin agirséscu uit, pumar6t (obosit) 21,,> sirb pomo- riti ostenesc, obosesc, cGini (cine) 225, rou (raii) 23,, uzdm {auzirim) 24,, 5, (0d (tai, tuus) 26,5, 2burdsi (vorbisi) 265. = macedoromin zburdscu vorbesc, méncd (nevoe, suparare) 275, , 33, > "mincd = dacoromin muncd (compara macedo- romine frindzd [frunzi], frimte [frunte]), spOfi (spete) 27s, a1,§ 236. 13 d¢ (da, dat) 27,,, mdscd (catir) 27,, > bulgar mdsca catir, Srondzi (fringi) 27,., cOrpd (cirpa) 28,,, az@r (gata) 27,, 29, > turc hazir gata, rod (rid) 29,4, pafdsi (patesti) 30.-, 4, iséri (esire) 30,,, dispdr{Ori (despartire) 33,, sorpi (sarpi} 335, rugni (rusine) 34,,, fldmundzoi (flaminzii) 35,, sfri- pizot (tocit) 35, = dacoromin sfrdpezit, umdrds (obosesc) 35,5 > bulgar umoriavam obosesc.—Acest ¢ s-a preficut mai de- parte in 4 in urmitoarele exemple: madndned (minince) 6, 8, Qo 1544, mandne (mininc) 16,,, pafdrd (patird) 11,,, an- ndntru (inuntru) 10,,, sdrmd (matas’) 16,. > "sirmd, mace- doromin sirmd mitasi > neogrec onpxév, confundat cu macedo- romin sirmd fir de metal >turc sirmd fir de aur, tuéd (as- cute, imperativ) 35, > *tucd, *fucdste, dacoromin focesc.— Foarte rar se gaseste d; Sandm (sufletul meii, vocativ) > ture ganim idem, muldri (fimei) 25,,, magrdfd (mag: 26,,, magrafili (magiaritile) 27,. Dup& Capidan, Meglenoromi- nii, I, Bucuresti, 1925, pag. 97, d este in Huma si Jirnareca, 6 in Liumnita; @ este apoi in Liumnita in diftongii id, id pro- venifi din é si 6, vezi § 239 No. 56, § 241 No. 76.—d i- nifial << a, vezi 20. Istroromin. Se gaseste ¢ numai in urmatoarele exemple : simdti (iarmaroc) P.I. 25. > sloven semér idem, cérst (botez, substantiv) 6,,, 1, > croat rst, birsife (sacusor. Accentul?) 6,; > italian borsa prin croat “brsa, betird (batrina) 10,,, ismo (sintem) 10.4, tind? (a piri) 11, > vechiti bulgar fézati #226 obtrectare, intru (inainte) 11,, > intro, il (il pronume: ,o0tarit-t-[-a" = otdrit-fl-l-a, i |-a sters) 16,, zirna (simin-- fa) 18,, > croat zrna, zegirné 27, zdgirni 66, (a acoperi) > croat zagrnuti acoper, invalesc, firlinda (alergind) 30., > croat ¢r/jati incedo temere, daherschlendern, virtu (gradina) 32, > croat vrt idem, virde (la) 37,, > croat vrh auf, iiber, su- pra + de, sirfird sirtsird (hriscd) 61,, 5, 9, bobériu (daraba- na) 64,, > croat bubanj idem, spirtifd (cos, paner. Accentul ?} 10.9 > croat sprtva idem, odérni (a infarca) 70,, > croat odrinuti wegstossen, retrudere.—Incolo numai d.—d apare une- ori preficut in ¢, é. Vezi 10. | Dupa Tiktin Zeitschrift fiir roman. Phil. XI, 233-234 7 este o fazd posterioara a lui d, astfel ci, orideciteori apare un é provenit dintr-un alt sunet, trebue sa-i fi precedat o fazd d.14 § 236-237. Ei insumi am spus in Principii de istoriea limbii 19, vorbind despre a neaccentuat << a: ,,Dup& accent d a devenit in cel mai general uz f in Moldova, fruindzi, intri, putici, etc. Ina- inte de accent @ a devenit / in vecinatatea unui r ori / ori 11, cirnat, cirtésc, etc.". Niciun motiv istoric ori fiziologic nu ne indreptfeste s&{ admitem acest lucru. Moldovenescul casi, de pild’, din punct de videre istoric nu stim daci a sunat mai in- tiii cdsd (macarcd aceasta e posibil), c&ci ortografiea chirilicd este foarte neprecizi in privinfa exprim&rii sunetelor a si /, iar din punct de videre fiziologic o trecere dela a@ direct la / este tot asa de posibilé ca si o trecere dela a la d. Cu acelas drept, cu care af sustinea cineva cd f a trecut prin faza @, ar putea altul sustinea cé d a trecut prin faza i. Si inc& atunci, cind in uzul actual d si 7 existé alituri (ca de pildi in cdsd-cdsi), s-ar mai putea gindi cineva la o preexistenfé a unuia dintr-in- sii. In cazuri ins’ ca mind, unde in uzul actual, cu exceptii pe alocurea in macedoromin, numai / se aude, a presupune o preexistenta a lui mdnd este intr-adevar ceva incomprehensibil. § 237. 3. a accentuat + 7 + vocal& se schimb& in 7. Schimbarea e foarte veche, are loc numai la elementele basti- nase $i vreo citeva de origine obscur’: fintind > fontana, mind > manus, etc. Cuvintele de origine obscurd sint: spin probabil > onavés rar, pufin, compara sxavordywy cu putind bar- ba, vezi § 328; stdpin, din acelag radical stap-, de unde si mr. Sfdpuésc (opresc, stapinesc, fin in loc, asez) C. D. IV, 177, 183,, 193, 201,, 213, V 195, 2015, 4 VI 103,, 157.9, + -anus, compara vechiti bulgar sfapi baston, albanez stopdn wOberhirt* Gustav Meyer, ,,Der Hirt welcher der Butter- und Kasebereitung vorsteht Hahn Albanesische Studien III (Dupa Gustav Meyer Etymolog. Wérterbuch 393 originea cuvintului al- banez ar fi necunoscut&. In tot cazul nu din albaneza este im- prumutat cuvintul rominesc, cum admite in mod arbitrar Miklo- sich Beitrage Vokal. I, 22), vechiti bulgar sfopant dominus (Dup&cum in mod arbitrar admite Miklosich derivarea din alba- neza, tot asa de arbitrar o admite Tiktin Zeitschrift f. roman. Phil. X, 247 din vechea bulgar’. Cuvintul vechiti bulgar insus il considera Miklosich in Lexicon ca imprumutat din albaneza), bulgar stopanin héte, propriétaire, possesseur, maitre, mari, époux, sfopanifa si stopanka maitresse, dame, ménagére, hé- tesse, épouse, sirb sfopanin Hausvater, pater familias, sfopa- nifa Hausfrau, mater familias, radicalul sfap- este acelas cu§ 237. 15 radicalul din germanul Stab si din sanscritul sthap-dyami mache stehen, errichte, cuvintul rominesc e probabil autohton (Vezi si §§ 282, 328); sfind, compara vechiti bulgar stand firmitas, castra, deversorium, hospitium, neosloven stan Nachtlager, Woh- nung, sirb stan Sennerei, Wohnung, albanez stan Stall, Schaf- pferch, neogrec o:ivm étable, bergerie (Pentru etimologiea acestui cuvint vezi § 97, compara si § 328); zmintind (si sminti- nd), compat& bulgar smktana créme, neosloven smetana Sahne (Cihac, care mai citeazi rus Smetana, polon smiefana, smio- tana, ceh smetana, lituan smantas, smetona, germanele din Austria si Bavaria Schmand, Schmant, Schmetten, propune ca etymon vechiul bulgar sdmetati, siimetnoti deicere, oare- cum ceia ce azvirle laptele afard; Miklosich Die slavischen Elemente im Rumunischen 48 si Beitrage Vokal. III 22 si dupa el Tiktin Zeitschrift f. roman. Phil. X, 247 propun un presu- pus vechiii bulgar “szimétana, prin care-si inchipuesc poate par- ticipiul trecut pasiv al lui sdimétati turbare, oarecum ceia ce rezulta din baterea Japtelui, un inteles putin potrivit cu chipul cum se produce zmintina la Romini. Formele bulgara, neoslo- vend, rus, polon’, ceha ne-ar trimete mai degrab& la etymon propus de Cihac, care si din punct de videre al infelesului se potriveste mai bine, n din rominescul zmintind ar fi un 1 e- pentetic. Nu este exclusa ins& posibilitatea ca cuvintul rominesc s& fie autohton. Dup& Giuglea 361 el ar fi *mattana > latin matta, iar dup Sextil Puscariu in Dacoromania III, 386 el ar fi “mantana > latin mantum); Zupin, compara vechiii bul- gar Zupanii regionis praepositus, neosloven Zupan Amtmann, sirb Zupan comes, Gespan, polon Zupan inalt functionar, ceh Zupan primar, seful unui comitat, Miklosich in Lexicon com- pari prus supuni materfamilias, lituan Zuponé materfamilias, cuvintul rominesc e probabil de origine slava (Dupd Giuglea in Dacoromania III 606 sqq. el ar fi un derivat romin primitiv prin -anus dela un autohton “gitipa, care ar fi fost acelas ca inteles si ca forma cu grecul yizn, Rominul jupin, prin urmare, ar fi insemnat dela capul locului ,,gospodarul care avea o giti- pa,” adec’ un bordeiii).—In dn > annus d a ramas ne- schimbat. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) Daiica exemple pe manus si fontana: mind Avela, Nevesca, Crusova, Tirnova, Caterina, Aminciu (Metovo), Corita, Malacasi, Ticura, Vichoclisura, Xirolivad (Ve-16 § 237. ria), Elbasan, P. B. glosar; Ohrida P.B. 385, Bitolia P. B. 395. mdnd P.B. 15 (din Gazeta Macedoniei“), 22 (din ,,Fra- filia). fintind Baiasa, Avela, funtind Pleasa, P.B. glosar.— In vreme ce la P.B. apare numai 7, la Weigand Aromunen IE din contra apare mult @: mdnd Monastir, Megarovo; mind Veria, Pleasa, Ohrida, Vovusa, Siracu; fdntind Pleasa; fan- tdnd Monastir ; Weigand opul citat indice.—dn P.B. glosar. b) Olymp : fdntind Weigand Olymp 34, ardmin > Ro- manus 34, cinile 65, pine 113.—dn 32. c) Acarnania : lipsesc exemple. d) Meglen 9: cOini (cine) P.M, 225), fantond (fintind) P.M. 15,,; m@nd (mind) Papahagi Megleno-Rominii 153, 60, 15, 76, mini (mine, mane) ibid. 58, p¢ini (pine) ibid. 57, 46, 115, poi (pini pl.) ibid. 103.—dn P.M. glosar. Istroromin. d: mdre (mine, mane) P.I. 30,, sdr (sina- tosi) > sanus P, I. 533, 725, grav (griti) P. 1. 72, 394, md- rile (minile) P.1. 725, mara (mina) P. I. 75,, sdrd (sana- toas’) > sanus P.1. 80,3, cdri (cinii) P. 1. 81,,, mdrecd (mi- nec subst.) P. 1. 82.4, mdr (mina) P. 1. 33,,, mdr (mini pl.) P. 1. 2359 2557 759, marele (minile) P.1. 26,—dn P. I. glosar. Cuvintele de origine obscura se gisesc atestate in dialec- tele macedoromin si istroromin astfel: spin P.B. 349 (Avela Epir), 402 (Veria Macesionia); stind P.B. 402 (Veria Mace- donia) ;—stdpgnii P. M. 32,,.—smdntdre P.1. glosar. 4, d accentuat +n ori m+ consonantd se schimba in 7. Schimbarea e foarte veche, are loc numai la elementele basti- nase: fring > frango, cimp > campus, etc. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) cimpu Avela, Crusova, cdmpu Ticura, cintd Caterina, Avela, discintd Turia, Calive Badralexi, plingd Avela, plinse Crusova, pintica Avela, Baiasa, Salonic, pinticd Elbasan, c/fu Xirolivade, Caterina, cdfu Nevesca, cif Avela, Crusova, Xirolivade, cdtd Pleasa, cite Caterina, /indzit Avela, Calive Badralexi, Crusova, Corita, lindzida Crusova, linzit Gopes, P. B. glosar; cit Corifa P. B. 195. La Weigand Aro- munen II indice: céntd Veria, plingu Selia ling& Veria, plin- dze Selia linga Veria, Gopes, plindz imperativ Selia, Ohrida, pldndzi imperativ Monastir, citu Ohrida, cite Samarina, cit Pleasa, cindu Ohrida, Nevesca, Veria.§ 237. 17 b) Olymp: cif Weigand Olymp 51, 58, cilndu (?) 34, 112, fringu 62, prinzu 35, 67, prindzu 52, pintecd 57, planta (plins participiu) 117, planze imperativ 118. c) Acarnania ¢: kend Weigand Aromunen II 180, ket 182, pléndzi 182. d) Meglen ¢: cn (cind) P.M. 11, 655 16,, dmani (imbli 2 per. sing.) “Omni 259, COMpU Soo, pldngdndura (plingind) Tay COntd (cinte) 9,,, frondzi 27,4. Istroromin. d: cdnd P. 1. 10, 1445 425, 43, pldnde 245,, plans 57,5, planzi 57,,. 5. @ accentuat se preface in d la a treia persoana sin- gulari a perfectului indicativului: adund > adunavit, etc. Pen- tru’ detalif vezi ale mele Principii de istoriea limbii 23. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) adund, bdgd, nvifd, astupd, acdfd, ntribd P.B. 165, ete. b) Olymp: mintd (nascu) Weigand Olymp 110, ardcd (arunci) 115, aflé 117. c) Acarnania. Lipsesc exemple. .d) Meglen 6: fl6 (afl) P.M. 2,, antribp 23,5, fdpo (tipa) 23,5, etc. Istroromin. Nu existé perfect simplu. 6. @ accentuat + m- uw se preface in @ in elementele bastinase: -dm > 1 p. pl. prez. indic. -dmus (adundm > a- dunamus); vechiii romin -dm 1. p. pl. perf. indic. -dmus > -dvimus (adundm > adunavimus) ; chém > *kdm > cla- mo. Pentru detalii vezi ale mele Principii de istoriea limbix 20. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) adrdm (facem) P. B. 44, 104, adrdm (facurim) 5, afldm (aflim) 81, 104, afldm (aflarim) 5; clém P. B. glosar. : b) Olymp. plecdm (plecim, plecarim) Weigand Olymp 24. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen ¢: dntribom (intrebim) P.M. 6,;, scdpgm (scipim) 10,,; clém P. M. glosar. Istroromin. @: Gntrebdn (cerem) P. I. 42 ,, dmndn (umblam) 54,,, rugdn (rugim) 54,,, cafdne (apucim) 72, (Fiindcd in istr. @ reprezinté pe a accentuat din celelalte dialecte, ar urma 218 § 237. c& in istr. n-are loc fenomenul de fafa la -amus 1 p. pl. prez. indic. Intrucit ins& acest fenomen este foarte vechiii, deoarece se petrece numai la elementele bastinase, apoi mai degraba este de admis cA in formele istroromine avem de a face cu o influinfé analogic’ a formei croate -amo [p. 1 pl. prezent] dela verbele cu tema -a de soiul lui Cuvati-cuvamo) ; clému P. 1. glosar. 7. a accentuat, precedat in aceias silabi de e, i, sunet muiat, si urmat in aceiag silaba ori in silaba imediat urm&toare de e, i, sunet muiat, se preface in é. Astfel vechii diftongi éd, id, provenifi din diftongarea lui é, 6 (vezi 27), s-aii prefacut in é, ié in pozitiea—e: lédge < lége, pidtre < piétre, idste <éste, dre (quaerit) vechiii bulgar -knind, -tanini, s-a preficut in -éni: sdténi, munténi, etc. Apoi forme verbale ca tacai < mold. tdcét, tdcdfl < mold. tacéfi, tatafi (prez. si imperf.) < mold. fdiéfi, tdidfi, tdidte (participiu) < mold. ta- iéfi, tdiéte, etc.—Schimbarea n-are loc la neologizmele recente: asiiatic, Cait, tédtre, zidre. In vechea romin& in locul actualului é exista ¢ deschis : lége, pigtre, iéste, cére; chi¢ie, igsle, boléritt, pecete, Zele, plai¢s, sdtent, munténi, tdcei, tacéfi, tater tai¢te. 4, deci, accentuat, precedat si urmat de e, i, sunet muiat, a trecut prin faza ¢ mai inainte de a se preface in e, ceia ce este si na- tural din punct de videre al fiziologiei sunetelor. Vezi asupra hui é vechiii rominesc Tiktin Studien zur ruminischen Philolo- gie si a mea Introducere in istoriea limbii si literaturii romi- ne pag. 98. @ s-a pastrat in formele de conjugare: tdidi, tdidfi, td- idte, tdidre (supt influinta analogic’ a formelor fdidm, tdid, taidt, tdidtd, Din contra dialectal, de pild& in Moldova, fd- iém, tdié, tdiét, tdiéfd, supt influinfa analogicd a formelor taiéi, taiéti, tdiéte, tdiére), Astfel are loc fenomenul in limba comuna. In dialect lucrurile se petrec in urmatorul chip. Voiii lua un exemplu tipic: védde, vede, véde. Observ ci pe ¢ al lui Weigand eii il interpretez ca ¢ si-l consider ca provenit direct§ 237. 19 din ¢, de pild’ pe Serpife (II Jahresbericht 255) eit il citesc sdrpild si-l consider ca rezultat din serpile. Banat (Textele din Weigand's III Jahresbericht): Din 164 exemple 124 aii tipul védde, 15 aii tipul vede, 25 ait tipul véde.—Munteni-Padureni (Textele din Iosif Popovici Dialekte der Munteni und Padureni): Din 105 exemple 1 are tipul védde, 60 aii tipul vede, 44 aii tipul véde.—Cris-Mures (Textele din Weigand's IV Jahresbericht): Din 73 exemple 31 ait tipul védde, 33 ait tipul vede, 9 ait tipul véde.—Somis-Tisa (Tex- tele din Weigand’s VI Jahresbericht): Din 91 exemple 4 aii tipul védde, 74 aii tipul vede, 13 ait tipul véde.—Tara Oa- sului (Textele din I. A. Candrea Grajul din tara Oasului): Din 54 exemple 31 aii tipul vede, 23 ait tipul véde.—Jara Birsei si Tara Oltului (Textele din Weigand’s VIII Jahresbericht): Din 9 exemple 5 ait tipul védde, 4 aii tipul véde.—Sudestul Tran- silvaniei (Textele din Weigand's IX Jahresbericht): Din 6 e- xemple 1 are tipul vede, 5 aii tipul véde.—Oltenia (Textele din Weigand's VII si VIII Jahresbericht): Din 99 exemple 7 aii tipul védde, 28 ait tipul vede, 64 aii tipul véde.—Munte- nia (Textele din Weigand’s VIII si IX Jahresbericht): Din 156 exemple 4 ait tipul védde, 14 aii tipul véde, 138 ait tipul véde.—Moldova (Textele din Weigand's IX Jahresbericht): Din 106 exemple 3 ait tipul védde, 18 ait tipul vgde, 85 aii tipul véde.—Bucovina (Textele din Weigand Die Dialekte der Buko- wina und Bessarabiens): Din 61 exemple 32 aii tipul védde, 23 ait tipul vede, 6 ait tipul véde.—Basarabia (Textele din Weigand Die Dialekte der Bukovina und Bessarabiens): Din 52 exemple 10 aii tipul védde, 27 aii tipul vede, 15 ait tipul véde.—Dobrogia (Textele din Weigand’s IX Jahreshericht): 10 exemple, toate de tipul véde. Deci in dialect existé in mare parte inprejurarile din limba veche romineasc%, si anume cu atit mai mult, cu cit mergem dela est spre vest. Dela Banat incepind, unde procentul de @ este maxim, iar cel de é minim, p&n&d la Muntenia-Moldova, unde din contra este maxim procentul de ési minim cel de d, se intinde la mijloc teritoriul oltean si cel transcarpatin, unde se poate spune, aproximativ, ci procentul de ¢ este in majori- tate. Dincolo de Moldova propriu zisa, in provinciile vechi mol- dovenesti Bucovina si Basarabia, procentele de d si ¢ cresc ia- rs, si anume in asa fel cd Bucovina prin multele exemple de20 § 237. tipul védde se apropie de Banat, iar Basarabia prin multele exemple de tipul véde se apropie de terenul oltean-transcarpatin. Macedoromin. a) Se pastreazi d. Cu toate acestea pe ici pe colea apare é: caplu a fétilei P.B. 174, s- féfe (se facu) 174, kétre 340, 346, féfe (facu) 383, déde 383, putére 384, déde 384, éste 384, képtinle 385, fétird (facur’) 395, véde 395, déde 396, féfe (ficu) 396, féfird (curd) 397, Féfe (facu) 397, déde 397, éste 397, ndrépsird (asezara) 397, fuméle 417, dédird 418, pitréfe 418, éste 418, féfe (feu) 418, vrére 419, avérea 419, féfird 419, déde 419, éste 420, avére 420, lipséste 421, bisérifi 437. b) Olymp. Se pastreazi d: cdpédstrile Weigand Olymp 26; cdpédstre 29, kidle 41, kidptine 41, clédia 63, du- rédre 27, dzéddzet 39, fédte (facu) 28, lédmnile 26, lédmne 29, védde.29, védrdze (verze) 52, védrde 70, etc. c) Acarnania. Se pastreazi d: fédte Weigand Aromunen II 180, frédfe 180. Insti afélei musdtifei 178 (la Weigand accentul gresit afelé? musatiléi). d) Meglen. Se pistreazi d, cind sunetul precedent lui 4 este 7 ori sunet muiat: ridri (miere) P. M. 3g, muldri 75, 9 Gior 91 U1o9 1344, falati (taiate) 8,5, 99, drubuidsti (trebueste) 955, temikidrili (servitorii) 10,, izmikidrfit 11,,, idrbi (fierbe imperativ) 28,,, kidptinu (pieptenele) Papahagi Meglenorominit I, 49. Altfel ¢: dedi P.M. 25, 4, fési (ficu) Thy, 13, dedi qa feri (cere) 85, trimesi 8,,, fesird (fScurd) Ios) og) IZ- menili 10s, y5, fameld (copii) 1150 go antun¢ric 13,9, sté- lili 1395) 95 Disericd 13,4, feti (fete) 14;,, mérsi (merse) 2,, etc. | Istroromin. Mai rar a: tSdpfir (pieptene) P. I. 36,,, tsdre (a ciuta) 67, 68, ZdzZet (deget) 68>, mldra (mierea) 255 641, mldre (miere) 25) 64;5—Mai des ¢: muléra (muie- rea) P. 1. 2yoy vreme 10,4, trdméte 10, séde (a sedea in- finitiv) 10,4, trdmefe 17,,, vr¢ma (vremea) 244, mulere 25a prema AB a4, basericd . 49,4, vede 51,,—Inck mai des é: méser (voiti merge) 75,, trétSe (a trece infinitiv) 10,, cére (cautd) 22,4, vede 221, 50og51¢ 53o4, 2€(8€ 2214 30, cere (a c&uta infinitiv) 25,, 50,, ,, muléra (muierea) 41,, 44, méste (inbraci) > vestire? 44,,, baséricd 44,, 49,.§ 237. 21 Dup& cum se poate videa, macarcd fenomenul e relativ recent, dezvoltarea lui este uniforma in toate dialectele. 8. Dup& analogiea unor cuvinte ca fdtd pl. féte > féta, fétae, unde, din cauza deosebitelor inprejurari in care se ga- sia ¢ din etymon la singular deo parte si la plural de.. alta parte, a rezultat in dialectul dacorominesc la singular @ si la plural é in radical (Vezi 28), s-a nascut é din @ accentuat la pluralulul cuvintelor ca fafa pl. féfe > facia, unde d este precedat de labiala (b, p, v, /). In macedoromin si istroromin, fiindcd la singular nu se dez- voalta labial + d@ din labiala + éd (Vezi 28), fenomenul nu are loc: pl. fafi, pl. fasi, pl. livddzi P.B. glosar; lupéfi P. M. glosar, /ésur (fese) Papahagi Rominii din Meglenia, glo- sar, SpOfi (spete) ibid.—fdse, v¢tre P. I. glosar. 9. Multe feminine terminate la plural in -7 aii cipatat in radical prin alunecarea sunetului la sing. @ fafa cu pl. d, la sing. 6d, (a fafa cu pl. é, la sing. Od fafé cu pl. 6: prd- dd—prazi > praeda, ferédsta—ferésti> fenestra, iarbad— lérbi ori térburi > herba, podrtda—porfi > porta. Raportu- rile d—d, 6d ori id—é, od—6 aii fost considerate de Romin ca egale, si supt influinta analogicd a lor, ajutaté de principiul clarificdrii, si anume de diferenfiare (Vezi ale mele Principii de istoriea limbii 54, 225), care a exploatat ca forma gramati- cala un fenomen de alunecarea sunetului, @ accentuat din ra- dical la cuvinte feminine ca [ddd > slav lada, parte > pars, etc. a devenit @ la plural. Exceptii aii loc numai prin concu- renfa fenomenului de sub No. 8 (De pilda lopdtd pl. lopéfi > vechiii bulgar lopata. fragi > fragum nu e o exceptie, pentrucd e de genul masculin, vdci > vacca probabil din cau- 24 c& pluralul -7 este relativ recent, esit dinti-un mai vechiii *vdce, pentru care-mi lipsesc probele. In cuvintele accentuate pe antepenultima exista incd lupta intre @ si @: Idture—Id- turi si ldturi, dschie—dgchii si aschit).. Fenomenul, macarcd de relativ recenta dati, c&ci in ve- chea romind se gasesc numeroase probe de lipsa lui (Vezi e- xemple la Cipariu Principii de limba si de scriptura 122 sqq. In Praxiul dela Voronet si in Psaltirea scheiand nu existi, pe cit am putut constata, niciun exemplu de sing. @ pl. d, ci nu- mai sing. d pl. d), se gaseste in macedoromin. Macedoromin. a) balfi P. B. 171, bucdfi 22, 213, cdrfi 211, 429, parft 13, 25, 29.22 § 237. b) Olymp: cdrf Weigand Olymp 68. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: pérfili (partile) P. M. 3,, cdsabdia (orasul) pl. cdsabdi 1209, 91, SpOfi (spete) 274, mori (mari) 13,4, cOrfili (cartile) Papahagi Meglenorominii I 66. Istroromin. Lipsesc exemple. Un exemplu istroromin ar fi dup& Sextil Puscariu, Studii istroromine, II, 77, 142, cadér (Pdintr-un presupus “caddr), pluralul lui cadérg caldare. In- doios. Mai bine a vazut lucrul Byhan: influinta dialectelor i- talienesti (istrian, venefian) din Istria. Vezi Byhan 235. Aceasta dezvoltare uniforma in dialecte a unui fenomen de data relativ recenta, care s-a petrecut in dialecte sigur dupace se desfaicuse unele de altele, probeazd doii& lucruri: 1) afi- nitatea sufleteascd intre vorbitorii dialectelor; 2) c& prin faptul c& un fenomen limbistic important se g&seste in toate dialec- tele unei limbi nu se probeazd existenfa fenomenului deja in limba _primitiva. 10. In dé > dat, da, std > stat, sta, ld > lavit, lave ori davat, lava, fd > fac, vechiti romin (Cipariu Principii de limba si de scripturi 193) si dialectal (Weigand'’s IV Jahres- bericht 333, Convorbiri literare anul 1886 pag. 1021) vd (du-te) > vade, s-a prefacut @ in d prin analogiea persoanei 3 sing. prezent indicat. conjug. I si a imperativului pers. 2 sing. dela aceias conjugare, unde -d este provenit dintr-una@ neaccentuat. Compari ale mele Principii de istoriea limbii 25. Macedoromin. a) Are loc schimbarea la imperativ, la pre- zentul indicativului ins’ nu. Exemplele de mai la vale sint si de conjunctiv unele, pentrucd in macedoromin la conjugarea I pers. 3 sing. conjunctiv = pers. 3 sing. indicativ: s-dd (si deie) P. B, 2, si-? dd (s&-i deie) 1, dd-/ (da-i, imperativ) 30, dd (da, imperativ) 40, dd (da, prezent) 399, sfd (sta, pre- zent) 44, stdi (imperativ) 22, 356, 468, s-/d (s& spele) 9, 63, 87, fd (fa, imperativ) 19, 25.—if dd mina 40 gresala ? b) Olymp: desfd (imperativ) Weigand Olymp 30. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. Schimbarea are loc si la prezentul indicativu- lui si la imperativ; la conjunctiv insé, care in meglenit, ca si in restul dialectului macedoromin, este la conjugarea I egal cu indicativul, schimbarea n-are loc: 6 (f4, imperativ) P. M. 254,§ 237. 23 a1 3314 1 26 (da, imperativ) 5,, 225, da (deie, conjunctiv) 5a6r a2 295g, 46 (da, indicativ) 19, 275,, std (stele, conjunc- tiv) 2654 Istroromin. Fenomenul se poate constata ci are loc nu- mai la imperativ, cici formele de prezent de indicativ dela ver- bele dati si stat (ori de conjunctiv, caci in istroromin con- junctivul prezent, cu excepfie de pufine izolari, este identic cu indicativul prezent, nu numai la conjugarea I, ca in macedoro- min, ci la toate conjug&rile) sint analogice dup& limba croata: ddie (da, prezent indic.) P. 1. 24,, 25,3 66,5, ddie (deie, con- junctiv) Lig 15 16 ig Adie (defe, conjunctiv) 3, 49 417 105 13, 14,, 68,, 75,, 79,, stdie (std, prezent indic.) 47,,, da (d&, imperat.) 7,;, d@ (di imperat.) 51,,, dé (da, imperat., € > G) 1649 TI yay fe (G&, imperat, ¢ > G) 422 5650 fe (4, imperat., e > ¢ > @) 70s. 11. a) La multe verbe se dezvoalt& prin alunecarea sune- tului @ la pers. 1 sing. prez. indic. si @ la pers. 3 sing. prez. indic.: apds—apdsd > “*appenso, chem > *kidm— chidmd > clamo, etc. Prin analogiea acestor verbe s-a prefa- cut in d d dela pers. 1 sing. prez. indic. la verbele acdf— acdfa agd{t—agdfa > *captio, adap—addpd > adaquo, a- dast—adastd > adasto ?, incatérdm—incdtdrdmd > catara- mad, inchég > *inkidg—inchidga > chiag, infds—infasd des- fas—desfasa > fasd, infaj—infata desfa{—desfaja > fafa, inghé{ >" inghid{—inghiaf{a> ghiafd, injghéb >*injghidb— injghidbd > jghiab, sap—sdpd > sapd, scap—scapd > *ex- cappo.—3) Supt influinfa acelor verbe care, prin alunecarea sunetului, aléturi cu @ pers. 1 sing. si @ pers. 3 sing., aii é pers. 2 sing. prezentul indic. (apds-apési-apdsd > “appenso, vdrs-vérsi-vdrsd > verso, etc.), care verbe aii labiala’ (b, p, v, f) inainte de vocal&, aii c&patat é la pers. 2 sing. urma- toarele verbe, care si ele aii labiald inainte de vocala: infds- infési-infasd, desfas-desfési-desfasd, infaf-inféfi-infafd, des- ‘faf-desfefi-desfafa. Macedoromin. Fiindc& la dezvoltarea fenomenului contribu- esc mai ales verbe la care e supt influinta labialef precedente a devenit d (“appenso <*apés *nglig,24 § 237. nglét (inghet) > *nglaf, P.B. glosar. Insi acdf, addp, ada- stu, sdp, P.B. glosar, disfas Dalametra. b) Olymp. «) scdpti Weigand Olymp 59. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. «) anglég (incheg) > “angldg, angléf (in- ghet) > “anglaf, P.M. glosar. Ins anfas, sdp, scdp, P. M. glosar. | Istroromin. Lipsesc exemple. 12. Prin analogiea lui -d dela 3 pers. sing. perf. indicat. conjug. I, provenit prin alunecarea sunetului (Vezi 5), s-aii schimbat -di, -dsi dela pers. 1 si 2 sing. dela acelas timp in -di, -Gsi. Schimbarea este de tot noid, cici in vechea romind formele pomenite sunaii -di, -dsi (Cipariu Principii de limba si de scripturé 157). In macedoromin nu are loc fenomenul.—In istroromin nu existé perfect simplu. 13. In cdrui, cdrei, cutérui, cutdrei, cdror, cutdror, fafa cu cdre >qualis, cutdre > eccu + talis, in desfusur, infdsur — fasd (ori poate ~ “fdsddrd-fasciola?), in fisie > fasd + -ie, a avut loc strimutare de accent din “*cdriii, *cd- réi, “cutdrui, “cutdréi, *cdror, “cufdror, desfasér, infasor, fisie. In macedoromin si istroromin nu exist’ formele -wi, -e/, -or dela care, nici cuvintele cutare, desfasur, infasur, fisie. 14. In /édpdd, care e probabil /apido (Dupi E. Herzog in Dacoromania I, 220 ar fi “/iguido), s-a prefécut @ in é poate prin analogiea formelor unde a@ este neaccentuat (*lape- dam, “lapeddfi, *lapedam, *lapeddre, *lapedat, etc.) si unde a, devenit d, s-a prefaicut ulterior prin alunecarea sunetului in e. Vezi 78. Tot asa macedoromin: alédpid P. B. glosar. 15. Oricare @ accentuat, care nu intra in fenomenele de sub numerele precedente, a rimas neschimbat, de ex. dm, care a rezultat din “*aému, habemus, dupace legea schimbarii lui a+ m-+u in @ incetase de a mai fi in vigoare, etc. In tref localitafi din Banat (Meegicd, Verendin si Bania), situate in par- tea de sudest a Banatului, in regiunile numite Almas si Craina (Weigand’s III Jahresbericht 231), in satul Meriia (ungur. Ké- kesfalva) dela Munteni-Padureni (Iosif Popovici Die Dialekte der Munteni und Pddureni 120) si in Istria acest @ apare ca 4,§ 237. 25 supra firii céruia am vorbit supt 1. Banat: dpd, cdsd, dripd, 2nd (geana), urds (oras), Weigand's II] Jahresbericht 231. Munteni-Padureni: d@ (da, dar, conjunctie), bddzo (bade, vo- cativ), pdazistse (pajiste), ndmfu (Neamtul), afldt, dzispreu- nat, Iosif Popovici Die Dialekte der Munteni und Padureni 157. Istroromin: fSdéSe (tat&), siromadski (s&rac), vdcd, frdfi, stdie (staul), cdd (cald), fatse (face infinitiv), scdpgt, grdna (crean- gi > croat grana), dre, lat (luat), hrdst (stejar > croat hrast), d@ (da infinitiv), féfi (hotii > croat fat), ratd (arata infinitiv), cdp, etc. P.I. passim. Cu toate acestea se gdsesc in istroro- min si @ neprefacuti in @: hrast P. 1. 1,9, ddie (deie 3 pers. sing. conjunctiv) 1,, 151 16 19 Pelingd care se gasesc o mul- time de ddie, asa c& poate avem a face cu o gresal&, vd (vo- este 3 pers. sing.) 2,, dri (ai) 45, Gad (deie 3 pers. pl. con- junctiv) 5,,, @@ (da infinitiv) 5,., dnsurd (insura infinitiv) 7,, da (d& imperativ) 7,,, d¢ (da infinitiv) 9,,, cdsti (pedeaps& > croat kastigu) 43,;, muncd (min¢a infinitiv) 46,,, part (parte) 46,,, cds (sicriti > italian cassa) 48,,, maritd (ma- rita infinitiv) 49,, sfd (sta infinitiv) 63.,, f@mburu (darabana > italian fdmburo) 65,,, ZdZet (deget) 68,., 5,, ntrebdt 69,, grad (oras) 79,-. : 16. @ neaccentuat neinitial se preface in d si, in anumite inprejurari, in 7. Vezi ale mele Principii de istoriea limbii 16. Pentru dacoromin nu mai daii exemple zddarnic. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) und oard (odaté) P. B. 1, fafed 1, casd 1, véddd 3 pers. sing. conjunctiv 1, pdrinfi 1, etc. b) Olymp: ascdpd (scip’) Weigand Olymp 25, arddd- tind 26, basédricd 30, batt (batui) 32, bats (batusi) 32, bdrbat 51, cdpéstrul 26, cdrléadze (,,Fleischenthaltung", de aceias formatiune, macarc& cu alt infeles, casi dacorom. cir- nelédgd > carne) 27, cafdtid (cdtea) 36, cdlcdm 58, cdl- cdi 1 pers. sing. perf. 58, crdfifd (,,Brosche" ~~ fr. agrafe ?) 48. c) Acarnania; nd musdtd (0 frumoasi) Weigand Aromu- nen Il 178, und fédtd (0 fatk) 180, ntrédbd 180, barbat 180, cdftd (cautd 3 pers. sing. prez. indic.) 180, fugd (fugt 3 pers. sing. prez. conjunctiv) 180, fe mdrtds (te-ai maritat) 180. d) Meglen: und odrd (0 dati) P.M. 14, jOdcd (3 pers. sing. prez. conjunctiv) 1,5, bd/tia (sicurea > turc balfd) 1,,, tdldrd (taiar’) 2,,, bdtd 2,., fartati (firtate > fraie) 3,,, etc. Istroromin: vdcd P. 1. 1,, scdpdt 1,, dntrébd (intreaba)26 § 237. 1,,, cumpdrg (infinitiv) 1,,, pdrtéscu (inpart 3 pers pl.) 2,, nestdvit (sprijinit > croat nastaviti a sprijini) 2,,, dncdfdt (incdltat) 3,, bdtat3,,, rdstrzéi (a taia in bucati > croat raz- rezati zerschneiden) 44, pldti infinitiv > slav platiti 4,, etc. 17. @ neaccentuat inifial se preface in d, ¢ numai cind este urmat de 1: indrédle (luna lui Decembre) Lexicon Buda > Andreas, inél > *inél> anellus, ingist > angustus, in- tid > *antaneus. Fenomenul are loc si in macedoromin ; indoios in istroromin. Macedoromin. a) nél > *inél, ntind > *intiid P. B. glo- sar, ngastu >*inguistu Dalametra, Mihdileanu. Alaturi insd angustu, antiniu Dalametra (propabil prothetic). b) Olymp : néilu (inelul) > *inéllu Weigand Olymp 26, 67, nédlile (inelile) > *inédlile 26, 67. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. niné/ pl. nineli P.M. glosar. Istroromin. arélu (inel) pl. arélure P.I. glosar (> “dré- lu? vezi 83); ingust (Maiorescu Itinerar in Istria, indoios). 18. Diftongul latin da accentuat s-a dezvoltat in cinci fe- liuri: a) du ori do cu diairesis: dur> aurum, addug ori addog > adaugeo. @) au cu diairesis: aud > audio. ) A continuat de a exista ca diftong: da > aut. 2) S-a con- tras in 6: céddd >coda> cauda (coda alaturi cu cauda deja in latineste, vezi Georges Lexicon der lat. Wortformen). 2) S-a contras in d: cdf (alaturi cu cdut dupa «) > cautus ? Burld Studii filologice, Iasi, 1880, pag. 93; *cavito? *cauto? Gustav Meyer in Indogermanische Forschungen VI, 118; pufin probabil capto Tiktin Wéorterbuch.—Diftongul latin ad neaccen- tuat s-a dezvoltat in trei feliuri: ) au ori ao cu diairesis : ldudat > laudatus, addugdt ori adtogat > *adaugatus. x) S-a contras in 0, care apoi ulterior s-a preficut in uw: u- réche > auricula. 9) S-a contras in a: aptic > aucupo? Burld Studii filologice 91, 94, cdftdm, cdtdre, cdtdt > cau- tus? *cavito? *cauto? Acest a a cazut in tédmnd > *a- tédmnd > autumnus.—Grupul noit du din elemente latine s-a dezvoltat: .) Ca diftong in cdd interjectie > cave, dii > ha- bent. «) Ca du cu diairesis in scdun > scamnum.—Grupul noii ai din elemente latine s-a dezvoltat: %) Ca contras in 6 in sdéc > *satic ~ sabucus.—Grupul noit au neaccentuat din§ 237. 27 elemente latine s-a dezvoltat: 4) Ca adi, a, o in ai, a, o > habet, habent, auxiliar. In chipul cum s-aii dezvoltat aceste fenomene existd mare varietate in dialecte. Banat: ) cduit si cdpt Weigand’s III Jahresbericht cu- vinte normale ; /dbd > laid > laudo, lawdu > latidu > lau- do Ill Jahresbericht 223 (w e spiranta bilabialé fonicd; tot asa (dwtd [w e spiranta bilabial afona] > /dditd > neogrec Aaotca Ill Jahresbericht 223). x) scdémn II Jahresbericht cu- vinte normale. ) cheptodre > cheltddre > *“chiautdare > “clavatoria Il Jahresbericht 223. Cris-Mures: 2, 7, 3, «) cddit, cdot, cdpt, cot, cat, calt, Out, cduit Weigand’s IV Jahresbericht cuvinte normale. x) scdmn, scdtin, scdtind ibidem. Somis-Tisa: y, 8, « cddit, cot, cdt Weigand's VI Jahres- bericht cuvinte normale. «) scddin, scdon ibidem. Tara Birsei si Jara Oltului: 1) cddit Weigand’s VIII Jah- resbericht cuvinte normale. 4) scddin, scdon ibidem. Sudestul Transilvaniei: y, e) cddt, cdf Weigand’s IX Jah- resbericht cuvinte normale. x) scdiin ibidem. Munteni-Padureni: «) dor Iosif Popovici Dialekte der Mun- teni und Padureni cuvinte normale. ) audibidem. ) addtis, addos ibidem. Jara Oasului: 3) cot Candrea Jara Oasului 9. x} co- tdém, cotdt ibidem. Oltenia: 2, y, «) cdut, cdut, cdt Weigand's VII Jahres- bericht cuvinte normale. x) scdmn, scdiin ibidem. Muntenia: a, y, «) cdot, cddt, cat Weigand’s VUI Jahres- bericht cuvinte normale. «) scdiin, scaon ibidem. Moldova: a, y, <) cdot, cdut, cat Weigand’s IX Jahtes- bericht cuvinte normale. «) scddin ibidem.—In Moldova nu se zice cdtit, nici scdiin, ci cdut scdun in doiié silabe cu u so- nant deschis in a doiia silabi. Si cdot e problematic. Bucovina: y, e) cdtit, cdt Weigand Die Dialekte der Bu- kowina und Bessarabiens cuvinte normale. x) scddin ibidem. Basarabia: y, e) cdiif, cdt Weigand Die Dialekte der Bu- kowina und Bessarabiens cuvinte normale. «) scdiin ibidem. | Macedoromin. a) ») urédcle P.B. glosar. %) apiic, ascul- tu > ausculto, tédmnd ibidem. .) aii > habent ibidem. ) scdmnu ibidem.—O noua categorie, pe care am observat-o28 § 237. deja in Banat si in Cris-Mures, este reprezentaté pe o scari intinsd in macedoromin, aceia anume, v) cd in diftongul ad, accentuat si neaccentuat, @% se preface intr-un alt sunet conso- nant; acel sunet in Banat e p, 6, w, in Cris-Mures p, ¢, in macedoromin v ori f (dup&cum sunetul imediat urm&tor e fonic ori afon), in istroromin v, w, m, p. addvgu, addpse > “addfse {fonetizm neogrec, vezi Thumb Handbuch der neugr. Volksspra- che ed. I § 19), addvgdre, addvdzédre, addvdzire, cdftu, caftai, cdftare, aldvdu, aldvdare, aldvddt, dvra > aura, avdu, avdzii, avdzire, avdzit. P.B. glosar. b) Olymp. «) addptu (?) > adauctus Weigand Olymp 49. 0) tédmnd 34, w) scdmnu 67.—») addpsu > “addfsu (a- dausei, fonetizm neogrec) 49, caftdre 57, dvdu 52, avdzd (auzi) 31. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. y) dura > aura P.M. glosar. ) rdpds (o- dihnesc, transitiv) > repauso ibidem. «) cdt ibidem, 1») rd- pus@ (odihni 3 pers. sing. perf.), rdpusdt (raposat), urécld; in uz@ (auzi 3 pers. sing. perf.) ibidem este probabil o apo- copa, compar’ 21. 9) cdfdm (1 pers. sing. impert.), /6dmnd, scult (ascult) > ausculto ibidem. %) scand (scaun) ibidem.— O noiid categorie este reprezentat prin aceia §) ci di accen- tuat devine #: dd (aud), azz (auzi imperativ) P. M. glosar. Probabil ins fenomenul aparfine la 6 cu apocopd. Compard 21. Istroromin. 8) atir (aur) P. 1. glosar. 3) cédd (coada) i- bidem. ») urécld ibidem. ) témnd, scitu (ascult), scut¢ {asculta infinitiv), scutgt (ascultat) ibidem. &) scdndu (scaun) ibidem. +) cdvtu, cavt@ (infinitiv), cavtdt, dvdu, avzi (in- finitiv), avzit ibidem; més-aw dn scold (a mers la scoala ; we spiranta bilabialé fonicd) P. I. 14,,, “ef aw zis (ei ait zis) 145, mirdt-av-o (a dus-o) 15,, /df-av-o (a luat-o) 15,5, dtis-av-o (a dus-o) 15,;, més-av dn tséla cédru (a mers in codrul cela) 15,,, més-av cu sef breé si verit-av dn tséla codru si bréét posnit-av latrd (a mers cu cinii sai si a venit in acel codru si cinii aii inceput si latre) 15,), dmestit-aw i (a inbracat-o) 15,4, veziit-av-o (a vazut-o) 1559, fe df-gm [= adi] pogledit (el s-a uitat la dinsa) 43,, ia sptis-a c-gm [= ad] ia dmndt prewtu dntrebd (ea a spus c& s-a dus si intrebe preotul) 44,, ; capt: (infinitiv) Puscariu, Studii istroro- mine, II, 105. |§ 237. 29 Cu toat& diversitatea de tratament al grupului aw in dia- lecte, o trasdtur{ unitard consisté in aceia cd diftongul ad este evitat, ori prin asimilatiea dintre elementele sale, ori prin diai- resis, ori prin prefacerea lui @ intr-o consonanta. Dar chiar din punct de videre al acestor mijloace de a evita diftongul exista multe puncte de asdmanare. Si se compare ¢Odmnd in daco- romin, macedoromin (incluziv Olymp, Meglen), istroromin, scdiind- scdnd-scdndu in Cris-Mures, Meglen, istroromin, scdmn-scdm- nu in Banat, Cris-Mures, Oltenia, macedoromin (incluziv O- lymp), prefacerea in consonantd a lui @ in Banat, Cris-Mures, macedoromin (incluziv Olymp), istroromin, prefacerea in v a lui i in macedoromin (incluziv Olymp) si istroromin (ceia ce ar proba ci in av > au macedoromin n-avem a face cu vreo influinfa a limbiv neogrece). In special si se observe in trata- rea grupului au chipul in care dialectul meglenit se deosebeste de cel macedoromin si se apropie de cel dacorominesc. 19. «) ad, dacaballus, cinta > cantdbat (ori poate prin ‘cinta 2).—8) ae; aé avel- lana, 4m > habemus, afi > habetis. —) di < di < é, ai *trdico > *trdico > traicio, treced < *trai- ciebat > traiciebat (Vezi discutiea pe larg in a mea ,0 ra- masifa din timpuri strévechi: jioard = cristal“ pag. 13 sqq, in Arhiva Iasi 1914).—8) aé s-a pastrat necontras in mdéstru — anterominul maéstro > magister (Vezi Grandgent Introdu- zione allo studio del latino volgare § 259).—«) di< di in mat > anterominescul mais > magis, pentru care vezi Archiv fiir lat. Lexikographie und Grammatik III pag. 521. Fenomenele acestea aii loc in toate dialectele. Macedoromin. a)«) cdl, cintd P. B. glosar.—s) alund, dm {ins aéfi) ibidem.—y) tréc, triféd ibidem.—<) md > mai i- idem. b) Olymp. «) cdl Weigand Olymp 36, 61, 65, cdlcdm > calcabamus 58.—g) dm 100.—») trecém54.—2) ma > mai 73. c) Acarnania. «) frimurd (tremura)Weigand Aromunen II 182, mdcd (minca) 182.—8) dm 180.—y) trec 178, trict (trecu) 182, cr) Meglen. «) cdl P.M. glosar, mdncd P.M. 2,.—8) la- nd > altind P.M. glosar, am ibidem.—9 tréc, tricit (trecut} ibidem.—e) mdi ibidem. | Istroromin. a) c@, articulat cd/u P. I. glosar.—@) alurd P. I.30 § 237. glosar, dm P. 1. 55, @f 23,4—») tréc, trecut P.I. glosar.— «) mdi ibidem. 20. a prothetic este rar in toate dialectele, afara de dia- lectul macedoromin (cu exceptie de meglenit), unde, din contra, e foarte des. Acolo unde fenomenul e rar, e si indoios adese- ori, c&ci nu sintem decit rareori siguri dacd avem a face cu prothesa lui @ si nu mai degrabi cu un derivat prin ad-. De pildd in moldovenescul aldmie > neogrec rspsvr este sigur a prothetic, pentrucd substantive derivate sigur prin a- > ad- nu se gasesc. In dacorominele alin insu, altinec, améninf, amés- tec, amorfésc, amufésc este a protetic ori ad-? Vezi ale mele Principii de istoriea limbii pag. 98. Dificultatea se mireste prin aceia c& si analogiea s-a putut amesteca, Tiktin Zeitschrift fiir roman. Philologie XII, 453: alunec: lanec = aprind: prind? aldmie > ngr. reps, alditd > ngr. racdea. Macedoromin. a) ayie (putere) P.B. 117, 302 (in glosar tradus gresit cu ,,arsifi) < neogrec la, ayine (vie) P. B. glo- sar > vinea, ayifa (vita) ibidem > vitis, amdgru (macru) Dalametra > macer, amdlamd (aur) P. B. glosar > neogrec pahappa, amare (mare subst.) ibidem > mare, amuard (mura) i- bidem > morum, ards (rasa, haind cdlugareasc4) ibidem > vechiii bulgar rasa, ardste (moment favorabil) ibidem > turc rast, ardfe (rece) ibidem > recens, ardddfind (rid&cina) ibidem > radicina, ardt (rai) ibidem > reus, ardzbdiit ibidem > vechiii bulgar razboi, areoare (frig) ibidem > “recor, arihdte (liniste) ibidem > ture rahat, arti (rit) ibidem > rivus, armin (Ro- min) ibidem > Romanus, arnicfu (rérunchiii, rinichiii) Dalame- tra > reniculus, ardibu (roib) P.B. glosar > rubeus, ards {ros) ibidem > roseus ori russeus, arov (nohot) P.B. 11, 275, 430 (in glosar tradus gresit cu ,,fel de ovaz“) > neogrec 28, arsine (rusine) P. B. glosar > ros, artig (maracine ; dacoromin rug rubus caesius L.) ibidem > rubus, arimin (ruman) ibidem > vechiii bulgar runrkni, arip (rup, a opta parte din cot) i- bidem > ture rub, artp (prapastie) ibidem > rupes, atid (poa- ma) ibidem > uva, aiimbrd (umbra) > umbra, avghilie (vi- oara) ibidem > neogrec frort (citeste violi, vyioli); amput (input) ibidem > *mpdat, amvirtéscu (invirtesc) ibidem > *mvirtéscu, ancdifu (incalt) ibidem > ncdlfu, anduplic (in- doiii; dacoromin induplec) ibidem > nduplic, anghiéz (inviez) ibidem > “nghiéz, anglég (incheg) ibidem > nglég, anglit {inghit) ibidem > ngfit, angréc (ingrec) ibidem > ngréc, an-§ 237. 31 yiéz (inviez) ibidem > nyiéz, angur (injur) ibidem > ngur, anot (innot) ibidem > not, antréc (intrec) ibidem > *nfrec, anvdléscu (invalesc) ibidem > nvdléscu, anvéscu (inbrac) ibi- dem > nvéscu, anvéf (invat) ibidem > nvéf, anvirtescu (in- virtesc) ibidem > nvirtéscu ; aésti (este) P. B. 107. b) Olymp: amdgru Weigand Olymp 26, 56, 63, amdre 26, amiire 26, 33, ardts 26, ardddtsind 26, 30, 31, ard- min 25, ardu > reus 26,29, 71, arcddrd 26, arcddre 29, ariu > rivus 30, 35, 65, 67, ards 26, arsine, arsine 26; anvdlitd 25. c) Acarnania: amdre Weigand Aromunen IJ 178, aréu > reus 180. d) Meglen. Nu se gisesc exemple de a- decit numai la cuvinte derivate cu prefixul in- ori care aii avut un etymon in- ceptor cu in-, dup& cum se vede din urmatoarele date luate din P.M. glosar: ambdlig > in- + baligd, ambét (inbit), ambitarnés (inbatrinesc), amburds (lupt) > in- + bulgar bo- ria, ampdrfés (inpartesc), ampedic (inpiedec), ampirdt (im- parat), ampiratésc (impiratesc), ampiraticicd si ampiratifa (imparateasd), ampira{gla (imparatie), amplités (inpletesc), am- putos (inputesc), ancdlic (incalec), ancalzés (inc&lzesc), an- cdp (incap), ancdre (incarc), anclid (inchid), anclindcituni (inchindciune), ancrésc (cresc) > in- + cresc, ancrieldat (cu minte) > in- + crier, ancurin (incunun), andirég (dreg) > in- + dreg, anfas (infas), anfric (infricosez) > in- + fricd, mi anfrigurd (m& apuc& frigurile) > in- + friguri, angalbi- nés (ingalbinesc), angdrdés (ingridesc), anghiés (inviez), an- gldvit (tocmit la stapin) > in--+ bulgar glaviavam, anglég {incheg), angléf (inghet), anglit (inghit), angrdjés (atit cinii) > in- + vechiii bulgar groziti groZ6 minari (de unde dr. in- grozesc)?, angréc (ingrec), angrdp (ingrop), anjug (injug), anjur (injur), anlés (inbolnavesc) > in- + bulgar los mauvais, losavo mal, dans un mauvais état, anmold (inmoiii), anmuldri (inmuiare), anrdiés (supar) > in-+-rdu, anruson (rusinez) > in-++ rusine, ans6r (insor), ansdndtusz (insénatosez), ansdrdturd (insir’- tur’), ans@r (insir), antérn (intorn}, antréb (intreb), antrég (in- trég), antribdri (intrebare), antungric (intunerec), antunic (in- tunec), anturciés (turcesc, verb) > in- + turcesc, anfdpdari (infepare), anfilég (infeleg), anfing (incing), mi anurm (ur- maresc) >in- + urmd, anvartés si anvirtés (invirtesc), an- vésc (inbrac) > investio, anvéf (invat), anviiés (infasur) > in-32 § 237. + bulgar viia tordre, mettre en peloton, anving (inving), an- vinitOs (invinefesc), anvirin (intristez, acelas cu dr. inveni- nez), anzinuclu (ingenunchiti); anvesmint si anvestimint (ves- mint, inbriciminte) sint probabil derivate imediate dela verbele *anvesmint, *anvestimint > in- + vestimentum astizi dis- parute. Din faptul ci a- in Meglen apare numai acolo unde a trebuit s4 existe un d-, combinat cu acela ci & si / accentu- afi in acest dialect se prefac de multe ori in d, urmeazd ci a- din exemplele insirate, cu toata aparenta asimanare pe care 0 are cu d- prothetic macedoromin, nu este prothetic, ci provenit din d- (Compara 2). Istroromin. Nu exist& a prothetic. 21. Dupa cum e rari prothesa lui a in dialectul docoro- min, tot asa de rari e in acest dialect si apocopa inifiala a lui a. Pentru celelalte dialecte se constaté faptul cd in Meglen si in istroromin, unde prothesa lui a e nuld, apocopa initiald a acestui sunet este din contra foarte deasa, iar in restul dialec- tului_ macedoromin, unde prothesa lui a este enorm’, apocopa inifiali a acestui sunet este minima. nodten > annotinus, ratdcésc > “ardtdcesc > erraticus, sdrbdd > “asdrbdd > exalbidus, tidmnd > *at6dmnd> au- tumnus (Vezi 18). | Macedoromin. a) nddtin Dalametra, sdrbitu Mihaileanu, todamnd P.B, glosar. b) Olymp: f6dmnd Weigand Olymp 34, 57. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: nddtin P.M. glosar, todmnd ibidem; ve (dr. avéd) un dom sirumd, dsi ve (dr. avéd) dot gulibi (era un om sdrac, avea doi hulubi; inceputul frazei) P. M. 6, ; du- ndji-va (adunati-va ; dupa pauzd) 11,,; as flo an gnoi tnd Spriécd (afld in gunoiti o lefcae) 2,; stetd /a réti (asteapti la berbece ; inceputul frazei) Papahagi Melenorominij partea I, 63. Pelingd asemenea cazuri de sigurd apocopa, sint nenuma- rate altele, unde, fiindc& a initial cade dup% un cuvint sfirsit in vocala fara pauzd, fenomenul se poate interpreta ca aphaeresis. Asemenea aphaerese insi sint atit de rare in dacorominesc si in restul dialectului macedoromin si atit de dese in meglenit, incit nu se pot separa de tendinta acestui dialect de a lisa si cada @ initial: mdncd fe fla (minca ce afla) P.M. 2,; sd§ 237. 33 dun ndri (si adun miere) 3,; cartea si-i dufi la mini (scri- soarea s-o aduci la mine) 8,9; SOrd-sa la stitd (sora-sa 0 as- tepta) 10,3; dof rapi (doi arapi) 10,9; nu ifi tofi dunafi (nu sintefi tofi adunafi) 13,; fa dufi bini dn minti (ia adu-fi bine aminte) 30,.; ca uzé un victt, sculto ca sculté (dac& auzi un fet asculta cit asculté) 8,; ca junsi (dac& ajunse} 8,,. In P. M. glosar sint date ca constante apocope urmatoarele cuvinte: vem (avem), vefi (aveti), vut (avut, bogat, participiul trecut al lui am), cmo (acum > eccu + modo), dun (adun), dundri (adunare), guridd (agurida > ngr. éyoupia), Jung (ajung),. jut (ajut), leg (aleg), stdrd (asta sear, acelas cu mr. astdrd . B. glosar, banatean astdrd P.I. glosar sub sfdre, istr. stare), rap (harap), stet (astept); apoi sud, stern, tari, tin- féa, care sint mai degraba = dr. asud, astern, atare, atun- cea decit latinele sudo, sterno, talis, tunc-; td (aud) e mai degraba o apocop& decit o contractie (Compara 18). Istroromin. notir, tomnd P.1. glosar; af rdtd (arata > elato?) cu mara (ji face semncu mina) P. L 15,,; std ndépte (in ast& noapte; dupa pauza) 31,,; sd-mi dari (aduni cu in- telesul de aduci) dntsa (sa-mi aduci aici) 39,; sf f rdtd (si-i araté) 39.4; ver fla (vei afla) 41,. In P.I. glosar sint date ca constante apocope urmatoarele cuvinte: cmdéSe (acum > eccu + mado + ce), dapd (adapa), dutse (aduce), durd (aduna), farg (afara), fla (alla), jutd (ajuta), petit (apetit, neologizm), prinde (aprinde), prope (aproape), ratd (arata > elatare ?), sasin (asasin, neologizm), sctinde (ascunde), scutd (asculta), sigurd (asigura, neologizm), sf@re (astd sear, acelag cu mr. astdra P.B. glosar, banatean asfdrd mérturisit de losif Popovici, me- glenit sfdrd), $d (asa), steptd (astepta), ve (avea), vut (avut), vocdt (advocat, neologizm). 22. -a epithetic se gaseste in aicea > a(d) + hic+ ce, atincea ~ ad-+-tunc + ce; aitréa > aliubi + re, asifde- réa > ac+sict+ce+de-+re, altminteréa > altera+-mente +re, pretutindenéa = “pretutinderéa > per+totam+-inde -++rem (In-re, care se gaseste si in spaniolul alubre > aliubi Diez Et. Worterbuch; portughez alhur > aliubi? dupa Diez Et. Warterbuch alicubi, dupa Meyer-Liibke Zeitschrift fiir roman. Phil. XXII, 411 aliorsum ; portughez algures > alicubi Diez Et. Worterbuch; spaniol a/guandre > aliquando Meyer-Liibke Grammatik II, § 627 ; portughez nenhures > nec+-ubi Diez Et. 334 § 237, Warterbuch ; friulan dontri > de+-unde Meyer-Liibke Et. Wér- terbuch; engadin dinuonder > de+-in++unde Meyer-Liibke ibidem; provensal alhondre > aliunde Diez Et. Worterbuch; eu gasesc latinul res. Dupd Meyer-Liibke Grammatik II § 627 ar fi poate o influinfé analogicd din partea lui semper, intro. Pentru asijderéa aii propus Miklosich Beitrage Lautgr. 31 a+ sictce+de-+ vera, Tiktin Zeitschrift fiir roman. Phil. XII 457 eccu--sic+ vechiii bulgar takoZde, Hasdeu Etymologicum Magnum gi dupa el Sandfeld-Jensen Gréber's Grundriss I ed. II 530 0 contaminatie intre asis si sirbul fakozdere) ; aldturéa ~> a+ldturi (pl. dela ature), alocuréa > a+-locuri; acusa > eccu-+sic, aciima > eccu--modo; asémenéa > similis ; asd > ac+sic; abid > ad+vix; doilea, tréiléa, patruléa etc. > dor etc. + articulul /e; altmintreléa > altminteréa (vezi mai Sus) + articulul le; miia > mihi, fila > tibi; cd- ruia ~ cdrui, cdreia> cdrei, uia > unui, ineia > unei, nimenéa > nimeni, nimene ; infinitivele vechi romine munciréa, tdidréa, etc.; multora > miltor; sufixul deminutival -e (slav, vechiti bulgar -éf, bulgar -e, sirb -e) din Céstéa, Pétréa, foltéa, etc. (Vezi G. Pascu Sufixele rominesti pag. 299 sqq.). Chiar acésta, acéla > acést, acél? Ori poate acésta, acéla ~ acest, acel4-hac? Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) afia > ecce-+-hic P. B. glosar, atiéim- féa ibidem ; altiréa ibidem, alumtréa > alia+-mente ibidem; nia ibidem, fia ibidem; aistuia (acestuia) ibidem, aféla (acela) ibidem, afilitia (aceluia) ibidem, afiléia (aceleia) ibidem, a- fédléa (acelea) ibidem. b) Olymp: atdamtsa Weigand Olymp 26; nia 76, fia 76. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: funféa P.M. glosar; /tiréa (aiurea) ibidem, fumintréa si lumintruléa > alia4+-mente ibidem ; féla {acela) ibidem, féla (aceia, m. pl.) ibidem, festa (acesta) ibidem; fa (i, i, m. pl. acuz.) > ili P.M. 1); 9514 33 3149 325. In lega- turd cu acest fenomen sta faptul cd in meglenit pronumele per- sonale proclitice si enclitice me dat. pl. si acuz. pl., ve dat. pl. si acuz. pl., /u acuz. m. sing., /e dat. pl. si acuz. f. pl., devin na, va, la, probabil insd nu prin epithesa lui -a, ci prin prefacerea lui -e si-w in -a: na>ne dat. pl. P.M. 55 25ay, na>ne acuz. pl. P.M. 14,,, va>ve dat. pl. P.M. 25,, va>ve acuz. pl. P.M. 10,, 314, (a>/w acuz. m. sing. P.§ 237. 35 M. tin 1g 814 253, la>le dat. pl. P.M. 5; 84, 255 314 la>la> le dat. pl. P.M. 65, la>T/e acuz. £. pl. P.M. 25,5. Istroromin: attints P.I. glosar; acmdtse (acum) > eccu --modo--ce P. 1. 39, 55,3 mle 395, 51, 55, 614, file 70.;, cdrléa (care, carele) > care + articulul fe 50,,. 23. Anterominesti sint: «) aé taeda si de pronumele genitiv-dativ feminin i¢/> *iléf > *ill¢i > *illaei > illae+--i analogic dupa /ui, nu e niciun exemplu sigur de aé<¢@: cér>caelum (e si ¢ ar fi dat acelas rezultat, vezi 24, 176), cér>quaero (e si ¢ ar fi dat acelas rezultat, vezi 24, 176}, Gréc>Graecus (¢ si ¢ ar fi dat acelas rezultat, vezi 24; nu-i neologizm, cum spune Tiktin); in ’éd>/aedus ié nu probeazi nimic, pentruci i- poate fi prothetic, vezi 56; in nég> naevus @ si@ ar fi dat acelag rezultat, vezi 24, 121 (Acest cuvint nu prezinta nicio ,,greutate insurmontabila“, cum sustine Puscariu Et. Wérterbuch). ¢>> dé in romineste sigur in acele cuvinte unde si in celelalte limbi romanice exista ¢: fin > faenum (La acest cuvint nu este sigura existenta lui ae, vezi Walde Lat. etym. Wérterbuch) si prdda>praeda, macarca la acest depe urma cuvint dupa alunecarea de sunet romineascd @ si ¢ ar fi dat acelas rezultat, vezi 24. 8) cirédsd>cere- sfa Schuchardt Vokal. I 192, pentru reflexele romanice vezi Meyer-Libke Et. Worterbuch. y) fodme>*fomes (mai degra- ba o alunecare de sunet decit o influinté din partea lui fomes, cum ar vrea Mohl Zeitschrift fiir roman. Phil. XXVI 619, re- flexele romanice vezi la Puscariu Et. Worterbuch). 3) gréd > grevis. Reflexele romanice vezi la Meyer-Libke Et. Worter- buch. «) mdr>melum. Reflexele romanice vezi la Meyer- Liibke Et. Worterbuch. ¢) inndt>*noto. Reflexele romanice vezi la Meyer-Liibke Et. Wérterbuch. Fenomene comune tuturor dialectelor. Macedoromin. a) «) dzddd P.B. glosar, fér>caelum ibidem, fér > quaero ibidem; ed ibidem; prddd ibidem. §) ci- réasd ibidem. +) fodme ibidem. 2) gréii ibidem. «) mér ibidem. ¢) n6t ibidem. b) Olymp: a) éSéruri pl. > caelum Weigand Olymp 32; edu 52. §) tsirédse pl. 54. 2) gréu 72. ) mér 67.36 § 237-238. c) Acarnania: 2) dzddd Weigand Aromunen II 182. d) Meglen: «) dzddd P.M. glosar, fér>caelum ibi- dem, fér>guaero ibidem; iéd ibidem. @) cirés, cirescd i- bidem. 2) gréti ibidem. <) mér ibidem. Istroromin. «) ‘sér>caelum P. 1. glosar, tsére si tsare > quaerere ibidem; iéd ibidem; fir > faenum ibidem. 2) tsi- rigna si tsirésiia ibidem e un imprumut slav, compara vecbiii bulgar crksinia (probabil imprumutat din romineste), neosloven érésna, sirb (la Miklosich Lexicon palaeoslov.) ¢rignia. +) fome ibidem. 2) grév ibidem. =) mér ibidem. § 238. 24. ¢ *méle, piérd> pérdo. Cu urmatoarele particularitati: «) dupa 7, ¢, t, & dz, r, S, st i dispare: inél>anéllus, puréél > por- céllus, {és > texo, Sém> gémo, dzéce > décem, rau> réus, Séd > sédeo, Stérg> extérgeo. 8) é+n-+vocald < gn in an- tepenultima: tindr> ignerum> ténerum (vezi 156), vineri> véneris > véneris (vezi 206), vindt > vénetus > vénetus (vezi 206) (téneo si vénio pe vremea fenomenului erau paroxitoane, f@- nio, vé-nio, pentru acela déntem~ déntem (vezi 165), Serbinte > fervéntem > fervéntem (vezi 145), lindina > *lén- dinem>*léndinem (vezi 99), linte>léntem> léntem (vezi 99), minte > méntem > méntem (vezi 112), simt> séntio> séntio (vezi 220), intind>téndo > téndo (vezi 156), vinire > vénter > vénter (vezi 206), vint > véntus > véntus (vezi 206). 2) ¢+mp>¢mp in orice silaba: timp> témpus > témpus (vezi 156), timpld > témpora>témpora (vezi 156), stimpar> témpero > tempero (vezi 222). 2) La mérg > mérgo, vars > vérso, vin, vii, vine, vin> vénio, vénis, venit, véniunt, si vechiti romin ‘invdsc > véstio (vezi 206) aii influ- intat analogic formele neaccentuate ; perfectul déde > dédit (vezi 165) prin analogiea celorlalte timputi. Nu se pot explica pir- ghie> pérgula (vezi 136), véchiti > vétulus (vezi 206). léd nu-i /é0 (vezi 99), ci vechiiil bulgar /ivi, pépene este poate relativ noii>xéxwy (vezi 136). Tocmai asa in toate dialectele. Macedoromin, a) ndre> miére, kérdu > piérdu P. B. glo- r. 2) nél, dzém, rai P.B. glosar. 8) tinir, viniri, vinit (fin, vn) ibidem. +) dinte ibidem, /indind Dalametra, linte P. B.§ 238. 37 glosar, minte, simtu, tindu, vimtu ibidem. 2) timplili Dala- metra. <) nérgu (merg), vérsu, nvéscu ; dédde; véclu. péd- pine. P. B. glosar. b) Olymp: riére>miere Weigand Olymp 26, kiéptu > pieptu 26. «) néllu 26, ardu 29. §) (yin 49). 4) dinte 28, tindu 58, vintul 28. <) dédde 99. véclu 27. pédpine 27. c) Acarnania. «) aréti Weigand Aromunen II 180. 2) (yin 180). ~) mintéa 180. d) Meglen. rdri> miere, nércuri> miercuri P.M. glo- sar. x) ninél, purf6l, rot ibidem. ) tinir, viniri, vinit (fon, vin) ibidem. +) dinti, linden (2), linti, minti, sint, tind, ue ibidem. @) fimp ibidem. «) merg, anvésc; dédi; véclu ibidem. | Istroromin. ml@re>miere, plérd>pierd P.I. glosar. a) arélu, rev ibidem. ) tirer, vireri (firu) ibidem. ) dint, lindird, vint ibidem. D még (merg) ibidem. 25. é (=lat. 2, 7, é)-+-n, in mod indiferent dacd dupa n urmeazi o vocala or © consonanti,< in: plin> plénus, ating > *aténg > attingo, minte> méntem. La schimbare a participat si én > vechiti bulgar a: grindd > vechiit bulgar gréda. géne, nu gine>génae, péne, nu pine > pinnae, sprincéne, nu sprincine > supercilia, prin analogiea singularului gednd, panda, sprincedna si a cuvintelor ca fata (fédtd) pl. féte, bata (bedta) pl. béte ~ vitta, bat (bédtd) pl. béte> bibita. én in pozitiea—e (cu e adec& in silaba urm&toare) a suferit schimbarea relativ tirziii, c&ci inc’ in limba veche se gasesc nu- meroase exemple de béne, céne (pronume), cuvénte, dénte, fierbénte, inbrdcdménte, incdlfdménte, jurdménte, méne, ménte, morménte, pdménte, rugdménte, téne, véne (subst), véne (verb), vesménte, duménecd, véndecd, vénerea. Cipariu Principii de limba si de scriptura 373.—Fenomen paralel cu 58. Tocmai asa in toate dialectele. Macedoromin. a) plin, minte P.B. glosar.—culinde Da- Jametra (colind&) > vechiti bulgar koléda.—dzéni, péne P.B. glosar.—ghine, fine, dinte, mine, minte, murminti, tine, vine (subst.), vine (verb), ibidem. Olymp: arind>aréna Weigand Olymp 28, merindé > merénda 28.—dzédnile 27, pédne (2) 67.—ghine 62, tSine 19, dinte 28, mine 76, tine 76. c) Acarnania: yin>vénio Weigand Aromunen II 180, smintéa 180.—mine 178.38 § 238. d) Meglen: plin, minti P.M. glosar.—grindd ibidem.— zeni, péni ibidem.—bini, dinti, mini, minti, tini, ibidem. Istroromin. aprindu > apprehéndo, merindg > merénda,. P. I. glosar.—paminte > vechiii bulgar paméti memoria, com- memoratio, ibidem.—Z¢ne, péri, ibidem.—bire, tSire (cine), dinte, ibidem. 26. é (=lat. é, 7, €)-+m-+t consonant’ (afari de mn) *lémba> lingua, limpede>*lémpide > lim- pidus, timp > témpus. Insa lémn> lignum, sémn> signum. Intr-un singur cuvint 6+ m- vocali> im: nimeni>némi- nem.—Fenomen paralel cu 59. Tocmai asa in toate dialectele. Macedoromin. a) /imbd, limbid (limpede) P. B. glosar.— lémnu, sémnu, ibidem. b) Olymp: limba Weigand Olymp 50, 63.—/émnu 26, 29, 67, 70, sémnu 29, 63, 67. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: limba, timp, P.M. glosar.—/émn, sémn, ibi- dem.—niméa, nimini, ibidem. | Istroromin: /imbd P. 1. glosar.—/émnd ibidem. 27. a) Mai inainte de prefacerea lui é in / de sub 25, 26 a avut loc diftongarea lui é (=lat. 2, 7, é) accentuat in 6d, cind in silaba imediat urm&toare a fost d ori e. In pozitiea — @ acest diftong s-a pastrat in toate dialectele pind astizi. Pen- tru soarta diftongului in pozitiea—e vezi 7. La acest fenomen aii participat si cuvinte straine. /édgd > ligat, pidtra > “*piétra~ petra, véde>védde> videt.—nddéjde > vechiii romin nddédjde >vechiiti bulgar nadezda. 8) é urmat de n-+-vocala nu s-a diftongat in pozitiea —e, pentru aceia bine nu bédne> bene, duminecé nu dumédnecd>dominica, ginere nm gednere> génerum, tindr m tédndr>ténerum, vineri mm védneri> véneris, vindt nu védndt> vénetus. In pozitiea —d insd s-a diftongat: gednd>géna, pédnd>pinna, sprincednd> su- percilia. lind> lenis, plind>pléna, senind> seréna prin in- fluinta masculinelor lin, plin, senin; cind> céna prin influin-. fa verbului cinez>céno; splind> splenem poate ca dintr-un mai vechiii “spline; find> téneat, vind>véniat prin influ-- inta celorlalte forme ale verbelor féneo, vénio, unde diftonga- rea n-a avut loc. Greii de explicat sint vind>véna si arind§ 238. 39 > arena (Psaltirea scheiand ed. Acad. pag. 248, Dosoteiii psal- tirea ed. Acad. pag. 109, 257, 367, 469, Dosoteiii Proloage pag. 46,; Cris-Mures Weigand’s IV Jahresbericht 325, Somis- Tisa Weigand’s VI Jahresbericht 75). +) @ urmat de 1+ con- sonanta si 7-+ consonant& (afari de mn) nu s-a diftongat nici intr-o pozilie, pentru aceia /imbd nu lédmba>lingua, me- rinddé nu merédndd>merénda, tindd nu tédnda> ténda, dinte nu dédnte>déntem, fierbinte nu fierbédnte> fervén- tem, limpede nu lédmpede> limpidus, lindend nu lédndenad > *léndinem, linte nu lédnte> léntem, minte nu médnte> méntem, pdrinte nu pdrédnte>paréntem. (Insi lémne> vechiii romin /édmne> ligna). La forme verbale ca atingd> attingat, atinge> attingit, lingd>lingat, linge> lingit, prinda> prehéndat, prinde> prehéndit, etc. a _contribuit si analogiea acelor forme ale verbelor respective unde e nu este in pozitie de diftongare, iar cuvintele slave colindd, grindd, oglindd> vechi bulgare koléda, gréda, glédati s-aii introdus poate chiar dupa diftongare. Tocmai asa in toate dialectele. Macedoromin. a) a) /édgd, véddi P. B. glosar. 8) ghine, duminicd, dzinire, tinir, viniri, vinit. dzédnd, pédnd. plind; find > céna; fand > téneat, vind. vind, arind. ibidem, +) lim- bd, mirinde, dinte, limbid, linte, minte, pdrinte. alindze, prinde. ibidem (/édmne P. B. glosar). b) Olymp. «) plédcd> plicat Weigand Olymp 90, hidrbe >férvet 90. @) ghine 41. dzédnd 56, pédnd 67. aring 28. ) limba 50, merindd 28, dinte 28, pdrinfi 28. prin- de 28 (lédmni 26). c) Acarnania. a) fédta > feta Weigand Aromunen II 180, fédte> fetae 180. 8) dzédnd 180. d) Meglen. a) légd, vedi. P.M. glosar. ) bini, du- minicd, ziniri, tinir, viniri, vinit. zend, pend. plind; find >céna; vind> véniat. vind> vena. ibidem. +) limba, dinti, linden, linti, minti. ibidem. In Meglen éa se pastreazi in pozitiea—d (pentru pozitiea —e vezi 7) numai cind este initial ori precedat de sunet muiat, altfel devine ¢; ridzd (amiazi) P.M. 35.9, idrbd Papahagi Meglenorominii I, 50, 64, idrnd ibidem 117, [arta ibidem 57, ins i¢pd ibidem 45, 49 ;—dimnéfd P.M. 2,, nécd (omoara) 340, féstd (aceast8) 7,5,, Sérd (sear) 745, plécd (pleac’) 2059, legd40 § 238. Papahagi Meglenorominii I 33, vérgd ibidem 33, mergd ibi- dem 65, pérda (piara) ibidem 62, perd (para fruct) ibidem 52, 79. Istroromin. 4) négrd>nigra P.1. 19,, tSdre> quaerit 67, 6829. @) Oire, dumirecg, tirer, virert. Z@nd (geand). fird (cina). P.I. glosar. +) fimba, merindd, dinte, lindird. ibidem. In istroromin &d in pozitiea —d (pentru pozitiea —e vezi 7) a devenit ¢ sie: Gntrgbd P.1. 14, 2 549 26g9¢ emnd (lemn) 245, Cléma 4,, 42, negra 19, spéla (spala) 31,, demarefa 36,, ddmar¢fa 36,,, nevu (neaiia) 480, ddmareéfa 49,,,'s¢ra 5149, feta 53, ;—t8ésta (aceasta) 10., fasta> fésta (aceasta) 15,, Gntrébd 265) 5952, vérza (varza, curechiul) 32,, kemésa 44,,. —Rar éd: fsdsta (aceasta) 219. 28. Din e€ accentuat si neaccentuat (la care se cuprinde si é consonant din diftongul éd), latin (accentuat 2, i, 2) si nela- tin, precedat de m, p, 0, f, v, u, cind in silaba imediat ur- m&toare nu este e, / ori sunet muiat, rezulté d; cind e este urmat de nm, r-+consonant&, consonanté-+/, in loc de d a- pare ?: mdr> mélus, mélum, insi mére; pdr> pilus, pirus, insi péri; inbat> bib-, ins& inbéfi, inbéte ; fat > fetus, insd Seti; vad> video, insa vézi, véde; umdr> humerus, ins imere; supdr> supero, ins& sitperi, stipere; batrin > veteranus ; fata >* data > fedta ~ feta; vada ~> *vddda > védda ~ videat ; détid ~ “dédie > dtiae. mdtur > vechiii bulgar metd, ovds ~ *ovés >~ vechiti bulgar ovisii, nevdstd ~*nevédstd > vechiti bul- gar nev'ksta. vindt > vénetus > vénetus, ins& vinefi, vinete; vint > véntus >véntus; virtiite > virtutem; picld > “pecla ~ vechiti bulgar pikli; visld ~ vechiii bulgar ves/o. Prin analo- gie schimbarea a fost citeodat& propagatd peste marginile alu- nec&rii sunetului, de ex. in ospdtéz > hospitor prin influinta lui ospdtdm, ospdtdm, etc.; altd dat& a fost oprité, de ex. in méd ~> mea prin influinta lui miéd > meus. In forme schim- barea de obicelii n-are loc din cauza diferentierii (Pentru dife- renfiare vezi ale mele Principii de istoriea limbii): albésc, turbéz, porumbél, pomét, umed, lime, incdpe, etc.; cu toate acestea la Coresi Tetravanghel si Coresi Cazanie (Gaster Cres- tomatie I 21, 23, 26, 30, 31) chiar avdm (avem), la Doso- teiii Psaltirea ed. Acad. pag. 118 chiar bdm (bem). Schimba- rea n-are loc in cuvinte relativ noii%, introduse dup’ incetarea fenomenului, de pilda in Pétru (al treilea Petru, grec Méxpec.§ 238. AL Cel dintiiti e latinul Pétrus, p&strat in izolarea Sin-Piétru, Sin-Chétru ; al doilea e slavul Petrii, pastrat in numele mun- telui Pdtru Voda), caféd, etc. Fenomenul de faté este mai vechiti decit cel de sub 25. Pentru aceia vint, nu vint > véntus, mormint, nu mormint > moniméntum, etc. mintd este probabil relativ noii, introdus in urma fenomenului 28 si inainte de fenomenul 25, dupa Tik- tin Zeitschrift fiir roman. Phil. XI, 67 slavul méta; ori e mai degraba grecul pivda, yivdn, introdus dupa prefacerea lui 7 in ¢. —Fenomenul de fata este mai noii decit cel de sub 27. Pentru aceia pdnd, nu pind > pinna, mdsd, nu masd > meé(n)sa (mésa este anterominesc, vezi 135), vddd, nu vddd > videat, vdrsd, nu virsd > vérsat (pentru é din acest cuvint vezi 24), etc. picla ~ vechitt bulgar pikld, visld > vechitt bulgar vesio sint introduse in urma diftongrii ; la mind > minat si altele de acest fel este influinta analogici a lui min sia celorlalte forme verbale unde diftongarea n-a avut loc; vindt, nu vdndt > vé- netus, din cauz& ca é din silaba urmatoare s-a pastrat neprefacut in G@ pind dupa& diftongare, jar én in pozitiea—e nu se difton- gheazi (Vezi 27 @); vindd, nu vdndd > véndat, framinta, nu framdntd > ferméntat, spdimintd, nu spdimanta > *ex- paviméntat, péntrucd én+-consonantd nu se diftongheaza (Vezi 27 +). Nu se poate explica vind > véna.—Deci cronologiea fenomenelor este urmatoarea: 1) Diftongarea lui é in 6d. 2) Pre- facerea lui é in d, ¢ supt influinfa labialei precedente. 3) Pre- facerea lui én in in. Fenomenul are loc pretutindeni in dialectul dacoromin. Cu toate acestea apar lipsuri in consecventa lui, cu atit mai mult, cu cit inaintam dela est spre vest. Not&m urmatoarele cazuri luate din listele de cuvinte normale ale lui Weigand in Jahres- berichte si Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens si ale lui Iosif Popovici in Dialekte der Munteni und Padureni: Banat pédnd 2 locuri*); vind pretutindeni; chimédsd, cdmédsd in multe locuri.—Cris-Mures pédnd cele mai multe locuri; médsd 4 locuri; mér, pér (pomul), vér, ovés intr-un singur si ace- las loc; pédrd in multe locuri, in mai putine insi decit pédnd; chimédsad, cdmédsd cele mai multe locuri; vind putine locuri. —Somis-Tisa pédnd multe locuri, pédrd multe locuri; cheméd- $d, chemésd, cdmédsd, cdmésd cele mai multe locuri; vind *) Prin Joc. inteleg localitate.42 § 238. cele mai multe locurii—Jara Birsei si Tara Oltului pédnd mai in toate partile, pédrd in citeva locuri; cdmédsd un loc.— Sudestul Transilvaniei pédnd 2 locuri din 4, pédrd 2 locuri din 4, acolo unde si pédnd.—Munteni-Padureni cdmédsd 1 loc, cdmésd 31 locuri, cémése 3 locuri; mér un loc; pér (pomul) 1 loc; ovés 1 loc; pédnd cele mai multe locuri; médsd multe locuri ; fédtd 1 loc; nevédstd 1 loc; izmédnd cele mai multe: locuri ; sfédt multe locuri.—Oltenia pédrd 1 loc Mehedinti ; vind citeva locuri Mehedenti, Gorj, Vilcea, vinz (vind) 1 loc Romanati.—Muntenia pédnd 2 locuri Muscel; pédrd 1 loc Muscel ; cdmédsd 1 loc Muscel.—Moldova cdmédsd, cdmédst putine Jocuri Putna, Neamt, Suceava, Tecuciti, Botosani, Doro- chimédsi Miclausenii-Butea jud. Iasi (Gewahrsmann Gabor Pitie!) si Sabaoani judeful Roman (Gewahrsmann Ferent Clopo- tar!), cdmédsd judetul Bacdii in locurile unde se pronunti s in loc de $.—Bucovina cdmédsd, cdmédsi pretutindenea afari de 4 locuri.—Basarabia cdmédsd, cdmédsi mai pretutindenea. —Toate exemplele, afara de ovés si sfédt, se pot explica prin analogie, probabil insi apartin mai mult la alunecarea sunetu- lui. In ce priveste in special formele cdmédsd-cdmédsi din Moldova, Bucovina, Basarabia, ele nu probeazi nimic, intrucit foarte probabil sint esite din mai vechile “cadmédse-cdmédsi ;. vezi 30. In celelalte dialecte apar numai urmitoarele cazuri: Pre- pozitiea pdnd, pind, de obiceiti derivata din paene ad, sund macedoromin a) pan, pin, pind P.B. glosar, b) Olymp pin,. pind Weigand Olymp 84, 85, c) Acarnania pen Weigand A- romunen II 180, d) Meglen pon, pond P.M. glosar; istroromin Pir P. 1. 109 959 815;, PIT 615, 1g Pir 63y9. S. Puscariu Et. Wérterbuch a cdutat o explicare in aceia c{ pdnd n-ar fi paene ad, ci porro ad. Aceasta inseamni a da din Scyllain Charybdis. Cum c& in etymon a trebuit si fie nm, se probeazi prin forma rotacizati pird, nx.sp% din Codex sturdzanus, Hasdeu Cuvinte din batrini If 47.—Macedoromin virtute (virtute) ~ *vertutem, virtutem; virtos (virtos) > *vertuosus, *virtuosus? ; virtuséscu (intéresc) > virtos. P. B. glosar.—Macedoromin a) vdr, vir (nimeni, niciun, vreun), vird (vreun, vreo, nimeni), virnd (vreun, vreo, nimeni, cineva), virnu, vdrnu, var (ni- meni, niciun, vreun), virndddrd (vreodat&, citeodat’, niciodat) P.B. glosar, b) Olymp vdrin, viridn (vreunul, nimeni) Wei- gand Olymp 29, d) Meglen vrin (vreunul), vrind (vreuna) P. M-§ 238. 43. glosar; istroromin vriin (vreunul), vré (vreuna) P. I. glosar. A- celeas cu dacoromin vreun, italian vertino> vel unus dupa Diez Et. Worterburch, vere unus dup& Salvioni Zeitschrift fir roman. Phil. XXII, 479.—Macedoromin a) mddud, midud (ma- duva) P. B. glosar, d) Meglen midud P.M. glosar, >medulla. —Macedoromin b) Olymp ninvdfat (nenvafat) > vitium Weigand Olymp 28, 31, 111 (Macedoromin a) anvéf, invat verb si substantiv, ninvifdt, P. B. glosar, d) Meglen anvéf, inv&t verb- P.M. glosar).—Macedoromin a) dédiid >*dowe >duae, nédiid > *nédite > nivis, nddlid > *nddie > nobis, nddid > *nddie ~>novem, 6dlid >*ddile> ova, vo6dlid ~ *vodtie > vobis- P.B. glosar, b) Olymp d6dddie Weigand Olymp 74, nddtia (no- bis) 76, nddua (novem) 74, vddia 76, d) Meglen dodid, néud, nédid (novem), 6dud P.M. glosar; istroromin dd, né, 6ve P.I. glosar.—Istroromin vdztire (vor vedea) P. I. 11,9. Gresala ? 29. Din @ accentuat si neaccentuat (la care se cuprinde si & consonant din diftongul éd), latin (accentuat 2, é, 7) si nelatin, precedat de r,in mod independent de vocala urmatoare, rezulta d: crap > crépo; crépi > “crépis, crépas; crdpe> crépet; prdd > prédo > praedo; race > récens; rdmin > remaneo ; raspind ~ respondeo. rdtez > vechiti bulgar re- tezi—In loc de d apare 7 in risind > resina; inainte de 1 in cuvinte ca frit > frenum, rind > ren (Dupa Giuglea in Dacoromania III pag. 562 sqq. rind ar fi un autohton “o/ana, inrudit cu albanezul fdrd si cu grecul dé), string > stringo, rind > vechiti bulgar redid, rinsi, un fel de inflorescen{&, iulus, Sezitoarea V, 121 > vechiti bulgar resa idem, rinjésc > vechitt bulgar régndti, la care cuvinte nu putem sti insé dacd f pro- vine din @ ori din i, cici asupra cronologiei fenomenului de supt acest numar fafa de acel de sub No. 25 nu stim nimic.. In forme schimbarea de obiceiti n-are loc din cauza diferentie- til: sporésc, opdrésc, dre, pare, care, tare, etc.; totus a- mardsc, bordsc, hotdrdsc, izvordsc, ocdrdsc, etc., omédrd > “omddre, omordm > *omorédm, si tot asa cobddrd co- bordm, dobédrd dobordm, obédrd obordm, -d dela card, popoard, topddrd, amard, etc. > -e, sdcdrd > *sdcare, se- cale. Cu toati propagarea mare a fenomenului, el n-are loc in cirésd > ceresia, créd > crédo, crésc > crésco, drég > di- rigo, fréc > frico, gréii> grévis, préot > presbyter, pref > prétium, trémur > trémulo, etc.; muntenestile réa > réa,,44 § 238. réle~ réae, réce~>récens; mrédjd > vechiti bulgar mrkzZa, mrédnd > bulgar mrkna, trédbd ~ vechiii bulgar trkba, care aceste din urma aii fost introduse poate in urma fenomenului. Dintr-un cuvint ca prddd > “prdddd > *préddd > préda se constatd ci fenomenul de fati este mai noii decit cel de sub 27. Din muntenestile crdpe, prdde>*crddpe, *prddde > "“crédpe, “prédde ~ crépet, prédet, fata cu moldovenestile crdpe, prdde > “*crépe, “préde > *crédpe, *prédde > crépet, prédet, se constata 1) cd fenomenul de fat& este la Munteni mai vechiti si la Moldoveni mai noit decit cel de sub 7, si 2) 4 guturalizarea in pozitiea—e este posterioara guturalizirii in pozitiea—d. La Munteni astazi r sun& muiat si provoacd schim- harea rd< re: cditre~>cdtrd, directodre > directodrd, fi- gare ~ tigdrd. Compara 30, 31. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) amdrdscu, ardfe (rice), ardil, prada substantiv, rdmin, zburdscu (vorbesc) > zbdr (vorb4) > vechiii bulgar sdborit conventus, prin aceias alunecare de infeles care a dat nastere dacorominului cuvint > conventum (tot asa in sirheste: zbor Gesprach, zboriti sprechen), P. B. glosar; frin -firnu (frenum) Dalametra; drburd (arbore) P. B. 479, mara (mare) adiectiv 478, sodrd (soare) 477; insi crép, crédpd, frimintu (frimint) P. B. glosar. b) Olymp: ardmin (ramin) Weigand Olymp 29, ardu (rai) 26; ins frimite ~ fermentum 58, 60. c) Acamania: aréu (rai, e= 4, vezi 2) Weigand Aromunen II, 180; ins’ mdre (mare, adiectiv) 182, ntrédbd (intreabi) 180, fréc (trec) 178, ftrimurd (tremura) 182. d) Meglen: ramon (ramin), rOit (rai), umdrds (ostenesc) > bul- gar umoriavam, zburds (vorbesc) P.M. glosar; insd crép (crip), crépd (crap&), frimint (frimint) P.M. glosar, dismd- réscd (odihneascd) ~> dis- + umdr$s (vezi mai sus) P. M. 32,49, strinsi (strinse) 35 , ,, taréscd (tirasc&) > vechiii bulgar frikti 32... | Istroromin: rév (rai, e=d, vezi 2 si 10) P.I. 59,., ramds-aw (a ramas, a =, vezi 83) 39,4, ramds-a (a ramas, a=) 44,; ins remdré (a raminea) 5,,, remdré (a rami- nea) 64, crep P.I. glosar. “30. Din e accentuat si neaccentuat (la care se cuprinde si & consonant din diftongul éd), latin (accentuat @, @) si ne+ Jatin, precedat de § (1. > latin, 2. strdin), 2 (strdin), in mod independent de vocala urmatoare, rezultd d, in cuvinte si in§ 238. 45 forme. S. sdd > sédeo, sdzi> sédes, moldovenesc sdde > séde > sédde > sédet, muntenesc sdde ~> “sddde > sédde > sédet, sddd > “sdddd > séddd > sédeat , saga > *sddga > sédgd > bulgar sega; pdsdsc > pasésc, pdsdsti > pasésti, moldovenesc pdsdste > paséste > pdsédste, muntenesc pdsaste- ~ "pasddste ~> pdsédste, pasdscd > *pdsddscd ~ pasédsca. —Z. jiile > jéle > Zale ~ vechiti bulgar Zali; slujdsc > slu- jésc, slujdsti~ slujésti, moldovenesc slujdste > slujéste > Slujédste, muntenesc slujdste > *slujddste > slujédste.—In loc de @ apare f inainte de n: jind, jinduésc > vechii bul- gar Zédati, jimbld, jimld~> polon Zemta ori ungur zsemlye. in este intr-adevér > én, pentrucd fenomenul de fati este mai vechiii decit cel de sub 25; vezi datele cronologice de mai la vale. Din cuvinte ca sddd, slujdscd se constaté ci fenomenul de faf& este mai noii decit cel de sub 27._Din muntenestile sade, slujdste (Exemple la Tiktin Studien zur rum. Phil. 104), fafa de moldovenestile sdde, slujdste,se constata 1) ci feno- menul de fafa este la Munteni mai vechiti si la Moldoveni mai noii decit cel de sub 7, si 2) c& guturalizarea in pozitiea—e este posterioari guturalizarii in pozitiea—d. Compara 29. Tipul sddd, slujdscd, care existé dela cele mai vechi monumente literare in mod constant pind astazi in toate pro- vinciile dacorominesti (Praxiul Voronet: desdrtd adiectiv 115, Slujdscé 63; Dosoteiii Psaltirea in versuri ed. Acad. Rom.: desdrtd adiectiv 21, insdld~> ori vechiti bulgar miiSeli ori, dup& Tiktin Wérterbuch, latin sél/o, 21, 42, sdzd 41, sluja- scd 55; Moxa Cronica: sfirsdscd Hasdeu Cuvinte din batrini I 378; Testament finele secolului XVI Budesti districtul Ilfov: slujascd Hasdeu Cuvinte din batrini 194; Epitaful lui Radu Buzescu mandstirea Caluiul judeful Romanati: desdrtd Gaster Crestomatie I 44), probeaz& c& fenomenul este anterior secolu- lui XVI. De atunci incoace insd articularea lui 5, Z a variat, in acel fel ci in Moldova in secolul XVII s, Z eraii muiati, astfel cd supt influinta acestei muieri d, / apar prefacuti in e, i, iar in secolul XVIII si-aii perdut muierea, astfel ci e, / supt influinta lor aii devenit din noi d, ?, pecind in Muntenia in secolul XVII 5, 2 aii continuat de a fi lipsiti de muiere si ait capatat aceast4 proprietate, supt influinta cdreia @, 7 muntenesti aii devenit si ei e, i, complect (cici semne de ea se intilnesc si in textele muntenesti din secolul XVII) de abia in secolul46 § 238. XVIII, tocmai cind 5, Z isi perdeaii muierea in Moldova. A re-. zultat astfel faptul curios c& pe vremea cind Moldovenii ziceaii, cum zic astizi Muntenii, si>> sic, Muntenii ziceaii sf, iar cind -aii inceput s& zici Moldovenii si, Muntenii aii inceput si zicd si. Aceste lucruri le-a probat intifii cu numeroase exemple Tik- tin in Studien zur rumanischen Philologie, Leipzig, 1884, pag. 99 sqq. Fenomenele acestea, acela anume al prefacerii Se, Ze < SG, 2d, acel complect paralel (Vezi 44) al prefacerii si, Zi < Si, Zi, si acel al prefacerii $4, 20, Si, Zi médsd este -excluziv intrebuintat in limba veche, invremece médse > mése§ 238, 47 s-a sfirsit de abia la inceputul secolului XVIII—5) Muiarea lui $d < Se, Si< Si (77) la Munteni.—6) Pierderea muierii lui §, Z in mold. si guturalizarea in mold. a lui e, i prin S, E, $e<84, H "cdmédse-*cdmédgi, pentruc’ in Moldova e precedat de labiala < d ; pufine locuri in judetele Botosani, Neamt, Sucea- va, Tecuciii, Putna, mai multe in jud. Dorohoiii), cémédsd jud.. Bacaii in locurile unde se pronunfa s in loc de ¢ (mold. > *cdmédse, vezi observatiea de mai sus); forma chimédsi, in- registraté dintr-un loc din judeful Iasi si unul din judetul Ro- man, nu poate fi luat& in considerare, pentrucd informatorii nu eraii Romini.—Bucovina cdmédsd-cdmédsf pretutindeni afari de 4 locuri (mold. > *cdmédse-*cdmédsi, pentrucd in Buco» vina é precedat de labial’ <— a).—Basarabia cdmédsd-cdmédst mai_pretutindeni (mold. ~~ *cémédse-"cdmédsi, pentrucd in Ba- sarabia € precedat de labial& < a), Feriomenul are loc in toate dialectele, dar tipul moldove- nesc ori muntenesc al lui camisia este greti de hoti&rit pe te- ritoriul macedoromin si pe cel istroromin, unde fenomenele 7 $i 28, pe care se bazeazd constatarea celor doiid tipmi (Vezi cele spuse la inceputul alineatului precedent), nu exist’, iar pe vreo eventual aparifie e-d-e < e-¢ (ori é) -e din meglenit si is- troromin nu se poate pune nicio baz&, intrucit in aceste dialecte chiar e-d-4 poate deveni e-¢ (ori é)-d (Vezi 27). Macedoromin. a) sdpte > séptem; sdrpe > sérpens ; sdse~>séx- ; sdlid-sdo-sddd > sélla; séd-sad, sada, sidéd, sidzu-sddzu, sddzundalui ; arugdscd (inrogeasci); tusé > “tusd 3 p. sing. perf. dela tuséz > tussio; cdmédsd. P. B. glosar.—Fenomene muntenesti. b) Olymp: sdpie, sdrpe, sdse, Weigand Olymp 27 ; séaud- séto (sa, sella) > *Sddid > “*satd 64.—Fenomene muntenesti. c) Acarnania: sdse Weigand Aromunen II 182.—Feno- men muntenesc. d) Meglen: sdpti, sdrpi, sdsi, sdtid, P. M. glosar; sd (sad, p. 1 sing.) P.M. 13,5, s6zi (s&zi) 7,,, sddi (sade) Pa- pahagi Meglenorominii I, 54, sddéd (3 p. sing. imperf.) P.M. 1649, siz (sezu) 1559; sOrpi (sérpi) 33,,; sdtaés (plimb) > bulgar Sefam 749; sfargd (sfirsea) 21,,; cdmésd P.M. glosar.—Fenomene muntenesti. | Istroromin: sdpte P. 1. 15,, 70,; s@rpe P.1. glosar; sdse P.I. 6,9; séde (a sedea, infinitiv) 10,,; chemésa P. 1. glosar.—Fenomene muntenesti. 31. Din e accentuat si neaccentuat (la care se cuprinde§ 238. 49 si @ consonant din diftongul éd), latin (accentuat é, é, J) si nelatin, precedat de s f (1.>f latin, c-++-7-+- vocala latin; 2. strain), dz (>d Jatin), z (1.>dz, 2. striin), in mod inde- pendent de vocala urmitoare, rezulté a in cuvinte si in forme. s: insdmn > insignio, insdmni, tnsdmnd > *insddmnd > inséamnd, tnsdmne; sdcure > securis; sdrbdtédre > servo; sdrdc > vechiti bulgar sirakd; cosdsc > cosésc, cosdasti, co- sdste, cosdscd > "cosddscd > cosédscd; cdsdé> cdse plur. dela cdsd.—f : fas > téxo, fasi, {asd > fése > *fédse > téxit, asd > fése >"fédse > téxat, tdsd > fése > *fédse > téxere ; ofdt > vechiti bulgar ofiti ; pafisc > pdfésc, pafdsti, pafd- ste, pdfdscd > *pafddscd> patédscd ; brdfa > brafe plur. dela braf> bracium.—dz-z: dzdt, zdii>déus; dzdce, zdce > décem ; urdzdsc, urzdsc > urdzésc, urzésc > ordior, urzdsti, urzdste, urzdscd >"urzddscd > urzédscd.—z: zama > *zddmd > zédmd > mediogrec téna; pazdsc > pazésc > vechiti bulgar paziti, pdzdsti, pdzdste, pdzdscd > “pdzddscd > pazédscd. . In loc de @ apare ? inainte de n: singur> singulus ; simt, simfi, simte, simté>séntio; sin> sinus; sine> sene > se ; fin, fii, fine, find > téneo ; fintd > vechiti bulgar féfa nummus; insi sdnin > serenus, pentruci 1 este noi > r. Nu putem sti ins& daci ¢ provine din @ ori din i, cici asupra cronologiei fenomenului de supt acest numar fata de acel de sub No. 25 nu stim nimic. Din cuvinte ca insdmnd, fdrd > térra, dzddd-zddd > taeda, zdmd se constaté ci fenomenul de fafa este mai noii decit cel de sub 27. Contrariu insi de ceia ce se intimpla la 29 si 30, fenomenul de faf& este mai noii decit cel de sub 7 atit Ia Munteni cit si la Moldoveni: pentru aceia nu sdte > sitis, sdcetd > siccitas, fase > téxit, dzdce-zdce > décem, pdzdste. Dar din insdmnd, fard, dzdda, zdmd fat cu sdte, sdcetd, fdsd, zdce, pazdste se constati c& si aici, ca si la 29, 30, guturalizarea in pozitiea —e este posterioara guturalizarii in pozitiea —d. In special tenomenul de fat este mai noii decit cel de sub 30: pentru aceia cuvinte ca Se (conjunctie > si, si pronume), sédrd > séra, sédcd > sicca, jédrd> térra sint numeroase dela Praxiul Voronet si Psaltirea scheiand incepind pana astazi (Cu toate acestea deja in Vor. sdminfa>"sementia, sdptdmind > septimana, sdrdcif, in Sch. sdrd alaturi cu sédrd, fdrd alaturi cu fédrd. Fenomenul are loc in modul cel mai consecvent in Mol- 450 § 238. dova si cel mai putin consecvent in Muntenia. Notam urmatoa- rele cazuri luate din listele de cuvinte normale ale lui Weigand in Jahresberichte si Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens, ale lui Iosif Popovici in Dialekte der Munteni und P&dureni, si din Candrea Tara Oasului: Banat sdcdrd > secale; bisdri- cad>basilica; sara; vifdl pl. vitai> vitéllus ; vifa-vifa> vitélla; dumnddzda ; dzéasq > décem.—Cris-Mures sdcdra ; bisdricd ; sara; vifdl-vifal pl. vifdi; vifadd pl. vifdld ; dumngdzau ; dzédsq-dzésg-dzéce-zédsa-zéatsd-zetsd-zédce -zéce.—Somis-Tisa sdcdrd ; bisdricd; sdrd; vifdl-zifal pl. vifdi; vifdid-vifd-yiféd ; dumnddzda ; dzése-dzéce-zésq- zéce.—Tara Birsei si Tara Oltului sdcdrd-secdrd ; bisérica- biséricd ; sara ; yifal-yifdl ; yiféd-yifd-zifa ; dumnezdi-dum- hezdit-dumnezéu; zédce-zéce-zéce.—Sudestul Transilvaniei sd- cdra-sacdra-secdra ; biséricd ; sara; yifat-yifél; yiféd ; dum- hezdit-dumnizéit; zéci-zéci-zéce.—Munteni-Padureni mésd plu- ralul dela mdsd > meénsa; vifal pl. vitai; pisdz> piséz> pinso.—Jara Oasului sdmn pl. sémne> signum ; sdc> sic- cus ; yisgdz (visez) ; folosdsc; cdfdl; yifgl; ofdl>slav ofel; dzdce ; incdldzdscu ; prindzdscu ; pazdste ; pag. 8.—Oltenia sdcdra ; bisdricd-biséricd-bis¢ricd ; sdrd; vifgl-vifdt pl. vifdi; vitd-vifa ; dumiezdit-dumnezdit ; zédse-zédzd-zése- zétse-zédce-z¢ce.—Muntenia sdcdrd-secdrd ; biséricd ; sard- Sédrda ; vifal-yifdl-yifél-ghital-ghifél; vitd-viféd ; dumnezda- dumnezéit ; zédce-zéce-zéce.—Moldova sdcdrd ; bisdricd-bi- séricd-bis¢ricd ; sara; yifdt-ghifél; yiféd-yifd-ghifd-ghiféd. ghifd , dumhedzai-dumnedzdi-dumnezdi-dumnezdit , dzdsi- 2dsi-zéce.—Bucovina sdcdrd-sacdrd-sacart, bisricd-bisdrict- bispried sdrd-sdrt; Zifdt-ghifdl-difal, zifd-ghifa; dumii- dzdit- dumnedzéti-dumnddzda-dumnadzdtt,; dzéasj-dzdsi- dzédcj-dzdsj—Basarabia sdcdri-sacdra-sacdrt; bis@ricd-bi- sGrict-biséricd ; sdri-sdrd-sédri; 2ifdl-ghifat ; 2if4; dumni- dzdit-dumnddzdit-dumnezdit-dumnezéit; dzg8{-dzédcj-dzasj- zécl. La Munteni s, f, dz, z sund astazi muiat si provoacd schimbari sd, fd, dzd, zdmd- tasd, tise >tusd, batrinéfe> bdtrinéfa, frumuséfe> fru- musé{d, mindréfe> mindréfd, tineréfe> tineréfd, lehize> Ichizd, etc. Compara 29, 30. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) sémnu>signo; sémnu> signum; si-§ 238. 51 card; bdsédrcd-biséarcd-bisédricd ; sédrd ; sédte; séc> sic- co; séc>siccus; séi> sebum; siptamind; singur; simtu; sin; P.B. glosar; sd conjunctie > si P. B. 373, sarbdtodre P. B. 363.—fds > *fdds > *féds > téxo (‘féas, fas prin analogiea persoanei 3 fdse, pecareo da Mihdileanu), perf. 3 p. pl. fasi- rd, particip. fdsit, fdsitd, infin. fdsédre; yifdl pl. yifdl; yifdia-yifdo pl. yifdle>*yifddle>"yifédle; fard; braft pl. dela brdf; fin, fini, fine, finéd, fini, infin. finédre; P.B. glosar.—dumnidzd-dumnidzdit ; dzdda; dzdfe pl. dzafi; ur- dzdscu ; putridzdscu, putridzdscd >*putridzddscd > *putri- dzédsca, putridzd >*putridzdd > putridzéad; P.B. glosar; avdzdi> *avdzadi >*avdzédi (auziai) P.B. 270, avdza> *avdzdd > *avdzéd (auzia) 251, 254.—zdmd-dzdmd (P. B. 240 zdmd, 309, 320, 321 dzdmd, Dalametra dzdmd, Mi- haileanu zdmd-dzdmd). b) Olymp: sémn subst. Weigand Olymp 29, 63, 67; bd- sédricd 30; sédrd 52; sédte 30; sicdt particip. 29; sin 67; sd conjunctie 30.—yifél-ghifél 42; fard 51; cdfaia> catélla 67; Obrdje pl. dela brat 55, 67.—dumnidzdu 29; dzdfe 28.—zdmd 27. c) Acamania: dzddd Weigand Aromunen II 182. 4) Meglen: sémn subst.; sicdrd; biséricd; sérd; séti; séli; sdptamgnd; singur; sint; sin; P.M. glosar; sd con- junctie P, M. 125..—f6s; vifol; fard pl. forili; brafd pl. dela brat; fon, 3 p. sing. foni; P.M. glosar; pdfdsi (patesti) P. M. 30,5; dufénd (stipineasci, opreasci) > du- > bulgar do- + téneo 285.—dumnizésc (dumnezeesc); dzddd; patruz¢fi; urdz§s; putrizos; P.M. glosar; prundzés (prinzesc) P. M. 10,; ancalzéscd (incilzeasci) 13.,; mirindzdii (se odihniaii la amiaz’) > “mirindzddau >*mirindzéai> meridies (de unde mr. amiridz daii oile la odihnd pela amiaz’) contaminat cu merenda 24,; uzd (auzia) 271, Istroromin: secgrd; basériche-besdricg-bdsdricg-bes¢- reche; sérg; séte; secd, secdt verb; séc, sécd adiect.; sir; sé conjunctie; P. I. glosar; sectira (sacurea) P.I. 19,5; si- mdi (iarmaroc) > neosloven semér 25.—fés, fesut, infin. fése; vifé pl. vifél; vifé; brdfe pl. dela bréf; firu, firdt, infin. tire; P. 1. glosar.—zétsa (a zecea) P, I. 15,,—zéma P. I. glosar. Sint de observat pentru macedoromin gi istroromin doiia52 § 238. fapte. 1) Cel mai refractar fafa de schimbare este se. 2) In- vremece f>¢ latin, f>c+I+ vocala latin, f strdin provoacd schimbarea lui e in a, e ramine neschimbat dup& f>c+e latin, si invremece dz, z>d latin, z strain provoaci schim- barea lui e in d, e ramine neschimbat dupa dz, z>g+e latin. Macedoromin a) afél (acel), aféd (acea), fédrd>céra, fédfire>*cicerem, fér > quaero, fér>caelum, férbu (cerb), fin (cinez), find (cina), findzédre>cingere, fingu>cingo, finivd (cineva), fivd (ceva); dzédnd (gean’), dzém (gem), dzer (ger), dzinere (ginere), dzinucfu (genunchiii). P.B. glosar. Insi afal (acel) P. B. 418, 419 si, in generala intrebuintare, fal—= sotiea cuiva, de pildi ,fal Corbu“ =sotiea lui Corbu, P. B. glosar, probabil > cea a lu. b) Olymp: atsél Weigand Olymp 25, fédfire 30, tséruri > caela 32, tsérbu 54, tsdrd > céra 54; dzenticlu 28, dzdnd 56. c) Acarnania: afeféi (acelei) Weigand Aromunen II 178, aféd (acea) 178, féd (cea) 182, fi (ce) 180; dzédnd 180. Ins’ fal (Vezi mai sus) 182. d) Meglen: fe (ce), féd (acea, cea), féla (acela), fér > caelum, fér > quaero, férb, fért>certo, {épd>cépa, fin (cinez), find (cina), finfi (cinci), fista (acesta), fitdti (cetate), fivd (ceva); zénd, zinir-ziniri (ginere), zinticfu. P.M. glosar. Ins& purfol (purcel) P.M. glosar.—Istroromin: sé? (cei) P. I. 1,, tSintS (cinci) 64, 55, tSira (cina) 74, tsésta (acest) 16., tséla (cela articul) 17,;, féli (cei) 1729, fertisd (cenusd) 19,,, fevd (ceva) 29,,, fetdte (cetate) 45,,, fSird (cina infinit.) 60,,; Z4- Zet (deget) 40,,, Zertincfu (genunchiit) P. 1. glosar. Insd fdsta (aceasté) 8,, 13, 15,, tSdstfa (acestiia m. pl.) 165, ¢sdsfa (acesta) 79,, —Aceasta probeazi c& articularea lui f>c-+e, dz-z>g+e este alta decit acea a lui f>¢, c++ vocala, dz, z>d, anume trebue sa fie—ori trebue s& fi fost pind nu multi vreme in urmi—o articulare muiatd. Din punct de videre al intensititii fenomenului Weigand Aromunen I] 348 crede c& poate stabili urmatoarea gradatie pentru dialectul macedoromin (afari de Meglen) inp&rfit in zone geografice. La facerea tabloului Weigand confundd fenomenele 30, 31, si pentru dz, § dai exemple de 7:,, dico blasphémo; blastém > blasphemium ; daca > *dddcd > dédcd > de + ca; darim > mai degraba deramo (a Ducange ,,a da jos fructele dintr-un copac’, intr-un text din Spalato anul 1119 Bartoli Das Dalmatische I 269 ,,pra- padesc, ruinez, pierd, osindesc’, dalmat dramut-dramiidt-der- mudt-dermit-dramiit-dramiiot, participii, dramia 3 p. sing. prez. ,,ammazzare, a ucide > deramare) Cihac decit *derimo Tiktin Zeitschrift fiir roman. Phil. XII, 234; ddandzi>de+ una + dies; inddrat > in4-de- rétro ; piéptdn > piepten > péctino; réddciné >"*radecina> radicina; rdtdcésc > erratec-> erratic- ; salbdtdcésc >silvatec-> silvatic-; sdp- tdmind > *septemana > septimana; strdnut > *stdérnit > > sternuto ; tdcitine > *tetione > titionem. Cind urmeaza 7, m--consonantd, apare ¢: stimpdr>extémpero; sting> extinguo; stinjin > vechiii bulgar sézini; timpld > témplum; timpla > témpora; tindr> ténerum; insi timp > témpus. Citeodat& pozitiea —e inpiedecd schimbarea: findr pl. tineri; citeodata nu: ¢impld pl. timple, stingi, stinge.—Dialectal fe- nomenul e mai raspindit cu mult. Golescu Pilde, Povatuiri, in Gaster Crestomatie II 255: dd (de), ddcit (decit), addvdrati (adevarati), dala (dela), déscoperi (descoperi). Valeni de munte ibidem Il 258: dd (de), ddsdgi (desagi) > mediogrec redxx, ddpune (depine), addvdru (adevarul), dascretirea (descretirea), dapd (depe), ddsdrte (desarte). Hateg ibidem I] 262: ddie (deie). Vilcea Sezitoarea Ill 25 sqq., 80, 100: dd (de), dd- parte (departe), ddcit (decit), dd demiilt, ddléc (deloc), das- poidt (despoiat), nijddcum (nici decum), ddschise (deschise), ddstul (destul). Munteni-Padureni: créstd > créste pl. dela crédstd, nevéstd > nevéste pl. dela nevdstd, Iosif Popovici Dialekte der Munteni und Padureni 106. Fenomenul are loc, tot sporadic, in toate dialectele. Macedoromin. a) b/dstim verb, bldstém subst., chidptin, radatind, siptdmind, stdrnut ; astingu, tinir ; P. B. glosar. b) Olymp: blestém subst. Weigand Olymp 67, arddd- tsind 26. c) Acarnania lipsesc exemple.54 § 238. d) Meglen: bldstim verb, bldstém subst., chidptin, sdp- tdmond ; sting, tinir. P. M. glosar. | Istroromin : ddmar¢fa (diminea{a) > “demaréta P. I. 49.,; sting (2), stinje, stins, tirer P.1. glosar. 33. e neaccentuat dupa /, 1, k, g apare sporadic prefi- cut in @ in elemente |atine si strdine: vechiii romin (Gaster Crestomatie I 5*, 7*, 13) si dialectal (Sezdtoarea III, 80, Vil- cea) [> le> illis; lamie-aldmie > neogrec repsn; bundtdte > "“bunetdte > bonitatem; nating > vechii bulgar netegit; ndtic > vechiii bulgar neukti; ndvéd > vechiit bulgar nevodit; sdndtdte > “sanetdte > sanitatem; cdrdmidd > ngr. repapts ; cdligdr > neogrec xardyepos; ldgdr>rus lagerti? (mai de- grabi german Lager, citeste ldgdr). Fenomenul are loc, tot sporadic, in macedoromin. Macedoromin. a) /d; bundtdte; sindtdte; cdligar; P. B, gtosar. b) Olymp: /@ Weigand Olymp 76, 77. c) Acarnania lipsesc exemple. d) Meglen: /a > */d Papahagi, Meglenorominii, I, 70; bu- natati; cdligdr; P. M. glosar. Istroromin lipsesc exemple. 34. In Banat si Cris-Mures orice @ neaccentuat final se preface in d. Acest d este de cele mai multe ori deschis, ci- teodata inchis. Exemple vezi in Weigand’s III Jahreshericht 248 sqq-, IV Jahresbericht 301 sqq. 35. In Banat, Crig-Mures, mai putin in Somis-Tisa, Mun- teni-Padureni € accentuat si neaccentuat se preface in d dupa i consonant si sunete muiate. Acest d citeodatd e deschis, ci- teodati inchis. Exemple vezi in Weigand’s III Jahresbericht 248 sqq., IV Jahreshericht 301 sqq., VI Jahresbericht 42 sqq., Io- sif Popovici Die Dialekte der Munteni und Padureni 135 sqq. Raportul intre cazurile unde schimbarea are loc si acele unde ea n-are loc este urmatorul: Banat din 43 exemple sint 31 cu G, 12 cu e; Crig-Mures din 45 exemple sint 18 cu d, 27 cu e; Somis-Tisa din 26 exemple sint 7 cu d, 19 cu e; Mun- teni-Padureni din 31 exemple sint 6 cu d, 25 cu e.—Exem- ple vezi sub 95, 107, 116, 134, 164, 175. Fenomenul are loc intr-o parte din dialectul macedoromin a), unde, de pildd la Pleasa-Albania, e accentuat si neaccen-§ 238. 55 tuat se preface in d, cind e precedat de / ori sunet muiat: vdsild (imparat) > vdsilé > pacdeis P.B. 476, 481; prédcla (pireche) > prédcle (Vezi 77) 482; aprukid (apropié 3 p. sing. perf.) > aprukié (Vezi 77) 477; tdld (taie, 3 p. sing. indic.) > tale (Vezi 77) 479; aprukidm (apropiem) > apru- kiém (Vezi 77) 484; amirdrild (imparatie) > amirdrile (Vezi 77) 475. Apoi el are loc in Meglen, unde in mod regulat e accentuat si neaccentuat se preface in d dupa ¢, e neaccentuat se preface in d@ dupa orice sunet muiat, e accentuat si neac- centuat final se preface in @ dupa 7 consonant: fdléOsi (omori) P.M. 75; > bulgar tldéd, talégs (omor) 15,; tdrcdsi (crezi) 29,4 >etymon?; tucgs (ascut) 35, dr. tocesc; tala (taie, 3 p. sing. conjunct.) > tdle (Vezi 77) 1,,; bucurild > bucu- rile (Vezi 77) 55) 169; id (fitcd) > ile (Vezi 77) 851, 993 babala (babei) > bdbale 10,,; jungld (injunghe, 3 p. sing. conjunct) > jungle (Vezi 77) 14,; funid (tunie) > funie 14,,; vécla (veche) > vecle (Vezi 77) 18,; végld (pazeasci, 3 p. sing. conjunct.) > végle (Vezi 77) 19,; ursdrid (ursoaicd) > ursgrie (Vezi 77) 19,; junild (vitejie) > junife (Vezi 77) 2033; clamé (chema) > clemé (Vezi 77) 31,,; bunila (bu- natate) > bunile (Vezi 77) 32,,; prddkid (apropie, 3 p. sing. pl. indicat.) > prédkie (Vezi 77) Papahagi Meglenorominii I 102, 116; prukid (apropié) > prukié (Vezi 77) P.M. 3,. Pentru semne indoioase de existenfa fenomenului in istro- romin vezi Puscariu, Studii istroromine, II, 163. 36. Dac’ rezumam rezultatele capatate pana aici, apoi constatim pentru e, ca si pentru a, o tendinfé de a se pre- face in d, f& Aceasta tendinf{ este numai activaté de unele sunete mai mult decit de altele, dar ea exist prin ea insds, c&ci a zice c& e se schimb& in @ cind este precedat de 8, k, 4fg,4mnpnsst t uy v, 2, 2 7 consonant, sunet muiat, este ridicul. 7, r+ consonanta, consonanta + / ur- m&toare provoacd o deviare dinspre d spre f. Aceastd tendinta de a aduce vocalele (Compara 3, 4, 5, 6, 16, 17, 43, 44, 45, 46, 47, 54, 62, 64, 68) in pozitiea d, 7 este ceva speci- fic limbii_noastre comparate cu celelalte limbi romanice. Tot asa ea e specificd limbii bulgaresti fafa cu celelalte limbi slave. In limba bulgar’ « (@) corspunde vechilor bulgare % (ti), » (i) si @ neaccentuat. Sunetul @ existd, drept, si in neoslovena, decit acolo numai ca corespondent al vechilor bulgare %, 4. Miklosich Vergl. Grammatik 1, 20. Aceasta tendinta apartine apoi56 § 238. limbit albaneze. Gustav Meyer Albanesische Grammatik § 4: ne (@) se gaseste mai ales in silabe neaccentuate, unde a re- zultat din reducerea unei alte vocale mai pline. In silabe ac- centuate @ rezultat din @ si é inainte de x“. S-ar putea, deci, cu multi probabilitate atribui unui fond etnic comun. Si fiindc& acestea sint lucruri care nu existé numai odaté in timp, ci se repetd, apoi nu este cu neputinfa ca limba thracd, principala limb autohtond care a fost inlocuité prin cea romineasca, sa fi fost. plind de sunetele d, f. 37. @ initial neaccentuat se preface in @ in elemente la- tine (Cu toate acestea si arminden > vechiii bulgar feremii dini Hasdeu Etymologicum Magnum. De alt& natura este ins& e- ungur ellen, Ardedl>ungur Erdély [ori mai de grabé Erdeel dupa N. Draganu in Anuarul institutului de istorie national anul 1923, pag. 233 sqq.], unde avem a face cu reflexul ca a si éa prin materialul apercepator rominesc al lui ¢ deschis unguresc, in mod indiferent dacd acest ¢ unguresc a fost in cuvintele ro- minesti initial ori ba, accentuat ori ba [Compari neam > un- gur nem]): acél>ecce+ illum, acést > ecce-+istum, aci > ecce-+ hic, acélea-acoled > eccu + hdc le (articul), a- cdlo-acolé > eccu + illéc, acum > eccu-++modo, aici> a(d)+ hic+-ce, al a ai ale> illum illa illi illae, arama > aeramen, ardat > elato ? Meyer-Liibke Zeitschrift fiir roman. Phil. XIX 574 (mai putin probabil >*arrecto Cihac, macarc& Meyer-Liibke, ademenit de argumentarea fals4 din dictionarul academiei romine, a adoptat aceasti etimologie in Romanisches etymologisches Wérterbuch Nos. 671, 2837), ariciti > *arice >"ericem, artinc > erunco. argat este probabil neogrec aeyaens, nu 2pydmrg.—esire, esim, esidm, etc. prin analogiea formelor accentuate iés, iési, iése > exeo; erdm, erdi, erd, erdm, erdfi, erdii>eram din cauzi ca formele vechi trebue sa fi fost *idrd, *iéri (> *eris, compara ital. éri), *idrd, erdm, e- rati, “idrd si formele cu e neaccentuat aii pastrat pe e- supt influinta formelor cu @ accentuat, apoi, cind prin analogiea per- soanelor 1 si 2 plurale s-aii ndscut actualele persoane 1, 2,3 singulare, 3 pluralé, nu mai era posibili schimbarea e-< a-. Vezi Tiktin Zeitschrift fiir roman. Phil. XI, 69 Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) afél, atia, aclé, amo (acum) P. B. glo- sar; @ (=al, a, ai, ale) P. B. passim; ardt Dalametra, ariciu§ 238. 57 Dalametra, Mihdileanu; ardc (arunc), P. B. glosar. argdt P. B. glosar.—isire, isim, isdm, és, ési, idse; erdm, erdi, erd, erdm, erdati, era P.B. glosar. b) Olymp: aésé/ Weigand Olymp 25, 79, aclé 29, 82, a (=al, a, ai, ale) 78, aritu 25, 35, 55.—esire 49, 100, ésu és idse isém iséf ésu 100; erdm, erdi, erd, erdm, e- rat, erd 99, c) Acarnania: @ (=al, a, ai) Weigand Aromunen II 178, 182. d) Meglen: féla >aféla, fésta > afésta (aceasta), fista > afista (acesta), cd (incoace) > acdd > eccu+-hac, cold {accentul ? colo) > acold > eccu +-illac, cm6 (acum) > acmo, P.M. glosar ; /u==al (,,nu ti-ntreba lu crui ficior iesi“, nu te ‘intreab& al c&rui ficior esti, Papahagi Meglenorominii I, 68), a =a (,bicila al Cidica” P. M. 38,, stina lui Cioica, = bacila a lu Cioica), a=ale (,agrili al Jaici* P. M. 37,,, ogoarele lui Jaicd, = agrili a lu Jaicd) ; ariciti P.M. glosar.—iési 3 p. sing., is6 (esi), isdfi (esiti); ram, rai, rd, rdm, rdfi, rai > erdm etc. prin céderea lui e- initial. P.M. glosar. Istroromin: tSéla P. I. 26,. > atséla, atsésta 2,,, tsds- ta 22,., tSiia (aci) 2,,> atSiia, colo (accentul?) 1,,>a- colo, acmé (acum) 74, acmotse-cmotse (acum) 5,;, a=al (,a se grunet*, al sdti pamint, 4,, ,a me ¢Sdtse*, al meii tata, 6,.),@=a (,,a se mulére", a sa fimee, 7,,), @=ai (,a meli dcli", ochii miei, 41,,), a= ale (,,a néstre Tibe“, ale noastre iubite, 7,); ardtu-rdétu P.I. glosar.—ies, iesi (infinit.), lesit (partic.) P. I. glosar. Tot asa in Abruzzi (Teramo, Lanciano), neapolitan si Si- cilia oricare @ initial neaccentuat devine a. Meyer-Liibke Itali- enische Grammatik § 138, Iordan Dialectele italiene de sud pag. 50. 38, Pentru alternarea lui e neaccentuat cu / neaccentuat vezi ale mele Principii de istoriea limbii 21. La unele cuvinte formele accentuate pun o mai mare stabilitate in cele neaccen- tuate: legdm-lég, plecdm-pléc, Aiurea diferentiarea (Pentru aceasta cauzi de schimbare a limbii vezi ale mele Principii de istoriea limbii) provoacd o stabilitate: astfel s-a fixat -e final ca -€ la pluralul unor substantive si adiective feminine de decl. I (Lista lor vezi-o in a mea Gramatici elementar’ a limbii ro-38 § 238. mine), la singularul declinarii III, la 3 p. sing. si pl. prezent: conjunct. conjug. I; ca -/ la pluralul substantivelor si adiecti- velor de declinarea III (Vezi a mea Gramatic’ elementard), ca. -i la pluralul unor substantive si adiective feminine de decli- narea I si al substantivelor masculine de declinarea I (Vezi a mea Gramatici elementara). Ca -i s-a fixat -e la sfirsitul cuvintelor unde n-a facut serviciu de forma (cinci > quinque, cdci > ca + ce, nici > neque ; cu toate acestea aici si aice, aiuri si aitre, altminteri si altmintere, adverb asémeni si asémene,. asijderi si asijdere, atunci si atunce, mini si mine, nicd- irl si nicdire > nec + aliubi-- re, nimeni si nimene, pre- tutindeni si pretutindine, ale c&ror etimologii vezi-le la 22; in vechea romina cdce, nece). Acolo unde s-a fixat ca -e fi-- nal (pluralul unor substantive si adiective feminine de declina- rea I, singularul declinarii II, 3 p. sing. si pl. prezent conjunct. conjug. I), acest -€ devine in moldoveneste (si tot asa in ma- cedoromin) -i, care se deosebeste de -e final fixat ca -i prin aceia ci n-a devenit scurt afon (Vezi 50) (pdnd—pl. mold. péni, munt. péne, d/bd—pl. mold. d/bi, munt. dlbe; mold. cini, munt. cine; mold. aduni, munt. addne). In general se poate zice: «) é neaccentuat este mai rezistent inainte de ac- cent. 8) Ca final, in caz cind n-a fost fixat de diferentiare ca -€, s-a confundat cu -i final si a urmat destinele acestuia. +) In dialectul muntenesc @ se p&streazd mai cu persistenta decit in cel_moldovenesc. Fenomenul se petrece la fel in toate dialectele. Macedo- rominul numai are mai multa propensie de a preface pe @ neac- centuat in / decit chiar moldovenescul, iar istrorominul pastreazi pe € neaccentuat cu aceias persisten{a ca si dialectul muntenesc. Macedoromin. a) ligdfi—lég, plicd—pléc, P.B. glosar.— pédnd—pédne P.B. glosar, pédni Dalametra; dlbd—dibe P. B. glosar, d/bi Dalametra ; cine P. B. glosar, céni Dalametra. —parte—parfi P. B. 29, cine—cini, lépure- lépuri, ardafe (rece)—ardfi, P.B. glosar ; bucdta—bucafi, sédrd—séri, P. B. glosar, ricd (mica)—nifi P. B. 53.—fin{i (cinci), niti (nici), P. B. glosar. b) Olymp : plecdm—pléc Weigand Olymp 90.—bund— bane, articulat bunile 71; cinile 65.—sdrpe (serpe)—sdrchi, drbure—drburi 66, cdrte—carf>cdrfi 68,—tSints>tsintsi 74. c) Acarnania: fédtd—fédte Weigand Aromunen II 180; tite (toate) 180; giunédme (tinerime, tineri) > iuvenis + -a--§ 238. 59 men 180, bddfe (voace) 180, nddpte 182, frate 182.—cu- rurile (cununile) > curunile 180. d) Meglen: ligdri, ligd, ligdt—lég, plico—pléc P. M. glosar.—pénd—péni ; bind—banili (articulat) ; cdini (cine) P. M. glosar.—pdrti—pérfili (articulat), cdini—coni P.M. glosar; ldcrimaé—I¢crumi, curind—curdni, P.M. glosar.—tinfi, niti, P.M. glosar. | Istroromin: legd (infinitiv), legdt—légu, P. 1. glosar.— Sétg—féte; totg—tote; cdre (cine); P. I. glosar—cdre—cdri, lépur—lépuri, P. 1. glosar; sérd—sérle (articulat) > sérile P. I. glosar.—tsintS si tint > tSintsi si finfi P. 1. glosar. 39, a) da< 6d: méa< méd, rea arédiid-arédo, P.B. glosar.—g) avédm P.B. glosar.—a) ayirie P. B. glosar. —s) bédre P. B. glosar.—t) dumnidzdscu (altfel decit in da- coromin) P. B. glosar.—c’) riéi P. B. glosar.—x) ulciér P. B. glosar.—s) ghids P. B. glosar.—a) dumnidzdit, néit, rdii, 6a, P.B. glosar.—p) ards P.B. glosar.—v) fdtd-riu>tdtd-no, P.B. glosar.—t) io P.B. glosar. b) Olymp: a) méd, Weigand Olymp 78, ardiid 71.— 8) avédm 100.—c) bém 62.—t’) méi 78.—8) ghids 82.— 2) dumnidzdi 29, méit 78, ardii 71, é 76.—y) ards 26. c) Acarnania. x) méd, médo Weigand Aromunen II 178, 182.—) mutr-édm (priviam) 180.—¢’) féi 178.—») aréit (rat) 180. d) Meglen. «) méd P. M. glosar.—g) vém> védm (aveam) P.M. 6,,.—%) vind P.M. glosar.—x) dumnizésc (altfel decit in dacoromin) P.M. glosar.—s) jds P. M. glosar.—) meédi, rout P.M. glosar.—y) régi P.M. glosar.—t) io P. M. glosar. Istroromin. «) mé>méd, ré>réd P.1. glosar.—e) bé> bédre P.1. glosar.—z’) méf> méi P.L glosar.—s) jos P. 1. glosar.—a) mév>méii, rev>réti P.I. glosar—s) io P.I. glosaz. 40. In istroromin -éa final << -a: cérna (carnea) P. I. 349; muléra (muierea, fimeea) 7,,-mulére (muiere, fimee) 71); Ca- déra (caldarea)-cadére (caldare), cadérd (caldare) > cgdére§ 238-239. 61 "13161 09 20° 271 301 a1 324 AOpta (noaptea) 16,; vr¢ma (vre- mea) 16,; sectira (securea) 19,,; mdrta (moartea) 24,5; cdla (calea) 34,; fefdta (cetatea) 45,, -fefdte (cetate) 45,.; migra (mierea) 64,,-mldre (miere) 64,.. § 239. 41. f latin<¢: video iste se explic& prin analogiea formelor ac- centuate pe terminafie istii, istéi, istor. 42. f latin a ramas neschimbat ca /, s-a prefacut insi ul- terior in / in anumite inprejuriri (Vezi 43, 44, 45): fi >/fi- lius, stiii > scio, vecin > vicinus, etc. Tot asa in toate dialectele. Macedoromin. a) Ailti, stid-sctit, vifin, P. B. glosar. b) Olymp: A‘! Weigand Olymp 29, sfili 55, vitsin 54. c) Acarnania: Aife (fiic’) Weigand Aromunen II 180, ve- tina 178. d) Meglen: ‘fi, stiit, P.M. glosar. Istroromin : fif, tii, P.1. glosar. 43. Din i accentuat si neaccentuat, latin (accentuat ¢) st nelatin, precedat de r, in mod independent de vocala urm&toare, rezulté f: rid > rideo; rizi> rides; ride> ridet; ridéém > ridebamus ; strtjnic, cal de doi ani, > vechiti bulgar sfri- Zinikit tonsus. In forme schimbarea de obiceiti n-are loc din cauza diferentierii: acdperi, acoperire, acoperit ; acrime ; alburiit; vdcdritd ; fdri; totus urire, urit, si tot asa amd-~ rire, borire, hotdrire, izvortre, ocdrire, etc., in vechea ro- mind chiar fdr? pluralul si forma a doiia a singularului dela {dard (Gaster Crestomatie 1 37, 94, 98, 114, 118, 126, 150; Psaltirea Coresi ed. Hasdeu pag. 370). Cu toati propagarea mare a fenomenului, el n-are loc in aripd-dripd>?, biséricd > basilica, buric> umbilicus, purice > pulicem, s6drice soricem, stric-stric > extrico, etc. Fenomenul este paralel cu acel de sub 29, Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) arid, arfdi (3 p. sing.), aridéd. acu- piri, acupirit; urire, urit, amdri (3 p. sing. perf.). dripd, bisédricd, buric, ptric, sOdric. P.B. glosar. b) Olymp: ardd, arddz Weigand Olymp 26. mori, mu~ rim, murifti 90. bdsédricd 30, 52, buric 67, puric 34, c) Acarnania. Lipsesc exemple.62 § 239. d) Meglen: réd, rédi, rddéd. cupirit (acoperit); f¢rili (Harile) ; ur6t (urit). dripa, biséricd, buric, puriti, sdaric, stric. P. M. glosar. | Istroromin: drdu > rddu (rid 3 p. pl.) P.I. 80,.; drs > rds (ris subst.) 82, ; drpile > rdpile (pietrele) > ripa 6.5. cuperi (acoperi infinitiv), cuperit (acoperit). bdsdricd, buric, puref, soretu, stric. P. 1. glosar. 44, Din i accentuat si neaccentuat, latin (accentuat 2) si nelatin, precedat de § ( 1. > latin, 2. strain), Z (strain), in mod independent de vocala urmitoare, rezult& /, in cuvinte si in forme. $. bested > vesica, pl. besici; sim sic; sind > german Schiene; pdsire > pdsire, pdsit > pdsit; pdsii> pasii pl. art. dela pas.—z, prajind > bulgar prazind Miklo- sich Beitrage Cons. Il 72; jir>vechiti bulgar Zirti ; slujire > Slujire, slujit> slujit; prajit> prdjit pl. art. dela praj. Fenomen paralel cu cel de sub 30: vechiti rominesc si vechiii muntenesc si, ji—vechiti moldovenesc si, ji—moldove- nese sé, ji—muntenesc si, ji. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) bisicd; si; isim (esim), isiti (esiti) P. B. glosar.—Fenomene muntenesti. b) Olymp: sd> sd (sic) Weigand Olymp 119; esire (e- sire) 100.—Fenomene, unul moldovenesc, altul muntenesc. c) Acarnania: $i Weigand Aromunen II 180.—Fenomen tmuntenesc. d) Meglen: bisécd ; si; isd (esi), isdri (esiti). P. M. glo- sar.—prdjit Papahagi, Meglenorominii I 111.—Fenomene parte muntenesti, parte moldovenesti. Istroromin: si P. 1. 1 etc.; cersin (cautim) 7,; sind P. I. glosar.—prdji (infinit.), prajit, P. I. glosar; tinjit (pirit)> vechiii bulgar f2zati, 226 obtrectare P.I. 1139.—Fenomene muntenesti. 45. Dini accentuat si neaccentuat, latin (accentuat £) si nelatin, precedat de s, ¢ { 1.>¢ latin, 2. striin), dz (>d la- tin), z (1.>>dz, 2. striin), in mod independent de vocala ur- m&toare, rezulta 7 in cuvinte si in forme. s. s/td > vechiti bulgar sito; grdsime; cosire, cosit.— f. pufin>*putinus Gustav Meyer Indogerman. Forschungen VI, 122; fie> *ti> tibi; figla> germ. Ziegel ; impdrfire, impdrfit; precupéfit pl. art.*§ 239. 63 edela precupet.—dz. dzic-zic, dzici-zict, dzice-zice> dico; audzire-auzire, audzit-auzit ; stirdzti-stirzii pl. art. dela sturdz-sturz.—z. pazire, pazit. Fenomen paralel cu cel de sub 31. Casi acela, are loc in modul cel mai consecvent in Moldova si cel mai putin consec- vent in Muntenia. Notim urmatoarele cazuri luate din listele de -cuvinte normale (lipsesc pentru si) ale lui Weigand in Jahres- berichte si Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens, din Tosif Popovici Die Dialekte der Munteni und P&dureni, si din Candrea Jara Oasului: Banat cufit> probabil *cotitus Tiktin Warterbuch; dzic-zic.—Cris-Mures cufit-cuf{t-cufit ; dzic-dz{c -zic-z{c._Somis-Tisa cufit ; dzic-zic—Tara Birsei si Tara Ol- tului cutit-cuf{t; zic.—Sudestul Transilvaniei cufit-cufit; zic -zic.—Munteni-Padureni dzise pag. 137.—Tara Oasului cufit; dzic pag. 9.—Oltenia cufit ; zic.—Muntenia cufit-cufit; zic -zic.—Moldova cuit; dzic-zic—Bucovina cufit-cuf{t; dzic. —Basarabia cufit; dzic. Fenomenul are loc in macedoromin. In istroromin nu se observa. Macedoromin. a) sitd; grdsime. P.B. glosar—pufin P. B. glosar; ff (tibi) P. B. 254; supfire> subtilis 313; pdtd (pali 3 p. sing. perf.) > patior 476; aléptt (alesi) 472.—dzdc (zic) P. B. 476, zdfe (ice) 418, zdse (zise) 418, dzisird (zi- sera) 286; avdzi (auzi 3 p. sing. perf.) 255, avdzdsi (au- zisi) 483.—zinddne (inchisoare)>ture zindan 313. b) Olymp: chindisita (brodat&’) > neogrec vex Weigand Olymp 57.—mtin (putin) 55; supftire 34; fia (tibi) 76.— dzicti, dzit, dzite, dzitem, dzifet, dzicii, dzdssu (zisei), dzés {zisesi), dzdsse (zise), dzdssem (ziserim), dzdsset (ziserx{i), dzdssird (ziser’), 101; avdzit (auzii), avdzis (auzisi), avdzd (auzi), avdzdm (auzirim), avdzdti (auzirati), avdzird (au- zird) 92. c) Acarnania: asime (argint)>neogrec aojp: Weigand A- romunen II 180; custfa (cosita, coada de par)>slav kosita 182.—dzile (zile)> dies 182. d) Meglen: sifd; cusifd (cosita, coada de par) P. M. glo- sar.—pufn (putin) P.M. glosar; ampird{éla (impratiea) P. M. 7g ampird{Oli (imparatit) 1249, muntilt (munfii) 10,5, _patord (pairks) 13,,, dispdrtori (despartire) 33,,—zitéaii (zi- ceail) 10,5, zésird (ziserd) 10,5, zis 125g, zitéd (zicea) 1545; UzOrd (auzird) 61, uz6 (auzi) 8;, uzdm (auzirim) 24,, 15;64 § 239. Sldmidzgi (flaminzii 1 p. sing. perf.) 35,; z6li (zile) 8; 1559. —zid (zid) P.M. glosar. Istroromin: sitg P.1. glosar.—cufitu P.1. 74; fiie (tibi) Tosi frati (frafil) 1159.—zis 6, zife (zice infinit.) 19,, zitse Gace 3 p. sing.) 23,;, 22 (dies) P.I. glosar.—zid (zid) P. 1. glosar. Sint de observat pentru macedoromin si istroromin doii% fapte. 1) Cel mai refractar fafi de schimbare este si. 2) In- vremece f>f latin, f strain provoaci schimbarea lui i in 7, 7 rémine neschimbat dup’ f>c-+i latin, si invremece dz, z> d latin, z striin provoaci schimbarea lui / in 7, i ramine ne- schimbat dup’ dz, z>g--i latin. Macedoromin a) finfi (cinci) >quinque, vitin>vicinus P.B. glosar; dzindzie (gingie) >gingiva P.B. glosar, plindzi (plingi) P. B. 3. b) Olymp: vitsin Weigand Olymp 54, undzi (ungi) 56; astérdzi (stergi) 56. c) Acarnania: vefina Weigand Aromunen II 178; pléndzi (plingi) 182. d) Meglen: finfli zgli (a cincea zi) P.M. 13.,; fuzird (fugira) 6,.—Istroromin: utsis (ucis) P. 1. 214 9% tSintS (cinci) 619, 92, utide (ucide 3 p. sing.) 17,,, portst (porcii) 49,—Aceasta probeaza c& articularea lui f>c +i, dz -z>g-+i este alta decit acea a lui f>?, dz-z>d, anume trebue si fie—ori trebue si fi fost pan& nu mult& vreme in urmi—o articulare muiata. 46. In- macedoromin a) apare pe alocurea i neaccentuat prefacut in @ cind e precedat de sunet muiat. Pleasa-Albania : samintré[a (cite trei) > samintréeti P.B. 476; tréfd (cite trei) > tréfi 476; dla (amindoi)>doli 478; saminpdtrula> saminpdtrufi 480.—Compari 35. 47. In Meglen orice i, accentuat si neaccentuat, precedat de & se preface in d: zacaé$ (aci{a) > zacaci>bulgar za- kaéam idem P: M. 149; talc¢fi (ucideti) > tdlciti> bulgar tlaca piler 1,, 14,,; Cdfut (jidan)>cifut>turc Cifut idem 6,; talept-ai (ai ucis) > talcit-ai Ty_; tal0O (ucise) > téilci 15,; nu talc (nu ucide imperativ) > fdlci 15,; cdcOt(aninat) > cdcit > bulgar zakaéam 15,,; zdvlicérd (tirir’) > zdvlicird > bulgar zavlacéam idem 16,,; anturéprd (turciré) > anturcird 22,; taréGti (credefi) > tarcifi >? 28,,; buimdcgt (buimacit) > buimdcit 30,,—Compara 35. Tot asa in Maramures i accentuat si neaccentuat, precedat§ 239. 65 de ¢, &, se preface in f Tache Papahagi, Graiul si folkorul Maramuresului, Bucuresti, 1925, pag. LV, LVL 48. Dac&d rezumim rezultatele c&patate pind aici asupra lui i, apoi constatém c& el are tendinfa, casi e si a, dea se preface in & Compari 36. 49. 1 neaccentuat =i neaccentuat si alterneaz&, casi acesta, cu é€, Vezi 38. La unele cuvinte formele accentuate pun o mai mare stabilitate in cele neaccentuate: scriséi, scriidm, poate scriptiira > scriptura—scriti > scribo; stiui, stiit—stit > Scio; luminéz—lumind >*lumina. Aiurea diferentiarea pro- voaca o stabilitate: astfel s-a fixat -i>-1 dela pluralul mas- culinelor (d6mni>domini). S-a fixat apoi i neaccentuat final > iin mdarfi>martis, miércuri > mercuris Georges Lexicon der lat. Wortformen, joi -> iovis, vineri > veneris;>i si i la 2 p. sing. si pl. dela conjugare: crézi>>credis, auzi> audis, crédefi> creditis, auzifi> auditis (Acest -i s-a in- trodus prin analogie si la conjugirile I, II: /duzi > *laudis, taci >“tacis); >i la 1 p. sing. perfect: /duddi> laudavi, tdcui > tdcui, vechiti romin zisi> dixi, auzii > audivi; > i in formele pronominale -ui, -ei (-ui isi are originea in cut, iar -ei este analogicd); >i in pronumele mi> mi> mihi, fi > tir tibi, si>si> sibi (Vezi Grandgent Introduzione § 385), i> ili, S-a fixat i neaccentuat final >i ca e la 3 p. sing. prezent indicativ: créde > credit, atide > audit.—Ca in ficat > ficatum, piséz > piso, dormitéz > dormito (alaturi cu vecin > vicinus, raddcind>*radecina> radicina, ta- citine > “tecitine > titionem) fixarea lui i s-ar datori faptului c& a fost lung, cum sustine Tiktin Zeitschrift fiir roman. Phil. XI, 73, este imposibil de admis. Fixarea lui / in asemenea cu- vinte, ca si aceia a lui e in altele (0 statisticd nu exist), a- tima de inprejurari inc& necercetate. Vezi cele spuse de mine asupra acestei chestiuni in Principii de istoriea limbii pag. 22. Tot asa in toate dialectele. Macedoromin. a) scridi, scriat—scriii ; stiti, stiut—stit luninéz—lunind. P. B. glosar.—démni Dalametra.—marfi, nér- curi, 61, vihiri P. B. glosar ; fafi, dérni, faféfi, videti (su- fli, védzi) P.B. glosar; anghidi (invidi), vidzti, dzis, av- dzti P.B, glosar ; afilti, afilér P.B. glosar; ri, fi-fa-ti, $, ! P.B. glosar.—fafe, yine (vine) P. B. glosar.—hicdt, chisédz P.B. glosar. b) Olymp: démni Weigand Olymp 66.—mdrf 51, nér- ‘ 566 § 239. curi 41, dzoi 56; undzi, dvdzi, undzéf, avdzif 90 (cdlfi 90, védz 29); cdlcdi, bdtui 92, drsu 93, avdzii 92; a- tSelui (accentul?), atselei {accentul ?) 719; ni, fi, s, Ti 76-77. —tndze, dvde 90.—hicdt 60-ixcdt 111. c) Acarnania: scridi Weigand Aromunen II 178,—écli (ochi) 178.—ftudz (fugi) 180, fréf (treci) 180, faf (faci) 180, pléndzi (plingi) 180, nerésti (cresti) 180 (port [porti] 180) ; scridi 178, pitrecui 178; afseléi 178; 1 180, f 180, li 180.—?rédfe 180. d) Meglen: stiit—stitt P.M. glosar.—décli (ochi) P. M. glosar.—marfi, nércuri, joi, viniri P.M. glosar; fafi, uzi {auzi) P.M. glosar, dafifi P.M. 10,,, vinifi P.M. 10,, (calf P.M. glosar, véziP. M.19,.); junglai P.M. 6, vizii 175., dérsit (Nersei) 6,1, is6i (eit) 31,5 Mai P.M. 15, crt (ca- ui) Papahagi Meglenorominii I, 68; rif P.M. 5,4 fi 719, Gsz 1, ali 21g —féri (cere) P. M. Lea, doarmi fea Megle- norominii I 69 (Pentru -i vezi 38).—durmités P.M. glosar. Istroromin: stivit—stitt P.I. glosar.—décli P.1. glosar.— Sptiri (spui) P.1. Sy», dormi 19,, putéf 16,, facet 16, (duri_ [aduci] > aduni 39,, pofi 41); li 31,, li 31, CUE 5559; Mi 6AM 265 f 54, [ Aoordl’ 345,. —ufide (ucide) 17,5, dérme (doarme) 18,,. —fiedt P. I. glosar. 50. / final, fixat ca i si provenit ori din i latinesc (vezi 49) ori din e latinesc (vezi 38), a) se pastreazd ca / sonant dup& exploziva ori spiranté+ lichid& ori nazala si dup’ r--/: acri, socri, dspri, ciécli, umbli, afli, sufli, ritmi, Cdfri, urli; 6) dup& o vocala devine consonant si formeazi cu vocala precedenta diftong: cdi, bdi, adundi, tdci; ») dupa o con- sonanta ori dup& un grup de consonante altul decit cele de sub a a devenit scurt, afon si apoi a disparut, ldsind urma de in- mufere ori palatalizare asupra sunetului precedent: pdri (pdr > pali, pares), béli (bél, pl. dela boald), chémi (kém—~ clamas), dni (ai > anni), domni (démi > domini), rupi {rip > rumpis), orbi (6rb > orbi), pésti (pest > pisces), nddéjdi (nadézd, pl. dela nddejde), dchi (6k > oculi), mold. portinghi (porting > palumbi), pofi (pdts> potes), rézi (roz > rodis), faci (fae > facis), rogi (rog> rogas), ca- ndfi (kanaf, pl. dela canaf), vatdvi (vatay, al. dela vatav), arsi (urs > ursi), praji (prdz, pl. dela praj). ¢, & sint mu- jate prin sine inses; 4, fn, f, d, ts, 4 & Zz sint muiate, dar§ 239. 67 slab; m, p, 5, f', ¥ sint articulate invremece limba sti in po- zitiea lui 7; k, & sint articulate la palatul- tare, sint omorgane cu é Acolo unde i devine f supt influinta lui f, dz-z, S, Z precedenfi inmuiarea dispare: mold. pdf, réz, urs, praz. i de sub y e asa numitul ¢ scurt din ortografiea romineasc&, expri- mat in scris prin ¢ (Multi il scriti inc J). Fenomen paralel cu cel de sub 71. Exista deja in vechea romina. Tot asa in toate dialectele, cu oarecare variatii. Macedoromin. a) «) sdcri, dfli, sufli P. B. glosar.—p) bdi, -adundi, vidzui P.B. glosar—y) pari (pali) Dalametra, fot (folles) P. B. glosar, dani pl. dela {ume Dalametra, avi (ani) P.B. glosar, démni Dalametra, artichi (rupi), vidéfi, védzi P. B. glosar. -i sonant se gaseste ins’ in unele cazuri unde in dacoromineste are loc disparitiea lui -i: Orghi (orbi), pésti- pésci (pesti), purtinghi (porumbi), drsi (ursi) P. B. glosar si Dalametra. b) Olymp. «) cuscri Weigand Olymp 58.—8) amintdi (c4- patai) 119. Asa se constatd din ritmu (,,Dinapoi dipu cupatu —Amintai un cupelatu”), Weigand insé 32 spune c& dupi vo- cale i final ar fi sonant.—y) mori, aésti (acesti), artchi (rupi), hérghi (fierbi). Inmuiarea dispare la /, n, f, $: atsél pl. dela atsél, dn (ani), bdf (bati), bdtus > batts (batusi 2 p. sing. perf. dela bat). -2 sonant se gaseste insi in unele cazuri unde in dacoromineste are loc disparitiea lui -i, anume dupa r, cind accentul este pe antepenultima, si dupa rdz, rn, ndz: drburi, feruri, dzécuri, mirdzi (murgi), dorni (dormi), indzi (ungi). Weigand Olymp 31-32. c) Acarnania. a) cli (ochi) Weigand Aromunen II 178. —#) scridi (scrisei) 178, pitrecui 178, afeléi 178.—y) scoli 178. Inmuiarea dispare la r, f, dz, $/ aspdr (sparii) 178, tréf (treci) 180, faf (faci) 180, porf (porfi) 180, tut (tof’) 182, fidz (tugi) 180, és (esi) 180, madrtds (maritasi) 180, climds (chemisi) 180. -i sonant se gaseste insd in unele ca- zuri unde in dacoromineste are loc disparifiea lui -i, anume dupa sf si ndz: ésti 180, ncrésti 180, pléndzi (plingi) 182. d) Meglen. a) décli (ochi) P.M. glosar, végli (veghezi) Papahagi Meglenorominii I 102, dfli P. M. 30...—p) di (oves) P.M. glosar, junglai (junghei) P.M. 6,9, lai (aflai) 7), cu- nosciii 8,.—) pari (pali), dri, corbi, pésti, P. M. glosar, lati (\uafi) P.M. 26,5, ghiézi (tréesti) 2649, lagi 26,,,—In-68 § 239.. tocmai ca in dacoromin.—Inmuiarea dispare dupa r, m, p, 0, t, 5, 2, St, z. Capidan, Meglenorominii, I, pag. 113, 140 sqq. Istroromin. 2) sdcriP. I. glosar,—¢) dui P. 1.31,, fei 31,. —1) véseli 3855 (ins& féli [cei] 30,,), fiurini 30, (ins& fiurini 37.5), Gti (ani) 30,9. Inmuierea dispare la r, f, z: Omir (oa- meni) 32.,, ver (vei, vrei) 341, f0f 3055, fatsef (accentul ?) 32,9, ducef (accentul?) 32,,, sOref (goareci) 36,, oslobodif (liberafi_ partic.) 37,, dmn@f (mergeti) 37,,, dntrebdf 37,,, pinéz (bani) 33,9. -i sonant se gaseste ins% in unele cazuri unde in dacoromineste are loc disparitiea lui -/, anume dup st, lf, nt, tS: dstt-ésti (esti) 30,, 33,4, mislésti (gindesti) 34,;, morésti (trebuesti) 35;, poidésti (mininci) 35,., difi 3219, cunténfi (mulfamiti) 38,,, zétsi (zici) 35,. 51. a)*ia<-~ ia: véniat < véniat < vie. Fenomen an- terominesc, vezi Grandgent Introduzione § 224.8) ié “venat ; hile (fiic’) > filia. P. B. glosar.—3) /érfu P.B. glosar; idrnd Dalametra.—-) arédti Dalametra, muldre P. B. glosar.—a) ficior; ciciér-cior (picior) P.B. glosar—e) yiédrd P.B. glosar.—x) mor P.B. glosar,— x) Glu; braf; hifi P.B. glosar. b) Olymp. y) mghidre (muiere) Weigand Olymp 27, 59. —2) fifor 52; fifor-for (picior) 52.—<) mér 90.—») brafu 67, hil (fii) 29, 35. c) Acarnania. «) fife Weigand Aromunen II 180.§ 239. 69 d) Meglen. «) ila (fick) P.M. glosar.—g) lért; idrnd P. M. glosar.—y) réti (arete); muldri P.M. glosar.—e) ficior; picior P.M. glosar.—:) méor P.M. glosar.—y) alii; brat; iit P. M. glosar. Sel Istroromin. a) filg P. I. glosar.—@) idrnd P.I. glosar.— ~) aréte; mulére; paréte P.1. glosar.—a) feciér; pitsor P. I. glosar.—t) mor P.I. glosar.—z) Glu; brat; fil P. 1. glosar. 52. i consonant nascut prin procesele de sub 24, 39, 51 a suferit mai departe urmitoarele schimbdri. 2) Cade, dac& este precedat de africata (f, dz, ¢, 8) side $, st, [, A, r: puf> puteus, zéce > decem, £ds > deorsum, sépte > septem, stérg > extergeo, iépure > lépure > liépure > léporem (i> Q), cuiti> cunu > cuneus (i> 1), mor>morior, médra> “moriat, par > pareo, pdrd> pdreat, paréte > parietem. «mor, care sund si mof (scris mériii, r muiat si rotunzit), si sufixul -dr>-orius, care suni si -df (cuptor-cuptorii, purtdtor-purtdtorii), fac probabilé presupunerea c& r si in modrd, par, para, pdréte a fost muiat si apoi si-a perdut inmuierea. Atunci dubletul pdrd-pdie > pareat se poate ex- plica din tipul pdrd in feliul acela ci / pe de o parte si-a perdut inmuierea (pdrd), iar pe de alta s-a prefacut in i (pdie). 4) Consonantele precedente lui 7 aii suferit transformari de de- -osebite feliuri, dupacum i citeodat& a rezistat la prefacerea in i si la disparere mai mult, citeodat’ mai putin. Astfel puteus < plitiu < pifiu < puf, ins’ petiolus < petiélu < pefidlu< picior: in pufiu i a dispdrut imediat dup& nasterea africatei 4, pecind in pefidlu i a continuat s& triiasc’ dupa f o bucatd ‘de vreme, asa incit grupul fio s-a putut preface in Co. *) i jprecedat de consonantele labiale 0, v, f, in silab& neaccentuata, ‘precedaté de silabi accentuat& deschis&, din cuvinte paroxitoane, trece prin metatezd in silaba accentuaté si formeaza diftong descendent cu sonanta silabei accentuate (Pentru detalii asupra acestei legi vezi a mea ,,O rimasité din timpuri stravechi: ji- -oard = cristal* in Arhiva Iasi 1914): habeat dzéfe, sdpte > sépte,70 § 239. astérgu, lépure, mér, médrd, pdr, pdard. P.B. glosar. 6} puf, brdf; ciciér. P.B. glosar. 1) dibd, ardibu, ciib. P. B. glosar. b) Olymp. 2) pufu Weigand Olymp 34, dzdfe 28, sdpte 27, astérgu 34, [dpur (iepure) 29. 8) brdfu 67. +) dibd 100. c) Acarnania. a) sdse >sese Weigand Aromunen II 182. d) Meglen. 2) patruzofi, jos, sdpti, stérg, lépur, mor, modra. P.M. glosar. 6) brat; piciér. P.M. glosar. ») dibd, ctilb > ciéb. P. M. glosar. Istroromin. a) plif, zdtse, jos, sdpte, lépur, mér, pa- réte; coptér. P.L glosar. 8) pif, brdf; pitsér. P. 1. glosar.. ” citib-cilb P. I. glosar, cdibd > cavea P.I. 55,.. 52, i consonant apare citeodaté prefacut in 7 in mace- doromin si istroromin. Macedoromin. -ife, meglen -ifd (de pilda frdfife P. B. glo- sar, furila P. M. glosar. Pentru Olymp si Acarnania lipsesc exemple) > -iie > ia >~ ia. Sextil Puscariu Die rumanischen. Diminutivsuffixe Weigand's VIII Jahresbericht 191, si dupa el Capidan Die nominalen Suffixe im Aromunischen Weigand’s XV Jahresbericht 57, aii propus ca etymon pe romanicul -ilia. Este- atit de putin’ as&m&nare de inteles insd intre rominescul -ife, -ile si romanicul -ilia, si atit de mare asémanare de infeles din. contra intre rominescul -ife, -ife si romanicul -ia > latin < ia,. pe de alt& parte romanicul -ilia este asa de rar, invremece ro-- minescul -iie, -ife este atit de intrebuintat, incit trebue man- tinut& p&rerea lui Meyer-Liibke Grammatik der roman. Sprachen II § 440 c& macedoromin -ile > latin’ ia, asa c& este iden- tic cu dacorominul -ie, ale carui functiuni le are intocmai. [” prin urmare din macedoromin -ife >i din -ife—Meglen culb P.M. 14,, > cdib (dacoromin cuib) > *cubium. Istroromin. 7> miére P.I. 25) 64,,; plerdttu > pier- ditt 645; plerdit > pierdut 425, 72,,; plerztt > pierdut 61,, 7259; plérde>piérde 74,55. @) In diftong ascendent dupa exploziva palatal: clépt > kiépt > piépt 433); rescli- nit (rupt) > *reskiinit > croat raskinuti zerreissen 15,5. ~) In diftongi descendenti finali: méf> méi, téf> “tei, séf> *“séi, nol >not> novi P.1.-41,, 55, 625 70.4, Blo, 8145 si glosar. 2) In diftongi descendenfi inainte de consonante: cui[b > cuib > *cubium P.1. glosar; musalf (frumosi) >*musdifi”§ 239. 71 ~~ dacoromin si macedoromin musdt > probabil *frumusdt (vezi Tiktin Wérterbuch) P. 1. 7359.—Fenomenul de sub « are loc si in limbi slave, unde de asemenea dup’ 5, p, v, mi in diftong ascendent se preface in & anume in vechea bulgara, neosloven%, sirb’%, croati, malorusi, rusi, Miklosich Grammatik der slav. Sprachen I ed. II pag. 228, 345, 413, 449, 477. 53. ia din elemente strdine, ori provenit in alte inpreju- riri decit cele de sub 24, 39, 51, ori provenit in acele in- prejurari, dar finut in loc dec&tri analogie (-id > -iebat), s-a schimbat in éa dupa f, dz-z, s, st, 4 n, 7, intr-un cuvint dupa toate acele sunete, dupa care i in inprejurarile dela 24, 39, 51 a fost foarte expus la c&dere: rim/édn > vechiii bul- gar rimlianing, mirédn> vechiti bulgar mirianinit, dum- néatd > domniea ta, aldturéa > aldturi, alécuréd > locuri, linéa > lini, mdrféa > marfi, miércuréd > miércuri, vi- neréa > vineri, asd > aséd > si (sic), acéstéa (alaturi cu acéstiia) > acésti; acoperéd, muréd, patéd, auzéd > -id ~> -iebat, Tiktin Studien zur ruman. Phil. 61-62. Daca lucrul se petrece tot asa si in celelalte dialecte, nu se poate constata, din cauzi cd notarea diftongilor éd, id in textele dialectale este foarte neprecizi. Compara cele spuse sub 39 o). 54. In impdrat > imperator, in > in prepozitie si prefix (infig, inping, inting, inflam, inplém, intrdm [influ, inplu, intru prin analogiea formelor neaccentuate]), intre > inter, prepoz. infru-intro, conjunctiea insd > ipsa nu stim dacd f a provenit din i, din e (vezi 49), ori din a (vezi 37, 17).—ip- sus < éns < ins , individ" ; dar ipsus < éns < ins < ins pro- nume. / din pronume (care in limba veche avea si forma ins, vezi Tiktin Worterbuch sub dins) s-ar putea explica prin influ- inta consonantelor finale din prepozitiile precedente (Compara exemplele urm&toare din limba veche citate de Tiktin Wérter- buch sub dins: cdtrins, cunins, dins, dupins, prins, sprins). Compari 139. Tot asa in toate dialectele. Macedoromin. a) in; nhig ~ inhig, incdlic, tacdrcu, in- elid, inclin, indulféscu; ntre (intre), ntrd (intru). P. B. glo- sar.—insu individ" ; nis-nds ~ ins. P. B. glosar. b) Olymp: in-in Weigand Olymp 85; ntréb > intréb 31, ntréc ~> intréc 31, nclidit ~ inclidit 36; ntre (intre) 84.— ndssti > insit 31.72 § 239. c) Acarnania: impart (inpart) > impdrf Weigand Aromu- nen II 178, nfrédbd > intrédbd 180. d) Meglen: in; Gngrép (ingrop), dns¢r (insir), anfileg inteleg), ncdp > dncdp, ncdre>ancarc, nelin~ anclin, ampirdt > dmpirdt, antru (prepoz. intru) ~ Gntru (si tot asa cei mai multi d initiali apar prefacufi in a-, vezi 2, 20, 84). P.M. glosar.—ons Weigand ae 22. Istroromin: dm-dn-n-dr-dr-r; dncdrcu, dncdtu (incalt), Gnclidu, dmflu; dntre, dntru. P. 1. glosar—dns P. 1. glosar. 55. In Cris-Mures, localitatea Tala-Czella, are loc feno- menul curios, contrariu firif limbii rominesti, in< én: tsérd > tine, ménd > mine, vén~> vin > venis, plénd> plind. Weigand's IV Jahresbericht 307. Compard 73. 56. In Zeitschrift fiir roman. Phil. XI, 68 Tiktin enunt& regula: ,,Vocala palatala, accentuat& si neaccentuata, capata la inceputul cuvintului si silabei, dupa feliul slav, un 7 protetic : és exeo, ie ilia, ode ovis, rdif rei illi se pronunti iés, lite, Odie, riii ‘Acelas lucru se intimpld dupa guturalele c, & chédru xp, arhdnghel apyéyyzno; se pronunti chiédru, Fa Adnghiel“. Ei contestez pronuntarea rdiii, chiédru, arhan- - ghiel. In Odie dac& se aude un i, e putin perceptibil. In fie dacd se aude un 7, acesta poate avea o origine etimologicd > F. Tot © origine etimologic’ are i in iés > éxeo (si tot asa in iéste > ést, iéri> héri, poate in iéd > hédus vezi 23). Sin- gurul exemplu sigur de 7 protetic inainte de e inifial este Zé/ > ille. Pentru lipsa de i protetic inainte de e neaccentuat ini- fial probeazi prefacerea acestuia in @, vezi 37. Insus Tiktin marturiseste cA in interjectiea é7 7 protetic nu exist’, dar a- ceasta nu se datoreste, cum pretinde el, cdderii lui #-. Lucrul, deci, nu este asa de simplu, cum il formuleazd Tiktin.—Pentru eé dela inceputul silabei in mijlocul cuvintului existenfa unui 7 protetic este siguri in grupul fe. Vezi alineatul urmator. Cum se petrec lucrurile in celelalte dialecte, nu se poate sti din cauza nepreciziei ortografice. Pe ille P. B. siDalametra il scriti é/, P. M. iél, Weigand Olymp 77 é/, P. 1. ié. PLL glosar mai scrie iirimd (inim&).—Sufixul macedoromin -ife pro- beaz& existenta lui 7 in grupul fe < fie, tot aga dup cum in acelas grup exist’ 7 in dacoromin, unde -ie > romanic -ia > latin < ia sund -iie. Vezi 52. In meglenit, localitatea Liumnita, oricare é accentuat din cu-§ 239-240. B vinte latinesti si straine a c&patat inaintea sa un / si apoi ié a devenit id prin fenomenul dela No. 35. Fenomenul se pro- beazi ca noi nu numai prin participarea la el a cuvintelor strdine, dar si prin faptul c& in acest i@ @ nu s-a prefacut in 6, dup& cum se petrece de obiceiii lucrul cu @ in dialectul me- glenit din Liumnita (Vezi § 236 No. 2). Capidan, Meglenoro- minii, I, pag. 103. Comparé § 241 No. 76. § 240. 57. Cunoscutul fenomen latin popular al diftonga- tii lui 6 in dd nu exist& pe terenul limbii rominesti. Fiindcd fenomenul latin popular contemporan @< /é exist& in limba ro- mina, apoi probabil a existat in aceasté limb& si fenomenul < 46, iar G6 a disparut prin ulterioare alunecdri de sunet. 6 apare nediftongat si in Sardinia, Portugalia, o parte din Sicilia, 0 parte din Italia mijlocie. Meyer-Liibke Grammatik der xoman. Spr. I § 183. 58. 6 latin-+- 7, in mod indiferent daci dup& 7 urmeazd 0 vocala ori o consonant’, bonus, minte> smontem. La schimbare a participat si 6n > vechiti bulgar x: lincd > vechiii bulgar loka, tindifd > vechiti bulgar ddifa, si grecul dppafiv < arvund. In cés > consuo a c&zut 2 inainte de fenomenul de fati; -didi~>-dneus prin analogiea femeni- nului -ode > -dnea; tont (acelas cu ital. tonto dumm, span. port. fonto dumm, de origine obscuri, dupi Meyer-Liibke Zeit- schrift fiir roman. Phil XXVIII, 636 ar fi onomatopeic) este re- Jativ noi.—Fenomen paralel cu 25. La fel in toate dialectele. Macedoromin. a) bin, munte P.B. glosar—cés; brus- cornu (broscoiii) Dalametra; téntu Mihdileanu.—Greii de expli- «at Sone > iuvenis P. B. glosar. b) Olymp: ban Weigand Olymp 71, munte 33.—dzone 34. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: bun, munti P.M. glosar.—cdés; mdrdit (mo- ‘an, pentru radical Pascu Sufixe 111 compara francezul dialec- ‘tal marou) P.M. glosar.—jani P. M. glosar. Istroromin: bur, asctindu > abscondo P.1. glosar.—cds P.I. glosar. 59. 6-+m- consonanté (afara de mn) comparo, ciimpdt > computus (compitum Puscariu Zeit- schrift fiir roman. Phil. XXVIII, 680). La schimbare a partici- pat si Om> vechiti bulgar x: sctimp > vechiii bulgar skdpi,74 § 240. cuimpdnd ~ vechii bulgar képona. Insi démn ~ dominus,. sémn > somnus. cum ~~ quomodo este neaccentuat.—Feno- men paralel cu 26. La fel in toate dialectele. Macedoromin. a) acuimpdr P. B. glosar.—sctimpu.—dom- nu, somnu. b) Olymp: démnu Weigand Olymp 34, sémnu 34. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: cumpdr P.M. glosar.—démn, sdn (somn} P.M. glosar. | Istroromin: caémparu P.1. glosar.—domnu, sémn P. 1. glosar. 60. «) Mai inainte de prefacerea lui 6 in u de sub 58, 59 a avut loc diftongarea lui 6 accentuat in Od cind in silaba imediat urmatoare a fost @ ori e. La acest fenomen aii partici- pat si cuvinte striine: rédtd-> rota, podrtd > porta, sdd- cra > socra, flodre > florem, modarte ~ mortem.—cddsd > vechiii bulgar Kosa, cOdjd > vechiti bulgar Koza, prodspat> nptogares, COdIa > Neogrec x8/Ax. —so6rd si nord sint relativ noiia, din mai vechile sdr>soror, nor~>nurus; réiba> rubia garance, Krapp poate ci e noii, din mai vechiul mascu- lin rdib, care se gaseste la Codrescu Dictionar german-romin sub Krapp. 8) 6 urmat de 2+ vocala nu s-a diftongat in po- zitiea —e, pentru aceia bine nu bddne ~ bonae, carbine nu cdrbédne > carbonem, mincitind (noi din mai vechiul min- citine [care existd in macedoromin]) nu minciddnd-minciédne > mentionem, tdcitine nu tdciddne > titionem, -citine nu -ciédne ~> -tionem. In pozitiea —d ins& s-a diftongat: -ddie ~ -6did ~ -6dnd > -onea; tédnd Laune, humeur ~ fonare. bund ~ bona prin analogiea masculinului bun, spuind ~> ex- ponat si altele de acest fel prin analogiea formelor cu u, ca Splin ~~ expono, etc.; guttie~>cotonea prin analogiea lui gutuiti > cotoneus; cuntind~ corona prin analogiea plura- lului cundini si a verbului cuntin>>corono. y) 6 urmat de + consonanta si m-+ consonanté (afara de mn) nu s-a dif- tongat nici intr-o pozitie, pentru acela muinfe nu mddnte~ montem, ptinte nu podnte > pontem, friunte nu froante > frontem, frinzé ma frédnzd~>*frondia dupa folia Meyer- Liibke Grammatik II 69, asciindd nu ascddndd > abscondat (Inst. dédmnd ~ domina, dddmne ~ domine). La forme ver-§ 240. 15 bale ca asciindd a contribuit si analogiea acelor forme ale verbului unde o nu este in pozifie de diftongare. Analogiei, nu alunecdrif sunetului, se datoreste diftongarea in cOdndri = con- tra SezStoarea V, 58 (neologism), in 6dntd femeninul lui font (Vezi 58), si probabil in corddnd, macarc& acest cuvint se gi- seste deja in limba veche (Vezi probele la Tiktin Wérterbuch). —Fenomen paralel cu cel de sub 27. In Cris-Mures si Somis-Tisa dup Weigand VI Jahresbe- richt 13 se aude mai mult ¢, mai rar 6d, de exemplu zbdrd. In Jara Oasului 6d e pronuntat 0: cOjd, dre, sdrice, cdd, déga, gmeni, népte, flore, pérta, costa, frumdsd, etc.". Candrea Tara Oasului 10. La Munteni-Padureni 6d se preface pe alocurea in @: vrdjitd?d (vrijitoare) I. Popovici Die Dia- lekte der Munteni und Padureni 139, slobddd (sloboada) 139, patse (poate) 139, cddd (coadd) 139, ndptse ({noapte) 140, ghisitdrea (gicitoarea) 140, dgrmd (doarm3) 141, om¢rd (o-~ moare) 141, cd@std (coast’) 142.—In limba comuné 6d < 6 in d6uid (vechiit romin d6dtid) > ditae, noid (vechiti romin nddiid) ~ nova, novem, nobis, voud (vechiii romin védiid) > vobis, réud (vechiti romin rédtid) > ros. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) «) podrtd, sddcrd, flddre, mdadrte P.. B. glosar.—cddje P.B. glosar, prddspit Dalametra—sdrd, nord P.B. glosar. 8) bine, carbine, mincitind-mincitine, tucine P.B. glosar, -ciine Pascu Sufixe 21. -ddse (de pildd lupéane P.B. glosar), bund, aspind P.B. glosar; guttrie— guturit P.B. glosar; curiind P.B. glosar. ) munte, punte, frimte > frinte, frindzd P.B. glosar (dddmnd, dddmne P. B. glosar). b) Olymp: «) podrtd Weigand Olymp 32, sddcrd 32. 8) bane 71. bund 37. +) munte 33, frandzd 34 (dédmnd 66, dédmne 32). c) Acarnania: a) b6d/e Weigand Aromunen II 180, nddpte 182.—sérd 182. 6) curtind 180. d) Meglen: a) rddtd, podrtd, sddcrd, flodri, médrti. P.M. glosar.—cédsd, cddjd, prodspdt. P.M. glosar.—sdrd, nord P.M. glosar. 8) buni, minciind, tacitni, P.M. glosar, ~citine Pascu Sulixe 21. -Odrid (de pildi /upddrid P.M. glo- sar). bind; curtind. P.M. glosar. ) minti, punti, frinti, Srindzd P.M. glosar (t6dmnd P.M. glosar). Tn Meglen afari de Od (pentru care mai daii urmi&toa-16 § 240. rele exemple: Gard P.M. 11) Too, fOdcd 1,,, todrnd 1,,, SO4ritilT Lo, 99, piciOdrili 2,,, Odminili 4, todti 4. Sddri 5,4 Odud 64, modrtd 7;,-mddrdé [mola] 9.., prddpi 10,, godld 11,;, podci [oale, sing. pocit P.M. glosar, din acelas radical cu fr. pot, pentru care vezi Meyer-Liibke Etym. Wér- terbuch] 28,5, prédchid [apropie] 28.9, ansddrd 29.) apare @: ursénd (ursoaick) 19,, sOduid (prdjind) > bulgar soha 7,,, d6ti (doit) 845, ford (afaré) 11,, 6¢< 4 in ndfard (afara) 11,, fard (afar) 11., pentru care vezi 68. Istroromin: «) porta, sdcrd, morte. P.1. glosar.—cosd, cojd. P.I. glosar. g) cdrbure P.I. glosar. -6nd (lupond I. glosar). bird P.1. glosar. ) frinte, “framed P.I. glosar. In istroromin Gd s-a redus la d. Mai daii urmitoarele exemple: ndpfa P.1. 21, tota 4,, ndpte 65, porta (duce) 859, SOrele 11,5, rogd (roagd) 13,;, fome 14), Zold 15», nopta 165, porta (duce) 17,5, NOpta 1855, dorme 18y, SO- rele Q2owy dorme 22,,, fome 22.,, scdld 23,, prope (a- proape) 25,, Scdld 25.4), nopte 31,;, picidre 345, fome 34,,, Old 35,,, nopta 35, sdret (soareci) 36,, picidre 41, cornele 45,, morte 45,, porta (duce) 47,,, prope (aproape) 49,, dorme 50.., f6cd 54,., cornele 57,, morta (moartea) 82, fole (pintece) 82,9, dla 82,5. Rar apare 6: porta (duce) 2,,- 61. Diftongul 6@ apare citeodata prefacut in d dupa /f, v, r, 1, t, d, 8, adec& dupa acele sunete dup care (cu exceptie de /, t) si €d apare, dar in mod mai regulat, prefacut in @ (Vezi 28, 29, 31, 32). La é4 *t6d > *téa > tiia, sd ~>*sdd >*séa> sila; aférd > *afoard > foras, povara > povoara > vechiit_ bulgar povora; -de > *dde (Vezi 62) in hirdde > “hirdéde, ilde > *ildde, mangdlde > *man- galéde, pirde>*pirdde (Pluralele hirdde, ilde, mangalde, pirde sint analogice dupa singularele hirddi, ildii, mangalai, pirdid. Forma plurali -de din aceste cuvinte Tiktin Zeitschrift fiir roman. Phil. XI, 59, XU, 230, 234 o explicd printr-o pre- supusa diftongare a lui d in dd). Fenomenul are loc, tot sporadic, in toate dialectele. Macedoromin. a) fd, sd P. B. glosar; ddo-dddo > duae, ndo-nédo > nova, novem P.B. glosar, rdiia > *rédiia > ros Mihdileanu.§ 240. 17 b) Olymp: ¢¢ Weigand Olymp 78, sé 78. c) Acarnania: sd Weigand Aromunen II 180. d) Meglen: fd, sd, P.M. glosar, ndfdrd (afar) P. M. 11, fara (afara) 11,. | Istroromin: afard P.1. glosar, fard P.1. 3,9. 62, 6d final < did: tdi ~ "tli > tius, sda >*s6a > siius; -Gii>-6i in cuvintele unguresti terminate in -6, -d ceangdti > csdngo, ceatldit > csatlé, gealaii > gyali, hai- dait>hajdi, hirddit> hordo, iléi> alé, mangalaa > mangol6, salaii > sillé, salgaii > sovagd, tait-td; cuvintul de origine obscura pirdi are la sfirsit acelas grup -dd < -dii, pentru radical compara albanezul pdrrita (vezi Gustav Meyer Worterbuch); vechiti romin fncdtrdii > incotroit > incotro. In mijlocul cuvintului apare 6u< du in Tdutul, Tdut (nume propriu) > “Tout > ungurescul Tot Slave, Slowak, Slavonier. —Insi 6 > ovum (pentruc& initial?), bdd > bovem, néi> novus (prin analogiea pluralului b6i, ndx?). Fenomenul are loc in toate dialectele. In istroromin lip- sesc exemple. Macedoromin. a) fdd P.B. glosar.—od, bdd, noit P. B.. glosar. b) Olymp: faa Weigand Olymp 78.—ndi 36. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: 6d P. M. glosar.—doi, boi, ndit P. M. glosar.. Istroromin ;' fév, sédé P.I. glosar, prin analogiea lui mev —~ meus.—6v, boti, nov P.I. glosar. 63. a} O< da in curte>cortem, cite > cotem, mura > morum, nime > nomen, usd > ostium (ustium probat la Marcellus Empiricus, Lindsay Die lat. Sprache pag. 38), zgurd ~>scoria. Fenomenul este anterominesc si trebue pus in legi- tur cu numeroasele cazuri de 6< a dela lordanis: Capitulio, cognuscere, cupia, cutem, -urius, rubor (robur), fabolusae (fabulosae), vezi ed. Mommsen indice. 8) d6 SpOdium, poate supt influinfa lui prima, cu care intr-adevar s-a contaminat in macedoromin; furta> torta (Din ftorfa a esit regulat in romineste fodrtd; furtd este esit dintr-un ro- manic ftirta [Vezi Puscariu Etymolog. Wérterbuch], care de alt- fel tot in forta, participiul lui forqueo, isi are originea, dup&78 § 240. cum probeazi forta panis, tradus de Luther cu Laib Brot, din Vulgata exodus 29,,, chronicorum 163, Georges Handwérterbuch). Tot asa in toate dialectele. Macedoromin. a) a) murd, numd (nume), sise, zgurd P. B. glosar. Pelingi acestea piup (plop) > populus P.B. glo- sar (Compara si izvir [izvor] C.D. V 221,,). tut alaturi cu tot > totus P. B. glosar este provenit prin analogiea formelor neaccentuate fuélui, tuttéi, tutulor, tutlor si din cauza intre- buintarii neaccentuate proclitice in tact. @) sptzd Dalametra-sprii- nd P.B. glosar-spurd ~>“sptrnd > sprind la Farseroti P. B. glosar (sprind eo contaminatie din spddium si prina); turtd. b) Olymp. a) ndme Weigand Olymp 33, usd 33. 6) spra- nd 34, c) Acarnania. a) usd Weigand Aromunen II 180. d) Meglen. «) nimi, usd P.M. glosar. @) sprizd (con- taminafie intre spddium si pruna), turtd P.M. glosar. Istroromin: «) lame (nume), dsG P.1. glosar. ¢) turta P. I. glosar. 64. Citeodat’ o accentuat si neaccentuat ungur domb (poate prin “dimb), ghém> ghidm> glomus? (ori mai degraba *gle- mus Meyer-Liibke in Gribers Grundriss | ed. II 4687), gind > ungur gond (poate prin *gtind), ldmie > neogrec 2epsn (poate prin “lemutni), dialectal tdt > tot > totus. ¢) ond: cd> quod ? (ori mai degrab’ qua==quia Rydberg Zur Geschichte des franz. a Il 357 sqq.?), cdtrd> contra, cumpdnd~> vechiiti bulgar kdpona, ditpd > de + post, fard > foras, lin- gG (poate prin */ung) > longum, mdndstire > neogrec povx- oréet? (mai degraba vechiti bulgar manastiri), ndsdlie ~> vechiti bulgar nosilo, pravdlésc-sprdvdlésc > vechiti bulgar prova- liti, dialectal sdlddt (salddt Graiul nostru I, 441) > soldat. +) Numeroasele exemple de vechiti bulgar *, 0 accentuat si neaccentuat reprezentat in romineste prin in, ca de pildi giscd > gosi, tinguésc > togovati (alte exemple vezi in ale mele Principii de istoriea limbii 159) trebuesc explicate prin aceia c4 in ins&s limba de origine (mediobulgari) * avea valoarea de dn. Pentru valoarea de dn a lui % in mediobulgara vezi Jagi¢, Wie lautete * bei den alten Bulgaren, in Archiv fiir slav. Philologie anul 1879 pag. 312 sqq. Tot asa in toate dialectele.§ 240. 79 Macedoromin. a) «) glém; surdri (surori). P. B. glosar. 8) cd, cdtrd-citrd, dupd, fard, mindstir P.B. glosar. b) Olymp. 6) ca Weigand Olymp 86, citd (cdtra) 84, citra 34, fird 84, lingd 84. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. a) glémP. M. glosar. g) cd, ford P. M. glosar. Istroromin. «) glém P.I. glosar; sordr (surori) P. I. 6, 10s. @) cdtra, dupa, far P. I. glosar. Compara 68. Din cauza schimbului dintre 0 si u poate c& unele exemple apartin la 68. 65. 0 neaccentuat are propensiea de a se preface in wu. a) Se preface in uw: afurisésc > aczpite ; buréte > boletus ; cds > consuo—cusii, cust (ins imperfect cosédm) ; curéchiti >cauliculus; dor~> doleo—durédm, durti, durit; jru- més > formosus—frumuséfa ; iépure > leporem, insor-> *uxoro—insurdm, insurdi, insurdt; joc > ioco—jucam, ju- cai, jucdt; moi > mollio—muidm, muiéi, muidt ; mor> morior—muridm, murti, murit; ndfurd > wg:i; port > porto—purtém, purtdi, purtét; pdt > “poteo—pulédam, putui, putit; rog > rogo—rugam, rugdi, rugat; stre- cor-strécor-strécur ~> ex + transcolo—strecurdm, strecurdi, Strecurat; timpuri > tempora; torn > torno—turnam, tur- indi, turndt; ucid~ occido; uréche~> auricula; urgie > tpt, urgisésc > tpyitw; zb6r > ex-+-volo > zburdm, zbu- rai, zburdt. 6) Se pastreazi aldturi cu uw: amorfésc-amur- tésc > *admortio; borciit-burcut > ungur borkut ; cocddnd -cucédnd > ? compari neogrec x2xxava; cocdn-cucdn > vezi cocoand; cocds-cucds > vechiti bulgar kokosi gallina; co- dalb-cudalb ~> cauda albus; coprind-cuprind ~ compre- hendo ; condésc (vechiti romin)-cundsc >cognosco ; despoiti> despolio—despoidm-despuidm, despoidt-despuidt ; dorm> dormio > dormidm-durmidm, dormii-durmii, dormit-dur- mit (formele cu uw in Transilvania) ; ingrop > groapd—ingro- pam-ingrupdm, ingropdi-ingrupdi, ingropdt-ingrupdt (tor- mele cu w in vechea romina) ; indt > *noto—inotdm-inutdém, inotdi-inutdi, inotdt-inutdat (formele cu u in vechea romina); micsoréz-micsuréz > micgér ; negoféz-neguféz > negof ; osebésc- vechiii romin usebésc ~ vechiii bulgar osebiti; os- patéz- vechiti romin uspdtéz~ hespito; pogor- vechiii ro-80 § 240. min pugor ~ vechiii bulgar pogori prone ; porcdr-purcdr > porcarius ; romin-rumin > romanus ; rosésc- vechiti romin rugésc > ros; suréri-vechiii_ romin sorori. 7) Se pastreaza neschimbat : acéper ~> cooperio—acoperidm, acoperii, aco- perit ; céc ~> coguo—cocédm, copséi ; colindd > vechiii bul- gar koléda; colindéz > colindd ; dovdda, dovidésc ~> vechiii bulgar dovedd; indd~> nodo—tnoddm, inoddi, inodat: Idcom > vechit bulgar lakomii; mormint—monimentum ; ospat > hospitium ; portdr > portarius ; porti{d ~> pdarta ; Scot > excutio—scotédm, scoséi, scés ; slobod > vechiii bul- gar svobodi ; slobéd, slobozidm, slobozii, slobozit> slé- bod ; slobozie>slobéd;, schiopadtéz, schiopdtdm, schio- patdi, schiopdtat > schiép > *scloppus ; tore > torqueo— torcédm, torséi. 3) -o final s-a fixatca uw: 1) La singularul declinarii II, unde -o dela dativ si ablativ, prefécut in -u, a contribuit inpreun’ cu nominativul -vs si cu acuzativul -um la producerea cazului rominesc -u (démn > démnu > dominus -domino-dominum-domino); 2) La unele substantive de de- clinarea Ill, 6m ~> 6mu > homo, impdrat > impdardtu > im- perator, sér> séru > soror; 3) La singularul declinarii pro- nominale, unde dativul latin popular -o (pentru clasicul -i) si ablativul -o, prefacuti in -u, aii contribuit inpreun% cu acuza- tivul -um la producerea cazului rominese -u (é/~> élu > illo [= dlli, vezi Georges Lexikon der lat. Wortformen] -il/um-illo; acést > acéstu > isto [= isti, vezi Georges Lexikon der lat. Wortformen] -istum-isto); 4) é@ > éu-> eo, vezi Grandgent Introduzione § 263, > ego; 5) La p. 1 sing. prezent indicativ (zic ~> zicu >dico) ; 6) La unele numerale, pdtru >quattor> quattuor; épt ~> dptu > octo.—Acolo unde se gaseste o final in romineste, este de origine recent&: vocativul -o, //édno, si imperativul -o, vino, isi aii originea in interjectiea 0. Tot asa in toate dialectele. Macedoromin. a) «) afuriséscu Dalametra ; burédte ; cos —cuséd, cust, cusut; dér—duréd, durit; lépure; nsor— nsurd, nsurdre, nsurdt; gidc—giucd, giucdrad; moli— muld, mulé, mutate; mér—muri, murire, murité; P. B. glosar ; andfuré Dalametra ; portu—purta, purtd ; pot—pu- tém, puted, puta ; arog—arugd, arugat; stricér—stricurdfi, stricurdrad ; tornu—turnd, turnd, turndtad ; urédcle; uryie; azbor—azburdt. P.B. glosar. 6) amurtdscu; cucdt>vechiti bulgar kokoti gallus; cundscu; dispdli—dispulard, dispu-§ 240-241. 81 lat ; dormu—durnid, durfii, durnitd ; ngrop—ngrupd, ngru- pare, ngrupat ; andt—anutd, nutdre ; purcdr; armin-aru- min-rumdn; aruséscu; surdri, P.B. glosar. +) acdédpir— acupirid, acupiri, acupirit; céc—cuféd, cufédre; ndd—nu- dd, nuddre; murmintu; uspéf; purtdr; scét—scusési, scu- tédrim, scutédre; tércu—turféd. P. B. glosar. 2) 1) démnu; 2) 6m, sor; 3) él; aéstu; 4) éi; 5) dzic; 6) pdiru, optu. P. B. glosar. b) Olymp. «) burédte Weigand Olymp 33; durédre 27, 47; ldpur 29; ninsurdt (neinsurat) 28; mér—murim 90. 8) cucét 33; cundscu 33; dérmu—durnidm, durnii 98. 1) Lipsesc exemple. 2) 1) démnu 66; 2) 6m 36; 3) él 77, aéstu 719; 4) é 76; 5) dzicit 52; 6) pdtru 74, dptu 74. c) Acarnania. 2) 1) bdrbdt Weigand Aromunen II 180; 2) sér 182; 5) fac 178. d) Meglen. «) buréti; cés—cusii, cusat; lépur; an- sér—ansurém ; mér—murim, muri, murit; rog—rugat ; tim- puri; torn—turnoém, ufid; urécld. P.M. glosar. 8) cucds; cunésc; dispoti—dispulat; dérm—durméd ; angrép—an- grupat; purcdr ; ruggs (rogesc); surori. P. M. glosar. y) mur- mint. 2) 1) démn; 2) adm, ampirdt, sor; 3) iél; 4) i6> étt vezi 39 v; 5) zic; 6) patru, tdpt. P.M. glosar. In macedoromin, prin urmare, 0 neaccentuat devine cu mai mult& consecvenfé # decit in dacoromin. Istroromin. «) cés—cosut?; dore—duré, durtt; lépur; dnsoéru—ansurg, dnsurdt; joc—jucd, jucdt; mér—muri, murit; port—purtd, purt¢t; pot—puté, putt; rogu—rugd, rugat; tornu—turnd, turndt; ufid ; urécl@. P.1. glosar. 8) cundscu;, dérmu—durmi, durmit; surdr. P. 1. glosar. y) ci- peru ?—cuperi, cuperit; ldcom. P.1. glosar. 2) 1) démnu; 2) 6m, sor; 3) i> iél P. 1. glosar; ist P.1. 22,,; 4) id > éit vezi 39 v, P.I. glosar; 5) zic P.1. glosar; 6) pdéru, opt P. 1. glosar. In istroromin, prin urmare, 0 neaccentuat devine cu mai mult& consecvenfi decit in dacoromin. § 241. 66. a. 2) Contrariu de ceia ce se intimplé in ce- lelalte limbi romanice, unde el a devenit ¢ (afari de dialectele Logudoro si Campidano din Sardinia, unde @ a ramas neschim- bat, si afar’, dup& cum se pare, de limba dalmat&, unde d in silab& inchis’ a rimas probabil neschimbat, Bartoli Das Dalma- 682 § 241. tische II § 295), @ a rimas wu in romineste: ajling > adiiin- go; asctlt > auscilto; astipra>sipra; atunci > tinc; criice > criicem ; cuc > clicus ; cuit > cuineus; dulce > dill- cis; fug> figio; filger>filgur; fund > fundus; furcd >firca; gird > gila; injunghiti> idgulo; inping> pingo; jug > itigum; june> tiivenis; licru > licrum; luntre > lintrem; lup> lipus; lupt> licto; lat> litum; muc> miccus; milg> miilgeo; miilt > miltus; muscd > misca; must > mistum; nicd > *niica; nimar> ni- merus; patrind > pertindo; plimb> plimbum; porimb > palimbus; ptiti> piilleus; pulbere > piilverem; pulpa > plilpa; pimn> pignus; puf> piteus; rig > ribus; sdtul > satillus; scirt > cirtus; spire > spuirco; stirz> tirdus; sufer> siffero; suflu>sifflo; surd > sirdus; tranchiit>"“trinculus; tirb> turbo; turbur > “tirbulo; tusd > tissis; umdr > himerus ; imbra > imbra; unda> linda; unde > unde; ing > ungo; unghie> ingula; urs > arsus; vilpe> viilpes; viltur > vilturem. Dintre exem- ple nu sint sigure acelea unde dupi a urmeazd 7 ori m+ consonantd (afara de grupul mm), cici s-a putut intimpla ca tt s& se fi prefacutin 6 si apoi 6 s& fidevenit & conform schim- barilor de sub 58, 59. 8) @ apare cu toate acestea prefacut in 6 in urm&toarele cuvinte: cof > cibitus; doi > dio; doud > ditae; vechiti romin (6, (60 > iibi (Cuvintul se gaseste scris de cele mai multe ori 1, ow; 1 insd reprezinta in ortografiea chirilicd gi pe fo si pe fu; pentru lectura fo pledeaz& scrie- rea nw, iw din psaltirea gcheian& si psaltirea Coresi facsimile pag. 38,); mddre~> miiria; nérd > niirus (Acest cuvint pre- zinta si in restul teritoriului romanic o particular’ dezvoltare a lui d, care apare nuca @ inchis, ci ca ¢ deschis: italian nuora, vechiii provensal ngra, spaniol nuera, portughez nora. Dupa Meyer-Liibke Einfiihrung ed. II § 152 prin analogiea lui so- crus. Mai degrabi s-ar putea invoca analogiea lui seror); pléde> plivia (Vezi discufiea pe larg in a mea ,,O rdmasité din timpuri stravechi, jioard =cristal" in Arhiva Iasi anul 1914. Verbul p/édd insi nu-i pliit, ci foarte probabil *plovet ori *plovat, compara ,,urceatim plovebat" Petronius Cena Tri- malchionis 44; la plovére trimete francezul pleuvoir, la plo- vére italianul pidvere, la plovare plovatus rominul ploddre, plotdt); roib > riibeus; rdibé >ritbia; sda >*sdu > situs; scot > exciitio (Acest cuvint prezint& si in italiana o particu-§ 241. 83 lari dezvoltare a lui a, care apare au ca ¢ inchis, ci ca @ deschis: scuotere); tdi >*toi >tius; f6dmnd > autimnus. Fiindc& cei mai mulfi @ n-aii devenit 6 in romineste, Meyer- Libke a pus teza c& tofi a n-aii suferit aceastt schimbare, si pe roib, cot, o (adeci io), tédmnd, macedoromin gidne pre- supus > itivenis (singurele cazuri de <6 cunoscute de din- sul) fe-a explicat punind regula ,,“ riibus, sifer, suflu, spu- md > spiima, timed > hiimidus, vechiti romin biidr > buba- Jus, vechiti romin nudr > nabilum, Ja care numai la unele s-ar putea invoca influinfa formelor neaccentuate, influinfi pe care © invoac& de altfel Meyer-Liibke la unica exceptie dela regula sa cunoscuta de dinsul, la rdmeg > riimigo. Tot cu privire la aceasti presupusi complectd neprefacere a lui d in 6 in ro- mineste spune Mohl Introduction 4 la chronologie du latin vul- gaire 194: ,,In ce priveste pe @ pentru 6 accentuat, umbri- cul sunitu alaturi cu sonitu ni se pare c& prezint& acelas fapt ca si rominestile sund=sénat, bun = bonus, etc. Din con- tra, umbrica cere 6 in loc de @ primitiv inainte de labiale: somo in loc de latinul summum, radacina sup, grec xs. Si aici exact acelas lucru il gasim in romineste: odin Oi, etc., in vreme ce, dupa cum se stie, ceilalfi_ @ rimin neschimbati in Dacia". In Zeitschrift fiir roman. Phil. XXVIII 688, plecind si el dela teza c& oricare @ ramine nepreficut in 6 in romineste, caula Sextil Puscariu s&-si explice pe t6dmnd, tdi, sdi, doi, roib, méare, coif, fost, pleodpd din niste presupuse atui- muna, tui, sii, dui, ruib, muira, cuif, fuistum, pliipa, pu- nind regula cd ,atunci cind s-a intimplat si se giseascd in limba romin& primitiv’ un w inainte de 7 consonant dela sfir- situl silabei, s-a disimilat 4 in 0”. Aceast& parere a retrac- tat-o insé Pugcariu in Locul limbii romine intre limbile roma- nice 26, Tot asa in toate dialectele. Macedoromin. a) «) agtingu; ascultu; siprd, atumfea; criife; dulte; fig; findu, furcd, gird; stig, lucru; lip; mulgu; multu; miscd; nicd ; numir; pitrandu;, purdmbu, puilit; pulbire; pulpd; pulmu (pumn); pat; rug; sdatal; siflu; surdu; tirbu; umir, andd; angu; angle; ursu; vulpe; vultur. P.B. glosar. 8) cot; doi; doédiid; méddre; nor-nord; plode; ardibu; scot; tdi; t0dmnd. P.B. glosar.84 § 24. La acestea se adaug arddmig > riimigo si giéne > iiivenis, P.B. glosar. arédmig—arumigare se poate explica prin ana- logiea verbelor de tipul acddpir—acupirire; gidne e relativ noii, trebue s& fie italian gidvine.—Insi id P.B. glosar. b) Olymp. «) adziindze Weigand Olymp 56; atimtsa 26; furcd 55; gurd 63; lucru 34; lupi 36; miltu 34; nici 64; nimeru 58; pul 34; pufu34; scurtu 59; angu 32; vilpe 64. @) doi 74; dddde 74; mddre 34; plodie 25; scott 34; tdu 78; t0dmnd 34. La acestea se adaug rodmigu 34, dzéne 32, pentru care vezi observatiile de supt a), si dzég (jug) 67.—Insd 7a 82. c) Acarnania. «) fagd (fugiat) Weigand Aromunen II 180, fidz (fugis) 180; pdringhili 178. d) Meglen. 2) jing’; scult; siprd; tinfea; crifi; dulfi; fig; find; fired; gird; janglu; jag; licru;, lip; milg; mult; miscd; nicd; nimir; puli; puilpd; pilm (pumn); rig; sdtul; spurc; suflu; sird; iindi (unde); ung; ungla. P.M. glosar. @) cdot; ddr; dou-doiid-dodid ; nord; plodid; scot; tou; todmnd, P.M. glosar. rimig, juni P.M. glosar, ca in dacoromin. Istroromin. «) asccitu (ascult); stipra; atints; diltse ; fig; fund; furcd; gurg; jug; lucru; lip; lit; maint (mult); musca; nicd; pul’; pimnu; pif; sat (sdtul); scirt; sard; turbu; umer; tingu; ungla; urs. P.1. glosar. g) cot; dor; dé (doit); ploie; scdt; témnd. P.I. glosar. 67. a latin a ramas neschimbat ca u: asitd > sido; dic > diico; fim > fumus; lind > lina; lipt > licto, etc. Tot asa in toate dialectele. Macedoromin. a) astid; duc; fim; land; aldmtu (lupt). P. B. glosar. b) Olymp: ddéc Weigand Olymp 54; fam 34. c) Acarnania: diise (ddxit) Weigand Aromunen II 182. d) Meglen: sid (asud); dic; fam; lind. P.M. glosar. Istroromin: duc; lird (lund). 68. u accentuat si neaccentuat apare citeodat& prefacut in dG, i. a) G adincus (infelesul primitiv al cu- vintului rominesc a fost de ,plecat in jos"); git > giittur ? (Miklosich Beitrige Vokal. III 8 gaseste mare greutate in f din acest cuvint si pentru aceia propune un vechiii bulgar “g/dfd, iar§ 241. 85 Tiktin Zeitschrift fiir roman. Phil. XII 220 numai astfel isi poate explica pe gitléj [vechiti romin giltéj] si pe giltdn); gutde > gute > cotonea; osinzd > axiingia; plamin> plumin >> pulmonem ; vechiiti romin pordmb Hasdeu Cuvinte din batrini 1 297 > porimb > paltimbus; sint~> sint(u)? (La sdntu trimet formele macedoromine, la sintu, admis inci de Lambrior in Tocilescu Revista pentru istorie I 42, trimet formele vechi romine simtu, sintu, pentru care vezi Gaster Crestomatie I CXXVII—CXXVII). 6) w< d, f: fldcdrd >*flacula >facula ; frimsédfe > frumusete Coresi Psaltirea ed. Hasdeu facsimile pag. 43; pldmin>pulmonem; vechiii romin > pordncésc > poruncesc > vechiti bulgar pordciti Gaster Crestomatie; rin- dunéa > *hirundinella; vechiti romin vdltir (vezi Gaster Cres- tomatie) > vulturius ; viltéare Wasserwirbel, Wasserstrudel, Bar- ceanu Dictionar romin-german ‘> *vultédre > volutus + -oare. Fenomenul are loc in macedoromin, si poate in istroromin. Macedoromin. a) «) adincds (adinc) P. B. glosar; usindzd Dalametra ; stin-suintu-sinto P.B. glosar. Apoi frimte > frinte, frindza > frandzd, linduré >"“hirundula, miscu > muscu, P.B. glosar. ¢) viltédre P.B. glosar. Apoi apdrriéscu- apirfiéscu (pornesc) > apurnescu > vechiti bulgar porindti P.B. glosar; cdfat > cufut *P.B. 175; mdrmintul > mur- mintul P. B. 286 ; miscaturd > muscaturd P. B. glosar ; mpld- téscu (plates) > plutéscu >vechiii bulgar pluti plovd P. B. 429. b) Olymp. a) seintu Weigand Olymp 99; frédmphd (frunte) 34; frdndzd 34; ardndurd 26. 8) ardinduricd 26; madr- mitit 58. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. «) frdéndzd (frunzi) P.M. 18,; m@ncd (mun- ca, suparare) > vechiii bulgar mOdka 33,. @) dismdaréscd (ho- dineasc&) > dismur- > bulgar umoriavam, sirb moriti fatiguer, ermiiden 32.,; médnci§-ti (osteneste-te) > muncid > vechiti bulgar mOC¢iti 33,,; pumardgt (obosit) > pumdrgt > pumur- > sith pomoriti ermiiden 21,,; umdré (obosi) > umur- > bulgar umoriavam 35,;. Istroromin. farniz furnici P. 1. 19,; farmindnt > ital. ful- minante Puscariu, Studii istroromine, II, 96. Compara 64. Din cauza schimbului dintre o si u poate ca unele exemple aparfin la 64,86 § 241: 69. Precedat de / ori sunet muiat # accentuat si neaccen- tuat se preface sporadic in i. a) &@~ i: blid > vechiti bulgar bliudit; inchid > *inchitd > includo; inghit > *inghiit> inglutio; vechiti romin ibov (iubire) >vechiti bulgar /iubovi; nicdiri > nicditri > nec aliubi; rusine > *rusitine > ros+- -iune. In fdtdcind Hasdeu Cuvinte din batrini I 151, alaturi cu obisnuitul fatdcitine > *fetationem, s-a amestecat sufixul -ind; din contra, in mortdcitne (alaturi cu mortdcind) >mor- ticina s-a amestecat sufixul -idine; tot un amestec probabil al sufixului -iine a avut loc in mdrdcitine alaturi cu mdrdcine > probabil *marrucina (compara italian marrucca) > marra Cihac.—Insi tite > vechiti bulgar /iufo. @) u giune; ibov- nic > *iubovnic > vechiti bulgar liubovinikii; mincinés > minciunds > minciund.—Insi ibésc > vechiii bulgar liubiti. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) a) uclid; nglit; arsine (rusine). P. B. glosar. murtufind P. B. glosar; mdrdfine Mihaileanu. 8) min- ciunos P.B. glosar. b) Olymp. «) nclidit Weigand Olymp 36; arsine 26. c) Acarnania, Lipsesc exemple. d) Meglen. «) anclid; anglit; nicditrea(?); rusoni. P. M. glosar. mdrfin P.M. glosar.—/itd (iute) P. M. glosar. 8) minciunds P.M. glosar. Istroromin. «) Gnclidu; rusire (rusine). P. 1. glosar.—lit (iute) P.1. glosar. 8) /ubésc P. 1. glosar. 70. uw neaccentuat, scurt ori lung, ramine neschimbat: cutit > cite; lucésc > ldcesco; mdscur > masctilus; mu- iére > miilierem; puschéd > *pistulella; putddre > pito- rem; rugind > “aerigina; rupturd > rtptura; singur > singtilus; supfire > subtilis; turturéd > *tirttirella ori tir- tirilla; urzicad > artica; viltur > vultirem. Tot asa in toate dialectele. Macedoromin. a) cufit; luféscu; mdscur; muldre; aru- dzind; singur; supfire; tarturd (turturea) > “turtura; ur- dzicd; valtur. P.B. glosar. b) Olymp: cufitt Weigand Olymp 31; supfire 51. i c) Acarnania; trimurd Weigand ‘Aromunen Il 182 >tre- mulo,§ 241. 87 d) Meglen: cufpt; mascuri; mulari; putddri; ruptd- turd; singur; supfori; tarturd; urzicd. P.M. glosar. Istroromin : cufit; mulére; supfire; urzicg. P. 1. glosar. 71. uw neaccentuat final, alit acel provenit din w latinesc (>-us, -um dela nominativul si acuzativul singular declinarea Il, cu care s-a confundat o dela dativ si ablativ, vezi 65 3; -us dela 1 pers. plur. prezent, imperfect, perfect indicativ, plus- caperfect conjunctiv), cit si acel grovenit din o latinesc (vezi 65 3), a) se p&streazi ca w sonant dupa exploziva ori spiranti ++ lichid& ori nazald si dupa r-+/: dcru, sdcru, dspru, cid- clu, amblu, implu, aflu, suflu, ritmu, neologizmu (dar si neologizm), Cdfru, urlu; @) dupa o vocali devine consonant si formeaz% cu vocala precedent& diftong ori triftong: du, bod, dati, bédd, idit, éi, tirziit, vid (vivus), tél, grdii; ») dup’ © consonanta ori dupa un grup de consonante altul decit cele de supt « a devenit scurt, afon si apoi a disparut, lasind urma de rotunzire asupra sunetului precedent: pdr (pdr> palus, pareo), sdtul (sdtu]~> satullus), chém (kém > clamo), an (4g > annus), domn (démg > dominus), rip (rap > rumpo), piépt (piép{> pectus), drb (orb > orbus), pdsc (pdsk > pasco), dchiii (6k > oculus), porimb(poritmb > palumbus), pot (pé{>*poteo), port (pért>porto), réd (réd > rodo), fac (fak > facto), pore (pork > porcus), rég (rég> rogo), pocitt (pdé, pot >*poteo), put (put > puteus), orz (6rz> hordeum), pas (pds > passus), cds (cd§ > caseus), urs (urs > ursus), lduddém (ldudém > laudamus), ldudam (ldudam > laudabamus), vechiti romin ldudém (lduddém > laudavi- mus), lduddsem (ldudasem > laudavissemus), vdatav (vdtdy), candf (kandf), praj (prdz). Rotunzirea este mai mare ori mai mica dup& provincii. In Moldova, de pildd, este mai mare de- cit in Muntenia, unde, dupa cit se pare, pe alocurea chiar lip- seste. Notarea textelor dialectale este complect neindestulatoare din acest punct de videre. Rotunzirea e ins& foarte caracteris- ticd, asa c& si poporul e constient de dinsa. Weigand in VIII Jahresbericht 267: ,In Corbi fjudetul Muscel] uo faran mi-a zis: «Noi Ungurenii zicem riz, iar TArenii [Muntenii] zic riz>“. Acesta e asa numitul u scurt din ortografiea romineasc&, ex- primat mai pan daunizi in scris prin a. Fenomen paralel cu cel de sub 50. Exista deja in vechea romina,88 § 241. Tot aga in toate dialectele, cu oarecare variafii. Macedoromin. a) «) dcru, sdcru, implu, 6cfu, dflu, si- flu, arlu, P.B. glosar. @) oui, bd, dati, [dit, éii, viii. P. B. glosar. +) pdr (palus, pareo), sdtul, clém, dn, arup, pot, aréd, fac, arég, pociti (ulcior), pif, cds. P.B. glosar. Dupi orice grup de consonante insd -u se p&streazd sonant: dém- nu, 6rbu, pdscu, purimbu, pértu, porcu, képtu, ordzu, ursu, P. B. glosar. Paralelizmul cu 50, care existé pentru da- coromin, aici inceteaz&, c&ci domnu, ins’ démni. b) Olymp. «) amdgru (macru) Weigand Olymp 26, sd- cru 32, dflu 34, lucru, négru, 6clu, geniclu, cdpéstru, cédru 35. 8) Dupi Weigand 35 -uw s-ar fi pastrind sonant faté de vocala precedent’: bédu, hiu, vdlu, ardu, grdtu. +) wil se pastreazi dupa un grup de consonante: mui/tu, scriim- bu [scrum?], ditu, cundscu, pdngu [paing’in], cundu, yrap- séscu [scrii?], gdrdu, astérgu, démnu, sémnu, prinzu, cor- nu, yérmu, yiptu, faptu, arifu, cupdfu, érdzu. Se aude ca u slab [probabil e vorba de rotunzire] dup& explozive: facil, guhtict (gutunar), act, piatii (méxov), lupit, sclabii (rai, fals), vedit. Cade dupa lichide: grin, dn, cdl, pericol, 6m, her, hir, ndstur". Weigand Olymp 35-36. Paralelizmul cu 50 in- ceteaza, c) Acarnania. «) Lipsesc exemple. @) arédi-aréu (rai) Weigand Aromunen II 180, fad (fai) 180. +) cum, fac, véd, tréc, mp4rf (inpart) 178, cdp, bdrbdt, dm, kénd (cind), mu- trédm (observam), yin (venio), bdg 180, sér, két (cit), ni- pot 182, -w se pastreazi insd sonant dupa unele grupe de consonante: aspdrgu 178, zghiléscu (tip, racnesc) 180. Pa- ralelizmul cu 50 inceteazi. : d) Meglen. «) dcru, sécru, dmplu (umplu), dflu, suflu, arlu, P.M. glosar. @) dda, bow, dai, bét, ghit (vivus), grdid, P.M. glosar. y) pdr (palus), sdtul, clém, dn, démn, rip, chiépt, aorb, pdsc, pot, port, pore, réd, fac, rdg, Pociti (ulcior), tidrdz, cds. P.M. glosar.—Intocmai ca in da- coromin. Paralelizmul cu 50 exista. Istroromin. «) méntru (inuntru) P. I. 39,,, cddru 399, licru 42,5. 6) stiu 39,, -stitiu 41,, dw> di 39,,, graw 399 -Zrali 39qq (grit). 1) Om 38,,, fost 38,,, siromdh (si- rac) 38,7, /dvdf (vinator) 38,,, putt 38, adis 385, scu- Idt 38,,, lov (vinatoare) 38;,, 2/8 385,, sdm (sint 1 p. sing.)§ 241. 89 38,,, vezit 39,, cat (cit) 39,, jutdt (ajutat) 39,, fecior 39,, vindit 39,, facit 39, loc 39,5, dns (dinsul, el) 39,5, pa- laf 39 oq, Scand (scaun) 395, drdc 39,,, vir (vinum) 40,9, bar (bun) 40,,, cdnd 41,5, cap 41,5, min (mult) 41,., per (par, pilus) 41,,, colér 41,,, grimb (urit) 41,,, masésc (slu- jesc liturghiea 1 p. sing.) 42.,, pemint (pamint) 42,,, préft 43,5, clépt 4355, sporc (spurcat) 444, zéc (dico) 45,9, am p. 1 sing. 48,, SOr (sor) 48,,. -“ se pastreaz sonant la 1 p. sing. si mai ales la 3 p. plur. dela conjugare: jitw (ajut 1 p. sing.) 38,;, régu 1 p. sing. 46,, potribéscu (trebue s& fac 1 p. sing.) 465,, scélu 1 p. sing. 47,. (ins sdm, masésc, zic, dm, vezi mai sus exemple); pldngu 3 p. pl. 3859, mér- gu 3 p. pl. 4159, dmnu (umbla 3 p. pl.) 42.,, obedvéscu (os- piteazi 3 p. pl.) 43,, cdvtu (vad 3 p. pl.) 43,,, zepeléscu (cari 3 p. pl.) 43,5, dtu (uitd 3 p. pl.) 43,,, viru (vin 3 p. pl.) 43.5, ¢uléscu (pling 3 p. pl.) 455, dntrébu (intreab’ 3 p. pl.) 4549, védu 3 p. pl 455, zvadéscu (scot 3 p. pl.) 4645, scélu 3 p. pl. 47,, respartéscu (impart 3 p. pl.) 48,, ga- néscu (spun 3 p. pl.) 48,, mdrdncu (mininc’ 3 p. pl.) 43,4 dru (ait 3 p. pl.) 48,5. Paralelizm cu 50 nw exista. 72. Pentru prefacerea lui a in p, 0, #, v, f, w, m vezi 18. In istroromin d< v, w si in diftongii ed, ou, dit: mév > meus, tév > tuus (analogic dupa mév), nov > noi > no- vus, Ov > 6 > ovum, brdv (brit), grdw (grit). P. I. glosar. 73. In Cris-Mures, localitatea Meches-Metesd, si in So- mis-Tisa, localitatea Odorhei-Szamos Udvarhely, are loc fenome- nul curios, contrariu firii limbii rominesti, i < 6 (S& se observe in special i << 6n): méguru (mugurul) Weigand’s IV Jahres- bericht 317, pddni (paunii) VI Jahresbericht 48. Compara 55. 14. a) ud <*luém; l6>*lud. P.B. glosar. ) védud . glosar. b) Olymp. «) mudr pl. néri Weigand Olymp 31; und 80. 8) /6m 99; 16 99, c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. «) midud; nor; und. P.M. glosar. @) o> *la>“*lud P.M. glosar. Istroromin. «) ndr-nidr P.1. glosar; o P. I. 1, etc. 75. i este epentetic in ddiid (vechiii romin dddiid) > dtiae, roid (vechii romin rédiid)>*rda > ro(s) trecut la de- clinarea I (ori poate analogic dup’ sfédiia > stella, nédtia > nivis), si in -"6ddie, pluralul lui -dd (Vezi 61, 62, 79). Tot asa in macedoromin. Macedoromin. a) dédiid P.B. glosar, rdo > rddiid Ka- valliotis -rddia Mihdileanu. b) Olymp. dddie Weigand Olymp 74. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. doddd, rdo. P.M. glosar. Istroromin: dé P. I. glosar; déva [>*doétia] a doiia Pus- cariu, Studii istroromine, II, 99. 76. In Meglen o accentuat initial primeste un # protetic: tidclu > 6culus; ioldr (olar) > ollarius; tém > hémo; tdopt >-dcto; tdr (hori) > neogrec yopés ori bulgar horo; word (orb) > drbus ; torz (orz) >hdrdeum ; iids (os) >dOssum; iidsti, strigit prin care gonim cinii; Hoi (oii) > ovum. P. M. glosar. Ins& dcd (ocd), oglinddld (oglind’), Op (hop, interjectie), dpcu -opticu (pe dos) > bulgar opako a Y'envers, dtrovd (otrava). M. glosar. Un fenomen analog are loc si in unele vorbiri dacoromi-§ 241-242. 91 nesti. Dupi Gamillscheg, Oltenische Mundarten pag. 51, prin unele localitafi din nordvestul si nordestul Tirgujiului o initial, accentuat si neaccentuat, din elementele latine, se pronun{a’ do (dorb, iiom, tos, tiospéf); dupa lordan, Dialectele italiene de sud si limba romind pag. 23, prin sudul Moldovei, de pilda la Tecuciii, orice O accentuat initial, din elemente latine si nela- tine, se pronun{a dio. In meglenit, localitatea Liumnifa, oricare 0 accentuat din’ cuvinte latinesti si strdine a cipatat inaintea sa un i si apoi ad a devenit dd. Fenomenul se probeaz& ca noi nu numai prin participarea la el a cuvintelor strdine, dar si prin faptul cd in acest “id d nu s-a prefacut in 6, dupacum se petrece de obiceiii lucrul cu d in dialectul meglenit din Lium- nita (Vezi § 236 No. 2). Capidan, Meglenorominii, 1, pag. 115. Compari § 239 No. 56. § 242. 77. d, i, dac& sint precedati imediat de i, sunet muiat, sunet palatal, se prefac in e, i: chém->*kidm ori *kam>clamo ; chemdm>*chidmdm ori *Kdmdm>clamamus ; junghém > *junghitm ori *jungdm> jugulamus ;, junghind >"*junghiind oti *jungind> iugulando; tdiém>*taiam> taliamus; tdind>*tdiind > taliando; uréche >*urédchia ori *urédkd > auricula; moare >*médrid ori moda >mu- ria; ghindd>‘ghiindd ori gindé > glandem; muntenesc cdtre >* cdtrd (Vezi 29);. muntenesc bdsicd >*bdsicd (Vezi 30); muntenesti tise, frumuséfe, lehuze >*tusd, *frumusétsd, *lehiza (Vezi 31). Fenomenul a avut odat& loc in toate dialectele, chiar a- colo unde mai tirziii e, 7 aii devenit d,7 dupa 7 si sunete mu- iate (Banat, Cris-Mures, Somis-Tisa, Munteni-P&dureni, Pleasa- Albania, Meglen, vezi 35, 46, 47). Banat: chéi Weigand’s III Jahresbericht 214 >*chidi (Vezi 9)> claves. Nu se poate explica prin fenomenul de sub 7, pentrucd acest fenomen in Banat aproape nu existd, invremece chéi se aude in tot Banatul.—Cris-Mures: chéi-tséi-tei >*chidi (Vezi 9) > claves (Nu se poate explica prin fenomenul de sub 7, pentrucd acest fenomen in Cris-Mures in mare parte n-are loc si conform lui in tot cazul ar trebui sé se audi ¢, nu é); tSemdt (chemat); pe alocuri use (usa). Weigand's IV Jahres- bericht 260, 305.—Somis-Tisa: véfe (veche) >*véchid > ve- tula, uréte (ureche) Weigand's VI Jahresbericht 68.—Munteni- Padureni: vulpddiie, lupddne, ursddrie >*-oand> -onea, tém-tsém (chem). I. Popovici Die Dialekte der Munteni und Padureni 111, 114.92 § 242, Macedoromin. a) aclimdi (chemai) P.B. 95; dclimd (chem) 10; aclimdrd (chemard) 45, 34; fale (taie, conjunctiv, in macedoromin identic cu indicativul) >*fd/d > faliat 139; talé (taie) > taliavit 222; tale (taie, imperativ) > falia 397; talém (tiiarim) > faliavimus 149; fdlém (taiem) 21; ured. cle 489; médre P. B. glosar; glindé P. B. glosar; apre- védgli (pazeasca, conjunctiv) >“aprevédgla Spervigilat 94; hile (fica) > filia 257, fumédle > familia 6, védcle (veche) > vetula 256; aprodchie (apropie 3 p. sing.) > *aprodchia 307; cdmédse (cimesa) 313; modse (batrind) > moasd 326. Scriitird (ursita, soarta) > “scridturd > scriat (scris) P. B. glosar. aprodchi (apropie 3 p. sing.) > “aprodchid 478 (Pleasa- Albania). b) Olymp: Aile (fiicd) > “hild Weigand Olymp 113; ile (ite) > */a > ilia 120. c) Acarnania: [die (neagri) >*/did Weigand Aromunen II 178; hife (fica) 180; climds (chemasi) 180. d) Meglen: cfém (chem) P.M. glosar; jungli (taie, im- perativ) >*jungla P.M. 6,,; glindd (ghinda); glindurd > glandula P.M. glosar; angligém (inchegaram) > “anglagom > clag (chiag) Papahagi Meglenorominii I, 62; angléf (in- ghét) >*anglaf (Vezi 11) P.M. glosar. Istroromin: cfemd (chema, infinitiv) P.I. 14,,; clémi (chemi) 38,,; glindg P.I. glosar; spite (pinda) >ital. spia P. 1. 2,4; file (fiicd) 134 29,2 315, 5849; file (fie)>fiat 9, 153,; mdie (mama) >compard croat maja mam&, macedoro- min mdie bunica 29,, 50,; use (usd) 31,; fSeruse (cenusa) 53, 4; Scrife (sicriti)>scrifd (75,,)>scrinia 7557; pule (pasare) >"pullea 77,, 80,4; ploie>pluvia 82,,; viie> VIVA BDay54- Exemplele cu -é final nu sint sigure din cauza prefacerii lui -d final in -@ si -e, despre care vezi 85.—Cu toate acestea macdcu (mifg)>croat macka 710.9; storid (is- torie) 65,,; viid (viva) 69,5; scrird (sicriti) 75,,. 78. d, i se prefac sporadic in e, / supt influinta unui e, i din silaba imediat urmatoare: dperi, dpere>*dpdri, *dpdre, apparas, apparet, biséricd>>vechii romin bdsédrecd>ba- silica; cuimpene pl. dela cumpand>vechiti bulgar képona; camperi, cmpere>*ctimpéri, *cmpdre>comparas, compa- ret, diminédfta>vechiii romin deminédfd>mane; grindinad> *grindind>grandinem; inél >inél>anellus; inimad>vechitt§ 242, 93 romin énimd> anima; leghicériii>ldghicéria>lavifa ; meste- care>*mdstecdre>masticare ; trimét>*trdmét>transmitto ; muntenesc blestemdre >bldstemare >blasphemare; munte- nesc fermecdre>farmecare> qépuaxov; muntenesc peréte>pd- réte>parietem ; muntenesc peréche>pdréche>*paricula ; tite- te>uitd-te; lipte-se>ldptd-se Ispirescu Legende sai basmele Rominilor Bucur, 1882 pag. 196, 253, 263; Banat, Cris- Mures chimédsd, Somis-Tisa chemédsd>cdmédsd Weigand's Ill, IV, VI Jahresbericht cuvintul normal 47.—Insi inger, md- ref (influintat de mdre), mindrie (iniluintat de mindru), etc. Aici apartine -e/>vechiti romin -ee/>vechii romin -dei dintr-un cuvint articulat precum cdsei>vechiti romin cdseei >*“cdsdei (Forma -dei se gaseste rar in limba veche: Sdrdei, strdmédsdei, vddudi, zioei Cipariu Principii de limba si de scripturé 131, burdei [furtunii] Psaltirea slavoromina’ ed. Ga- lusc& CVI, 29), de unde a rezultat forma 2 (genitiv-dativ) dela declinarea I singularé a femininelor, -e, si apoi, prin analogie, forma 2 (genitiv-dativ) dela. singularul tuturor femininelor, -e, -i, care a devenit, tot prin analogie, identic’ cu forma plurald a femininelor. Vezi ale mele Principii de istoriea limbii 57. Tik- tin Gramatica romina I, Iasi, 1892, § 131, Zeitschrift fiir ro- manische Phil. XI, 73, Bacmeister Die Kasusbildung des Singu- lar im Ruminischen Weigand's IV Jahresbericht 1 sqq. deduc for- mele singulare -e, -i ale femininelor declinarilor I, III dela ge- nitivul si dativul latin (Pentru ce ins& numai femininele aii mos- tenit genitivul si dativul latin 7). Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) bisédrcd-bisédricd P. B. 34, 51, 56; diminéajd 11; inimd 15.—fédtilei 174, 254, 288, 449 etc.; mamilei 268; mardtiler 283, 314; cdsilei 80,333; pdala- tilet (palatului) 314; nvédstilei 332. bldstédmile ali mime 486; hédra li mulari ddrfini 33; amdili ali vombiri (far- mecele vampirel) 120; giva ali urse 389; pdfirle ali nvedste 440; ali nvédste miuite (dativ) 450; ali mute (dativ) 452; Aifile ali mume 455; md-sa ali musdte (mama frumoasei) 493; fdtd-su ali fédte (tatal fetei) 249; ali ghifte (tigancei, dativ) 254; mdrmintul ali dade (mormintul mamei) 286. Aldturi ins’, foarte des, forma -dei: fédtdlei 47, 266, 320, 449, 86, 493; arsdlei 47, 490; nicuchirdlei 190; nipirticdlet 224, 269; nicdlei 285, 319; hddrdlei 300, 439; nvédstdlei 439; ghiftdlei 36; cdsdlei 477 478; gu-94 § 242. vdlei 481; idpdalei 314; duldfei 317; ddscaldlet 327, 329; sdrmdnifalei 331; primdvédrdlei 335. unei furculifd 134; chéfea li fedtd (cheful fetei) 352 ; ali fédtd (fetei, dativ) 378, 472; muma li nvédsid 473; giva li ursd 388; aldnti lugrii ali fédtd (celelalte lucruri ale fetei) 482; luicdrd ali fédtd (lucrurile fetei) 483. b) Olymp: bdsédricd Weigand Olymp 30, 52. c) Acarnania: musdtiler Weigand Aromunen II 178; frdte ali sora (fratele surorii) 182. d) Meglen: biséricd Papahagi Meglenorominii I, 49, 121; diminé{ta P.M. glosar; dimnéfd P.M. 2,; dimnéfa P. M. 350g; inimd P.M. glosar; pimint (pimint)>pavimentum P. M. 145,,,—ifa babdld (fata babei P.M. 10,,; cOdda odidla (coada oii, o planta) P. M. flosar babala (babei, dativ) P. M. 455. Istroromin : bdsdricd-besdricd-bes¢recd P. I. glosar ; da- maré{td-damdrétd-ddmaréfd-domaréfa-demaréfd P. 1. glosar ; irimd P.I. glosar; chemésa (camesa) P.1. 44,,; pemint (pamint) 56,;—Forma 2 -e nu exista si articulul pentru genitiv- dativ in mod postpozitiv nu se intrebuinfeazd. 79. d, ?, precedafi imediat de 0, u, cap&t& rotunzire si se prefac in 0, u: bubalus *acitid>*acitie (aciueze) ; duae< vechiii romin dédiid < vechiii romin d6do ; illam<*a *luom; l6>*lud; linda>*luunda; mddud; nddtd-nddo- ndo (nobis, nova, novem); Gdtid (ova); Odtid (“ovat); P.B. glosar; rdo Kavalliotis-rdda Mihaileanu; aud; védud; vodid -v6do; P.B. glosar. néditd-nédo>nivis ; stéditd-stédo>stel- la; P. B. glosar. b) Olymp: dédiie Weigand Olymp 74; /om 99; [6 99; nodtia (nobis) 76; nddiid (nova) 72; nOdiid (novem) 74; vodiia 76. stédlid 36. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: dddtid-déiid-déu; ait-ii-o (illam); 16 > *laé >*lud; midid; noud (nova); nddtid (novem); Odtid (ova); 10 ?>*rédo>*rddiid; ud (uva). nétid-ngo ?; stéiid-stéo ? P.M. glosar. | Istroromin: dé (doiia) P. 1. glosar; 0-d-vo (illam) P. 1. 140, 1s 45 5y. (0 mére vinde se duce s-o vind’, vo ddie o da,96 § 242. fia figt a aflat-o, néca-{ ddii-o s& fi-o deie); Ove (ova); avg (uva); né (nivis); P. 1 glosar; sfé P. 1. 3549. 80. dG, 7, precedati de labialele b, p, v, f, se prefac u- neori in 0, u:; botéz >*bdtéz > baptizo; poriimb >*pd- ramb > palumbus; muntenesc vopsésc > vdpsésc > neogrec Gaxcw; dialectal fuméie > vechiti romin faméde > familia. Fenomenul are loc in macedoromin. Macedoromin. a) patigitine (botez) P. B. 438; pdrumbu -purtimbu,; vdpséscu; fumédte. P. B. glosar. b) Olymp: partimbu Weigand Olymp 68; fumédle 25. c) Acarnania: pdringli (porumbii) Weigand Aromunen II 178. d) Meglen: bdtijuni (botez); batizdri (botezare); vupsés (vapsesc); fdméld. P.M. glosar. Istroromin: famée P. I. glosar. 81. Citeodati d, ? se prefac in 0, w supt influinta unui 0, u din silaba urmatoare: fndntru >*inintru > intro; lun- LOdre > vechiti romin lingddre > languorem; sobor > vechiii romin sdbdr > vechiii bulgar sdibori; dmblu > imblu > am- bulo; umplu > implu > impleo; tnflu> influ > inflo; unghiti~>"inghiti > angulus. Fenomenul are loc in macedoromin. Macedoromin. a) natintru-nintru; lingddre; imnu (um- blu) >*émnu; amplu; umflu. P.B. glosar. b) Olymp: ndintru Weigand Olymp 82. c) Acarnania: imnd (umbla) Weigand Aromunen II 182. d) Meglen: ndntru; dmnu (umblu)>“dmnu; dmplu (umplu) >*amplu; dmflu (unflu) >*dmflu. P.M. glosar. Istroromin: dmnu (umblu); dm/flu (unflu}. P. 1. glosar. 814. /+n+te apdrd, ins’ apdrdm > ap- paro; armasdr> armdasdr > admissarius; barbdt > bdr- bat > barbatus; caldre > cdldre > caballarius; pacdt > pacat > peccatum; sacdrd > sdcdrd > secale. Fenomenul e§ 242. 97 foarte raspindit in Moldova si nu se gaseste in Muntenia ; pen- tru dacoromin mai apare, mai mult sai mai putin des, in Cris- Mures, Somis-Tisa, Sudestul Transilvaniei, Tara Oasului, Olte- nia, vezi Weigand’s Jahresberichte sub cuvintele normale 5, 61 (sdcard, bdrbat) si 1. A. Candrea Graiul din Tara Oasului pag. 10. Fenomenul are loc foarte putin in macedoromin. Macedoromin. a) apdrd; barbdt; calar-cdlar. P. B. glosar. b) Olymp: barbdt Weigand Olymp 51. c) Acarnania: bdrbdt Weigand Aromunen II 180. d) Meglen: bdrbdt; cdlar. P.M. glosar. Istroromin. Nu se poate proba existenta fenomenului. Com- para 83, 83. In mod independent de vocala silabei urmatoare se schimb& @ neaccentuat neinitial si nefinal in a, in Banat in acele localitéti unde d<@ (Vezi 1), si in dialectul istroromin. In istroromin se gasesc rari exemple si de d initial < a. Banat: barbdt, batt, saptamind, vadzut Weigand's Ill Jahresbericht 231. Istroromin: las@ (lasa, infinitiv) P. I. 8,; damdréfa (di- mineata) > ddmdr¢fa 45, 3954; ansurdf (insurati) 5..; am (in) 6,,; cumparad 3 p. sing. 8,,; nasclt 16, 24,, i 39p; baséricd 44,, 49,; basérica 42,, 491, 43,5; factt 32,, 45.09 39104 14 4004 425, 43., 9; maritd 48,,; cumparg in- finitiv 39,,; cumpargt 39,,; posadésti (sadesti) 40,,; cazut 40.5; cavtdt (cdutat, privit) 41,, 43,; Scapdt 42,,; fatsét imperativ 42,, 43,; cafdt (apucat) 43,; ramds 44,4, yy. Ins& admbati, dmfld, dmng, dncarcg, etc. Vezi P. 1. glosar. 84. In Meglen d inifial neaccentuat se preface foarte des in a in mod independent de vocala silabei urm&toare: ambeéf (inbat); ambitdrnés (inbatrinesc); dmflu (influ) analogic dupa formele neaccentuate; ampdr{és (inpartesc); ampédic (inpie- dec); P.M. glosar; ampirdtu (impratul) P.M. 2,); ampird- t6fa (imparatiea) 75); ampirdfoli (imparatit) 12,,; amplités (inpletesc) P. M. glosar; amp(G (inpli) P. M. 18,; dmp/u (inplu) analogic dupa formele neaccentuate P.M. glosar; ampufs (in- putesc) P.M. glosar; am (in) P. M. 21, ¢ 12,3 993 aga (ling’) Yog 2705; anghiiés (inviez) 33,; anndntru (inuntru) 109; antrard (intrar) 10,,; dntrd (intre, conjunctiv), analogic dupa formele neaccentuate, 14,, 32,,; dntrisi (intri), analogic dup& 798 § 242. formele neaccentuate, 12,,; anérém (intrim) 10); anvifdrd (invatara) 9,,. Alte exemple vezi P.M. glosar supt A si com- para 54, 85. In dialectul istroromin d final probabil devine deschis, G, transcris de Iosif Popovici prin ¢. Pe acest @ |-a simfit Weigand ca éa, transcris ¢, I Jahresbericht 124. Ca ¢ l-a simtit Sextil Puscariu, Studii istroromine, II, pag. 79: ,,Rosti- rea aceasta era absolut consecventi si sigurd in graiul lui Be- lulovici; el insus analiza sunetul ca e deschis; un caracter obscur n-am putut observa in niciun caz". bdsc@ (padure) P.I. 1,,; VdCG 11o5 CASH Loy 953 Orsd (pungd) 1.,; dntrebg 2., x4; lémn@ (lemn) 2+, 155 353 CASE yor 5,3 fard (afard) 2,,; md- rdncd (mininci) 25; pd 2.,; dntrébd 3,; scornd (ciubota, cizma) >croat Skornja 34; cdpra 3.; Usd3 9 4; torbita (torba) 34; far (afar) 345, 111001 041 303 CONGLA (pivnita) > croat konoba 3,4; cutézd 3 p. sing. 349; cdmerd 3,;; gréld (grea) 3,,; etc. Alaturi ins& se gaseste si -@ in de ajuns: plird 1,; vded 1); votd (dati) >italian volta 1,,; dntrébd 1,,; Gcnd (fereasta) 2,, 4; smdcvd (smochin) 21 yo; smocvd (smochina) 2,,; mard (mina) 2,,; gurd 2,,; pringd (linga) 241; clitrd (card) 2,,, 43; scold (scoala, verb) 2,,; porta (duce) 2,,; fSésfd (drum) ~croat cesta 2,5; torbd 3,,, batsf- vd (poloboc) >bulgar baéva 351, 2% 249 343 Cgpotind (manta) Bags oe 09% MSetdrtd (cesvirta) 354; bird (bund) 34; hvala (mulfamire, Dank) >croat Avala 3,5; etc. Citeodaté apare -e >-@: robe (hain’)>croat roba 7,,; cdse (casi) 55.9; idzvine (pester) >croat_jazbina Dachsloch 58,; rdise (rosic) 73,; ndstre (noastr’) 83,,, Compara 77. Citeodata apare ¢ >: mdrdnche (mininc’ 3 p. sing.) 2,,; spliste (ori poate spusté? d& drumul 3 p. sing.) >croat éspuStati auslassen, di- mittere 3,,. 854, @ neaccentuat cade inainte de @ accentuat si neac- centuat: sdépfe >*sddpte >sédpte > septem;, cdsa (articulat) >*cdsda. Fenomen comun tuturor dialectelor. Macedoromin. a) sdpte; casa. P.B. glosar. b) Olymp: sdpfe Weigand Olymp 27; dédmna 70. c) Acarnania: sdse>>"sddse>séedse>sex- Weigand Aro- munen II 182; vefina 178. d) Meglen: sdpéi P.M. er bdba P.M. 249.§ 242, 99 Istroromin: s@pfe P. 1. 15,,; vdca P.1. 1, 86. In macedoromin f initial neaccentuat cade inainte de m-+ consonant’, m-+ consonant. a) mbdir (insir); mbar (cu bine) >*imbdr>turc barr bun, drept Redhouse 319 a; mbét {inbit); mbrdfitédz (inbrdtisez); mbun-mbunédz (inbunez, inpac); mpdrtu (inpart); mpldtéscu (inpletesc); mprumut; mvéscu (inbrac); mvirindt (intristat); ncdlfu; ncedp; nedrcu ; neGldzdscu ; nclo (incolo); nelid (inchid); ncfin (inchin) ; ncdd (incoace); ncriin (cunun); ndeés (indes); ndrég (dreg); ndul- féscu, ndiplic; ndzinuclédz ; nfricusédz ; ngalbinéscu ; nglég (incheg); ngléf (inghet); nglit (inghit); nerds; ngrop; ngrés ; ngitstu (gust verb); nhig (infig); nchiddic (inpiedec); nsdr- fin (ins&rcinez); nscrim (afum, pirlesc); nsirin (inseninez); nsor; nsurin (stati la soare); nsis (in sus); nsdrpic (prefac in serpe); msiédz (pun saiia); ntind (intitii); ntrd (intru, la, pentru); ntréb; ntrég; ntunédric; ntunédric (verb, a insera, a se intuneca); ntunicds; nfdp (intep); nférclu (cercuesc); nférnu (cern); nvdléscu (invalesc); nvéscu (inbrac); nvéf {inva{) ; nvirdzdscu (inverzesc); nvirin (amardasc, intristez, sup’r); nvirtéscu ; nyiédz (inviii); nyisédz (viséz). P. B. glosar. Ade- vrata apocop a lui ¢ initial din asemenea cuvinte inregistrate in P.B. glosar se probeazi numai atunci cind se constat& c& m si n, ramase initiale dup& c&derea lui /-, sint sonante. Din texte ins& se constati c& de cele mai multe ori are loc o aphae- resis a lui f, iar m si n r&mase initiale sint in fact conso- nante fafa de vocala dela sfirsitul cuvintului precedent: /i-mbd- ird, u-mbdirdrd, si-mbdird, calea-mbdr, lu-mbédtd, sd-m- bitd, li-mbitd, si-mbrafitard, vd-mbunédz, li-mbund, s-li- mbtnd, si-mbund, sd-mbundrd, s-vd-mbundfi, si-ncdlftard, si-ncdl{d, si-ncdl{d, lu-ncdl{dé, etc. Compara dacorominele md-mbdt, te-mbéfi, ne-mbdtdm, o-mbdtd, md-mbunéz, mda-ncdlf, si-ncdl{a botinele, etc. Vezi probele in P. B. glo- sar sub cuvintele respective. La aceasta se adauge faptul ca uneori ? initial se pistreazi chiar acolo unde ar fi fost posibila o aphaeresis (sfindtiche inclisd P. B. 41), si se pastreaz& inc& mai mult acolo unde cuvintul precedent e terminat in conso- nant, astfel cd, dac& ar fi cizut f-, ar fi rezultat intr-adevar m, n initial sonanti (am inclisd P.B. 41). Cazurile de apo- cope sigure, dup’ o pauz mare ori dup’ un cuvint sfirsit in consonant, astfel ci intradevar m, 1 inifiali s& fie sonanfi, sint rari: nclidéd (dup& punct) P.B. 200, nvifd (dupi punct) 9,100 § 242, ntribdrea (dupa r) 11. De altfel la cdderea lui 7 initial inainte- de m-- consonant, 7+ consonanta se remedieaza prin prothesa lui a- (Vezi 20). b) Olymp: ntréb Weigand Olymp 31; ntréc (trec) 31; ntre 31; nclisd 35; nclidii 36; ndréptu (drept) 49; ncdle (in cale) 36; ndumusédscd (rasplateascd) 36>neogrec érapeibu- Weigand. In afari de nfréb, nclidi si ndréptu, care sint date fard probe, celelalte cuvinte toate se explicd prin aphaeresd: sédfile-ntréc 112, mtma-ntre 117, sindtiche nclisd 126, nvédsta-n cdle 117, sd-ndumusédscd 126. c) Acarnania. Aphaeresi: /u-mpdrf Weigand Aromunen- Il 178; mé-sa-ntrédbd 180. d) Meglen. Fenomenul nu existi. Exemplele din P. M. glosar se explica toate prin aphaeresd: mi-mbét, la-ncdpi, ti-ncdrcgm, mi-nelin, di 6d-ncéla, ti-ndirég, mucicdtd-nglitd, si-nsddrd, si-nsord, cu stipcd-nturndti, ropd-n{dpdtd, la-nfinsird, mi- -nvésc, mi-nviiés, mi-nvirin, Vezi probele in P.M. glosar sub cuvintele respective. Probabil tot prin aphaeresd trebue sa. se fi explicind si exemplele (mbdlf, nclég, ncfin, ncod, nclo, ndiplés, ndulfés, ngfit, nsts, ntréb, ntdp) date de Capidan, Meglenorominii, I, pentru care exemple vezi glosarul dela lu- crarea lui Capidan (ncfin lipseste in glosar sise gaseste la pa- gina 157). Istroromin. Nu exist’ fenomenul. Nici din exemplele date de Puscariu in Studi¥ istroromine II, 83 nu se vede clar ca ar exista m, 7 sonanfi la inceputul cuvintelor. Tot asa in limba albanezi vocala initialé cade inainte de m-+consonanta, -+ consonant’: mbdt-mbolds piropfe > auBadhu, éyGodkuitw ; mbd bei, an, auf, in—=dyei, latin ambi-; mbrét>imperator, mbuldi-mbléi bedecke>“*invallare (Vezi' § 319 vallum); mdz6i grolle, hasse>*invidiare; nddrot an- dere, wechsle>“anterare, alterare; ndivnoi errate>italian indivinare ; ndrétd Schwindel>neogrec anpada ; ngatmdi nagle- fest>>italian incalmare; ngdlem bin durch Geschifte verhin- dert>italian incagliare; ngalés klage an>neogrec éynadi;. ngarkoi lade auf>"incarricare (Vezi § 319); ngatdrdi ver- wirre>ingattiar, ingategiar, ingatigiar verwirren in dialecte nordice italiane; ngére krepiere>"incordare; ngrdt ungliick-§ 242-243, - 101 lich>ingratus ; ngistd eng>angustus ; ndzdld Aal>anguilla. Gustav Meyer Etymolog. Wérterbuch. Tot asa in dialectele din sudul Italiei cade é inifial din in- ++ consonanta: mmidia>invidia; ndandu>intanto; ngyos- tru->inchiostro. ,,Toate cuvintele care in Toscana incep cu ind, inv, imb, incep la sud cu nn, mm". Meyer-Liibke Ita- lienische Grammatik §§ 144, 194. 87. i este prothetic in imi>>mihi; ifi>tibi; ti (dativ) >illi; isi>sibi; il>illum; ii (acuzativ) >illi; ti>est; ts ~>sum; is>sunt. Fenomenul are Joc in toate dialectele. Macedoromin. a) iii; ifi; if (dativ); is; il; i? (acuzativ); is (sum); is (sunt). P. B. glosar. b) Olymp: ém Weigand Olymp 76; if 76; él (dativ) 77; is (sibi) 77. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: ai>*dn; afi-dfi; al-d? (dativ); asi-dsi; di (est). P.M. glosar. Pentru a->d- vezi 84, | Istroromin: dm-dmui P. 1. 231, 2315 26093 Gfi 9153 al (dativ, illi) 9,5; al (acuzativ, illum) 8, 8,,; di (est) 21,,. dle Dte 8, 345, 425; ds>se 16,; al (dativ) > illis 8,,; dt-dt (dativ) >croat ff dir, tibi 15,, 25, 855. § 243. 88. In limba romind apar patru feliuri de r. a) r consonant scurt limbal. Acesta e cel mai obisnuit. b) 7 consonant lung limbal. Acest r apare: ) In unele monumente vechi dacorominesti, scris ps, anume intr-un manu- script muntenesc din timpul lui Mateiti Basarab (Hasdeu Cuvinte din batrint ] 249: rrugind, rrupe, rrdureazd, rroasd, rridea, rriuri, rrazele), intr-un document muntenesc din 1563 (Hasdeu Cuvinte din batrint] 249: rrdjlefii), in Varlaam Cazaniea 1643 (Hasdeu Cuvinte din batrint 1249: rrea, rreale, rreapede). 6) In Jara Oasului ,,7 initial precum si 7 redus din rr (in cuvin- tele de origine latind ca si in cele nelatine) se pronun{a ca 7. Astlel radii, race, Fid, rid, Fipd, rafd, Find, rdddcind, ra- sind, rdtund, rusine; arunc, caF>carrum, curg>corrigiam, curind>currendum, fard>terram, Cord (compara albanez sofa), etc.” I. A. Candrea Graiul din fara Oasului 14. ¥) In Acarnania ,,se face deosebire intre r intervocalic si r final ori in grup de consonante. Cel dintiii vibreazi puternic, ca alba- nezul 7, cel de al doilea vibreazi slab. Se pronunfa afe hat,102 § 243. arog rot, iardé Winter, ins’ amar bitter, trec gehe voriiber, carta Brief. Acest r n-are un motiv etimologic, c&ci chiar cind provine din rm se pronunf& 7, dac& e final, de pild’ ber, ma- cedoromin brin, Giirtel, pur, macedoromin prun (purn \a Cru- sevo), Pflaume, Ser, macedoromin grin, Weizen*. Weigand. Viacho-Meglen 4. 2) La Rominii din Albania. Aici aparfin Ka- valliotis Mpwroneipta (Muscopolie), Daniel Bisaywyray 8tacxadtz (Mus- copolie) si Codex Dimonie (Ohrida. Dup& Capidan, Flexion des. Substantivs und Verbums im Codex Dimonie, Weigand’s XIL Jahreshericht 179 sqq., limba din acest manuscript samana mult cu acea din Gopes si Moloviste. Dupa Weigand, XVI Jahres- bericht 210-211, scriitorul codicelui Dimonie era de loc din Linga [Albania] si limba acestui manuscript sam&n& cu actuala vorbire din Tirana [Albania], unde aii emigrat locuitorii din Linga). In aceste izvoare r lung se g&seste ca initial si intervocalic (citeodat& si neintervocalic) si e reprezentat prin gp. Notarea insd nu-i consecvent&, asa c& la Kavalliotis al&turi cu rrand >vechitt bulgar rana se gaseste rddzd>radius, alatui cu férru>caelum se gaseste arind->arena, la Daniel acelas cu- vint mari este scris mdrri si mari, in Codex Dimonie alaturi cu amdarrd>amara V1 99, se gaseste capdre>italian ca- parra VI 91,,, Exemplele din Kavalliotis si Daniel le-a dat Miklosich Beitrage Conson. I 32. Ei le daii pe cele din Co- dex Dimonie: rrdle (rele, substantiv) C.D. IV 155,, 291,.; rrdtilu (riul) VI 111,; rradzi (rugi, copac) IV 149.9; amar- rd (amara, fem. sing) VI 994; aurra (tugd)>oravit VI 11959; cdrre (carne, rr>rn) V 2650,; cdliyurru (calugarul, rr>rl) VI 143,; chétfdrrd (pietrele, rr>rl) V 273,, 281,; dimdn- adrré (poruncile, rr>rl) VI 161,,; éhsrrili (dusmanii\>neo- grec éSi¢ VI 133,,; éhturror (dusmanilor, rr>rl) V 273, VI 17146; furru (cuptor, rr->rn)>furnus VI 173,; yisur- rd (visurile, rr>rl) VI 1715.; yundsurrd (murdariile, rr> rl) >vechiti bulgar gnusi sordes V 291,,; Adrrd (darurile, rr>rl) VI 89,,; Adrréscu (hrinesc, rr>rn) VI 105.9; Adrrid (hrania, rr>rn) VI 173,; Adrridmu (hraniam, rr> ra) IV 139,,; Adrrifé (hraniti, rr>rn) IV 139,,; hérra (lipst)>neogrec ypeta VI 171, ,; AOrrd (satele, rr>rl) VI 135,; tarra (ian, rr>rn) IV 145,.; lacurra (lucrul, rr>rl) V 249,.; lacdrrd (lucrurile, rr>rl) V 265,, VI 115; mdrrui (marelui, rr>rl) VI 103,4; mdndstirru (manastirea, r7>rl) VI 13754; mancdtirrd (minc&ri) VI 107,.; mirmérru (mar-§ 243. 103 mura) VI 141,; munduirrd (chinurile, rr->rl)>albanez_ mun- dim Mihe, Qual, Marter, munddi plage, martere (M. Wort. 291) V 2375, 2915.; nvirrdria (supararea, rr>rn)>nviri- narea IV 213,,; pdndyirrd (sarbatorile, r7>r!) >neogrec savqyopt VI 87,,; pdndyirru (sarbatoarea, rr>rl) V 293,,; sdrbatorrd (sarbatorile, rr>rl) VI 87,. 145,,; sudrra- slidrra (soarele, rr>rl) V 235,, 241,,; sddrrului (soarelui} VI 139,,; scdrrd (scar’) VI 105.); suschirdrrd (suspindrile, rr>rl) VI 101,; irdmurrdrrd (tremurari) IV 145,; tripurra (trupurile, 77>rl) V 2355, VI 153,,; trapurror (trupurilor, tr>rl) VI 16393; férrd (facile, rr>rl) VI 161,; férrit (cae- lum) VI 107.9; férrui (cerului, rr>rl) V 2735, VI 117, 1654; vinturrd (vinturile, rr>rl) V 241,,; virghirrd (fetele, rr> rl) VI 103,; zbérru (vorba, rr>rl)>vechiti bulgar stibori VI 103,,; zbtdrrd (vorbele, rr>rl) V 235,, 279, ; zburrd (vorbia) VI 107,,; zburrér (vorbelor, rr>rl)>zburarlor IV 151;. <) La Farseroti. ,,Farserotii pronunté pe 7 ca 7 indoit: rr“, P.B. glosar pag. 689.—In general se poate zice ci r limbal lung, acolo unde se gaseste, are loc la inceputul cuvin- telor, intre vocale (nu totdeauna, ci in anumite condifii, care trebuesc cercetate), si ca rezultat al asimilatiei r++ consonanta. —r limbal lung se gaseste intr-o multime de limbi: in greaca (asimilatie r+ consonant&: dépess>>Spzcc), in latina (asimilatie r-+consonant&: curro>*curso, terra>“tersa), in albaneza, in limbile romanice. Pentru albaneza Gustav Meyer Alban. Gram- matik 6: 7 este articulat cu puternice vibratii la alveolele posterioare, 7 este articulat cu slabe vibratii la alveolele ante- rioare. Cel dintifti este productul unei asimilatii, mai ales a lui rn, de exemplu ndzuard>ndztarnd, prar>prnar, pdrndr>neogrec npwdes, noupvdg, furd>furnus. La inceputul cuvintelor se ga- seste * si fra motiv etimologic’. Pentru limbile romanice Diez Grammatik V ed. 291 (spaniola): ,,La r se observi o dubla pronuntare, una mai puternic& si alta mai slab’. Cea dintiiii are loc la inceputul cuvintului, chiar cind cuvintul formeaza partea a doiia-a unui compus, in interiorul cuvintului dupa /, 1, s, si pretutindinea cind este dublu [Adec& acolo unde este dublu in cuvintele latinesti?]: rosa, abrogar, maniroto, alrota, honra, Israel, tierra. Aceasté mai puternicd pronuntare 0 ex- primaii cei vechi prin duplicare, de pild’ honrra, sonrrisar, Manrrique, desrranchar, chiar grran. Limba noiii prezint& chiar mai multe cazuri de duplicare intre vocale, precum car-104 § 243. rizo (carex), esparrago (asparagus), marron [Wurfstein] (mas, maris), murria [Triibsinn] (muria [etimologie sigur gresita]). Ca in spaniola se petrece lucrul in basca, cu deosebire c& in basca, pentru a usura pronuntarea, se pune inaintea lui r initial o vocal: arrosa, arribera, errabia, erreguela, ceia ce face si limba invecinat& bearnez&: arride, arroda (rota), arrous (ros)". 306 (portugheza): ,,7 sun ca in spaniola, in unele inprejurari tare, in altele slab. Pronuntarea tare se exprima adesea de cei vechi prin dublare, chiar in initial: rrecebam, rregnos, rres- tidos, genrro, onrra, palrrar". 319 (provensala): ,,Dupa Leys I 38 r are o dubld pronuntare. La inceputul cuvintelor sund tare: ramels, rius; intre vocale si la sfirsitul cuvintelor sun slab: amareza, amar, honor; ca s& sune tare in inpre- jurarile din urm&, trebue s& fie dublat, ca in ferra, guerra, ferr, corr. Aceast& deosebité pronuntare a lui r dupa pozifiea lui am vazut-o deja in spaniola, basca si portugheza, ea se intinde, deci, peste intreaga peninsuld perineicd si peste sudul Frantei, are loc insd si in alte limbi, de pildd in albaneza’. Meyer-Liibke Italienische Grammatik § 194: ,,Consonante duble ori mai bine zis consonante lungi la inceputul cuvintului cunosc dialectele dela sud: rre, rrobba". c) La Farseroti este un 7 consonant asupra firii c&ruia datele invafatilor ne las in incurc&tura. Weigand Aromunen II 186: ,,Farserotii nu se cunosc numai dup& port, ci indat&é ce deschid gura, stii ci ai a face cu unul dintr-insii. Tezaurul lor de cuvinte nu este tocmai deosebit de al celorlalfi Aromini, aii numai mai multe elemente albaneze; pronuntarea lor ins& este remarcabili. Mai inainte de toate ei n-aii un 7 limbal, nici pe r uvular parizian nu-l aii, ci aii un sunet produs prin frecarea valului palatului de partea posterioar’ a limbii, care e mai de- grabi o spirant{ gutural decit un 7 si are cea mai mare asd- manare cu 7 din dialectele dela Mainz. Sunetul intre vocale si dup& sunetele fonice este fonic, iar dup& sunetele afone si la sfirsitul cuvintelor este afon. Ei il insemnez prin e: mare, beatst, teecti*. Weigand nu spune ce fel de 7 vor fi avind Farserofii la inceputul cuvintelor. Vezi mai sus b «. In VII Jahresbericht 47 acest invatat afirm& insi c& p al Farserotilor este un 7 uvular si cX acest 7 uvular se intilneste pe alocuri si in Oltenia, anume ,,in valea de sus a Oltetului, in valea Tarifa, apoi la miazizi de Craiova in Malu-Mare". P. B. glosar§ 243. 105 689: ,,Farserofii pronunfi pe r ca r indoit, rr, si in unele ‘cuvinte unii il pronun{a cu totul gutural,ca un 7 grecesc“. d) In dialectul istroromin se gaseste r sonant, ca repre- zentant al lui 7 sonant croat (Numai dac& va fi intr-adevar r sonant si nu mai degrabi /r cu un scurt, cici, dup cit am avut ocazie s& constat, r sonant slav in realitate e un grup compus din f scurt-+r consonant): Orsd (punga, sac) >croat *orsa P.V. 15, 295;; brsele 1,5; erst (Hristos) >croat krst 255; crstésc (botez verb p. 1 sing.) >croat krstiti 25,9; erstign (crestin) >croat krScanin 175) 345,; grminda (tunind) >croat grmjeti 42,,; prsten (inel) >croat prsten 535, 685, ; prva (cea dintiiii) >croat prva 52,,; ér (tiri, infinitiv) >croat trti 62,; trbuhu (pintecele) >croat frbuh 57;,; trgovti (ne- gustori) >croat frgovci 654; trlé (curge, alearga 3 p. sing)> croat trljati 205, 239, 4755; trlinda (alergind) 32,; trlit-av s-a dus) 20,,; rz (fapeni) >croat trd 55,,; vrhure (indltimi) Dcroat vrh 535, 5545; vrt (gradina)>croat vt 47,,. 89. a) 7 (precedat de vocal&)-+- i vechiii (Vezi 24, 39, 51)-++ a ori @ neaccentuati, imediat dupa silaba accentuat’, in elementele latine vacd + -arius; cdlddre>caldaria; cofér ori cofér (scris cofériti), sistar, mulctra, Damé Terminologie poporana 85 > cofa+ -erius; ajutér ori ajutof (scris ajutorii) >adiuto- rium; vindtédre>venatoria. Tot diferentierii se datoreste fap- tul c& # ori si-a perdut muiarea ori s-a pastrat ca muiat, dar nu s-a prefacut in ¢ in mér ori mof (scris méOriit)>morior (altfel s-ar fi confundat cu mé6id>mollio), mddrd>moriat {altfel s-ar fi confundat cu mddie>=molliat), méddre>muria (altfel s-ar fi confundat cu mddie>molliat).—Ins§ acéper>106 § 243. “cOperiu. §) r (precedat de vocala) +7 vechiti (Vezi 24, 39, 51)-+ vocala accentuat& in elementele latine<7*-+ vocala, si in acest din urm& grup ¢ si-a perdut inmuiarea: parietem<“pa- riéte<*pdrétequalis este si cdi (Vezi P. B. glosar probele) >*cdr>cdri>care. 91. r intervocalicc.n in cuntind>corona; fdind>fa- tiind (fdnind Dosoteiii Psaltirea ps. 77 +4, faiiind -fdind Banat, fanind-farind-fdind Cris-Mures, fdrind-fdind Somis-Tisa, faind Oltenia, fdind Muntenia, fdind-fdrind [judetele Neamt, Su- ceava] Moldova, fdind-fdrind-farind Bucovina, fdind-fanind Basarabia, Weigand Jahresberichte cuvintul normal 2) >farina ; jnédpdn>iuniperus ; linec>lubrico; minine>*mirine> “miritine (Vezi 89 @)>mir-+-iune; orsinic-ursinic Hasdeu§ 243. 107 Cuvinte din b&trini 1 197, 198, 201, 202, Iorga Documentele Bistritei Il 96> olosericum>sroonpws» (Pentr 1= @ vezi Grand- gent Introduzione § 182. Hasdeu opul citat 219 deriva din i- talian oloserico); punditi>purdia; sdnin>serenus; suspin. >suspiro; vizunie>*vizurie>viezure (Vezi pentru acest cuvint 100). . Fenomenul exist’ in macedoromin, dar in mici proportii. Macedoromin. a) curtind; farind; giunédpine; alunic; promi (puroiii); suschir. P. B. glosar. b) Olymp: dzunédpine Weigand Olymp 30. c) Acarnania: curiind Weigand Aromunen II 180. d) Meglen: curind; fdrind; luréc (lunec); sirin. P.M. glosar. Istroromin: farird P. I. glosar. 92. r apare sporadic prefacut in /: almdriti>armarium ; tolbd>torbd>turc torba; tilbur>tarbur>*turbulo, Fenomenul apare sporadic si in macedoromin. Macedoromin. a) féirbur. pdlsiri (fereast’) >neogrec x- pxdipt. P.B, glosar. b) Olymp. Lipsesc exemple. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: férbd. P.M. glosar. t t Istroromin: arm@r; térbg. P.I. glosar. 93. rvvervecem; cerb>cervus; cerbice>cervicem; cérb>corvus; fiérb> ferveo; sdrbéz, sdrbdre, sdrbdtddre>servo; vechiii romin gdrod>serva ; vechiii romin serb>servus; vechiit romin ser- bésc>servio, Insi_ cirvd>vechiii bulgar kuriiva, Fenomen anterominesc. Vezi Grandgent Introduzione § 323. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) birbéc; férbu; cérb; hérbu; sdrbd- todre. P. B. glosar. b) Olymp: birbéclu Weigand Olymp 28; fSérbu 54; hérbu 26. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: birbéfi; férb; cdrb; iérb (fierb); sirbés (ser- vesc, Iucrez, servio). P.M. glosar. Istroromin: berbéce; tSerbitse; cdrb. P.1. glosar.108 § 243. 94. In macedoromin adeseori se asimileazi la r consonan- ta urmitoare, de unde rezulté un r lung (Vezi 88 b 2). Feno- menul are loc mai ales la Rominii din Albania. rd Grde 3 p. sing. P. B. 86, 111 (Avela-Epir); dre>>drde 3 p. sing. P.B. 348, 378 (Avela-Epir). rr (Exemple in C.D. Insemn aici numai pe acelea unde std scris un singur 7, pe a- celea unde st& scris rr le-am insemnat la 88 b 8): avdriga (in- prejur) >anvdrliga (P.B. glosar) IV 161,; bdrfird (stincile) >bdrfirle>compari neogrec Bodog stinc’ V 273,, 281; idturui (medicului) >idturlut IV 215,,; izmichidror (slu- gilor) >izmichidrlor>turc hizmetkar VI 119,; stépsuror (greselelor) >stépsurlor (alaturi cu stépsulor V 203,,, unde din contra r/neogrec graltwo vin’, gresala. rn“turnésc, dacoromin torn, P. M. glo- sar (Pe lingi probele de acolo adauge turéscd P.M. 69). rv curva C.D. V 199,,. 95. In Banat, Cris-Mures, Somis-Tisa, Munteni-Padureni r se inmoae inainte de e. Fenomenul are loc cu atit mai pu- ind consecventd, cu cit mergem mai mult dela vest spre est. Pe de alt& parte fenomenul are loc cu mai putind tarie cind r este precedat de o consonantd. Exemplele le daii din Weigand's Ill Jahresbericht 248 sqq., IV Jahresbericht 301 sqq., VI Jah- resbericht 42 sqq., Iosif Popovici Die Dialekte der Munteni und P&adureni 135 sqq. Pentru ¢ de dupa / din exemple vezi 35. Banat: dd (are), cd/d (qualis), cad (carrus plural), cd- rard, crddza (crede 3 p. sing.), dodrd, flodrd, incfdmenit, incremeni, intfabd, intfdg, mara (mare, adiectiv), médra (mere, fruct), muidrd, pasdrd, padiurd, pédtg (pere, fruct), 7d3G (rece), rdZeld (regele), 7éSi (reci), rugard (rugare), sdd- Hi, singdtodrd, tard, tric, trasd, umidrG (umere), vrdmid {vreme), veg (voesc). Ins intrebd, credztit.—Cris-Mures: cdfe (qualis), furd (fure), mara (mare, adiectiv), médrd-mére (mere, fruct), mindfd, modfd (verb), pdsdra-pdsdre, péard -pédre (pere, fruct), pi8ddrg, sddfd-sddre, tard. Ins& nime- rést§, putrezdsc.—Somis-Tisa: mérd-mére (mere, fruct), pd- sdfd-pdsdre, pticérd (picioare), sé/d-sdre. Insi dre, care, mare, rdsdre, trécem.—Munteni-Padureni: cdfe (qualis), cd-§ 243. 109 rare, curét-curét (curechiii), direptdte-direptdte, dzirépt-dzi- répt, fiérd-fidrd-fére (fiere, fel), misares (casap, accentul ?) >ungur mészdros, mincdfe, pisddfe, prinsddre, vrdajitdrd. Ins& cdrele (carrus), cresctird, grét, incremenit, intrebd, paréréa, pdrétse, ptlbere, réce, tréburile, tustréle. Tnainte de 7 r se inmoae mai numai in Banat, dar si acolo. rar: artS (ariciii), fisérii, norii (nourii), rdsdfit, Ins aprind, bisdricd, bridzg (blide), cdldrit, inflorit, mdritdt, murim,, pacurdrit, pdduritd, peperic (pipirig), prindd, scrie, scris, tri (trei).—Cris-Mures: médril@ (merele), mindrild. Insi bi~ risit (boarii) >ungur béres, bisdricd, gurifd, influrit, mindrii,. muri, pdrin{, piétri (pietre), prin, sdri, sdrind, spdridt, tri (trei).—Somis-Tisa: méri (merge, infinitiv). Insi bisdricd, dop- tori (doctorii), dori, farind, fript, irimd (inima), maiéstri, Maramoris, mari (mare, adiectiv), mdgurii, marita, mindrit, murit, rdsdrit, ridicd, simbrie, strigd, Siriléd (firile).—Mun- teni-Padureni: péri (peri, pili), ursitdrile. Insi fricd, fript, grindd, pdrinf, pdsdricd, prindd, prins, rdsdrit, sdrbdto-- rile, scriid (scrie, infinitiv), scris, trimés. Compara 107, 116, 134, 144, 155, 164, 175. 96. r se gaseste rar epentetic: arsd-harsd, invalitoarea de sub sa si deasupra salei>turc hasd. Macedoromin. a) argirséscu in loc de obisnuitul agirsé— Scu (acelas cu dacoromin gresesc) P. B, 382 (Gresala de tipar ?).. Istroromin: Gniurbdtu-s-a (a intilnit) P. 1. 2,,; aw dniur~ bat (a intilnit) 275) 28,; iurbdia (intilnia) 68,,>dniub-, compara meglen nuib¢ (intilni) P.M. 3,,.>"*inobviare, 97. r cade rar: vechiii romin rutesu (accentul?), din noii, iaras, Praxiul Voronet pag. 37, 57, 90, 135>*rutresu, con- taminafie intre rusum (rursum) si retrosum (retrorsum)? (Dup Giuglea in Dacoromania I pag. 250 rufesu ar fi un compus din rursum gsi item. Dupa Bogrea in Dacoromania III pag. 736 wdin lat. retroversum sai retrorsum, retrosum, de unde prin metateza si disimilatie *rotreversum, *rotresum, “rutresu, rutesu"). In dés>dorsum, jos>deorsum, sis>sursum ci- her lui _r este anteromineascé. Vezi Grandgent Introduzione 291, Macedoromin. a) aldg (alerg)>/drg P.B. glosar; fég (merg) P.B. 233, ridgd (mearg’) 476, sdse (merse) 245, ala- turi cu obisnuitul Aérgu>mergo.110 § 243-244 d) Meglen: mérg P.M. glosar. Istroromin: még (merg) P.J. 77.9. § 244, 98. In limba romina apar 3 feliuri de 1 a) / consonant obisnuit, anterior. b) ¢ consonant, posterior, asa numitul / aspru rusesc, har- tes russisches /. Vezi Sievers Grundziige der Phonetik ed. II § 12, Jespersen Lehrbuch der Phonetik, 1904, §§ 135, 136. a) La Farserofi ,/ inainte de a, 0, uw accentuafise preface, mai ales la inceputul cuvintului, intr-o spiranti redusi guturald fo- nic’, asdiman&toare grecului y inainte de a, dar care de abia se aude. Insemn acest sunet prin 3: 3upi—lup, 3dle—tlale Onkel. Incolo, in apropiere de vocale guturale (dunkeln) si la sfirsitul cuvintului / devine ¢: afdt, cat. Weigand Aromunen Il 187. Prin 5 trebue sd intelegem un / redus, la care inchi- derea limbii prin partea ei anterioara este redusd la zero. 6) In Cris-Mures, Somis-Tisa, Munteni-Padureni, Sudestul Transilva- niei, Oltenia si Moldova pe alocurea, in Bucovina si Basarabia pretutindeni / apare ca ¢ in cuvintul vifd/ (si tot asa dupa ori- care -@ final?). Cris-Mures: vifat-yifdl-zifat-ghifat-ifat-vital Weigand's IV Jahresbericht 275. Somis-Tisa: vifdl-yitdt-ghi- fat-difat-itat-zitat-zifal-dzifal-zifal vi Jahresbericht 23. Mun- teni-Padureni: vifdt-vifdl I. Popovici Die Dialekte der Munteni und Padureni 109. Oltenia: vifgl-vitat. VII Jahresbericht 38. Sudestul Transilvaniei: yifdt-yifél IX Jahresbericht 171. Mol- dova: yitdt-zZifal-ghitat-vifél-ghifél 1X Jahresbericht 171. Bu- -covina: Zifdt-ghifat-difat Weigand Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens 41. Basarabia: 2ifdt.ghifdt ibidem. ,) In fara Oasului ,o particularitate interesanti e trecerea regulatd a lui / urmat de o consonant la #, devenit a in graiul celor mai tineri. Fenomenul s-a produs in toate cuvintele, atit in cele de origine latina, cit si in cele nelatine. Astfel atb-aiib, at- bastru-atibastru, atbafd-aiibafd, atfel-aiifef, attu-aiitu, as- cuttd-ascuittd, battd-batitd, catcii-caiicti, catd-catid, cat- -dare-caiidare, catdurd-cdtidurd, codobeté-codobeiié (melc)..." I. A. Candrea Graiul din Jara Oasului 14. 4) In Meglen dupa Weigand Vlacho-Meglen 5: ,,/ se gaseste alveolar: vale, pa- latal; ert, galind, si gutural ¢: fet er, ninét Ring*. Dupa ‘Capidan, Meglenorominii, I, pag. 135, in meglenit 7 se gaseste regulat la sfirsitul cuvintelor. «) In Cris-Mures f>d din diftongul -alt, Vezi 18.§ 244, 111 c) In dialectul istroromin se gdseste foarte rar / sonant: Sproctnita (farmacata, blastamata) P. I. 17,.>croat prokli- njati verfluchen. 99. 1 initial +7 / (precedat de vocalé)-+ i vechiii (Vezi 24, 39, 51)-+ vocala, +i, l/4- i vechiti (Vezi 24, 39, 51) + vocala, //-++i final fix (Vezi 38, 49), in elementele latine, s-a inmuiatén): linguafilia Weigand Aromunen II 180;. Pau 180. 2) -lér (articul) 178. «) U7 (dativ) 182; -I'7 (ar~ ticul nom.-acuz. plural) 178.§ 244. 113 d) Meglen. «) Jin P.M. glosar. ¢) luréa; dispoli; fa- méla; ili; lépur, léit (iait); lért; mélti; muldri; pala (paie pl.); tdlti. P.M. glosar. y) galind; alt. 2) alii; mali; an- moli; pili P.M. glosar. «) cali; fi; li P.M. glosar.— latd (iute); nivdld; timéla (temelie); cundilit. P. M. glosar.— limba; lingurd; linden; linti; lipés (lipesc). P. M. glosar. Foarte rar se giseste *frdfii 1,) ’ devine citeodaté 7 in dialectul istroromin. 100. / intre vocale in elemente latine se preface in r. Fe- nomen posterior celui de sub 99 (Altfel cuvinte ca familia, ilia ar fi devenit fimere, ire. Caci nu faptul c& in familia, ilia | era urmat de i consonant ar fi inpiedecat prefacerea hui / in r, dup& cum se probeazi prin sdliuboletus; buric>umbilicus; cdre> *) Dupd Sextil Puscariu in Dacoromania III, 660 lintervocalic ar fi ra- mas neschimbat in elementele latine, cind ,,era urmat in silaba urmatoare de un 7 (poate si m), printr-un fel de disimilare prohibitiva". Puscariu se bazeazi pe exemplele scd/oiti un fel de ceapa > ascalonium, calin caldut >"calinus ori *calenus, cdliia caldut>*calaneus, cdloiti un fel de va- tra>‘calonium, macedoromin alin suiii, urc>>*aleno, Chiar dac& asypra etymelor nu s-ar face nicio intimpinare, fenomenul nu s-ar putea explica prin ,,disimilare prohibitiva", c&ci mai multe caractere asdmanatoare exist’ intre J sin decit intre r si nv414 § 244, qualis; cér>caelum; cur>culus; dddre>dolet; dor> dolus (= dolor); fir > filum ; gurd>gula; lingura>lin- gula; mdascur>masculus ; mdr>melum, melus; médara> mola; négurd>nebula; nor>nubilum ; vechiti romin orsinic -ursinic (Vezi 91) >olosericum ; par palus ; pdcura>picu- la; porimb>palumbus ; pirice>pulicem ; sér>salio ;sare> salem; scdrd>scala ; scindurd>scandula; sécere>sicilis ; singur>singulus; sddre>solem; supfire>>subtilis; trier >tribulo; vintur>ventulo, stdul nu-i stabulum, ci stablum Appendix Probi—Schimbarea are loc si in citeva cuvinte de origine obscura’, unele poate de origine straina: @bur, compara alba- nez dvut (Vezi § 328); mdgurd, compari albanez mdguld gi vechiti bulgar mogila (Vezi § 328); médturd nu poate fi separat de slavul metla (Cihac II, 190) cu acelas infeles, si nici verbul mdfur de vechiul bulgar mesti-meto verrere (I. A. Candrea Eléments latins dela langue roumaine 28 a propus pe metula, eine kleine Pyramide, Spitzsdule, care ar fi avut dupa el si infelesul de ,petite meule de foin*); migur, compara al- banez migut (Vezi § 328); simbure, compara albanez sim- butd (Vezi § 328); viézure, pe care dictionarele il traduc ori cu porc-épic, Stachelschwein (de pildi Costinescu, Pontbriant, Codrescu Dictionar german-romin), ori cu Dachs (Barceanu), este acelas cu albanez viésutd Hamster ori Dachs (Vezi § 328). Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) burédte; buric; care; fér; cur; dddre; dor; hir; gird; linguraé; mascur ; modrd ; négurd ; niér-ndtir-nidr ; par; purimbu; puric; P. B. glosar ; sdru Kavalliotis; sdre; scdrd; scindurd; P.B. glosar; sédfird Dalametra; singur; sddre; suptire; P.B. glosar; triir Dala- metra; vinturédz Dalametra.—dburi Dalametra; méturd P.B. glosar; sdmbure Mihaileanu. b) Olymp: burédte Weigand Olymp 33; duriclu 67; care 79; tSéruri 32; durédre 27; dor 47; hir 36; guard 63; mér 671; modrd 47; nudr 31; portmbu 50; piiric 47; sdre 47. c) Acarnania: pdringti Weigand Aromunen II 178; pérli (perii)>pilus 180; trimurd>tremulo 180. d) Meglen: buréti; buric; cari; fér; cur; dédri; dor; ir (fir); gard; linguré; mdscuri; mér; modrd; nor; par; purifi; sar; sari; scard; scondurd; séfiri; singur ; sodri; supfori; vintur. P.M. glosar.—méturd P.M. glosar.§ 244. 145 Istroromin: buric; cdre; tsér; cur; dore; gurd; lin- gurd; mér; mora; purets; sdre; sére; supfire; vintur. P. I. glosar.—méturg P.1. glosar. Pe celalalt teritoriu romanic fenomenul are loc la Genua : in Alpii cotici. Meyer-Liibke Grammatik der roman. Spr. I 457. 101. Rar /~r in grup de consonante: mursd>mulsa; Sdrbdd>exalbidus ; Banat bridz( (blide) Weigand's II] Jahres- bericht pag. 253. Nu se gasesc exemple in celelalte dialecte. 102, Rar ‘assimilo; asémenea>as- similis; funingind>fuliginem (N-a avut loc cumva’lcelalalt. Fenomenul se gaseste rar si in celelalte dialecte. Macedoromin. a) furidzind Dalametra ( >*fuligina, unde / n-a fost in inprejurari de a se preface in 7). aldntu>dltu P.B. glosar. b) Olymp: aldntu Weigand Olymp 47. d) Meglen: /dnt (alt) P. M. glosar. Istroromin: mind (mult) P. 1. 745,. 103. /valveus; ndlbd >malva; ptlbere>pulverem; sdlbie>salvia; sdlbdtec> Silvaticus. Fenomen anterominesc. Vezi Grandgent Introduzione § 323. Compara 93. Fenomenul are loc in toate dialectele. Macedoromin. a) pulbire P. B. glosar. b) Olymp. Lipsesc exemple. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: ndlbd; sdlbdtic. P. M. glosar. Istroromin. Lipsese exemple. : 104, // latin, precedat de é (=& 2, ), i (=2, a si urmat de d final, se preface in &. Grupul ‘dd precedat de ¢116 § 244. a c&zut, s-a pastrat cind a fost precedat de i, u; a s-a pas- frat apoi in forma articulaté a cuvintului: arged, art. argediia >argilla; cdféd, art. cdfédiia>catélla; id>illa; mid, art. midtia>agnélla; vechiti romin maditid> medulla; mda- séd, art. mdsédtia>maxilla; nuid, art. nuidiia>novélla; piiid, art. pitia>"pilla in loc de pila; stéd, art. stédtia> stella; Sd, art. sdda>sélla; viféd, art. vifédiia>vitélla, si in general -2d, art. -edtia> -élla, precum pietriced, porum- béd, purced, valced, etc. Ins’ cal>caballus; cdle>callis; el>illum; médle>mollis; sdttl>satullus (sdtuld prin a- nalogiea masculinului) ; vd/e>vallis. Discutiea mai de_aproape a fenomenului, mai ales din punct de videre al parerii lui Tik- tin cum ca d-ar .fi epentetic, vezi-o in ale mele Principii de istoriea limbii 33. La cele spuse acolo mai adaug c& parerea vocalizarii lui // a mai sustinut-o apoi Egidio Gorra Dell'epen- tesi di iato nelle lingue romanze, Roma, 1893 (Studj di filo- logia romanza VI, compara Romania 1894 pag. 594), si Frie- drich Schiirr, Zur rumanischen Lautlehre, in Mitteilungen, pag. 43-54, lar pe acea a epentesei O. Densusianu in Studii de fi- lologie romina, Bucuresti, 1898, pag. 43 sqq., si Tiktin insug in Zeitschrift fiir roman. Phil. XXIV (1900), 321. Fenomenul are loc in toate dialectele. In macedoromin -iid ori -iio (Vezi 79) se pastreazi (cu exceptie de id>Zlla). In istroromin cade, ca si in dacoromin. Macedoromin. a) cdfdid-cdfdo; id; nddd-ndo; madd; mdséaud-mdsédo; stédiid-stédo; sdtid-sddd-sdo; yifdud -vifdo, chitriféaud. P. B. glosar. cdl; cdle; él; médle; satul; vale, P. B. glosar. b) Olymp: cdfdcid Weigand Olymp 36; éd 77; stédud 36; sédiid 36. cal 36; él 77; vdle 62. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: cdfdiid; éd; midud ; maséiid ; stéid; sdiid; purféiid. P.M. glosar. cdl; iél; médli; sdtul, vali. P.M. glosar. | Istroromin: (4 (illa); sté; vifé. P. I. glosar. cd (cal); cdle; ié (el); mole; vale. P.1. glosar. 105. Ul noiiungur béllelni captusesc ; birld (talpiga, lopa- tica pe care apasd fesatoarea cu piciorul, Revista criticd-literara a lui Aron Densusianu IV 337), birlic (scinduricd, in special§ 244. 117 scindurica dela zmeul copiilor, Zeitschrift fiir roman. Phil. XVII 392 din Ispirescu Juc&rii 64), birlicél (mic ceatlaii, Zeitschrift fiir roman. Phil. XVII 392 din Ispirescu Jucdrii 9) >romanicul “villa, de unde francez bille, butuc, bustean, vechiii provensal bilho, trunchiiti de lemn, italian bilia, ceatlaii, mediolatin bil- lia, trunchiti de lemn, mediolatin Dillus bat, compari Zeit- schrift fiir roman. Phil. XXXI 300; ddrlog-dirlog>ddlog Se- z&toarea I] 225, V 70-~vechiti bulgar “dologdi, derivat ime- diat dela vechiti bulgar do/agati addere, cu intelesul de ,,quod additum est, anex&, capt" (ddrlogii-dirlogii-ddlogi? sint doiié buc&fi de piele ori de alt& materie, care se anind la zabala). Fenomenul nu se poate proba in celelalte dialecte. Meglen: bild prajina P.M. glosar. 106. In fara Oasului / urmat de o consonanta se preface in ¢ si apoi in & Vezi 98 b y. Compar& pentru 2ungur hely), fétel’e, ingl’é, ma-ns¢l'a (ingele), jdl'e-je'd, ldcrimnil'a, Fa (pro- nume f. acuz. pl.), Vegd, legat, lélé, madrjélild, mdrjéld, méld, miirel'e (mirele), ntmel'e, pél'e (poale), spél'G, val'e. Insa alédgd, alejéd, alés, copile (vocat.), cucule (vocat.), culés, lédgand, légdn, legdndat, lelifa, silédcd (sdrac&), sti- fletu, siriléa (firele), vdle.—Munteni-Padureni: da (celea), bd- Idofel'e, cal'G, cal'a, cucul'e (vocat.), éle (cele), ghisituril'e, igre (ele), fate, joavinil'e (jivinele), lécrdmil'e, le (pronume f. acuz. pl.), 7e (pronume dat. pl.), /' egatuiala (invoiala), pés- tSele (pestele), pl'ecdrd, plecat, sluzil’d, sprinséndl’e, tril'a (treilea), fodl'ele, val'e, vifdl'el'e, zil’e. Insi baldofele, bu- dzele, cdlea-cdlia, carele, calétcd (cusca), cdtdrele, fétsele (fetele), ghisiturile, harmonisele, Iéle, judvinile (jivinele), 1éa- ga, léze (lege), iéza, lézi (legi 2 p. sing.), /émne, partile, pléacd, plecat, pleca (int.), plése, pitdrfile (portile), slijni- Sele, siitdléa (centesimus), tréburile, tustréle, tséile (cheile), tsisturile (ofiterii), fodle. Tnainte de i / se inmoae mai rar si numai in Banat, Cris- Mures, Somis-Tisa. Banat: b/'idzil’G (hlidele), facl'idlor, md- nval'it, pél'ifa, Ins& ali (cele), Catdlind, linga fing’. lipit, lipsa, ‘mindrulifa, tlifa.—Cris-Mures: brigt'il’G, I'-i (,,li este", pronume dat. pl.), pel'in. Ins& frundzulifa, invalii, leliséara, lelifd, li (pronume acuz. pl), Lipovii' (localitate), plin, plind. —Somis-Tisa: acdli (acolea), jai (infinitiv), marjéli, ulitd. Ins&_ md-nvdlit, jeli (infinitiv), lelifd, lind, lingurdri, plin, Sstdjilit (stavilit), silifd, Tiligrad (Tarigrad), ulifa. Compara 95, 116, 134, 144, 155, 164, 175. 108. La Farserofi ,,citeodaté cade / dupd consonante ina- inte de vocalele guturale (,,dunkeln"): acé>aclé". Weigand Aromunen II 187. 109. In istroromin / final si / urmat de consonant&, dac& dup& consonant{ nu urmeazd imediat e, i, cade, dupace proba-§ 244-245, 119 bil s-a_preficut intiiii in @. Compara 106: ¢b>“glb P. I. 30,,; dbg>*dlbd 18,,; ancdfdt>*ancalfat 3,; dta>*dltd 35,,; dtu (alt)>"dltu 5,; bovdr (bolovani)>*bolvdn 82,; cq (cal) P.1. glosar; cadéra (cildarea)>“caldéra 13,,; cucdt>*cul- cdt 18,, 255,; clicd>"cliled 2549; fé (el) P. 1. glosar; satt (stul) P. 1. glosar; scutri (vei asculta)>“scultdri 779; utd (infin. >*ultd>"ultd 37,; dtu (3 p. pl.)>*dltu>"altu 43,,; vote (dati, ori) italian volta 13,,. Insi dlf (alfi) 80,, 81.,; duttse (dulce) 81,,. resctif (desculfi)>*resculfi 3, prin ana- logiea singularului. 110. In istroromin si Meglen / se inmoae inainte de con- sonanta urmati imediat de e, i: dl'f>difi P.I. 80,; 814; dif'tse>daltse P.1. 8144—mil'fi>mulfi P.M. 11% 175; al'bi>albi, Papahagi, Meglenorominii, I, 50. 110%, Inistroromin /’sloven ml’ava P.1. 74,; verit-dmri-ai mi-ai venit P. I. 745. (mn’>mt, compara 522). § 245. 111. Din punct de videre al inprejurarilor in care exist& nazalele m si 7, se intimpld in romineste acelag lucru ca in toate limbile mai cunoscute. Anume: a) m si n exista numai cind sint urmate in cuvint ori in tact de vocale si cind se gasesc la sfirsitul cuvintului: mdre, dm, inimd, dn. Cind sint urmate in cuvint ori in tact de alte sunete decit de vocale, ele pot exista, de obiceiti insi nu exista, ci vocala precedentd este nazali, si anume cu nazalizare mai mare ori mai micd dup& firea limbilor. S-a facut obiceiii ins’ ca atunci cind vo- cala nazalé este urmat& de sunet bilabial, si se scrie m: cimp, dmblu, iar cind este urmata de alt sunet, sd se scrie n: infaf, cind, b) m poate exista inainte de s, tf (Vezi 124, 125, 126, 131). c) m poate exista inainte de m: inmoit. In macedoromin (afari de Meglen) existé 7 sonant la in- ceputul cuvintului inainte de 0, p, v, dup c&derea lui f ini- tial. Vezi 86: mbdir; mbar; mbet; mbrafitédz; mbun-mbu- nédz; mpdrtu; mpldtéscu; mprumut; mvéscu; mvirindt. P. B. glosar. Citeodaté rezulté m sonant in macedoromin la ince- putul cuvintului prin sincopa unei vocale: a) mtréscu-mutré- Scu (privesc) >vechiti bulgar motrifi P.B. glosar; b) Olymp mghidre>ml'dre>mulierem Weigand Olymp 27, mfin> putin 31. : 112. m (precedat de vocald ori de r)+ 4, m (precedat de vocalé ori de r)+ i vechiti (Vezi 24, 39, 51) + vocala,120 § 245, m (precedat de vocali ori de 7) +/ final fix (Vezi 38, 49), in elementele latineén), precum si in elemente strdine, 7 s-a pastrat ne- schimbat: diminédfa>*deminédta ; duminica>*duménicad> dominica; mincitind>mentionem; mine>méne; minte> méntem (Vezi 24); ddmini>homines; primire, primit> vechiii bulgar priiéti, priimd, etc. Cu toate acestea se intil- nesc cazuri de m< mi, i chiar inainte de alti / decit cei in- semnati, precum si in elemente straine: Cris-Mures mrtild-nild >vechiii bulgar milosti. Somis-Tisa miiirele*); mmnirédsd ; primfit. Tara Oasului: pomiiifd. Moldova: nild; nire; ni- rédsd. Fenomenul are loc in dialectul macedoromin, cu lipsuri in Olymp si mai ales in Meglen. a) dormis/gniarium? Fenomenul 8, y are loc si in macedoromin. Macedoromin. a} 2) scdmnu P. B. glosar. 8) dédma> dodamna P. B. 477 (Pleasa-Albania). b) Olymp. 4) scdémnu Weigand Olymp 67. d) Meglen. «) scdnd P.M. glosar. ~) sén>sdémn P. at | Istroromin. «) scdnd P.1. 2250. 114. m/vechiti bulgar mla- titi ferire. Fenomenul nu exist in celelalte dialecte. 115. mrbulgar mrkna. Fenomenul exist’ in macedoromin: a) brédnd Dalametra; bréscu>*mréscu>mtréscu>mutréscu P. B. 79, 184, 376. 1154 m initial<, rar, in istroromin: borebit (accentul ? npoate")>kroat mora biti idem P. 1. 20.. 72, 41,;. Asi- milatie ? 115, m intervocalicmiedrgd, n'l- mie. Insi cumintse (cuminte), dimin’dfa, dziminédfa, dédr- me, ghiminédfa (dimineata), incremenif, lacramife, lacra- méle, laméa, médrgd, mére (merge), mérg, merindze, mér- sdrd, méselor, mild, min’d (mine), min’e, minginds, mintse- nag (indata), minff, riime, Odmeni, omen’i (3 p. sing. perf.), pimif (pivniti), pomenidscd, trimés, timeru. Compara 95, 107, 134, 144, 155, 164, 175. 117. mblcroat promijeniti 47,,; rugdn (rugim) 54,,; stién (stim) 34,,; vedén (videm) 5,,. Numai rar -m: Qm avzit 615.; gm plerzut 61,,; dsdm (sint, p. 1 sing.) 221) 25s 36 34). 3854 45, § 246. 120. Asupra inprejurarilor in care existi 7 in romineste vezi 111. In romineste existé si 7 anterior (articulat cu limba anterioar’) si 1 posterior (articulat cu limba posteri- oara). Cel dintiii e cel mai obisnuit, cel de al doilea are loc nu- mai inainte de explozive guturale (/ncd, lingd) si intr-o inter- jectie ca ddn (care imiteazi sunetnl clopotului). In macedoromin (afara de Meglen) exist’ 7 sonant la in- ceputul cuvintului inainte de 4 d, k, g, f, dz, ¢ & m, f,», S, $, J, A, y, dup& c&derea lui 7 initial. Vezi 86: ntin’d; nird; ntréb; ntrég; ntunédric; ntunicds, ndés; ndrég; ndulfé- scu; nduplic; ncdlic; nedlfu; ncdp; ncdreu; nedldzdscu ; nchiddic, nchiséscu (pornesc) >neogrec x; nclid; rcl'in; nelé; ncéd; nerin; neun'it; ngdlbinéscu; nghids (in jos); ngl'ég; ngl’ét; ngl'it; ngrds; ngrop; ngros; ngustu; nfdp; nfércl’u (cercuesc); nférnu (cern); ndzinucl'édz; néddmir -néomir (a se amari, a se otravi), acelas cu dacoromin ciu- mdrat, ciumdrésc, ciumdros, ctumurluésc, ciumurluidla> *yyyndpeors > yuu25 fo4, vezi ale mele Altgriechische Elemente im Rumanischen, in Bausteine zur romanischen Philologie, Festgabe fiir Mussafia; ngumeédtic (injumatafesc); nmarmuriséscu (in- marmuresc); nfricusédz; nvdléscu; nvéscu; nvéf; nvirdzd- scu; nvirin; nvirtéscu; nsdrfin; nscrim; nsirin; nsér; nsurin (stati la soare); sus; nsdrpic; nsiédz; njumitdte (in jumatate); nhig; nyiédz; nyilcéscu (strilucesc) >neogrec waht oglindd; nyisédz. P. B. glosar. Citeodat& rezulta n sonant in macedoromin la inceputul cuvintului prin sincopa unei vocale : a) nvédstd>nivédsid (nevasta) >vechiii bulgar nev-ksta P. B. glosar; b) Olymp nvédstd Weigand Olymp 28. Dupa Sextil Puscariu, Studii istroromine, II, pag. 71, se gaseste 7 sonant si in istroromin, la mijlocul cuvintului in urma c&derii unui 4, de pildi intr-un cuvint ca 6/dtn (alaturi_ cu b/¢tdn) murdar. 121. n (precedat de vocala)-+-i vechiti (Vezi 24, 39, 51) +-vocali si n (precedat de vocala) + / final fix (Vezi 38, 49) provenit din 7, 7, nu din ae ori din e (cu exceptie de -i>-es dela conjugare), in elementele latine, s-a inmuiatc. Acest 7 se pastreazi in Banat, Cris-Mures (nu in toate pirfile), Munteni- P&durenj (mai pretutindeni), macedoromin, istroromin; s-a pre~§ 246. 125 facut in ¢ cu nazalizarea vocalei precedente (Numai in anumite inprejurari s-a pastrat) in Oas si rar in Somis-Tisa (unde iaris rar s-a pdstrat); s-a prefacut in / pretutindeni aiurea pe teri- toriul dacoromin. «) 2-+-i-+-vocali: *antaneus < intind < inti; calcaneum veniebamus este analogic dup’ venim>venimus, venii>*venivi, venit> “venitus, venire>venire. maneo maneat, remaneo rema- neat, teneo teneat, venio veniat*mano “manat, “remano *remanat, *feno “tenat, *veno *venat, forme analogice dup& verbele -o -af. pititi pie, Spuitt spitie sint din contra esite din “ponio “poniat, “expo- nio “exponiat, forme analogice dupa verbele -io -iat in locul formelor pono ponat, expono exponat, din care aii esit pun pund, spun spund. Pentru anéllusén): ninge>*nénge>ningit; venin>venénum; venim, venifi, venire, venif>venimus, venitis, venire, *venitus; Odmeni>homines; luni>lunae; ete. Banat (Cuvintele normale si textele din Weigand’s IIL Jahresbericht): ) infin; cdlcini; cdpdtind; cand; -on'ti (piton, usturon, sGrpodnd); vind (vinea). 8) da; spun; rd-126 § 246. mit; fr,—Crig-Mures (Cuvintele normale si textele din Wei- gand's IV Jahresbericht): a) cdlcini-cdlciit; cdpdatit, cund- cuit; iid; vina-viid-vid (vinea). 8) dn; pun; ii (venis). —Munteni-Padureni (Cuvintele normale si textele din I. Po- povici Dialekte der Munteni und Padureni): «) cdlcitt-cdlcii; incun’dt (incuiat); -dn’ (mn’erlon’, lupédn’e, ursddn’e, vul- pon’, vulpédn’e). 8) dn’.—Tara Oasului (1. A. Candrea Graiul din tara Oasului 13): a) intiie; cdtcii; citi; -di (lupdie, mu- suréi, purdi); ytie (vinea). Ins& vin’ (venio); radmin’ (re- maneo). @) ai; rdmii; zti (venis).—Somis-Tisa (Cuvintele nor- male gi textele din Weigand’s VI Jahresbericht): 2) fntif; cdl- cliit; cdpatti; ctiii- (intr-un singur loc) ciiti; fiid; Zid (vi- nea). Spuii (spuiti, spun 1 p. sing) >“exponio; fie (teneat) ; vid (veniat). 8) di; mdi>manes; vii- (intr-un singur loc pag. 44) yin’ (venis). Macedoromin. a) «) ntin’i P.B. glosar; cflcin’d Dala- metra; cdpitin'i P. B. glosar; -dn’ti (firiton’u cersitor C. D. IV 207,,; /upddn’e P.B. glosar), gutitn’e>cotonea. P.B. glosar. @) dn’; fin'i; yin’, P.B, glosar—bdn’a (baie) Dala- metra.—virin (venenum); vinim, vinifi, vinire, vinit; 6d- mini: lini. P. B. glosar. b) Olymp. ¢) dn (anni) Weigand Olymp 32; yin (venis) 99. S-ar pirea ca n’ isi pierde muiarea. Compara 99.—venim, venif, venire 99, c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen, «) cdlcon’ii; cdpitén'd; -dn'd (lupodn’a, urson’a); vin'd. P.M. glosar. 6) dn’i P.M. glosar.—vinim P.M. 13,, viniri P.M. glosar; ddmin’i; luni. P.M. glosar. | Istroromin. a) -6n’ (lupon’G; ursén’a) P. 1. glosar; vin’u >veniunt P. 1. 66; 665, , 8) dn’ PLL glosar.—veri (ve- nire), verit (“venitus); Omir. P.I. glosar. 122. 1 intervocalic in elemente latine se preface sporadic in r. Fenomen posterior celui de sub 121 (Acest lucru nu se poate proba decit prin analogie cu fenomenele de sub 99, 100): cdrint>canutus; ferédstd>fenéstra (Vezi 24, 121); md- rént> minutus ; mormint>monimentum ; nimdrui>nemin-; paring>pantcum ; rarinchit>renunculus; singeréz>san- guino. Acest fenomen, cave are loc. sporadic in grosul dialectelor§ 246. 127 si subdialectelor rominesti, se gaseste pe o scar& intinsd la Mofi si in dialectul istroromin, si anume nu numai pentru 77 in- tervocalic in cuvint, ci si pentru 7 intervocalic in tact (sandhi, Satzphonetik). ,,Adevaratul finut al Mofilor sai al Topilor in- cepe pe Aries in sus dela Bistra, saii dinspre Abrud dela Car- penis, si se intinde pe ape in sus p&na in crierii Biharului. .In cit pentru rotacism, astizi nu se mai aude decit pe ape in sus, in fundul muntilor, desi eii imi aduc aminte c3 acum 20-30 ani se auzia si mai de vale p&n& aproape de Muncel, fireste intr-un mod mai moderat. In satul Muncel, intre Bistra si oraselul Baia (Offenbanya), in dep&rtare de 2-3 oare de Cim- peni, am auzit destule ori pe cite un Mot injurind cu cuvintele «intre smerii in tire». Tot pe atunci mi s-a intimplat s& aud intr-una din zile pe un Mof batrin zicind: «merg s& daii 1a- crimatie la hisparul>. Prefectul judefuluy pe ungureste se nu- meste f6ispan, Rominii apoi aii facut din el fispan, iar Motul l-a botezat /tispar dupa firea limbii lui... Comunele in care se mai poate auzi vorbirea aceasta sint Albac-Arada, Lapusul, Sca- risoara si o mic& parte din Neagra Superioar’. In Vidra, Po- norel, Sec&tura, Neagra de jos abia ici colea mai pofi auzi dela citeun om b&trin citeun cuvint in care 7 s& fie inlocuit prin r; ba ce e mai mult, oamenii din aceste comune isi bat joc de ceilalfi care aii ramas fideli graiului lor traditional. Teofil Frin- cu si Gheorghe Candrea, Rotacismul la Mofi si Istrieni, Bucu- resti, 1886, pag. 12-27. In anul 1897 mai eraii numai trei localit&ti, ,Gura Rezii (apartinind la Vidra), Lapus si Scdrisoara, unde 7 intervocalic devenia regulat r“. Weigand IV Jahres- bericht 285. Descresterea fenomenului este atribuit cu drept de Frincu-Candrea opul citat 25 influintii scoalei: ,,Indivizii din aceias comuné nu exprima tofi pe unul si acelas cuvint cu r. Aga, de exemplu, unii zic dimineafd, altii zic dimireafd, si altii dibi- reafd. Cei dintiiii se numara la generafiea mai tinara, care a trecut prin scoala, cei din urm& la generatiea mai batrin’, care n-a putut s& cerceteze scoala, deoarece inainte de asta cu 20 -30 de ani abia a fost o singuri scoala in munfi*. Dup& cum dispare rotacismul, tot asa dispare si obiceiul de a purta parul inpletit in coad&, mof, de unde vine numele Moftilor. ,,Acest fenomen este pe cale de a disp&rea, tot asa dup cum dispare coada, pe care numai foarte rari o mai poart&. In piat& in Cimpeni am mai vazut numai doi barbati care purtaii citeo coad& lunga“. Weigand IV Jahresbericht 286.—Frincu-Candrea opul128 § 246. citat 30 sqq. insiri lista cuvintelor cu rotacism. Mai toate sint de origine latin’. Straine sint urmatoarele: agorisi> swvitw; clatirad>vechiii bulgar klatiti ; crémere> vechiii bulgar Kremeni ; dorife>compara vechiii bulgar do/fi a mulge, polon dojnica sistar; hodiri>odihni>vechii bulgar oftidihndti; Huedir >Huedin, numele unui ordsel; fncremeri; infeperi>vechiii bulgar fkp-knit; rédm (neam, prin sandhi: ,,ce ream rati de oameri") >ungur nem; nevirovat>vechiti bulgar vina; sla- barég (slabanog); sidn’ird>bulgar slanina; sprigiri (sprijini) >probabil prajind>bulgar prazind Miklosich Beitrage Cons. Tl 72. La acestea se adauge Aispdrul, vezi mai sus. Alaturi sint ins& si cuvinte fri rotacism, dintre care ingiré Frincu- Candrea 45 vreo citeva. Unele sint elemente latine: dn; anu- mit>nomen; cuvine>convenit; inpufind>*putinus; ina- vuti, tnot, inoptd, inord>in-; infdinosa; intineri; razbu- nd>bonus. Altele sint straine: ciocdni, ciocdnél, ctocdni- tédre>-dn (Pentru originea acestui sufix vezi ale mele Prin- cipii de istoriea limbii); intimpind>tipzave I. A. Candrea Les éléments latins de la langue: roumaine 26-27; invinovati> vechiii bulgar vinovaté; jugdni>jug-+--an (Pentru originea acestui sufix vezi Pascu Sufixe); minie, minids>pavta; neno- rocire, nenorocés>vechiti bulgar narokit; pomdnd>vechiti bulgar pomknit; strdindtdte>vechiti bulgar straninii?; tdai- nd, tdinui>vechii bulgar taina; tind, tinds>vechit bulgar tina.—Pentru unele cuvinte sfera de intrebuinfare este mai mare. Astfel pentru verin, verird, verirés>venenum Frincu-Can- drea opul citat 44 spune cd ,,aceste cuvinte, afard de munti, se mai gasesc si pe Somes pana la Salagiii*. ,,Unele cuvinte se gasesc pe un foarte intins teritoriu pronunfate cu 7 in loc de n, de pild’ inimd, jnéapdn, genuchit, junincd". Wei- gand IV Jahresbericht 285. In Tara Oasului irimd, gurincd, gerlinte, verin, verinds, murtnt (manunchiii), certisd. I. A. Candrea Tara Oasului 13. Alta data fenomenul era mult mai raspindit in Dacia decit astizi. Aceasta se probeazi pe de o parte prin frecventa lui in texturi din sec. XVI si XVII, iar pe de alta prin prezenta lui in texturi scrise cu sigurant& in alte localitati decit acelea in care traesc astzi Mofii. 7 intervocalic, in cuvint si in tact, stimulus? Ps. sch. amind, dn, andltu (inalt), asemdnd, bdtrinu, bucind, cinéscu (de cine), centise, cuminecd, cunéscu, finu, geninchtu, inédo-se (nive deal- _babuntur), intunecd, intunerecd, lina, lumindre, mdrgine, miadzdnddpte, péne, pdandf (grumaz, gitlej, cerul gurii)> palatium, rdsind, scdun, sprincednd, témpdnd> rprev, tun (glas) >tonus (Locurile vezi-le in Ghibanescu Glosarul psal- tirii scheiane, ori in indicele dela editiea Candrea). Ps. sl.-rom. (de unde trebue sters Soidrit CXLVII, 11 b, care e gresit cetit in loc de boiarii) dn, cundscu, pédne, farina, batri- nédfele. Cod. st. (Daii numai exemplele din Legenda duminicii Cuvinte II 43 sqq.) adondrd-sd, pédnele, scdunul, sptineréa. In Pr. Vor. cuvintele cu anomina); fra loc, in- ceputul sec. XVI, I pag. 17 (dér Ursului=despre Ursul, a- supra Ursului); Maramures, anul 1602-1603, I pag. 24 (ai verit, Odmeri); Bistrita-Transilvania, sec. XVI?, I pag. 24 (in- chiracitre, iraintéa, sdtdmird — saptimin’, insi sdndtdte, mina); Seliste-Maramures, anii 1587-1596, I pag. 24 (cire, inchindcitre, 6miri, irainte, bire) ; Radout: -Moldova, dup& anul 1607, I pag. 28 (sarditate); Suciul de sus-Transilvania, anul 1609, I pag. 29 (fraintéa de doii& ori, mira de trei ori, insi bind, bun, giupinul); Voronet-Moldova, anii 1616-1630, I pag. 31 (va spdre); Cimpulung-Moldova, anul 1616, I pag. 32 (pdr unde vom costé=cit vom trai); Cimpulung-Moldo- va, anul 1616, I pag. 33 (der acddce = din acoace, dintr-acoace) ; nordul Transilvaniei, anul 1628, 1 pag. 43 (veritul); Cimpu- lung-Moldova, sfirgitul sec. XVI?, II pag. 1 (pard, inchirdcitri, sdrdatatie, diraintéa, mire, sdrdtdsi, buri-bdri=buni, mira). —Rotacizmul se intindea, deci, in sec. XVI si XVII in tot nor- dul Transilvaniei, in Maramures si Bucovina. In toate monumentele literare vechi, unde se gaseste, ro- tacizmul prezinta o particularitate, care azi a disparut la Mofi (afar de in cuvintele cireptiste, lirds-lirds, dre-ure [unde)), anume aceia c& vocala precedent& este nazalizata, ceia ce in- seamnd ci 7, inainte de a se preface in r, nazalizase vocala precedent’. Pr. Vor.: cire (ui.ppe, unage), bire (singe, GH-ppe), mére-mire (mepge-an.gpe). mird (2.92), etc. Ps. sch. numai la in-: frapoi (.ppanon), iremd (.ppeaz), etc. Ps. sl.-rom.: cére (uenge), mere (artigos), frima (ppuaia), etc. Cod. st.: demérefa (Aeatenpeya), dumérecd (a8mengens), pird (nx.ppz), firotu (ti- nurafi uppers), vereréa (eenoepk). Exemplele din documentele Bistritei_ vezi-le mai sus. Al&turi cu formele rotacizate cu na- zalizare se gasesc altele rotacizate fara nazalizare. Formele fara nazalizare_sint cele mai putine in Praxiul Voronet si cele mai multe in Psaltirea scheiand.§ 246. 131 Rotacizmul, macarc& in vechile monumente se gaseste nu- -mai la elemente latine, a prezentat totus o vitalitate destul de indelungati, dupicum probeaz& cuvintele strdine rotacizate din limba Mofilor. Macedoromin. a) cinut Dalametra; ferédstd-firédstrda ; minut; murminte; P.B. glosar; arniclu>reniculus Dala- metra; sindzinédz P. B. glosar. virin>venenum P. B. glosar. b) Olymp: mdrmitii Weigand Olymp 47. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: mintit; murmint; séndzir. P.M. glosar. Istroromin: dsird {asina, magarifé) P. I. 53,; Gr (in) 62,, (ar a me iardin, in grddina mea); Gr (in) 62,,(Gr 0 débla, intr-un copac), 62,, (ar a lui tardin, in gradina lui); dar (in) 95 (nr o zi, intr-o zi), 64,, (Gur o ostariie, intr-un han), 79,, (dnr un grdd, intr-un oras), 83,, (dnr ¢ nostre limba, in limba noastra); dnspird (infeapa)>spina 82.9; bire (bine) 1,, 67,3 Otir (bun) 2,3 cari (cinii) 81,,; da- maréfa (dimineafa) 4,,; demaréfd (dimineata) 36,; dirapdt (dinapoi) 36,,; durd (a aduce)>adund 9,; diri (aduci) 39,; ér (in) 83,. (@r ¢ se limbd, in limba sa); firu (finul) 10,, 12; fir (fin) 78,,; galirile (gainile) 61,,; ‘rima (inima) 22,, ai Jari (junii, tinerii) 81,,; mdr (mini, manus) 25,, 7535; mar (mini, manus) 33,,; mara (mina) 75,; mdrd (mina, ma- nus) 2,,; mdrecd (minec&, manica) 82,,; mdrele (minile) 26,; mirdt (dus)>minatus (minat) 13,,; mird (duce) >minat (mina) 36,; mire (ei) >mine 33,,; miru (duc 3 p. pl.) > minant (mina) 23,,; nesémiru (samin p. 1 sing.) >semino 3116; m7 (in) 6, (plerditu s-a nr o bdscd, s-aii_ perdut intr-o padure); 6mir (oameni) 22,,; Omiri (oamenii) 45.; pdre (pine) 265; pira (pana) 36, 815; pird (pin8) 6,5; pir (pind) 99 10, 814; plird (plin’) 1,; posemird (a simana) >se- Mino 39.; pure (a pune) 8,; pure (pune imperativ) 82,,; r (in) 3, (s-a-ncdfdt r-o scornd, s-a incalfat intr-o ciubota), 545 (cdutdt-gw r-o banda de cédru, s-aii uitat intr-o parte a codrului); rapdr (inapoi) 5, (mérs-a rapdi), 16,, (m¢re ra- poi, a merge inapoi); remdré (a raminea) 5,,; sdr (sdnatosi) >sani 53,, 72; sdrd (sinatoasi)>sana 80,,; sire (sine) 1,, 34,; siru (sin) 69,; spure (spune) 2,,; splire (a spune) -50,;; spuru (spun 3 p. pl.) 21,,; fraru (tinar) 763; trdr132 § 246. (tinar) 4,; fire (tine) 51,5; firdt (tinut) 3,, 95, 21, 754; tsdptir (pieptene) 36,,; fSira (cina) 7,; tSird (a cina) 60,,;. ir (un) 1, 65; ur (in) 67,) (ur o ndpte, intr-o noapte) ; Uri (vreo) 47,, (uri pdtru vérze, vreo patru verze); verir (voiii veni) 24,5; verit (venit) 1,, 9,3 verif (venifi imperativ), 42.,; viru (vin 3 p. pl.) 1,4 66,.—Dupa cum se vede, pro- cesul rotacizarii a fost in istroromin acelas ca in dacoromin,. adec& 1 inainte de a se preface in 7 a nazalizat. vocala pre- cedent&, iar aceast{ nazalizare s-a pastrat in mod sporadic. Fenomenul are loc numai in elemente latine. Citeva elemente latine numai aii pastrat pe 7 neschimbat, anume amdndt (tirziii,. dacoromin aminat, participiul lui amtn), gn (annus), cundscu, pufin, pentru care patru vezi P.I glosar, apoi. cdrbunu P. 1. 33,5 si pronumele nedefinit adiectival masculin singular un: un @sir 481, un 6m 51,,, un grdd (un oras) 79,, (un sub- stantival sufere schimbarea: doi stuf s-ur bedast, doi disteptii gi unul prost 1,; au-i ur ni gt, nu-i nici unul nici altul 6,). Alte citeva elemente latinesti cu 7 neschimbat mai da Puscariu, Studii istroromine, II, 111 sqq. In elementele straine 7 ramine- neschimbat: *dm>>croat «an (paimdn pumn>>pumn influintat de sufixul croat -an 65,,); calin (tun) >italian cannone 58,,; cdpotind (manta) >croat kapotina oq 283 CFtina (coroand); >croat kruna 674; igzvind-idzvine (pester’) >croat_ jaz- bina 22,, 58,; ‘ind>croat cal 20,,; id-. pind iapa>iapd 11,; mirina Brachfeld, friche, jachére, chéme- >slav miri pace, de unde si dacoromin miriste Stoppelfeld,. chaume [mirina, miriste aii insemnat dela inceput ,,loc l&sat: in pace", ,loc lsat sé se hodineasci"], 35,,; peturind [ac- centul? pitac de cinci unitafi de moned’]>croat petoro cinci: 26,;); rumanézq (romineasci, neologizmu) 83,.; zidtdn (de aur) >croat z/atan 70,. Un singur element strain, de altfel de- origine obscura si foarte vechiii in romineste (Vezi 3), prezinta: pe n*brénu- (Compar& albanez “brenz-, vezi § 328};, friti, Oas friu-friit:§ 246. 133 1. A. Candrea Graiul din tara Oasului 14>/frenum ; griit, Oas .griu-gria 14>granum; 0, Oas 6 20>vechiii romin Praxiul Vorone{ pag. 69, 137, 152, 167, Psaltirea scheiand ps. 83,, uo>*ud>una, Fenomenul nu existd in macedoromin, exist in istroromin. Macedoromin. a) brin; frin; grin; ind. P.B. glosar. b) Olymp: brinlu Weigand Olymp 67; grin 36; und 80. c) Acarnania: nd-and Weigand Aromunen II 178, 180, 182. d) Meglen: bron; frén; grén; und. P.M. glosar. Istroromin: brdvu; grdw. P.I. glosar. o P. I. 1, etc. 124, ntsint, sunt (Compard 68); simfésc>sentio. —Pentru vechimea fenomenului compara volumtas-volumptas -voluptas>voluntas Schuchardt Vokalismus I, 5. La I, 149 Schuchardt spune: ,,Intercalarea lui p intre ms si mt este cu mult mai veche decit acea a lui p intre mn," iar pe aceasti din urma o pune J, 105 dela 300 ori 350 p. Chr. in jos. Fenomenul are loc in macedoromin, unde si ntscOntin(e)o; ascumtd (pre ~ pe ascuns), ascimtalui {intr-ascuns), ascumtisalui (intr-ascuns), ascumtés (ascuns), ascumtu (ascuns) >“ascuntu>absconditus ; attimféa (atunci) ~tunc; frimte>frontem; timtu (intins) >tentus ; vimtu (vint) >ventus. P. B. glosar. b) Olymp: afimtsa Weigand Olymp 26; vintul 28. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: sint (simfesc). tinféa; frinti; vint. P.M. .glosar. tumféa Capidan Meglenorominii I pag. 138. Istroromin: atunts; frinte; vint. P.1. glosar. 125. nct*-dnru >*-dnulu, vezi ale mele Principii de istoriea limbii 151. Tot asa in macedoromin a): ghilandru (cocolos)>ghiulé- (Dalametra, dacoromin ghiuléa>ture giile) 4--andru P. B, glo- sar; Aildndru (copilandru) >Aifu (fii) Dalametra. In istroromin lipsesc exemple. 128, ndgindi Sezdtoarea . Il 229 (muntii Sucevei). Fenomenul apare des la Munteni-Pa- dureni (I. Popovict Dialekte der Munteni und Padureni 135 sqq.): ardzin>ardzind; cdpdtin>cdpdtind; cdutinu-i>cdutin- du-i; cin iésd>cind iése; cin o fost>cind a fost, ginit >egindit; intilninu-sd>intilnindu-se; stSiin>stiind; une unde; ur o putit>unde a putut. \nsi flamind, grindd, intinde, rind, venind.§ 246. 135 129. ntcontra; crand> crint Marian Descintece 340 (Bucovina?). Macedoromin. a) /indi (linte)>/entem Dalametra (Fone- tizm neogrec ?). | Istroromin: mind (mult) >muant (P.1. glosar) P. 1. 74,,. 130, 2 ndtic>vechiti bulgar neki. 131. ns*absconsit ; timse>*tensit, P. B. glosar. Pentru Olymp si Acarnania lip- sesc exemple. Meglen: finsi (intinse) >fensae Papahagi Me- glenorominii I 102. 132, nvin- vestitus P.1. 8,; dmmefavéit (invatat) >"invitiatus 1455, 59. 133, nndme P.1. 6649; lamer>numerus P. 1. glosar. 134. In Banat, Cris-Mures, Somig-Tisa, Munteni-Padureni n se inmoae inainte de e. Fenomenul are loc cu atit mai pu- {ina consecvenfa cu cit mergem mai mult dela vest spre est. Sporadic si foarte putin rspindit apare el si in Oltenia, Mun- tenia, Moldova, Bucovina, Basarabia. Exemplele le daii din Wei- gand’s II Jahresbericht 248 sqq., IV Jahresbericht 301 sqq., VI Jahresbericht 42 sqq., Iosif Popovici Die Dialekte der Mun- teni und Padureni 135 sqq., si dupa cuvintele normale din VII, VII, IX Jahresbericht si din Weigand Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens. Pentru ¢ de dupa n’ din exemple vezi 35. Banat: bind, burg, cirid, crestsindscd (crestineasc’), dédm- id, domiésc, hodzindsts¢ (hodineste), indlu, fata -ntunecd- ta, Zing (june), lamid (lemue), minddzi (a doita zi), idmu (neamul), 7@ (ne, pronume dat. si acuz. pl.), i@vdstg, pdsin’dg, pang, pundit (puneaii), rdming, rumindgsc, rusing, spind, sing (cine), trdsridstS¢ (trisneste), fSirig (tine), virid (venit). Ins& tSinerdl, tSineréd.—Cris-Mures: bind, bund, cdisttalg (caisi- nele, deminut. lui caisa), céireld, citdpa, cunung (verb 3 p. sing.), dédmig, dumngzdi, indldg (inelas), jupindsd, [amng (lemne), méfriezi, ri-iid (ne, pronume dat. si acuz. pl.), redéj- déa, rdmind, spiid (3 p. sing. si imperat.), Sig (cine), tind, tsind (cine), fin'd (infinit.), vin'd (venit). Ins& cernédla, cine, dédmne, génelor, mine, mine, nédgrd, pune, rusine, strei-136 § 246. nél, tine, tinerél, tineréd.—Somis-Tisa: bin'’e, cdrbtn’e, cin’e, cin’'g, dimin’afa, démn’d, dumin'ecd, dumn’Gzdu, fin’a (funis), Adin’g (haine, vestes), in’éI@, lémn’g, min’e-min’g (mine), ming, ndgrd, nam (neam), re (ne, pronume dat. pl.), nebdut {nebaut), nemincdt, nevdsta, nunela, pumnecéi (deminut. lui pumn), puri (imperat.), piirie (infinit.), rdmind, rusine, spuie, tine, fin’, fin’d (infinit), vin’er. Ins& cernédld, cernésc, cine, dumnéatd, intilnédm, mine, négri, punédm, tine.—Munteni- Padureni: bin’G, bun’e, cdrn’e, cdtdn’dle, cuntn’e (verb, conj.. 3 p. sing.), doamn’G, duhdn'éstse (verb), dumn’atd, dum- wedztti, hdin’ele, Zin’e (june), fem ‘e, min’e, re (ne, pro- nume acuz.), n’evolds, poimin’e, pind, rumin’éstse, rusin’e, sprinsén’dle, sptin’e, Sin'd (cine), Sin'evd, tin’drdal, tsistsi- WGid (batiste >ungur kezkend), wn'e (unde), vin’e (venit). Inst carne, nédgrd.—Oltenia pe alocuri: cin’G-cin’e-cin'i, dumn'e- zai, jun'e-Zin'e, lamn'e-lémn'e, n’evasta, pén'e, rindun'd, vin’e-vin'e (venae), vin'e*.—Muntenia pe aldcuri: ctin’e.—Mol- dova pe alocuri: dumn’edzait-dumn'ezdii, [émn’e-lémn’i, tsdp- tSin’e (pieptene), vin'er.—Bucovina pe alocuri: n’evdstd, vin'er. —Basarabia pe alocuri: n’evdstd, vin’er. Inainte de / n se inmoae mai rar. Banat: bdsin'ild, co- con'ifg, dujman’, dujmdn’ii, dujmdn’ilg, dumn'idzda, in’i- md, izgon’irg, indrdzn'it, inven'indt, zun’ii (juni), min’idt, min’ids, Gdmen’i (oamenii), odihn’ii, périn'ii, porn’it, ruzin’i, sdn’in, striin’ii, ven'it, voin’ic, voin'icd. Insi galbiniodra, granifa, jdlnica, nis (nici).—Cris-Mures: bolovdn’, crizn’icu {Kiister, Kirchendiener), dujman, gain’ildg, in ima, in ‘imuifa, ma-ntiln'ii, intiln’it, Zun’id (tineret&), min’idt, min’ild, n’i- merui, n’imica, nis (nici), stdpin'ilG, strain’, strdin’ii, un ven'ii, ven'it, voin'ic. Ins& cilnic (colnic), dujmanii, ‘hodini, inimit, inimiddrd, lémni, nidéjdg, nis-nis (nici), niskid (niste), périnit, veni (infin.), venit, voinicu.—Somis-Tisa: crdcdr’ile, Adin’ ile, in’imd, intiln’it, lin’ (menses), mesén’i (mesenii), n’ime, wiz (nici), pdun’ifd, simin’ic (siminoc), témn’ifd, ven'i (infinit.). Ins duminica, funie, hdrnici, inimd, minid (infinit.), nici-nis, nime, omenie, peunifd, veni (infinit.), voinicu, voinis (voinici). —Munteni-Padureni: ban’ (bani), bdin’i (bani), cdtdn’iig, cin’i- lor, croncdn’i (croncanii), cumpen’it, galben’, in'ima, o-nttl- wit, jiidvir'ile (fiarele), min’iid (verb, 3 p. sing.), n’t5 (nici), omen’i (verb), ven’i (perf.), ver'it. Ins& dni, bani, bunt, cd- tdnidscd, cdtdniie, croncdni, harmonica, harmonisele, o-n-°§ 246-247. 137 stilnit, nidgrd, Nidmfu, nis, nists¢ (niste), slijnica, venind, venit.—Oltenia pe alocuri: én’imd, lun’ (zitia).—Muntenia pe -alocusi: /itn’ (ziiia).—Moldova pe alocuri: cin’i, inim?, lin’ (zitia), vin'i (venae).—Bucovina pe alocuri: cén'i, in'imd, lin’ (zitia), vin'i (venae).—Basarabia pe alocuri: cén’i, in'ima, lin’ (zitia), vin'i (venae). Compara 95, 107, 116, 144, 155, 164, 175. 135. n a c&zut in atfif>eccu + tantus; cdtrd>contra; -cit>quantus, prefixul con- (cuftind>con---fundus, cu- prind>comprehendo, cutrémur>*contremulo, cutrier>con- tribulo). Inainte de spirante, in special inainte de s, in cuvinte ca cuvintmensa, mdstird>mensura, mustru>monstro, rdmdse>remansit ciderea lui n este ante- romineasc’. Vezi Grandgent [ntroduzione § 311. Tot asa in toate dialectele. Macedoromin. a) ahintu-ahit (atit); citrd-cdtrd; cit (insd niscintu); cutrédmur, cutriyir, cuturbur>*conturbulo. P. B. glosar. b) Olymp: ahdntu (atit) Weigand Olymp 25; citd (catré) 84; cit 81. c) Acarnania: Kéf (cit) Weigand Aromunen II 182. d) Meglen: cotru (catra); ct (cit). P.M. glosar. Istroromin: acdt (atit); catra-cdtrd; cdt. P.L glosar. § 247. 136. Pe tot teritoriul rominesc, afaré de Banat (unde ‘fenomenul are loc numai inainte de / final fix), in mod mai mult saii mai putin consecvent si in proporfii mai mult saii mai putin mari (in modut cel mai consecvent si in proportiea cea mai mare in Moldova si in macedoromin), petymon obscur, dar probabil bas- tinas; ddspicd->despico ; perit>*piereo>péreo; pidtra>138 § 247. *pietra>pétra; piépt>*piectus >péctus; picdt >romanic. picc-, vezi Meyer-Liibke Roman. etymol. Wérterbuch; pin=> Pinus; priséph>percipis; spic>spica; stirpit>exstirpo ; stuph (pl. dela stup> oxixog: Pascu Etimologii rominesti).—Cris- Mures : Griph-drip-dripki- '-Grik-Gripti (aripi); keptand (infin.) >"piectino>péctino; keptdndtd; pérd (piere); pidptsen- pképtin-kidpten-taptin-tsdptsen-thidpten>“piectine, pécti- nem, pidtra-pkidtrd -ptatrd -ptSdtrd -kiatrda-tatrd-tsdtra ; piépt-pképt-ptépt-ptsépt-képt-tept-thépt-tsépt; picd (3 p. pl.); pin-pkin.—Somis-Tisa: dripi-dripk-dript-dripts ; ketri- céle; lipi-lap-liph-lipk-lipt-lupts>lupi; pidtrd-pkidtra- ptdtrd-ptsdtrd-kidtra-tatra-tsdtra; _piépt -képt-tépt -tsépt; piéptine-ki¢ptine-taptine-tsdpten ; ptérde>*pierdo>pérdo ; ptic (pic, picdtur’); pticdt; ptice (conj. 3 p. sing.); spictif; sustind (suspina) >suspiro ; sustinind (suspinind).—Jara Birset si Jara Oltului: dripk ; képtine; lupi-lupk ; pidtra-pkidtra- kiatrd ; piépt-képt; suskin (suspin, substantiv) >suspirium. —Sudestul Transilvaniei: aripk-arik ; képtene-kidptene-kép- tini; lupk ; pkidtrd-kidtrd ; képt—Munteni-Padureni: petri- tséle; pidtra-pkidtrd-ptsdtra ; piépt-ptépt-ptsépt-tépt-képt ;- piéptan-piéptsen-ptépten-tséptsen-tépten-képten ; pierdut; piére; picdt; picd; picurdt; picuri; piita>"pilla; spic; Spin’>spina.—Tara Oasului: drepf; hutpk (vulpi) >vulpes ; inspiindt-inspsindt; luphi,; pidtrd -ptdtrd -pfidtrd -psidtra ; ptic; pticat; piicd-pficd-psicd ; piicdturd-pficdturd ; piicurd -pticurd ; pigie-ptéie (pereat) ; pi¢le-phi¢fe-ptéle-pfi¢le-psi¢le >"*pielle>péllis ; piépt-phiépt-ptépt-psiépt-tépt-fiépt ; piép- tene-ptaptan-psiéptine-téptene-fiéptine,; piérsdcd-phiérsd- cd-ptiérsdcd-psiérsdcd>>"piersica>pérsica; sim-piétru-sim -ptétru>“pietru>pétrus ; piiscd-pfigscd>romanic pif-, vezi’ Meyer-Liibke Roman. etymol. Wérterbuch; piitid-phiiid-pfitid- psitid; spiin-sptin-spsin; teptdnd-fieptdnd (a pieptana). In privinta acestor variante Candrea 11 face observatiea : «Pt, psi se gasesc la generatiunea mai tindrd si in deosebi la copii‘. Oltenia: dripi-dripi-driph ; lipi-liph-lupk ; pépt-piépt-| ‘pképt képt ; pidptsin: pid ptan -piéptene -pképtin-, -pképkin -képtin ; pidtrd-pkidtra-kidtra,; pierdut; pin.—Muntenia : A ee -drik-aripi-aripk-arik ; lapi-lipk-lak ; pidtrd-pkidtrd-kida- tra; piépt-képt ; piéptine-képtine ; pierdui-kerdii; pierdut ; picd-chicd ; pin-kin.—Moldova: aripk-aript-arik-aripts ; cesti (,a tia cepurile bradului Sezdtoarea V 56, muntii Sucevei}-§ 247. 139 >*cepi>cippus; cinki (campi); deskic (despic); dziskicat. (despicat); inkiedecdt; kéli; képt-tépt-tsépt-pkiépt-péépt- Cépt (aceste trei din urma forme din Revista Noii& V 291); képtini-tdptine-tsdptsin’e; kér (pereo); kérd; kérsic, kict (pica 3 p. sing.); kin-pkin (pinus); kigci (piscé 3 p. sing.); kidd ; lapR-lopt-lapts-lipé (aceast& din urma forma din Revista Nota V 291); pkidtrd-ptatrd-ptsatra-kidtra-tatra-pédtrat -Cdtrd (aceste din urm& doiia forme din Revista Noiié V 291); pricéki; riuki; scd&ki (sc&pi); skic (spic); stirkt (stirpi) ; staki- (stupi, subst. pl.); sdrkii—Bucovina: aripk-aript-arik-aripts ; képt-kidpt-tépt-tsépt ;_ képtin-képtini-kidptan-képtin'i-tap- tini-tsaptsin-tsdptsin'i-t8d ptsini-tséptini; lip -lapt-lipts ; ptatrd-ptsdtra-kidtra-tsdtrt; sdrk ; tin-ptsin (pinus).—Basa- rabia: arik ; képt-kidpt-tépt; képtini-képtin’i-téptin ; kidtri -tatri; lupk-lupt; sdark. b) Banat: piSér > petiolus; spindre~>spinalis.—Cris- Mures: pisér-pkicior-pticior-ki86r-kiciér.—Somis-Tisa: aprop- tSiét (apropiat); piciér-pkicir-pticior-ptsisor-pcicior-ki8or -kicior-tsis6r-ciciér.—Tara Birsei si Tara Oltului: piciér-pki- ciér-kiciér. —Sudestul Transilvaniei : kiciér.—Munteni-Padureni + apropiid (infinitiv); piSddre.—Tara Oasului: aprdopii-apropti (apropit, p. 1 sing.); cimptiie (cimpie); cimptii (cimpii); pliciér-pficior-pticior; scdrptin-scdrpfin>scarpino Puscariv Etymolog. Warterbuch; spiindre-spfindre-spsindre.—Oltenia : picior-pi8or-pitsor.—Muntenia: picior-pkicior-kicior ; spinare. —Moldova: aprokiét; aprékiit; kisez>pinso, piso (indoios dac& trebue pus sub b orisub a); pAisér-pti8or-ki8or-kicior- t8i$or-Cicl6r-ticlor-pCicior-Kticior-tkictor (Vezi pentru cele 4 forme din urm& Sez&toarea I 88, judeful Suceava); scdr- kin ; skindri. \ns& cimpie, vezi Tara Oasului.—Bucovina : ptisor -ptsisor -ptitsor-ptsitsor -ti86r-kis6r-kitSor-tsi8or-Cicior-tsi— tSor-ptsor.—Basarabia: fiSdr-ki86r-kicior-Ciclor-kéor. c) Banat: copild; copilu; lipit; peperic (pipirig); pi- paiit; pistodld (pistoale); pitsd (pite); topi.—Cris-Mures > copii; pipdit; toki (topi infinit.).—Somis-Tisa: copi (copii) } copile; captitdn (capitan); coptsil (copil); pitd-ptitd; pifi- gusi (pitigoii, etymon obscur); pivnitd; pdptilor (popilor) ; po- toptim ; tamptindfe (intimpinare); ftoptit (topit).—Jara Birsei si Tara Oltului: copil-copkil—Sudestul Transilvaniei: copkil. —Munteni-Padureni: copii; copil; pimif (pivniti); potopit.— Tara Oasului: alipti (infin.); conoptistirifa; coptil-copfil ;140 § 247. pignitd (pivnita) ; pistiodle ; pistidl; poptit (popii, genit. sing.) ; ptitd-pfitd-psitd (pita); timptind (intimpina, intilni).—Oltenia : copii; copildria; pistédle; pripi (intiv.); stilpi (stilpii).— Muntenia: copil-copiil-copkil-cokil; opiinci; pdopki (popii, pl.); topédscd.—Moldova: cdsdkésc, cdsdkire, cdsakit (cdsi- pesc); cirkésc, cirktre, cirkit (cirpesc); conokiftirifa-conokis- tiri{d (conopistirité>vechiti bulgar konoplia + Sturifi, vezi ale mele Principii de istoriea limbii 109); copkil-coptil-cop- tSil; kipdid (pip3ii) ; kipér; Kir (pir, triticum repens L.); ki- ron; kirostii; kistol; kitdr; kitd (numai in izolarea ,,acu mi-i chita"); Aifdrie; kivnifd; likésc, likire, likit (lipesc); okinci -opkincd-opcincd (aceste doiii forme din urma din Revista Noiié V 291); poki-popki-pdpé (aceste din urma doiid forme din Revista Noiié V 291); potokésc, potokire, potokit (po- topesc); prikésc, prikire, prikit (pripesc); stilki; tokésc, to- kire, tokit (topesc). Insi capitan; intimpin, intimpindre, in- timpindt; vezi Somis-Tisa, Jara Oasului—Bucovina: copkil -coptil-coptsil.—Basarabia : copkil-coptil. Daci udm in considerare Moldova, unde fenomenul are loc in modul cel mai intens, inregistrém neprezenfa lui in ur- matoarele cazuri. Pentru a‘): véspi, nu veski>vespae, prin analogiea singularului vespe; vilpi, nu vulki>vulpes, prin analogiea singularului vilpe.—Pentru b'): p ramine neschimbat a) inainte de -i final sonant>>-e (Vezi 38): sdrpi, nu sdrki >sérpe; pricépi, nu pricéki>pricépe>percipit; rupi, nu raki>rupe>rumpit. §) inainte de in>én: inping, mu in- king>"inpéng>inpingo. 4) inainte de in>in: spintec, nu . skintec>"*spintec>*expantico. 2) cind a avut loc o sincopa a unei consonante intre p si i: pintre, nu kintre>printre> _per-+-inter. «) in alte cazuri, unde i este fixat de curind ori chiar nu-i fixat: cdpite, nu cdkite>capita; pi, nu ki>per. —Pentru c'): p ramine neschimbat a) inainte de in>én: pin- ten, nu kinten>vechiii bulgar pétino. 8) inainte de in>in: raspintie, nu raskintie>rdspintie>vechii bulgar raspdtiie. -) in diferite cuvinte, care s-aii introdus tirziti: pidfd, nu kidfd Dneogrec mdsox; pitdc, nu kitdc>bulgar petak; pizmd, nu kizm@>neogrec xiopa; Spitdl, nu skitdl; etc. Macedoromin. a) a) ardik (rupi) ; drif (aripi); képtu (piept); - kér (pier); kérdu (pierd); kiddic (inpiedec); kiddicd (piedecd) ; kidle (piele); Aidptin (piepten, verb); idptine (pieptene) ;g 247. 141° kidrdire (pierdere); kidtrd (piatra); kic (pic, verb); kin (pi- nus); (ak (lupi). P. B. glosar.—b) aprokid, aprukidre, apru- kiard, apruktata (apropiii) ; Ciciér-cior (picior); kisédz (pi- sez); scdrkin ; skindre. P. B. glosar.—c) alikéscu (lipesc); cé- kild (fat& mare); isd (iad)>probabil siccx smoala; pipér-ki- peér; pistodld-pistold (pistol); pitd; tukéscu, tuki (pert.), tu- kita (topesc). P. B. glosar.—a‘) vilki P. B. glosar. —b') 2) sdr- pile P.B. 9. @) pingu P.B. glosar. y) dispintic P. B. glo- sar. 2) printrd. «) cdpite; pi. P.B. glosar. b) Olymp: ‘idle Weigand Olymp 41; kidptine 41; kid- tréd 28; kiéptu 26; kin 41; luki 31.—c) coniki pl. dela conipe (tintar) >neogrec xovveim 41.—b') «) cdpefe 30. c) Acarnania: b') «<) pitrédcd, pitrecii Weigand Aromu- nen II 178. d) Meglen: a) Aidptin (verb); kidptin (subst.); kidrsic (piersic); Aidrsicd (piersica); kiépt. P.M. glosar. Insi iéripi (aripi) ; pédicd (piedect); pér (piér); pérd (piérd); pic (verb); pin (pinus). P.M. glosar.—b) prokii (apropiii); scdrfin (scar- pin). P.M. glosar. Insa picior P.M. glosar.—c) cupildg (fla- c4ii bun de insurat); lipés, lipit (lipesc); pistddld (pistol) ; pita; tupés (topesc). P. M. glosar—b') a) sdrpi; rupi. P.M.. glosar. «) cdpiti. P.M. glosar—c') ) pizmés (pizmuesc) P. M. glosar. | Istroromin: a) clépt>kiépt (piept) P.L. 4349; ¢Sdptir~ (pieptene) 36,;, Inst plérde (pierde) 74.,; plerdutu (pierdut} 699 4255 T2o4; plerziit (pierdut) 614, 72y»—b) pitsor P. I. glosar.—c) pistold (pistol); topésc, topi, topit. P. 1. glosar. Asupra vechimii fenomenului s& se observe locul din Can- temir Descriptio Moldaviae ed. Papiu Ilarian pag. 151 (la Has- deu Etymologicum Magnum 2231), dup& care pe vremea auto- rului pronuntaii ki>pi (kizmd>pizmd, kidtré>pidtrd), gi >bi (gine>bine), gi>vi(gie>vinea), n’i> mi (n'ie>mihi) fimeile si acei dintre barbati care fusese supusi mult influintiz mamelor lor. In scris kicior apare intr-un document moldove- nesc din 1644, Hasdeu Arhiva istorict I; pag. 87 (la Hasdeu Etymologicum Magnum 2232). Pe macedorominul k>p eii il ga- sesc probat inc& din anul 1156 in numele Bzoidsos 8 Tirvtidoduns (Niketas Akominatos pag. paris. 67), pe care il interpretez ca finfi luk, quinque lupi. Dupi Starkey, la Meyer-Liibke Palata-142 § 247. lizarea labialelor, in Dacoromania, anul I, pag. 14, ,,trecerea dela pi, bi, mi la pki, bgi, mni exist’ in Muntenia numai in gra- jul fimeilor; dinpotriva fi devenit Ai, vi devenit yi, Si e tot una de raspindit intre barbati ca si intre fimei’. 137. ptseptem Schuchardt Vokalismus I 114. 138. ptfapt P.M. 31,,; fata (facuti)>/fdptd 17,.; pristét (primesc) > pristépt>pri- (prefix bulgar) + sfépt = dacoromin astépt 27,,; stéfi (astepti) >stépfi 35,; stitd (astepta) >stiptd 10,,. Istroromin: acdfu. P. 1. glosar. In Zeitschrift fiir roman. Phil. XXVIII 615 Puscariu vrea s& stabileasct legea pt inainte de accent ins (pronume) P. B. glosar. sub + sub + ala (supsuoara) << sumsédrd P. B. glosar. b) Olymp: ndssi (pronume) Weigand Olymp 31. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: gs (pronume) P.M. glosar. supfdsddra (sup- suoard) P. M. glosar. Istroromin: dns (pronume, feminin) P. I. 14,.. Compara campsarius, sempsit (saepsit) Schuchardt Voka- lismus I 114. 140. pspdpséscu>neogrec éxavsz (citeste épapsa) C.D. IV 22559; nipaxit (fara incetare) >nipdpsit C.D. IV 187,.. 141. ps initial croat psovati psujem P.1. 56, 142. pr croat prijesan prijesna P. I. 7355. 143. pcroat istupati P.1. 18,4. 144, In Banat, rar, intre p si e, /, in Jara Oasului, in mod regulat, intre p si /, in Muntenia, foarte rar, intre p si i se intercaleazd un / epentetic. Banat (Exemplele din Weigand's Ill Jahresbericht 248 sqq.): rupie (3 p. sing.); scdpid (con- junct. 3 p. sing.); /ipiif—Tara Oasului (I. A. Candrea Graiul din ~ 11): copitl; inspiinat,; piicd ; piicdtird; piicior ; pii- curd ; piir; piiscd; piitd; pili; scdrptin; spiindre; sto- piit (stupit) ; ruptind.—Muntenia : optinci Weigand’s VIII Jahres- bericht 294. Compard 95, 107, 116, 134, 155, 164, 175. § 248. 145. Pe tot teritoriul rominesc, afara de Banat, Mun- teni-Padureni, Meglen si Istria, in mod mai mult sai mai putin consecvent si in proporfii mai mult sai mai putin mari (in mo- dul cel mai consecvent si in proportiea cea mai mare in Mol- dova siin macedoromin) balbi; albin’é>alvina, albin'ila ; bing >"*biéne>béne.—Crig-Mures: ada (abia) >*abéd>*abé>vix, vezi 22; bin’G-bin'e; zbierdt (etymon obscur, din acelas ra- dical ver- ca si albanez vdrrds zbier?).—Somis-Tisa: bin’d -bin'e-bdin'e-bgine (acest din urma in Salagiti-Szilagy, Revista Noiié V 291); corbi-cérbg-corg-cérbd-cord-corbdz>corvi; iérbd’ (ierburi) >herbae.—Tara Birsei si Tara Oltului: albind -albgind-algind ; corbi-corg-corbg.—Sudestul Transilvaniei :144 § 248. algind-argind; cérg.—Munteni-Padureni: bin’e-bin’e-bin’é ; iérbi (ierburi); Iimbi>linguae; orbit>orbus; porimbi> palumbi.—Tara Oasului: athyind-atbdind-atbdzind-atbzina ; byine-bdine-bdzine-bzine; cerbyice-cerbdice-cerbzice>cer- vicem ; poritimbdi-porumbzt ; sbderind.—Oltenia: bin’e-bine ; corbi.—Muntenia: biine-gine; cérbi-cérbg-corg; si-ntrég >interrogo.—Moldova: agié (abia); dig; albgind-algind- aldind-aldzind ; cérg-cérd-cordz-cérbg-cérbg-corg (cele tref din urm& forme din Revista Noiié V 291); gine-bgine- bgine (cele doitd din urm4 forme din Revista Noiiaé V 291); ling (limbi); poring; sérg, sorgim, sorgifi, sorgi, sorgit >sorbeo; zgér.—Bucovina: albgind-algind-aldini-aldzint albdzind ; cérbg-corg-corbd-coérbdz.—Basarabia : algind-al- dini; corg-cord. b) Moldova: d/gie>dibie>alveus.—Pentru alte dialecte lipsesc exemple. c) Banat: bisu (biciul); bid (bice); grabi (infin.); 1ubi (infin.);- iubirg (iubire); tubit; impodobit; sdbid ; vorbi (intin.); vor- bim; vorbit.—Cris-Mures: vrdbgie -vrdbge-vrabde-vragie- vrade-vrabdzg (vrabie).—Somis-Tisa: Bdistrifd ; bund (bumbi); ibdésc (iubesc) ; tbdi (iubi, infinit.) ; ibdit-iubit ; robdie ; robdit ; sdbde-sdbdia; vrdbie -vrab gid -vrdbdg -vrabdig -vrabdzid, —Jara Birsei si Jara Oltului: vrdbie-vrdbgie-brabgie.—Sud- estul Transilvaniei: vrdbgie-vrdgid.—Munteni-Padureni: sdbifa -sdbia-sdbia.—Tara Oasului: byét-bdét-bziét (biet, etymon obscur) ; bumbdi-bumbzi (bumbi); ibyit-ibdit-ibzit (iubit) ;. izbyit -izbdit -izbzit (izbit); sdbyie-sdbdie-sdbzie-sdbdzie ; trimbyitd-trimbdita -trimbzita (trimbita).—Oltenia : biciit ; c- bilifa ; tubi (infin.); sdbibdra ; scobind; vrdbie.—Muntenia : iu- bim, iubit ; ne-mpodobim ; vorgit ; vrdbie-vrdb gie-vragie.— Moldova: bung; cogilifd ; gét (biet) ; Siciit ; gilésc (bilesc, inal-- besc); gir (bir, impozit); Géistrifd; gizuit (bizuit); gragi, gragit (grabi, grabit); izgire, izgit; inpodogire, inpodogit; Tog; rogie; rogit; sdgie; sldgésc, sldgi, sldgit; vorgit -vorgim-vorgit; vrdbgie-vragie-vradig-vrabdzid. Insi iu- bire, iubit, vezi Somis-Tisa, Tara Oasului—Bucovina: vrdbgid -vrabde-vrabdii-vragid-vragii-vrabdzie.—Basarabia : vragii -vragid-vradie. Daca ludm in considerare Moldova, unde fenomenul are loc in modul cel mai intens, inregistram neprezenta lui in urmatoa- tele cazuri. Pentru b'): 6 rémine neschimbat a) inainte de -i§ 248. 145 final sonant> -e (Vezi 38): hérbi, nu hérgi>fiérbe>fervet ; sddrbi, nu sddrgi>sddrbe>sorbet. 8) inainte de in>én: ferbinte, nu ferginte>fervéntem (Vezi 24). ¥) in cazuri unde i este fixat de curind ori chiar nu-i fixat: biséricd, nu gisé- ricd.—Pentru c'): 6 ramine neschimbat «) in cuvinte introduse relativ tirziti: biruiti-biruésc>>ungur birni. @) intr-un cuvint ca iubi, iubire, iubit, foarte vechiii si foarte intrebuintat, unde pentru pastrarea lui 6 nu se poate da nicio explicare. | Macedoromin. a) a) digi; algind; corgi; gine; hérgi (fierbi, ferves); purtingi; sorgi. P.B. glosar.—b) Lipsesc e- xemple.—c} sldgéscu, slagi (perfect) P. B. glosar.—b') a) Aidrbi Dalametra. y) bisédricd P.B. glosar. b) Olymp: a) corg; gine; hérg. Weigand Olymp 41.— c) sclag (slabi) 31. c) Acarnania. a) pdftingli (porumbii) Weigand Aromu- nen II 178. d) Meglen. a) dfbi; albind; bini; cdrbi. P.M. glosar. —b) Lipsesc exemple.—c) sldbés, slabéd (imperf.) P. M. glosar. Istroromin : a) albird; bire; corbi. P.1. glosar.—b) Lip- sesc exemple.—c) bifs (biciii); s@b[d (sabie). P.1 glosar. Asupra vechimii fenomenului vezi 136. 146. 5 intervocalic, intre doiid vocale sonante, in elemen- tele bistinase, a ‘disparut, dupace prealabil s-a prefacut pro- babil in w (spiranta bilabial fonict) si @. «) -abam, -abas, -abat, -abamus, -abatis, -abant<-d (vechiii romin), -di, -d, -dm, -dfi, -dti (adund, adundi, adund, adundm, adundti, adundi) ; bibonobis, supsutidrd>"subsubala, votid>vobis, @ este o rdmasifi a lui 6. +) in avém>habemus, avéfi> habetis, avére>habere 6 s-a pastrat ca v (din w) prin di- ferentiare, pentru a se deosebi verbul de auxiliar (Vezi ale mele 10146 § 248. Principii de istoriea limbii 33, 211). Formele de imperfect a- védm>habebamus, de periect avii>habui, de participii avind, avit>habendo, “*habutus, sint analogice dup avém, avéfi, avére (Vezi ale mele Principii 33, 69). dre—=habet este forma de infinitiv “are>Aabere, introdusa prin analogie alituri cu a>habet (Vezi ale mele Principii 69). © intervocaliccw este anterominesc. Vezi Grandgent In- troduzione § 318. Fenomen comun tuturor dialectelor. Macedoromin. a) «) adundm; bédi; cdl; cot; vided; ai, aém, aéti, dit; dre; idrnd; Tértu; nidr-ndur; scriti; sét; P.B. glosar; triir Dalametra. @) nddiid; sumsddrd ; védiid. P. B. glosar. ) avém, avéfi, avédre. avédm, avii, avutd. dre P.B. glosar. b) Olymp. «) cdlcdm Weigand Olymp 98; bédu 34; cal36; ardédm 98; di, du 100; dre 100; nudr 31. 8) nddtia 16; védiia 76. y) avém, avéf, avédre 100. avédm, avui'100. dre 100. c) Acarnania. «) mdcd (mincd) Weigand Aromunen II 182, std 180, trimurd 182; mutrédm (priveam) 180; di 180. +) avéd 182. d) Meglen. «) rugd P.M. 9,; béi; cal; cot; P.M. glosar; vindéd P.M. 6,; di, dit; dri; idrnd; Tért; nor; sét. P.M. glosar. 8) suptdsddrd (supsuiidra) P. M. glosar. 7) vém, véfi, véri P.M. glosar. v¢ 65, vai, vit P.M. glosar. dri P. M. glosar. | Istroromin. a) bgvu (beaii, -v->-d-); c@ (cal); cot; P. I. glosar; puté (putea, “potebat) P. I. 64,; ai (habes) 42,, d-dii-dv-dw-qw-o {habet, habent) 14, 19 s2 1817 1995 2209 Sos 5712 6151 34 Gm (habemus) 3759 405, 5404, Gf {habe- tis) 23,, 48;; dre (habere) 2,, 51,5; farng; nor. P. 1. glo- sar. y) vé-vé-avé (habere) P. I. 115, 13, 34,.. vit (*habu- tus) 1,. dre==habet 2,, 51,5. Formele dri-Gri-dre-drd (ai, habes) 45, 31,9 41, 67, 68,, dren (accentul? avem, habe- mus) 41, 46,, aréf (accentul? avefi, habetis) 10,,, dru (aii, habent) 9,, 48, 53,; sint analogice dup’ dre=habet>ha- bere, vezi ale mele Principii de istoriea limbii 69. 147. Posterior fenomenului de supt 146 a avut loc cade- rea lui 6 intervocalic atunci cind vocala de dup& 6 era un i consonant: subeocibrum (Vezi Puscariu Etymolog. Wérterbuch) ; faur>fabrum ; intunéric>*intenéuric >>tenebricum; lduriscd>labrusca; linec>lubrico. créer, crier nu-i “crebrum, ci “créberum; din deminutivul “crebellus anume (cerebrum, dar in Lateinische Elemente im Rumanischen 275, pe motiv ca din *creberum trebuia s& jas’ numai decit crer, din care nu s-ar fi putut dezvolta créer, crier, propune ca etymon pe “crebrum, din care s-ar fi dezvoltat intiiti “*créur si apoi din acest din uma prin asimilatie créer, Fenomenul e anterominesc, Grandgent Introduzione § 318. E comun tuturor dialectelor. Macedoromin. a) fir (ciur); fdvru>*fatru; ntunédric (subst.); nfunédric (verb) >tenebrico ; alinic. P. B. glosar. b) Olymp: fdvru Weigand Olymp 57. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: citir; antunéric (subst.); luréc (Iunec). P. M. glosar. criél P. M. glosar. Istroromin: /Sdir (ciur). P.I. glosar. 149. bl<.ul; stdul>stablum>stabulum; sild>*subla >>subula.—Fenomen anterominesc, Grandgent Introduzione § 318. Macedoromin: a) sti/d P.B. glosar. d) stild P. M. glosar. Istroromin: sug P. 1. glosar. 150. bnébula (pentru né->né vezi 24, 121); ruig>rubus; uger>uber. Africatizarea lui g in cu- vintul din urma probeazi ci bcociodbd> compar rutean Xofitibiti sia, a se incovaia, ase sprijini aple- cindu-se ; metédhnd>betédhnd Dosoteiti Proloage 220,, Se- z2ktoarea V, 37>betédg>ungur beteg (Compard in special ru- teanul—din ungureste—beléga, cetit betéha) ; remind (venit, tain) Lexicon Buda>praebenda (Probabil insi la acest cuvint avem a face cuun *praemenda prin analogiea lui commendo). Sporadic apare fenomenul si in macedoromin: sum>>sub (sum gorfu P.B. 184, sum capitinlu 283, sum drburele afél 348, sum cloce 461). 152. b>netrébnic Se~ zatoarea III 83 (muntii Sucevei); vdrvile>vérbele Iosif Po- povici Dialekte der Munteni und Padureni 159. 153. 6"*sibbete>turc sebebiiét (cauzi). Meglenit sibép P. M. glosar. 154, b

*bd- tédz etc. P.B. glosar. Meglen batijuini, batizari. P. M. glosar. 155. In Muntenia, rar, intre 6 si i se intercaleazi un i epentetic: biine, iubiim, ne-mpodobiim. Textele din Weigand's Vill Jahresbericht 279 sqq. Compara 95, 107, 116, 134, 144, 164, 175. § 249. 156. ¢+7 vechiti (Vezi 24, 39, 51) + vocald s-a africatizat pe tot teritoriul rominesc, printr-un fenomen de alu- necarea sunetului anterominesc (cu exceptie de ¢-+ ié>é, care nu s-a africatizat in celelalte limbi romanice). Cunoscut feno- men latin popular. Si anume: a) ‘+++ vdc (afari de a, e) <¢-3-t§ + véc (Pentru distributiea lui ¢, S>¢, tS>¢ vezi pi- ciér sub 136 b). b) f+-i-+4 orf 6comptus-iolus), ci se datoreste ori derivirii dela radicalele plurale cdrinf-, cuminf-, ferbinf-, mdrinf-, vinef-, rdutdf-, urif-, ori maj degrab’ faptului c& norma stabiliti’ de alunecarea su- netului romineasc& cere ca ¢ dintr-un cuvint s& se prefacd in f inainte de 7 consonant ori de un / asdman&tor cu / consonant, cum este -/ final scurt afon (Vezi 157, compar’ 50 7). La elementele striine dac& se intilneste africatizarea lui f in derivate (Si numai in derivate se intilneste) cu sufixe ince- patoare prin 7+ vocal, avem de a face cu un fenomen de a- nalogie. argdjél, ciuboféle, clopofeél, logofefél, lopdféd, sco- bifél datoresc pe f normei c& ,lui f din primitiv cor&spunde un f in derivat’. : Macedoromin. a) a) crd¢tin-ciréin Dalametra; ficor ; ncli- ndéine; P.B. glosar; micicd Dalametra (mdfticd din P.B. 355 Veria-Macedonia este neogrec partotxa); mincuind-minci- ne; ¢iéér-Cér (picior) ; fucine (t&ciune). P.B. glosar.—b) a- ndlfare; acdf{d-acdfd-acdfdre-acdfatd; cdfdl; tin; tard; anjdrfu; fds (tes); yifal; nvitd-nvitdre-nvifat. P. B. glosar. —c) bdlfu ; uspéf; pdtdscu; put. P. B. glosar. b) Olymp. a) fifér Weigand Olymp 52; fifdr-for (picior)§ 249. 151 52.b) cdfdiid 36; yifél-ghifél 42.-c) negof 28; piifu 34. —f de sub a>é. c) Acarnania. c) mpdrt>impartio Weigand Aromunen II 178 d) Meglen, a) cdréun; ficdér ; ancfindéini ; minéand ; pi- or; rugdéuni ; tacuni. P.M. glosar. ma¢cicd Capidan, Megleno- rominii, I, pag. 129.—b) nalfo (inalfA); café (acdta), cafém (ac&fam), cdfdri (ackfare); cafel; fon; fara; anfort; fést; jos; vitol; anvifait, anvifdt. P.M. glosar.—c) pdfds (patesc) P.M. glosar. Istroromin. a) fetSor; pitsor. P. 1. glosar.—b) acafd-cafd, acatdt-cafat; firu (tin); fés; vifé (viel). P. I. glosar.—c) pref; put. P.1. glosar.—ts de sub a><¢. 157. ¢+-i fix ( si i final in anumite inprejurari, vezi 38, 49), in elementele biastinase, se preface in africata f pe tot teritoriul rominesc: barbati curdt>curatus)< curdfire, curdfit; “cutitus (>cute, co- tem) tibi) -imen). Tar la multe derivate a putut sd lucreze norma ca ,unui ¢ din primitiv corispunde un f inainte de i din sufixul derivatului“, norma formata prin derivarile dela radicalul pluralului, prin e- ventualele africatiz&ri datorite alunecdrii sunetului, si int&rita de faptul c& ¢ devine f inainte de 7 consonant si de / final scurt afon. Compara 156. La elementele stréine dacd se intilneste africatizarea lui ¢ (Si ea se intilneste numai in forme), avem de a face cu un fe- nomen de analogie. De pild& bdlfi, ddlfi, pldti, plurale dela baltd, daltd, plata; inhditi, prégefi, persoane 2 sing. dela inhdit, préget, uu sint doar esite din niscai bdlti, dalti, plati, inhditi, prégeti, ci sint producte de analogie dup& modelul pGdrtd-porti, rodtd-roti, ciget-ciigeti, scdt-scofi.152 § 249. Macedoromin. a) cufit; dinfi; scofi; porti; fia. P.B. glosar. b) Olymp: bdrbdt Weigand Olymp 51; bdf 51; cufut 31; dint 51; fia 76. c) Acarnania: f (tibi) Weigand Aromunen II 180; port >*portis 180; tif>toti 182. d) Meglen: cufgt; dinti; dff-dft (tibi). P. M. glosar. Istroromin; cufit; dint P. 1. glosar; fiie P.I. 755. In afari de teritoriul rominesc fenomenul se mai intilneste numai intr-o parte din teritoriul retoroman, Meyer-Liibke Gram- matik der roman. Sprachen I § 420, si in dalmata, Bartoli Das Dalmatische II, 386. 158. Inainte de orice alfi 7 in afard de cei specificati sub 156, 157 ¢ rimine neschimbat : annotinus>én : attingo<"aténg cefatidn, ci este derivat prin sufixul de origine slava -idn din cetdfi, pluralul lui cetdte, si ferbinfédld nu este doar>ferbintidld, ci este derivat prin sufixul de origine slava -édla din ferbinfi, pluralul lui ferbinte. In special s& se observe c& la derivatele prin sufixul -ie>romanic -/a, latin + a (Vezi 529), ca bdrbdfie>barbdt, betie>bédt, frafie >frate, avem cu mai mult& probabilitate a face cu niste derivate din radicalele pluralului decit cu o alunecare de sunet, macarcd é din acest sufix a fost fixat probabil din cele mai vechi tim- puri ale limbii romine. La asemenea africatiz&ri aparente inainte de altfel de i decit cei specificafi sub 156, 157 a putut con- tribui si analogiea prin norma c& ¢ dintr-un cuvint devine f inainte de ¢ consonant si inainte de i din sufixul derivatului. Vezi 156, 157. In cuvintele straine ¢ inainte de i se pastreazi neschim- bat: éftin>neogrec edSqvsz, pdtimd>neogrec xédnua, pustiit >vechiii bulgar pustti, tréstie>vechiti bulgar tristi, etc.§ 249. 153 Macedoromin. a) nddtin Dalametra; chidptine P.B. glo- sar. tindu; tine; tinir. P.B. glosar. b) Olymp: chidptine Weigand Olymp 41. tindu 58; tine 76. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: n6dtin; chidptin; putind; sdlbdtic. tind; timp; tini; tinir. P.M. glosar. Istroromin: n6tir (noatin); tS¢ptir. tirer (tinar). P. I. glosar. 159. f+ i+ vocali<é-§-+ vocal& (Pentru distributiea lui €, §>é vezi piciér sub 136 b): cdrucér>*cdrufiér>carut +i6r ; cdrucérit>*cdrutiéria>"*cdruf ériit>cdrifd + ertii; Cascd Ohrieige Barceanu, Ciisfe mappa obtorta, Plumpsack, Marian Inmormintarea 197>“fitiscd, “fitste, compara sirbele éuska, Ohrfeige, cuSkati fortstossen, Cusiti ohrfeigen, cus- kapa ein Spiel; con, un fel de pieptinatur’ Marian Nunta 379, 704, 712, Convorbiri Literare XX, 1008>*céntiu> *contiti>"contdre +- + itt (Pentru *confdre>*comtiare vezi 156 b, pentru’ i si in general pentru cénciit vezi Zeitschrift fiir roman. Phil. XXXI, 305); credinéés>*credintios>cre- dinfa + -i6s ; cuviinéés>"cuviinfids>cuviinfa + -i6s ; gra- uncor->"grduntior>grdunt +--f6r; mustdcds>>“mustatios >mustatd +- -ids ; pog (pot)>*potiu>“pot'u>*pofu>"po- teo (Pentru pronuntarea muiata a lui f, cdrela se datoresc for- mele “pofiu si “cdrutierii [vezi mai sus sub acest cuvint], pronuntare care are loc ast&zi in Muntenia si va fi avut alt& dati loc si pe aiurea, vezi 31); priinéés>>*priinfiés>pri- inté4--ids; pucds, de unde pucddsd sulfur, >*putids> puti (putere) +- -ids ; putinéds>*putinfids> putinfa 4+--ids ; sirguincés >“sirguintiés >sirguinf{d +- -ids; uliéodrad >*u- litiddra> lita +- -idard. Tot asa in macedoromin a): fé¢ (f&cui) >*féfiu >*féfi (>feci)+--u analogic delap. 1 sing. a prezentului. P. B. 11, 97. Pentru restul dialectului macedoromin si pentru istroromin lipsesc exemple. 160. tlungur csatlé) *maclé Dalametra; piscle> *pustla>pustula; véctu. P. B. glosar. b) Olymp: véclu Weigand Olymp 50. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: mucld Papahagi Rominii din Meglenia glosar ; véclii P. M. glosar. Istroromin: macfa P.I. glosar. Fenomenul este in parte anterominesc, vecius de pildi se gaseste in Appendix Probi. Compari Grandgent Introduzione § 284. 161. tst*neguttér>*negutitor>ne- gofez ; tustréi>*tuttrét. Pentru celelalte dialecte, afara de meglenit, lipsesc exemple. Meglenit diminedsta>diminedtsta>diminedfa + ta, Capidan, Meglenorominii I, pag. 129. Compari § 288 fine. 1618, inclopotnité I Ionescu Agricultura judetului Putna 336, Elena Sevastos Cin- tece moldovenesti 252. 162. tsl gitditlui C.D. IV 183,,; musdtésle (frumusefele) >musd- téfle C.D, IV 141,,; sdslu (sotul) >soflu C.D. VI 157, 163. tsts é, care nu s-a africatizat in celelalte limbi romanice). Cunoscut§ 250. 157 fenomen latin popular. $i anume: a) d-+i-+ véc (afara de a, e)8-2>2+v6c (Banat Z, Z; Cris-Mures Z, Z; So- mig-Tisa Z; Tara Birsei si Jara Oltului lipsesc exemple; Sud- estul Transilvaniei lipsesc exemple; Munteni-Padureni 2; Jara Oasului &; Oltenia 7; Muntenia 7; Moldova Z; Bucovina 2; Basarabia Z). b) d++-i-+-4 ori édz)+-4 ori é (Banat dz, z; Cris-Mures dz, z; Somis-Tisa dz, z; Tara Bir- sei si Tara Oltuluy z; Sudestul Transilvaniei z; Munteni-Padu- reni dz; Jara Oasului dz; Oltenia z; Muntenia z; Moldova dz, z; Bucovina dz; Basarabia dz, z). c)* d+i+ voce . + dz-2(>dz)+ voce (Aceias 1 repartitie a lui dz, z ca si la b). a) adiungo-iolus, -ids>-iosus, -iine>-ionem), ci se datoreste ori derivarii dela radicalele cu dz-z aprinz- (p. 2 sing.), fldminz- (radicalul pluralului), nétez- (radicalul pluralului), putrez- (radicalil pluralului), rd- pez- (radicalul pluralului), rdfénz- (radicalul pluralului), ori mai degrab& faptuluf c& norma stabilit’ de alunecarea sunetului romineascd cere ca d dintr-un cuvint s&{ se prefacd in dz-z inainte de / consonant ori de un ¢ asdman&tor cu 7 consonant, cum este i final scurt afon (Vezi 166, compara 50 7). La elementele straine dac& se intilneste africatizarea lui a” in derivate (Si numai in derivate se intilneste) cu sufixe ince-158 § 250. patoare prin + vocali, avem a face ori cu analogiea ori cu derivarea dintr-un radical unde d era africatizat prin analogie. derivarii dela radicalele cu -z ale pluralului (ele inseg analogice) graméz-, léspez-, oglinz-, ori faptului ci norma stabiliti de alunecarea sunetului romineascd cere ca d dintr-un cuvint si se prefaci in dz-z inainte de i consonant ori de un i asima- nator cu 7 consonant, cum este / final scurt afon (Vezi alinea- tul precedent), ori analogiei+ provocate de derivatele prin -idr dela radicale latine, dintre care unele vor fi avind (ori vor fi avut) africata cdpatati prin alunecarea sunetului (Vezi alineatul precedent). In aprozél>apréd a putut lucra analogiea demi- nutivelor in -é/ dela radicalele -t: apréd: aprozél=nepot: nepoteél. , Macedoromin. a) a) agungu ; agut; gds>*gods. P. B. glo- sar.—b) avdzdm P.B. 42; dzdfe; dumnidzdu. P. B. glosar. —c) frindzd-frindzd; érdzu; nddzd; prindzu; spuzd. P. B. glosar. b) Olymp: a) adzandze Weigand Olymp 56; adzutdre 26; gds 82.—b) avdzidm 91; dzdfe 714; dumnidzdit 29. —c) frdndzd 34; drdzu 32; nédzu 26; prindzu 34.—dz de sub a>g. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. a) Zang; Zut; Zos. P. M. glosar.—b) uzd (au- diebat) P.M. 27,,; patruzéfi (patruzeci); dumnizésc (dumne- zeesc). P.M. glosar. mirindzdii (se odihniait la amiaza>me- ridiare contaminat cu merenda dz pe tot teritoriul rominesc (Banat dz, z; Cris-Mures dz, z; Somis-Tisa dz, Z; Tara Birsei si Jara Oltului z; sudestul Tran- silvanief z; Munteni-Padureni dz; Tara Oasului dz [gice dicit pag. 29 bucata XVII este asimilafie la ¢ urmator]; Oltenia z; Muntenia z; Moldova dz, z; Bucovina dz; Basarabia dz): abscondis-imen). lar la multe derivate a pu- tut s& lucreze norma c& ,,unui d din primitiv coréspunde un dz-z inainte de ¢ din sufixul derivatului*, norma formata prin derivirile dela radicalul pluralului, prin eventualele africatiziri datorite alunec&rii sunetului, si int&ritd de faptul cd d devine dz-z inainte de i consonant si de i final scurt afon. Com- para 165. La elementele striine dac&i se intilneste africatizarea lui d (Si ea se intilneste numai in forme), avem de a face cu un fenomen de analogie. De pild’ grdmézi, ldzi, obézi, plurale dela grdmddd, ladda, obddd; slobozi p. 2 sing. dela slobdd, nu sint doar esite din niscai grdmédi, lddi, obédt, slobodt, ci sint producte de analogie dup’ modelul céddd-cdzi, prddd -prézi, atd-atizi, cdd-cazi. : Macedoromin. a) avdzim (audimus), avdzii (audivi), av- dzisi (audivisti), avdzt-(audivit), avdzird (audiverunt), dvdzt (audi), avdztre, avdzit; cddzi; dzic; P. B. glosar; zdfe (dicit), zacd (dicat), zdse (dixit) P.B. 418; dzi-zd-dzid-zud, pl. dzile-dztile (dies) P.B. glosar, pl. zdle P.B. 418; dzind; édz. P. B. glosar. b) Olymp: dvdzi, avdzim, avdzif, avdzii, avdzis, av- dzd, avdzdm, avdzdt, avdzird Weigand Olymp 92; dzicit 101; dzid (dies) 31; édz 52. c) Acarnania: dzud pl. dzile Weigand Aromunen II 182. d) Meglen: uz (audivit), uzérd (audiverunt), azz (audi) P.M. glosar, uzgm (audivimus) P.M. 24,, 153 2ic; ziiid, P. M. glosar, pl. z6li P.M. 1559; zénd; iézi. P. M. glosar. Istroromin: avzi (audire), avzit (auditus); zic; zl; iéz. P. 1. glosar.160 § 250. Tn afara de teritoriul rominesc fenomenul se mai intilneste numai intr-o parte din teritoriul retoroman, Meyer-Liibke Gram- matik der roman. Sprachen I § 420, si in dalmata, Bartoli Das Dalmatische II, 386. 167. Inainte de orice alfi 7 in afard de cei specificati sub 165, 166 d ramine neschimbat: codifd>cdéddd-+- -ifd; di- minédjd >de-+- mane; dis->de---ex- (disfdc, dispart, etc.); grindind>grandinem; piédicd>pedica. In special se pa&streaz& d neschimbat inainte de in>én: dinte>déntem (Vezi 24). Acolo unde africatizarea se intilneste inainte de altfel de i decit cei specificati sub 165, 166 (Si ea se intilneste numai in derivate), ea este numai aparenta, in realitate s-a n&scut inainte de un i din cei specificafi sub 165, 166: sdrbezéd/d uu este doar>sdrbedidld, ci este derivat prin sufixul de origine slavi -édld din sdrbezi, pluralul lui sdrbed. In special si se ob- serve c& la derivatele prin sufixul -‘e>romanic -/a>latin «ia (Vezi 529), ca frdgezie>fraged, avem cu mai multa proba- bilitate a face cu niste derivate din radicalele pluralului decit cu o alunecare de sunet, macarci / din acest sufix a fost fixat probabil din cele mai vechi timpuri ale limbii romine. La ase- menea africatiziri aparente inainte de altfel de i decit cei spe- cificafi sub 165, 166 a putut contribui si analogiea prin norma c& d dintr-un cuvint devine dz-z inaninte de i consonant si jnainte de / din sufixul derivatului. Vezi 165, 166. In cuvintele strdine d inainte de i se pastreazi neschim- bat: caditi>turc cadi, didvol>neogrec tdfodoc, dihdnie> vechiti bulgar déhaniie, dihor—>vechiii bulgar tuhori, dijmd >vechiii bulgar dizma, etc. Macedoromin. a) diminédfd ; disfac, dispdrtu ; grindind ; chiddicd. dinte. P.B. glosar. b) Olymp: desfa (imperat.) Weigand Olymp 30. dinte 28. c}) Acarnania: dimnédta Weigand Aromunen II 178. d) Meglen: cudifd; dimnéja; disfac, dispdrt; grindini; pédicd. dinti. P. M. glosar. Istroromin: demdréfd. dint. P.1. glosar. 168. dz +i-+ vocali< g-2>8-Z>Z-+ vocal (Pentru distributiea lui g, 2, Z vezi 1652): botegune>*botedziine >botédz + -iine; galbigés>*gdlbidziés>galbddza (>§ 250. 161 albanez Adlbdzd) 4 -ids; pupdgddrad>*pupddziddrd>pi- pddzd (Pentru acest cuvint vezi § 328) + -iddrd. Tot asa in macedoromin. a) pdtigune. frég (frinsei)> *frédziu>*frédzi (>fregi)-+--u analogic dela p. 1 sing. a prezentului. P. B. glosar. gurgiind>*gurdz>jurgium Pap. et. 27-+ -itine. d) Meglen: bdtizini P.M. glosar. Pentru istroromin lipsesc exemple. : 168%, z>dz-+ i accentuat si neaccentuatmedium (alaturi insi si miézi); mizloc >*miziloc>*mizuloc>medius locus; minéi pl. lui minz >*mandzu- (Vezi § 328 supt acest cuvint); sfirzi pl. lui stirz>turdus (alaturi ins si strzi).—b) In mod putin con- secvent atunci cind in radical al&turi cu z apare d: rdfundzire, ratunzit>rdtunzire, rdtunzit (care existi aléturea)—rdtind; vestezire, vestezit>véstezire, vestezit (care exist’ aldturea) —vésted>*vescidus>vescus Miklosich Slavische Elemente im Rumanischen 9 ; Miklosich Beitrége Conson. II, 85; Schuchardt Vokalismus des Vulgirlateins III, 165. Ins asciinzi—asctind ; auzi, auzim, auzire, auzit—atd; cdzi—cdd; cérzi—cédr- da; cézi—cédda ; criizi, cruzime—crid; gramézi—gramd- da; iézi—iéd; ldzi-ldda; obézi—obddd; prdzi—prada ; slébozi—slébod; uzi—id,—c) z>dz ramine neschimbat chiar dac& in radical nu apare d, atunci cind africata dz s-a pastrat cu mai mult& persisten{’: zi>>dies; zic>dico ; zind>divina. La aceasta schimbare participa’ pe o scara intinsd z din e- lementele strdine. «) In forme: brézi pl. lui brédz; cara- ghiozt pl. lui caraghioz; cdlduzi (alaturi ins’ si cdlduzi) pl. lui cdlddz; cnézi pl. lui cnédz; dirdi pl. lui dirz ; -e27 pl. lui -éz>francez -ais (de pild’ Albanézi, Chinézi, Fran- cézi, Inglézi, Portughézi); -ézi pl. lui -éz, sufix de origine obscura, in tot cazul nu slavul -ezd Miklosich Grammatik der slavischen Sprachen II 317 ((titirézi pl. lui titiréz>*titilo= titinno G. Pascu Etimologit rominesti I, Iasi, 1910 pag. 39; ins& huhurézi pl. lui huhuréz onomatopeic); Franfizi pl. lui Frantiz>slav (rus, polon) Franjiz; grumdzi pl. lui grumdz ; Aarbudi pl. lui harbaz; indirzire, indirzit>dirz; moflazi pl. lui mofliz; ndcdzire, ndcdzit>ndcaz; obrdzi pl. lui obrdz; trézi pl. lui trédz; vitézi pl. lui vitédz. 8) In radi- cale z rdmine neschimbat: zid, zimbru, zimti. WW162 § 250. Chestiunea poate fi considerata si altfel, de pild&’ ca z, latin ori strdin, inainte de / accentuat, in radicale, rezist& schim- barii in Z. In general faptul constatat este c& z, de orice o- rigine ar fi el, are propensiea in romineste de a deveni Z ina- inte de i. Aceast& propensie gaseste teren favorabil in forme, dar este satisfacuta citeodat& si in radicale (compara mizZloc). Fenomenul exista in toate dialectele. Macedoromin. a) a) 2d/gic (mijlociti) Dalametra, nd/gica (la_mijloc) P. B. glosar, nd/gicd (mijloc) Dalametra, nolgicdn P. B. glosar-siolgicdn Dalametra (mijlociii), né/guca (mijloc, la mijloc) Mihaileanu, nd/gucu (mijlocul) Mihdileanu, fizlucdn (mijlociti) P. B. glosar. d) Meglen. a) méZluc (mijloc), mizlucdn (mijlociii). P. M. glosar.—cavdZ, pluralul lui cavdz,; chirchéz, pluralul lui chir- chéz (Cerchez). Capidan, Meglenorominii I pag. 139. Istroromin. a) mez/éc (mijloc) P. 1. glosar. 169. dadmissarius, arvocdt >advocdt Weigand's II] Jahresbericht 313, IV Jahresbericht 325; clopérnita>clopédnifa Alexandri Teatru ed. Socec Bu- curesti 1875 pag. 905; povérli>povidld>slav povidla Se- z&toarea II] 85 (muntit Sucevei). 170. dvechiti bulgar odtialo ; de sirg, sirguésc~vechii bulgar usrtidiie (de unde osirdie). purcég>purcéd>procedo, ucig>ucid>occido sint anale- gice dup& participiile purcés, ucis si modelul unor verbe ca incing—incins, tnting—intins, Puscariu Etymolog. Wéorterbuch sub ucid. mucegdit, putregditi aii probabil radicalul mucic-, putric-, Puscariu Zeitschrift fiir roman. Phil. XXVIII 617. 171. d fraged, lincet>linged, rincet>rinced, la Brasov, Puscariu Zeitschrift fiir roman. Phil. XXVIII 618.—Tot asa macedoromin : lindzit P. B. glosar. g) La mijlocul cuvintului sporadic in is- troromin: zbutit-a (a desteptat) P.1. 73,, ,)>>croat izbuditi. 172. dz finalfragedzi, lincef> lincedzi, rincef>rincedzi, la Brasov, Puscariu Zeitschrift fiir roman. Phil. XXVII] 618.—Tot asa macedoromin Meglen ridzdfi (amiazi)>*ndzddzi P.M. 28.) 30.9. 173. dz final*dz>*ddz P.M. 48,,. 174, dziprddzli PB, 233. :§ 250. 163 175. In Banat, Cris-Mures, Somis-Tisa, Munteni-Padureni, Oltenia, Moldova, Bucovina, Basarabia (foarte putin) d inainte de e, i (altul decit cel care provoacd africatizarea de sub 165, 166) se inmoae si apoi devine dz ori g ori d} (intr-un singur loc, Apolda de sus din Cris-Mures) ori & (intr-un singur loc, Lelese dela Munteni-P&dureni). Fenomenul are loc cu cea mai mare consecventé in Banat si pierde in consecventa si intindere cu cit mergi dela vest spre est. Exemplele le daii dup& cuvin- tele normale si textele din Weigand's II, IV, VI, VII, VII, IX Jahresberichte, Weigand Die Dialekte der Bukowina und Bes- sarabiens, losif Popovici Dialekte der Munteni und Padureni. Pentru @ de dupa d, dz vezi 35. Banat: adz@vdrat, ddzicd, bddéa (badea), bddzo (vocativ), bddzita, blidzila, bridza (blide), ddschidéd (deschide), dédcd (deaca, dact), dzdid (deie), dzal (deal), dzdlurild, dzq-dd (de), dzdla (dela), dzdscodsa, dzdspartit, dzazbracdf, dzimindta, dzin-din (din), dzirépt (drept), gdsd (deasa), Sazat- -dzddzat- dzdzat-zazat (deget, in forma din urmai 2 e 0 asii ie la Z urmator), gintsd-dzin- 18@ (dinte), grddzind, hodzinastsq, Iddzera,. ndorindzit (neo- tinduit), prindzd, rddzicdt, ridzg, sddzq (sic, sedet, gresali de tipar?), siddz@ (sedet), ‘slobdddeg, undzd@ (unde), véddzd (vede), vérdz@, vindzd, zidzdcd.—Cris-Mures: bada-bdga (badea), badg-baga (bade), bado [vocat.), bddifa, bagifd, dalului, desfacd, desfd, despartd, dila-dzila (dela), dzdl- Gal (deal), dzdlu, dza-dd-de-ge-de- (1 loc, Apolda de sus) dye, dzestpra, dziminidfd, dzin-din-ddn-gin-din-(1 loc, Apolda de sus)dyin, gazdt- -dzddzat- dedzat- dzastit-dast-da- Zet-2d2Gt (in forma din urm& Z e o asimilatie la Z urmator) -dédst (deget), gazZdtds (degetel), gescuilfd, ghindzit (gindit), Sigdi (dadeai), gintsd-gintg-ginkd-dzintsd-dintd-(1 loc, A- polda de sus)dyinthie-dinkd-dinte-dinte, gingésc (gindesc), grajdzé (grajdiii), grddzind-grddind-(1 loc, Apolda de sus) gradyina-, ‘gradind-gragind, iédzdrd (edera), ingrddzdscd, prapddzi, prdpddzit, sdgésc, sagii, spovedzésc, sddzd, unde, védd, vedz'd, vedz’ém, vérdz’G-vérd@-(1 loc, Apolda de sus)vérdye-vérgd-vérde-vérde. Insi bade, bddeo, de, déal, vérde.—Somis-Tisa : ainderéa (aiurea), drde, badd-bade, badisér, bddifd, bdduf, bondifa, ddlu, daslegdt (dezlegat), dd-de-di-de-di-dd, décd (daca), depdrte, destigd (deschida), dgzetG (degete), dila (dela), dimindtd, din-din-din, g¢zat- dz'ézat-dazat-daget-z¢zat (in forma din urmi % e o asimi-164 § 250. latie la Z urm&tor)-dédst-dést-déget-dézet-Sddit (metathesis) -gddet (metathesis)-zédit (metathesis), gint@-dz’ints’G-dintd- dinte-dinte, grddind-grddind, hdidi, hodind, pind@ (pe unde), ridicd, inde, vedé (infinit.), vérdz’e-vérdd-vérde. Ins& sddéd (infinit.), ande.—Munteni-Padureni: bddz’o, credzin{a, dédz’e-dédz’G (dedit), dé2dt-dz ézet-dz'ést (deget), dezerat- dezarat-dz'edz'erat-dz ezerat-dz'ezarat-dz izerat-gegerat (g asimilatie la urmator)-ZeZerdt (Z asimilatie la Z urmitor)- Zezerdt (Z asimilatie la Z urmator), d’és-dz’és-dz'ds,; d’ila- dela-dz'ela, d'in-dz’in-dz’in, d'inte-gints'e-dz’ints'e-dz'ints'G, dz’q (de), dz’éid (deie), dz’imindta-giminéafta-(1 loc, Lelese, pag. 137) giminédta (dimineata), dovedz’ésts’e, gindz’i, gin- dzit, grad'ind-grdadz ind, intind’e-ints’ indz’e, merindz’e, nd- déjd'e-nadz'¢jdz'e-ned ¢jd'e-nedz ¢jdz’e-nedz ¢jdz'g-nidz'¢j- dzq -nidz'éjdz’e, priméjdze-priméjd'e -priméjd'iie, sddz’é (sedebant), védz’e (vede), vedz’é (infinit.), vérd’e-vérdz’e, vin- dz’e. Ins& déie (det), dédz’e-dédz’G (dedit).—Oltenia: d’edat (deprindefi), d’iminéfdle, dz’e-dd-de-d’e, dz’in-din-din-d'in, gints'e-ginte-ginte-dinte-dinte, gind’am, gradz’ind-grad’i- nd-grdadind, gadget (& asimilatie la & urmator)-gést (> *gé- Sit, & asimilatie la g wmator)-gdzet (>*gddzet, metathesis din *dz’dget)-zdst (>*zdzet, Z asimilatie la Z urmator)-dést’ -dédget-déazet, ndd’éjdéa, spovedz'i, tingid (chindie), tna’e, undelémn, vérdz’e-vérd’e-vérde. Ins& ardéa, de, déal, déalu, dédluri, depdrtd, grddind, prdpddésc, unde, vedé (infinit.), vedéd (infinit.), vedédm, vedém, vérde.—Moldova. Din cuvin- tele normale: dédl-d’al-dzal-gal, dz'i-dd-de-di-d'i, dz’in- din-dan-din-d'in, gdzet-dz'dzet -d'dzet-dé get -déazet-dest- dest-dézet-dédzet, ginke-ginte-dz'ints'e-d'inte -dinte-dinte, gradz'ind-grad'ini-gradind-grddini, vérdz'e-vérd'e -vérge- vérde-vérde-vérdi. Din texte numai XI pag. 199 (Calugareni jud. Neamt: dz’i [de], dz‘ila [dela], dz’iskicdt [despicat]), si XII pag. 199 (Ratunda jud. Suceava: d’i [de], a’in, alaturi cu dintr-o, sddédm). La acestea se adauge £¢Zmi (dijma) Seza- toarea III 85 (muntii Sucevei). Majoritatea exemplelor din tex- tele din IX Jahresbericht prezint’ pe d neschimbat.—Bucovina. Din cuvintele normale: dédf-d'dt-dz'dt, dz'dzit-d'dzit-dédgit- dést-dédzet-déddz’it, dz’i-di-d'i (de), dz'in-din-d'in, dz'ints’e d'inte-dinti-dinte, grddz'ini-grdd’ind-grddini, vérdz'i-vérd'e -v¢rdi-vérdi.—Basarabia. Din cuvintele normale: numai in doiid localitati, Straseni si Sinjera, d’i (de), d’in, grdd’ind, vérd'e.§ 250-251. 165 Compart 95, 107, 116, 134, 144, 155, 164. § 251. 176. c+ / vechiti (Vezi 24, 39, 51)-+ vocald s-a africatizat pe tot teritoriul rominesc, printr-un fenomen de alu- necarea sunetului anterominesc. Cunoscut fenomen latin popular. Si anume: a) c+i+v6c si c++ voce (afari de a) *)< ¢-$>¢-ts'>é+ voc (Muntenia ¢, Moldova §. Pentru restul teri- toriului dac lipsesc date, pentruci exemplele, pufine prin ele inses, lipsesc in texte. Numai pentru Cris-Mures; localitatea Sa- lagu de jos, Weigand’s IV Jahresbericht pag. 310, se gaseste exemplul urts’éru).—b) c+i+d*citiclu>xixr05?; Culésc>*citillu> wr; Cumdrat, cumdrésc, cumdroés, cumurluése >*ciumuru> D"yupodppovs>yupot poy ; Curicd>*cluridcu> mprxts; Curila> *ciuréllu> xbpttd0g ; Cuturd >*ciutula>+sw; ; uléor>urceolus, Pentru discufiea am&nunfité a exemplelor cic, cuicd, culésc, éumdrdat, Cumdrésc, éumdrés, Cumurluésc, éuricd, curild, Cuturd vezi ale mele Altgriechische Elemente im Rumanischen in Bausteine zur romanischen Philologie. b) brachiale< bratare ; calceabamus, calceavi, calceare, calceatus@ (0 parte din fenomenele 156, 165). In aceste inpreju- riri ca etymon al lui incéf nu poate fi pus ciétus, quietus, ci cétus, quetus, a c&rui existen{a de altfel este probat& prin inscriptii, Grandgent Tntroduzione § 225. Compara 192 nota.166 § 251, tile a, b, c se explici prin aceia ci la b, c, / a cézut indata dupace a avut loc africatizarea lui c in f, pecind la a 7 a con- tinuat si existe dupa t precedent pind in momentul cind +7 + voc<é+ voc, vezi 159. Macedoromin. a) a) Culéscu; citra>*Cuturd ; uléor. P. B. glosar.—b) nedlfd, nedifard, ncdltare. P.B. glosar.—c) afd Dalametra; brat; fafa; gudeéf; P. B. glosar j aldf (laqueus) Dalametra ; lita Dalametra; musta; ae sot. P.B. glosar. b) Olymp. c) brdafu Weigand lymp 67; fafa 55; sdafe (sociae) 32. c) Acarnania. c) fafd Weigand Aromunen II 178. d) Meglen. a) Culés ; citurd. P.M. glosar.—c) dfd Pa- pahagi Rominii din se ae glosar; brat; fafa; judéf; lat; lita; mustdfd; sof. P.M. glosar. Istroromin. b) dncafg, dncafdt. P.1. glosar.—c) ¢fd; brat; fafa; gldfd. P.1. glosar. 177. Pe tot teritoriul rominesc c+-e, i accentuafi si neac- centuati (accentuafi==é [vezi 176 nota], é,/, i) s-a africatizat printr-un fenomen de alunecarea sunetului anterominesc. Cu- noscut fenomen latin popular. Decit numai, invremece la c-+i + voc africatele n&scute sint aceleas pe tot teritoriul rominesc, la c+e, i africatele nascute varieazi dupa dialecte. Dacoromin. c++ e, i<é-t8>¢-{>ts-S>¢-5>S-Kk-fh. E- xemplele le daii dup& cuvintele normale si textele din Wei- gand’s I[I, IV, VI, VII, VIII, IX Jahresberichte, Weigand Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens, Iosif Popovici Dialekte der Munteni und Padureni, I. A. Candrea Graiul din fara Oasului. Banat §: adusd (aduce), ai§ (aici), ating (atunci), a- tinSa (atuncea), crisq (cruce), cuils¢ (culce), auilsg- dulsi (dulce), dus (duci), disq (duce), dzédsq (zece), dzisd (zicea), dzisg- dzige (zice), fas (faci), fasd (face), fasdréa (facerea), flori- SalG (floricele), Sflorisica (Hloricica), indulsd (indulcea), insq- put (inceput), fsepu (incepu), mins (mininci), minsd (minince), nis (nici), pasG’(pace), patrids¢ (petrece), prisepéd (pricepea), priséph (pricepi), ridSd@ (rece), sdlsiddrd (salcioara), s@sarat (secerat), simSdtia (simceaiia), sprinsdnd (sprinceana), strisa (strice), Se (ce), Sé/ (cel), Sép (cep), Sé* (caelum), 3éFd (cere), Sernit (cernut), Serut (cerut), Setats¢ (cetate), 57 (ci, conjunctie), sin (cinezi), 5 Sind (cina, infin.), Sind (cine, pronume), S/n (cinci), Siridsd (ciresi), Sdrul (ciurul), ¢rid3@ (trece), vesii (vecini),§ 251. 167 vesinit (vecinii),—Crig-Mures ¢, #, §, 5, & (1, loc, Sohodol), ff (1 loc, Apolda de sus): ads (aici), a/Sa (aicea), aSi(aci), atinga-a- funtSa (atuncea), cats (c&ci), cdrd (cera), Cél, cér-sér-tsér (caelum), ¢ércuf (cercuri), cefatg (cetate), dine-Siig-tsing (cine, pronume), dé (duci), ducée-dtisd (duce), dulce (dulce), duSd (ducea), dzédsq-dzédce-zéasd-zédcg-zedtsd (zece), face -fatse-fasq (tace), fad (facea), floriéd, hiricél (firicel), in- Sept, intddrtse (intoarce), intorsd (intorcea), ni¢-nitsd-nis- nis (nici), pace (pace), petréce (petrece), pldtse (place), réce (rece), sprinsdnd-sprinédnd -sprintsdnd- (1 loc, Sohodol) Sprinkdnd (sprinceana), Sdpd (cepa), Séla (cela), Sind (cena), Singatodre (cingitoare), Sins-tsins-Ciné (cinci), Sirédsd-ciréd- $d-tSirédsd- (1 loc, Apolda de sus) fhirédsd (ciresa), trédts¢ -tréce (trece), tSd (cea), {Sé (ce), tSeréd (cerea), tsi (ci, con- junctie), zdé (zaci).—Somis-Tisa ¢, ¢S, f (,,La sud de Marosch- Ludosch se gdsesc comunele Maros-Bogat, St. Iakob, Czintos, Landor, Csekalaka, in care se pronunfi fer, ferb, find, etc." VI Jahresbericht 31), §, 5: aédia {aceia), adtce (aduce), a- dicet (aducefi), aia {aicea), apise (apuce), afuns (atunci), CG-5d (cea), Cé-tsé-3é (ce), Céi (cei, pronume), Cé (cel), Cé- lalalt, cere (cere), cefdte (cetate), Cevd (ceva), chetriééle (pe- tricele), cirte-Sine (cine), Curd? (ciurari), duc (duci), ducd (du- cea), duce-dise (duce), dz¢se-dz¢ce-zesd-zéce (zece), face, fasa (facea), incdrs (incarci), incgse (incoace), maniné (mi- ninci), mié (mici), nit-nis (nici), réée (rece), sprinsdnd-sprin- Gdnd, sér-tsér-Cdr (caelum), Sinevd (cineva), sins-ine-ciné (cinci), Sir€dsd-cirédsd, tréce (trece), trécem (trecem), Turé (Turci), zdée (zace). —Tara Birsei si Tara Oltului > Gdpda, éé, Cenuse, Cér (caelum), Ci (conjunctie), Ciné, cirédsd, dulédfd, Save, nié, purcéi, radacini, réce, sprincdnd, tréce, zéce-zéce, —Sudestul Transilvaniei ¢: acéla, ait, Gdpd, cdé, cé, cei (pronume), ér (caelum), Ciné, Girédsd, déisprece (doisprezece), nig, sprinédnd, zéce,—Munteni Padureni ts, §; ada aduci), aiga (aicea), ats (aici), aStia (aici), atuns (atunci), atunsa (atuncea), cals (culci), dulse (dulce), dultsdfd (dulceata), dise (duce), dzds (zeci), dzdSe (zece), dzise (zice), fase (face), firs (furci), inSeput (inceput), mé3 (mici), minSe (minince), nitse (nici), nis (nici), plése (plece), pdrs (porci), ratasit (ratacit), sprintsand-. sprinsdnd, Sal (cel), 5é (ce), Séfe (cere), série (cerce), Sertird (cerura), Setdtse (cetate), Sifd (cine, pronume), * Sine (cineze), Sinevd (cineva), tSints-Sing (cinci), vesin (vecin).168 § 251. —Tara Oasului ¢: adéi, aééia, atéla, aié, aiéa, atiné, ce, é¢tera, Cetera, Cine, crite, dite, dulce, dzdée (zece), in- tOrée (intoarce), nic, nucii, oricé, purééi, puréélu.—Oltenia ¢, ts, $: attné, &e-tse-Se (ce), Cine, crué, citse (cuce, vocat.), dutsdm (duceam), faée-fatse-fase (face), fats (faci), foitsicd (foicic’), indulSdscd (indulceasc’), intsing (incing), rdddsina (ridacina), sdltsiddrd (salcioar’), sprinsdénd-sprinédnd-sprin- édnd-sprintsond, 86-Cér-Cér (caelum), $in8-tSints-Ciné (cinci), Sirédsd-tsirédsd-Cirédigd (cires’), 148 (taci), tréce-tréce, zdtse (zace), zdtsd (zicea), zedSe-zéSe-zétse-zédce-zéce-zéle, zice. —Muntenia ¢: attinéa, Cdpd, caé, cé, cér-cér (caelum), Ciné, ine, irédsd, culée, duc, dite, dulée, fac, face, mucigdi, nié, petréée, puici (puicei), réce, sdlciddrd, secerd, sprin- dnd-sprincand, tréve, vdlééle, vecind, zace, 2bace-z¢Ce- zéte.—Moldova ¢, §: adus (aduci), ait, cdé, Gé, certd, Cine, dié-dis, duéd, dul (dulci), duse (duce), dedée- dzdsi- -zGsi- 2gti-zdsi (zece), fac, i (ici), minins (mininci), musezit (mu- cezit), nic, nus (nuci), seserd (secera), sprinsdnd-sprinéana -sprincand-sprinsand, sprinsenat, Sdpda-Capd, sér-cér-cér (caelum), Singdtodre (cingatoare), $ins- Sints, Sirédsa- Cirédsd, trése (trece).—Bucovina ¢, ts, Capd-sdpd-tsapd, dzédsi-dzdsi-dzédci-dzasi (cece), sprinSdnd-sprinSand-sprin- tSdnd-sprinédnd, sér-tséri-céri (caelum), Sins-tsints-Ciné, Sirédsd-Sirédsd-tsirédsd-Ccirédsd.—Basarabia ¢, §: Cdpd-sdpd, dzd3i-dzéaci-dzasi-z¢ci, sprinsdnd -sprinSdnd-sprincdnd, Sér-Céri-Cér (caelum), Sins-Ciné, sirédsa-tirédsa. In derivate africatizarea lui c isi datoreste de cele mai multe ori originea ori analogiei ori derivarii dintr-un radical unde c era africatizat. De pild& in substantivele adincime, cinticél, drdcie, in adiectivele drdcésc, poréésc, in verbele adinéésc, domestiéésc, inbrinéésc, mijlocésc, nimicésc, sdlbdtdcésc n-avem doar a face cu alunec&ri de sunet din niscai adinkime, cin- tikél, drdkie, drdkésc, porkésc, adinkésc, domestikésc, inbrin- késc, mijlokésc, nimikésc, sdlbdtdkésc, macarc& asemenea alu- necdri de sunet aii putut avea loc in vreunele asemenea derivate, ci avem de a face ori cu derivari din radicalele de plural adiné-, cinti¢-, draé-, port-, doméstié-, briné-, mijloé-, sdlbdteé-, ori mai ales cu analogiea faptului ci un c din cuvintele romi- nest devine ¢ inainte de e, 7. La unele analogiea a putut lucra mai direct, prin inseg modelele oferite de cuvintele latinesti, si pentru cintec—cinticél a putut servi ca model pérc—purcél.§ 251. 169 In cuvintele strdine c inainte de e, i se pastreazi ne- schimbat: chél>ture Kel, cheldr>neogrec xeXhdens, cheltuésc >ungur Kélteni, chidr>tuc kor, chip>vechiti bulgar kipi, etc. La elementele straine dac& se intilneste africatizarea lui c (Si ea se intilneste numai in forme), avem de a face cu un fe- nomen de analogie. Mai intiiti a lucrat norma ca in limba ro- mineasc& ¢ dintr-un cuvint devine ¢ inainte de e, é, dar mai in special aii lucrat modelele prezentate de elementele latinesti: bobéé, craé, rdé, sdrdé, Turé, voinié nu sint doar prove- nite din niscai bobdki (compara neogrec provpxctx), crak (vechitt bulgar Araki), raki (vechitt bulgar rakti), sdraki (vechiti bul- gar siraki), Turki, voiniki (vechiti bulgar voinikii), ci sint producte de analogie dupa modelul unor cuvinte ca adinc— adiné, doméstic—domeésti¢, junc—jiné, nuc—nué, porc— poré, etc.; voinicél nu este doar provénit din voinikél, ci este produs dupi modelul porc—puréél, cintec—cintiéél, sod- rec—soricél; adiectivul furéésc nu-i>turkésc, ci facut dupa modelul drdc—adrdcésc, porc—poréésc si altele de acest fel; verbul inboboéésc nu-i>inbobokésc, ci analogic dupa adinc —adinéésc, brincd—inbrinéésc, doméstic—domestitésc, ni- mic—nimiéésc, etc. Macedoromin. c+e, i*cinusia, cirédse >cerasia, si poate in aridii, daci intr-adevar acest cuvint> *arice>*ericem. Incolo numai f. arici Dalametra, cintse, Cirédse, dilfe (dulce), dtife (duce), duféd (ducea), dufém (du- cem), duféfi (duceti), dtifire-dufédre (ducere), fdti (faci), fafe (face), fafim-fatém (facem), fatifi-faféfi (faceti), faféam-fi- fédm (faceam), fédfe (fecit), fafire-fafédre (facere), nufi (nuci), sédtir (secer), P.B. glosar, sédfird (secere subst.) Dalametra, fé (ce), fédrd (cera), fédfire (“cicerem), fér (caelum), férbu (cerb), fildr (cellarium), fin (ceno), find (cena), fingu (incing), tine (cine pronume), finivd (cineva), fir (ciur), fitdte (cetate), fivd (ceva). P.B. glosar.—In Die Sprache der Olympo-Wala- chen 54 spune Weigand urmatoarele: ,,In Vlacho-Klisur am auzit fatem, trecem, aducem, Turéii, Cara (cera), Ca, in cele mai multe cazuri inst f. In Samarina am auzit ce fac (quid facis), faé (taces), in cele mai multe cazuri ins& f. In Serres se pare c& precumpaneste ¢, se zice Ciné, Ce, dzice, dzace (decem), dué (ducis). In nordul domeniului, la Krusevo,170 § 251. mai des e jf, la rasrit, la Strymon, se giseste des ¢, in Ma- cedonia de sud apar f, tS, ¢". b) Olymp. Weigand Olymp 54: ,,Tratamentul lui & la O- lympovalahi prezinté un caracter a parte. Aici anume in loc de Si se pronunté si; latinul j, care poate pe intregul domeniu s-a prefacut in g apare aici ca dz; cuvinte ca ficor, ciédér sund aici fitor, for; cuvinte turcesti ca Ceirek, Caie suna aici fei- reke, fate. In aceste patru inprejurari, unde pe intregul dome- niu se pronunfi 5, la Olympovalahi exist pronuntarea s. Este lucru neindoios, deci, c& S poate deveni s. Judecind dup’ a- ceasté tendinta a limbii Olympovalahilor s-ar astepta cineva ca k palatal s& fie reflectat la dinsit prin f Si cu toate acestea nu-i asa. Am gisit din contra, mai ales la inceputul cuvintului, 18; t8i (quid), tSerbu (cervus), tSard (cera), tSirtsel (“circellus), sufretsdid (supracilitm), tats (taces), ¢Siréase (cerasi), disatse Q@isdxxrev), adutsem, adutsef (ducimus), vitsin (vicinus); pe de alté parte am gisit ¢ in dzafe (decem), fefu (feci), mfin (pau- cinus), fapd (cepa), arifu (ericius), pleci plet, calcu calf, furcd pl. furfi". c) Acarnania {: aféd (acea) 178, afeléi (acelei) 178, Saf (fact) 180, trédfe (trece) 180, fréf (treci), 180, fi (ce) 178, veftina (vecina) 178. d) Meglen. & numai in Gdndsd (cenusa), Girés (cires), Gi- réscd (ciresi), Cur (ciur) si aici (Compara a). Incolo numai f: aritd, Cantsd, Cirés, Ciréscd, ur, dulfi (dulce), fafi (faci), Safi (face), fafiri (facere), fési>féfi (fecit), séfir (secer), séfiri (secere subst.), fé (ce), féd (cea), féla (cela), fér (quaero), fér (caelum), férb (cerb), férc (cerc), fért (cert), fértd (ceart& subst.) tésta (aceasta), fin (cinez), find (cena), fifdti (cetate), fivd (ceva). P. M. glosar. | Istroromin. c-++e, ié, k>ts, f>#s. Filia- fiea nu-i clard: ftl, vezi 160)+ vo- cali in elementele bastinagemdzdre + -ike); inclino madrdzind Dalametra, vezi G. Pascu Sufixele rominesti); nclin; nelid; minuclu; P.B. glosar; migclu (carne) Dalametra; mugsclu (planta) Dalametra; dcfu; pdrédcle ; pascle>*puscla >pustula; P.B. glosar; arnicfu (rinichiti) Dalametra; sclop ; véctu. P. B. glosar. b) Olymp: geniclu Weigand Olymp 35; nelidd 36; dclu 32; véclu 27.—Dupa cum se vede, /' si-a perdut muiarea. Com- pari 99, 194. c) Acarnania: climds (chemasi) Weigand Aromunen II 180; ocli 178. d) Meglen: urécld ; clag; clém; clingd; zinuclu, an- clindcitini {inchingciune); ancfid; P.M. glosar; muicld Papa- hagi Rominii din Meglenia glosar; ddclu; pdrécla; tindé- cla: véclu. P.M. glosar. Istroromin: urécld; clému; P.I. glosar; zertincli (ge- nunchi) P. I. 75,,; dnclidu; mucla; dclu; slidp (schiop). P. I. glosar. 179. ct*directatem; fapta; lapte; nddpte; optu; chidptine; chéptu. P.B. glosar. b) Olymp: coptu Weigand Olymp 49; fdptu 34; lapte 49; nddpte 49; dptu 74; chidptine 41; chiéptu 26. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: copt; dirépt; fat>fapt ; lapti; nédpti; topt; chidptin; chiépt. P.M. glosar.§ 251. 173 | Istroromin: cdpt; Idpte; ndpte; opt; P.1. glosar; ts’dp- tir (pieptene) P. I. 36,,; clépt (piept) 43,,. 180. cs intervocalicfrips (frixi). P. M. glosar. Istroromin. ¢6psecd P. 1. glosar (dupa Maiorescu Itinerar). 181. cs intervocaliccinxi, plimse, astimse, strimse, aumse; codpse, fripse, nhipse, trdpse) ; és; las; mdsédiid ; sdse ; fds. Ins& frdpsin. P.B. glosar. b) Olymp: diis’e Weigand Olymp 101 ; éssu 100; sdse 74. c) Acarnania: diise Weigand Aromunen II 182; é$ (exis) 180; sdse 182. d) Meglen: dusi (jansi, zisi, pléns>planxi, stins> stinxi, strins>strinxi, uns>unxi; céps, fris); iés; frdsin ; lds; mdséiid; sdsi; tés. P.M. glosar. Istroromin: iés; frdsir; ldsu; sdse; tés. P. I. glosar. 182. cs inainte de consonanta*alicnésc> licnésc>vechiii bul- gar /28ti 12k flectere; dprig>*apricus>aper ? (Tiktin Wor- terbuch); ciugulésc>cidc>vixog (Vezi ale mele Altgriechische Elemente im Rumanischen in Bausteine zur roman. Philologie) ; cirpogésc>cirpocésc>cirpacésc>cirpaciti ; destgi>medio- grec dix; frdged>fracidus; grds>crassus (anterominesc, tot asa in toate limbile romanice); grdtie>cratis (anteromi- nesc, tot asa in toate limbile romanice); inginf>conflo (ante- rominesc, tot asa in italiana si franceza); inving>vinco; pd- ring>panicum; transilvanean fogmai>tocmai>vechiii bulgar tiktima; vitreg>vitricus; zgdibd> scabies ; zgird>scoria. Tot asa sporadic in toate dialectele. Macedoromin. a) disdgd; gras; zgurie (accentul 2). P. B. glosar. b) Olymp : disdts’e Weigand Olymp 54; grdssu 56. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: disdgd; gras; anving. P. M. glosar. Istroromin: grds; zgirg. P.1. glosar. 184, cfndcdz>vechiii bulgar nakazti. losif Popovici Dialekte der Munteni und Pddureni 123. 187. cmacmé >eccum-+ modo P.I. 1349.§ 251. 175 188. csiu*closcnifa>closca. 190. In Banat, Cris-Mures, Somis-Tisa, Munteni-Padureni, Oas, Oltenia (un singur cuvint intr-o singurd localitate), Moldo- va (citeva locuri din judetele Neamt si Suceava), Bucovina, Ba- sarabia (intr-o singuri localitate) K>c/ si k din elementele strdine se preface in f si apoi se africatizeaz’ in fh, és’, f. Fenomenul e cel mai puternic reprezentat in Munteni-Padureni si Oas. Exemplele le daii dup& cuvintele normale si textele din Weigand’s III, IV, VI, VII, VIII, IX Jahresberichte, Weigand Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens, Iosif Popovici Dia- lekte der Munteni und P&dureni, I. A. Candrea Graiul din Tara Oasului. Banat fs’: kidig-ts’dig (chee), rdts’itd (richita), ts’a- ma (chiama), Zentinkg-Zentints’e (genunche). Insi daskis (des- chis), ddskid2g (deschide), kgmdt (chemat), kéil@ (cheile), mukg (muche), OF (ochi), okidn (ochiand), Okii (ochii), uridkg (ureche). —Cris-Mures t, th, ts’, 2 kidig pl. kéi-ts’aig pl. ts’éi- taig pl. téi-kéie-teie (chee), mute (muche), Of (ochiii), far (chiar), /s‘emdt (chemat), zgnunkd pl. 2gniink si 2gnunkd- ZGnunk@ pl. Zgnunf-ZGnunts’¢ pl. Zgnting si i 2gnunts’- ~Zentithie pl. Zentit-Zentink@ pl. Zentink-zentnk@ pl. Zentink si Zenunké -Zenunkg pl. Zenunf-Zenunte pl. Zentinfi-zerunke pl. Zertink si Zerunf-Zeriink pl. Zerunf-Zerinte pl. Zeriinfe si Zertnf- geriinke-gentnke-ienunke-ientinte (genunchiii). Ins’ kidmda (chiama), Kica (chica), okésts’ (ochesti), Oki (ochii), rakid (ra- chiti), rakitd (rachita), rinkidzd (necheaz’), skimbdt (schimbat), Udkii (ochii).—Somis-Tisa f, tS, {: destigd (deschida), intind (inchina, infinit.), intindt (inchinat), intind (inchina), kidig pl. kéi-kéid pl. kéi-tS¢id-taid pl. t2i-t¢id pl. tei (chee), Kiama -tama-tsdind (chiama), of (ochi), otisore (ochisori), restitor (raschitor), fSedtédre (cheotoare), Zeniinkd pl. Zenunk-Zenunte pl. Zenunf-Zentintse pl, Zentinf-Zenuinkd-Zentinte-Zerinka pl. Zertn{-Zerint pl. Zerunf-Zertint@ pl. Zertint-gerunte-genintse -Serunkg-Serinte-gentinkG-deruntd-dzenuntse (genunchii). Insa Oki, kidr.—Munteni-Padureni f, tS: déestsis (deschis), in- tSidée (inchide), éntSis (inchis), Of (ochiii), tS (ochi), tsi (ochii), stSimbdrd (schimbara), tag-tsdg-Rdg (chiag), tSéile (cheile), tSemard (chemara), tSemdt (chemat), ‘Semd (chema), Sip (chip), tsistsinéd (basma)>ungur keszkenyd.—Tara Oasulului f, 7s,176 § 251-252. t. ,& a devenit mai pretutindeni 4 care trece mai departe la #§ si apoi la f in rostirea celor mai tineri, cu deosebire inain- tea vocalei tonice saii final: éie [chee], tém [chem], femdat [chemat], fidmd (chiama), fag si fidg [chiag], fetdre [cheo- toare], ‘dtitd-ratsitd-rafitd [rachita], pdréfe (pereche), uréfe [ureche], destis [deschis], gerinte-derunfe |genunchiti], dste -astse pl. dst [aschie], rdstirdt [raschirat], stidp [schiop], of -Ofi (ochi), curetit [curechiti], mortintii-mortnfi [manunchit], musti [muschiti], etc. Cuvintele kidg si keie [chee], se pro- nun{é pe alocuri cu & nealterat*. J. A. Candrea Graiul din Tara Oasului 15. In texte se gaseste fnchieturile pag. 24.—Oltenia f: tingid (chindie) VII Jahresbericht pag. 65 localitatea Balt& jud. Mehedinfii—Moldova f, ts: kidid-tSdid (Calugareni jud. Neamf)-fdid (Budesti jud. Neam{; Draigusani, Bogdanesti, Ra- tunda, jud. Suceava)-kéii-kéii-kéid (chee), kidma-tamd (Bu- desti jud. Neamt; Dragusani, Bogdanesti, Ratunda, jud. Suceava) -ts'dmd (Calugareni jud. Neamt) (chiama), rdkitd-rats'ita (Ca- lugareni jud. Neamt)-rd¢itd (Budesti jud. Neamt; Dr&gusani, Bogdanesti, Ratunda, jud. Suceava) (rachit&), Zenuinke-Zenink -Zentinte (Budesti jud. Neamt; Dragusani, Bogdanesti, Ratunda, jud. Suceava)-genunk -genuk-ienunk -Seniinke-Senunk (ge- nunchiti).—Bucovina f, tS: kidid -kidii-tSdid -tsdii -tdii-kéti (chee), kidmd-tdmd-ts'dmd (chiama), rakitd-rats'itd-ratita (richita), Zendnk -Zentnts'e-zZenunte -~geninkii-genunte-ge- nunk -deniunt-dzentinke-dzentntti.—Basarabia f: kidii-kéii- téti (Miligeni)-kéii (chee), kidmd-tamd (Miliseni) (chiama), ra- kitd-ratitd (Miliseni) (richit’), Zenunk-zentinte (Miliseni)-ge- nankiti-Senunk (genunchiii). § 252. 191. qu, care avea valoarea cli, s-a dezvoltat in doiia feliuri in romineste. «) ququiag-3> Z+vde (Muntenia Z, Moldova 2. Pentru restul teritoriului dacoromin lipsesc date, pentrucd exemplele, pufine prin ele in- ses, lipsesc in texte). b) g+i+ddz+4. o) dz-+voc. a) Numai doiia exemple. yéeos<*gitiru< Sur-zur-Zur (In- titi Miklosich Beitrage Vokalismus III 17); sanctus georgius <*sanglorgiu*sfirigiatus, participiul lui *sfirigiare, derivat prin sufixul romanic -i (pentru a c&rui prezen{d in romineste vezi ale mele Principii de istoriea limbii 186) din *stirigo> stiria dup& analogiea lui fuligo. Sterezat a insemnat dela capul *) Exist{ exemple numai pentru g-+-/-++ 6, ui, d. Exemple de g+ i+ é lipsesc. Paralelismul cu fenomenele de sub 156, 165 ni d& dreptul s& presupunem cé & + i-+-é ar fi dat acelas rezultat in dialectele daco- romin si macedoromin. Exemplele insi de g-+i+é, acelea anume unde in etymon exista grupul 2¢ (gélum, g¢mo, géna, géner), precintd acea dezvoltare a lui g, pe care acesta o capati inainte de ¢ simplu (Vezi 193), si prin urmare o discordant’ intre dacoromin si macedoromin. Nu este alt ceva de fSeut decit s& admitem ci alricatizarea lui g a avut loc inainte de diftongarea lui é S-ar putea deci stabili cronologiea: 1) afticatizarea lui g inainte de e (fenomenul 193), 2) diftongarea lui ¢ (enomenul 24), 3) africatizarea Ini f, d inainte de > ¢ (0 parte din fenomenele 156, 165). Compara 176 nota. : 12178 § 253. locului ,,infepenit*. Dela *stirigo s-a mai derivat in romineste imediat verbul *stirigire, dela care s-a pastrat tot participiul, *stirigitus*sti- rigesc-+ -ie, care inseamn’ ,,Russzapfen" dupa Barceanu Dic- fionar romin-german, un infeles foarte potrivit cu acel al lui stiria, care insemna ,,furfur de ghiafi", Eiszapfen. (Dupa I. A. Candrea in Convorbiri Literare anul 1905 pag. 428-431 sfi- rigie ar {i *stiriginea ori *stiliginea, care ele inseg ar fi pro- venite din sfiria fuliginea ori stiria caliginea). c) Numai doii& exemple: sanctus georgius, vezi mai sus supt a; axungia&); Sdmgorz-Samigorz-Sdmgors (s&rbitoare) Papahagi Meglenorominii I 112.—c) Vezi al doilea exemplu de supt a. Istroromin. Lipsesc exemple. 193. Pe tot teritoriul rominesc g-}-e, i accentuati si neac- centuafi (accentuafi==@ [vezi 192 nota], é, i, /) s-a afri- catizat printr-un fenomen de alunecarea sunetului anterominesc. Cunoscut fenomen latin popular. Decit numai, invremece la g +i-+ voc africatele nascute sint aceleas pe tot teritoriul ro- minesc, la ge, i africatele ndscute varieazé dupa dialecte. Dacoromin. ge, ix $-d2> $-2>§-2>2-2>3-8-d-i. Exemplele le daii dup& cuvintele normale si textele din Wei- gand’s III, IV, VI, VII, VIII, IX Jahresberichte, Weigand Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens, Iosif Popovici Dialekte der Munteni und P&dureni, I. A. Candrea Graiul din Tara Oa- sului. Banat dz, Z, 2: azunze (ajunge), baaq (bage), dzddzerd (degere), frindi (hingi), fuzit (fugit), gazat-déddsat-deadsi- 18q-dzdzdt-dzast (>d2dzt)-Zdzat (deget), impundd (inpun- ge), lanz (lungi), marzdl¢ (margele), merzd (mergea), mérad (merge), mula (mulgea), plinz (plingi), plinzq-plindq (plinge), ruzini (rugini, infinit.), sdzdt (sdgetez), sindzg (singe, vezi No. 196), trdz@ (trage), Zdnd (geana), zenunkd-Zenunkia§ 253. 179 {genunchiti).—Cris-Mures &, dz, Z, 2, 8, 1: bazd (bage), fugit- fusit (fugit), faza (luge), Sdzat_gast > gdzt)-deddzdt-ded- 2Gt-dzdstil (> dzdzt)-dast-ddzet-2azat-zast( > 2d2t)-deast -dést (deget), GazZdtds (degetas), incinze (incinge), inZeri (in- geri), mil2g (mulge), plinze (plinge), sdgdtd (sageteaz’), sinég (singe), sinzefq (singele), strinz (stringi), si2d (suge), trdza -trd&e (trage), zdnd-Zdnd-gand (geana), Zenunkg-zaninké -2dntintsq-zentinthe-Zenunte-Zeninkg-zeninkd-Zenunte-ze- runke -Zertinke -Zertnte -gerinke -genunke -ientinke-ientnte (genunchiii).—Somis-Tisa £, dz, 2, z, 8, d': alezid (alegea), Sesit-di¢zat-dasGt-daget-Z¢zat-deast (> déast) -déget-dé- Zet-Sddit (metathesis din dagit )-Sddet-zZédit (metathesis din dézit) (deget), Ga (legea), mdrzéld (margele), mdrz¢fi (mar- gele), marzélifa (margelele), mérZe (merge), pling (plingi), plin- Ze (plinge), ruzind (rugina), ruzindsd (ruginoase), sinze (singe), Zand-Zdna- Gand (geand), Zenunkd-zeninte-Zentintse-Zeniin- kd -Zenunte -Zerunkd -zertint’ -Zerunt ¢ -gerunt’e -genantse- Sertink¢-Sertnt e-Senuinkd-derint’G-dzenuntse (genunchii). —TJara Birsei si Tara Oltului &, 2: déget (deget), and (geand), Sentinke-gentink (genunchii), plinget (plingeti).—Sudestul Tran- silvaniel 8, S: déget-dést(>dezt) (deget), Sand (geand), Sentinke-genink (genunchiii)—Munteni-Padureni g, dz, Z, 2: arzint (argint), aZunze (ajunge), bdze (bage), dézgt-dzézet ~dzest ( > dz¢zt) (deget), dezerdt-dezardt-dzedzerdt-dzezerdt -diezérat-dziserdt -Segerdt-zezerdt (degerat), fudit (fugit), Sdnd-zdnd-zand (gean’i), Sér-Zér-Zdr-Zéer (ger), intréz (in- tregi), /éZa (legea), /ze (lege), /ézi-te (te legi), plindd (plinge), singe (singe), strinze-stringe (stringe), vér§-vérz-vérs (> vérz) ~vdr3-vérd-vérz (vergi), zmilze (zmulge).—Tara Oasului g: aguinge (ajunge), bade (bage), fag (gi), Bene (gene), gi. nere (ginere), invinga (invingea), plingef (plingeti), ro ge (roage), singe (singe).—Oltenia %, dz, Z, 2, z, 8: déddzet-dzdzet- d263t' (> d6z¥ )-2a8? (> 2421) -dést (>a¢zt )-dédget-dea- Zet (deget), plinzef (plingeti), rdd ge (roage), trdg (tragi), Zand -gdnd-dzdnd (geand), Zentinke-gentinke-dzentinke-genunke -gentinkiit (genunchiti).—Muntenia g, &: argint (argint), dést’ (>déet’ )-dést (> dézt )-désti(> déztl) (deget), fugit (fugit), Sand (geand), genunke-gentink-genik-genunk-Sentk (ge- nunchiti), /ége (liget), maérgiddrd (deminut. lui margine), nérge (merge), plinge (plinge), stringe (stringe).—Moldova g, dz, 2, 3, & ti gddet-deddet-dazet-déget-dedzet-dést (~>déet )-180 § 253. dést ( > deat )-dézet-dédzet (deget), stinze (stinge), trag (tragi), Zani-gdnd-dzand (gean’), Zenunke-Zentink-Zenunt’e-genunk ~genuk-ientink-geninke-geniink (genunchiii).—Bucovina g, dz, 2, & a: dé2azit-dadzit-dedagit-déest( >dést) -dédzet-déddzit (deget), 2dni-gdnd-dzdnd (geana), zeniink-zenuntse-Zenunt’e -Sentnkit-genint’e-senink-denint-dzeninke-dzentint ti (ge- nunchiii).—Basarabia & 2, &: dédgit-dédst(>ded3t)-déed- 2et-dézet (deget), Zdni- Gand (gean’d), Zenunk-zentint-geninkia (1 localitate, Noiia Sulita)-genwnk (genunchiii). In derivate africatizarea lui g isi datoreste de cele mai multe ori originea ori analogiei ori derivarii dintr-un radical unde g era africatizat. De pilda in substantivele /érgime, lungime, in verbele /drgésc, lungésc n-avem doar a face cu aluneciri de sunet din niscai /drgime, lungime, ldrgésc, lungésc, ma- carci asemenea aluneciri de sunet aii putut avea loc in vreu- nele asemenea derivate, ci avem de a face ori cu derivari din radicalele de plural /drg-, ling-, ori mai ales cu analogiea fap- tuluf ci un g din cuvintele rominesti devine £ inainte de e, i. In cuvintele striine g inainte de e, i se piastreazi ne- schimbat: Ghédérghe>Teipyws, gherghéf>ture gergef, ghi- véciti>turc giivéc, etc. La elementele strdine daca se intil- neste africatizarea lui g (Si ea se intilneste numai in forme), avem de a face cu un fenomen de analogie. Mai intiiti a lucrat norma c& in limba romineascd g dintr-un cuvint devine ¢ ina- inte de e, /, dar mai in special aii Iucrat modelele prezentate de elementele latinesti: drdg>vechiii bulgar dragi, slig> vechiti bulgar sluga, Somis-Tisa Aarinz (clopote)>ungur ha- rang nu sint doar provenite din niscai dragi, sliigi, haringi, ci sint producte de analogie dupa modelul unor cuvinte ca in- trég—intrég, larg—larg, ling—ling, vargd—vérg; cio- magél nu este doar provenit dit ciomdgél>turc Comak, ci este produs dupa modelul nég—negél, vargd—vergd, ver- gel; indrdgésc nu-i>indragésc, ci analogic dupa intrég—in- tregésc, larg—ldrgésc, ling—lungeésc, etc. Macedoromin. g-+-e, i*formiga (compari macedoromin furnigd pl. furnidzi, meglenit furnigd pl. fur- nizi) 414, 77, planzi (plingi) 57,,, pldnze (plinge) 24., sdnze (singe) 16,, irdze (trage) 82,,, Z¢2et (deget) 40.9, 2d- Zetu (degetul) 3,., zerdéncli (genunchi) 75,;. 194, gi+t-vocali in elementele bistinase*mnél) ; cognatussémn. Macedoromin. a) él (>*mnél) P.B. glosar; cumndt Dalametra; /émnu; sémnu. P.B; glosar. b) Olymp: éllu (mielul) Weigand Olymp 26; lémnu 29; sémnu 29, c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen: él; cumndt; lémn; sémn. | Istroromin: mlé (>*miél>*miél); cumndt; lémndg; paumnu (pumnul). P. 1 glosar. 196. gi s-a dezvoltat in doiid feliuri in romineste. a) gil >circiég; cirjéb (strimb) >*cirjog>cirjd + -dg; cirlibita (cirligat) >*cér- ligifa>cirlig G. Pascu Cimilituri 82; cérlobdt (cirligat, Con- temporanul I 93, Ill 126), participiul lui *cirlobéz>*cirlogez >*cirlog, care e derivat prin -dg din acelas radical de ori- gine necunoscuti cérl-, de unde s-a derivat prin -/g cirlig;§ 253. 183 corobdnd (scaarta, Sezatoarea 1 207, Marian Nunta 323)> corédga (,,scindurd uscat& si strimbati’ Revista criticd-literara III 120, ,,scoarfa de teiti din care se face banita* Uricariul X 401, ,,das getrocknete Schaffel Barceanu>vechiii bulgar kora scoar{a -+--ddgd) +--dnd; cotrob (,,Héhle im Baum“ Zeit- schrift fiir roman. Phil. XXII 237 din Familia XXXI 265)> cotrég (bort’, cotlon, Slavici Novele I 252) >*cdtrd (de unde si cotrifd) >poate *cdturd> xorwin Hohle, Hohlung, creux, ca- vité, + -dg ; intréb>interrogo (In Zeitschrift fiir roman. Phil. XI 539 Meyer-Litbke explicd pe intrebdre din *interguare, printr-o presupusd metathez’ a lui o din interrogare, analoagi metathezei lui w din *isucarecirlig + -and; ntréb. P.B. glosar. b) Olymp: néréb Weigand Olymp 31. c) Acarnania: ntrédbd Weigand Aromunen II 180. d) Meglen: antréb P.M. glosar. Istroromin: dnfrébu P.1. glosar. 198. gm<*mmfogma, tégmai, togméste>tocma, tocmai, tocméste>vechiti bulgar titkiima, ttctmiti. 199. S albanez dziis>*giis jumatate M. Wort. 143. E posibil ins& ca d din cuvintul macedoromin s& fie reflexul lui dz albanez. M 200. dz-z a cazut in meglenit fui (fugi, imperativ) P. » 355. 2002, Caderea lui g in ego<éi, magisgl si & din elementele strdine se preface in a si apoi se africatizeazi in dz. Fenomenul e cel mai puternic re- prezentat in Munteni-Padureni. In Oas, unde & se africatizeazd foarte mult (Vezi 190), & se africatizeazd din contra foarte pu- tin. Exemplele le daii din cuvintele normale (unul) si_textele din Veigand's II, VI, IX Jahresberichte, Weigand Die Dialekte der Bukowina und Bessarabiens, Iosif Popovici Dialekte der Mun- teni und Padureni, I. A. Candrea Graiul din tara Oasului. Ba- nat a2: dzordzitd (Gheorghita, deminutivul lui Gheorghe). Ins& &dtd.—Cris-Mures, unde fenomenul ar putea exista, judecind dupa 190, lipsesc si exemple in texte si cuvintul normal (din- ghie), pe care Weigand |-a introdus numai dela VI Jahres- bericht inainte.—Somis-Tisa d’, dz: Andelifa (Anghelita), d6r- de (Gheorghe), indg-uindid-undze-undzie (unghie). Insi gdtd, ungdg, ungig.—Munteni-Padureni d, dz: ddjd-dzdtd (ghiatx), dém-dzém (ghem), undiie-tindz'iie (unghie), Zdz’ab (jghiab). —Tara Oasului: ,,f s-a mentinut intact, numai in unele locuri * in cuvintele ghindd si neghinda trecut la d’ (dinde, nedind, unde) si apoi la dz (dzindze, nedzind )". 1. A. Candrea Gra- iul din fara Oasului 15.—Moldova @, dz’: ungid-undid (Va- lea Sac& jud. Bacaii; Budesti jud. Neamt; Drdgusani, Bogda- nesti, Ratunda, jud. Suceava; Poiana Lunga jud Botosani)-1in- did (Calugareni jud. Neamt)-vingii (unghie).—Bucovina d’, dz’ : ungid-indit-undz e-tindz’it-tndz id-ungit (unghie). —Basarabia @: ungid-undit (Miliseni)-ingii (unghie). § 254. 202. Pe tot teritoriul rominesc, afara de Banat, Munteni-Padureni si Istria, in mod mai mult sai mai putin con- secvent si in proportii mai mult saii mai putin mari (in modul cel mai consecvent gi in proportiea cea mai mare in Moldova si in macedoromin), ffiat; fiér-fér >*fierrum>férrum ; fiind; fit (conjunctiv); rdsfirdtsd (ris- firate) >/filum.—Crig-Mures: fér pl. fédrd-fiér pl. fidrd-fhér -hér-Sér-Sér (ferrum); fi-hi-Si (inlinitiv); fitca>filia; fii {conjunctiv); fiuld (fiule, vocativ) >filius; herbintd (ferbinte) >*fierveo>férveo; hiriéél (firicel)—Somis-Tisa: fér-hér- Sér-Sér-sér-siér (ferrum); si (fi, infinitiv); Aie-3ie-sie (fie, conjunctiv); Aim (tim—sintem); Air (fir); Aid (fii, con- junctiv); 87 (fii, imperativ); Sire-sife (fire); Siriléa (firele).— Jara Birsei si Tara Oltului: Aér (ferrum).—Sudestul Transilva- niei: Aér (ferrum).—Munteni-Padureni: fi (infinitiv); fie-fiie (conjunctiv); fiér pl. fidrd-fiér pl. férd-fiér pl. fiéra-fér pl. fére-fér pl. férd (ferrum); fiérd-fiéritd-fidra-fidritd-fiéra -fiéritd-fierd-feria-férita-fére-férd>*fiele>*féle (fel); fier- bintSe (ferbinte); fiért; fierdfdle (deminutivul dela fiard, plu- ralul lui férrum), fii (conjunctiv).—Jara Oasului: Agréa (fel); hi-8i-si (fi, infinitiv); Aiecui (fieckrui); hiestitinde (orisiunde) ; hiie-sie-siie (fie); si (fii, imperativ); siér (ferrum); siéri> *fierae>férae; siérile (ferae); siéru (ferrum). ,f urmat de i sati 7 nu s-a p&strat nicdiri nealterat, a devenit AZ, care la rindu-i a ajuns la sf si s-a redus chiar la s in graiul celor mai tineri. Astfel sd hiti sisd siti [si fiti] ; hiie [fica] si site; hir si sir [filum]; Aver, sier si ser [ferrum]; hierb hiert, sierb siert si serb sert [ferveo]; hiere si siere [fel]; hiard si séard [fera]; Aerbinte si serbinte [ferbinte] ; inheradzd [in- fiereazi] si insefadzd; etc.“ 1. A. Candrea Graiul din fara Oasulut 12.—Oltenia: fér-fiér-fhér-ftér-skér-fkér (ferrum); fi (infinitiv) ; fim (conjunctiv) ; fincd (fiindca) ; fire (fila).—Mun- tenia: fhid (lie, conjunctiv); fhire (fire); fhiricél (firicel); fi -hi (fi, infinitiv); fiér-fhér-hér (ferrum); fitecine (oricine) ; hit (fii, conjunctiv) ; Aim (fim, conjunctiv).—Moldova: hér-sér- kér-fiér (ferrum); hérbi (ferbe); herbinti (ferbinte); hi (fi, in- finitiv); Ad (fii, imperativ); Adz (fii, conjunctiv); Air (filum); Aiti (fii, conjunctiv) ; Aiurddst (fioroasa) ; sidri (fiori > febris ?). —Bucovina: hér-Sér-Sér (ferrum).—Basarabia: /ér -Sér -Sér (ferrum).186 § 254. b) Moldovenesc Aiidstru (fiastru)>filiaster, vezi probele la Tiktin Wérterbuch; Jara Oasului Ain-sin, moldovenesc Ain (fin)>*filianus. Moldovenesc hicdt? (licat>ficatum), dupa cum afirma Tiktin Wérterbuch.—La Aiidstru si hin este eviden- t& analogiea lui Aid>filius. c) Moldovenese Airidd (firid’)>firidd>neogrec dupita; Somis-Tisa hiriséle, moldovenesc herdsdd-hirisdt (lieristraii)> ungur farész; moldovenesc hirtd-sirtd (lirtt)>firtd> probabil german Viertel; moldgvenesc sulhind-sulSind (sulfint)>sulfing (de origine obscura; in Transilvania, dupd Pantu Plantele, su- fulf, in Banat dup& texte su/vind; dup Pantu Plantele s-ar fi zicind si suléind), Cris-Mures trandasir-trandafhir, Somis- Tisa trandahir, Moldova trandahir (trandafir)>trandafir> neogrec tpiavedgeddov; moldovenese Zanhira-Zansira (Zamfira} >neogrec Cageicr. La toate s-a amestecat ctimologiea populard prin fir (filum), fiér (ferrum), find (“filiana).—Intr-un plural ca Zuluh (pluralul lui zulif) >zulafirneogrec sovdete. a lucrat analogiea seriilor singular —p plural —K (sfdp pl. stk ), sin- gular —b plural —g (corb pl. corg). Compar 206 c. In colo f ramine neschimbat, in elementele bastinase ina- inte de alfi i decit cei insemnati supt a, si in elementelele stri- ine inainte de i: ficior>*fetiolus ; —dafin>vechiti bulgar dafina>grec 2dqva; fild>neogrec giddov; fildes>turc fil- diSi ; etc. | Macedoromin. a) a) Aér (fier); Aérbu (fierb); Aidre (fiere, fel); Aidvrd (friguri)>fébris ; hic (smochin)>ficus; hicd (smo- chint)>fica; hig (inlig)>figo ; hile (fiict)>filia; hilt (fitiy >filius; hir (fir, filum); Airea (firea) ; Aid (fii, prezent indi- cativ si conjunctiv). P.B. glosar.—b) Aildstru (fiastru); Ailin (fin, “filianus); /icat (ticat), prin analogiea lui hic (ficus). P. B. glosar.—c) trandafir (accentul?) P.B. glosar. Airiséscu (a scidea, a se imputina) P.B. glosar>>neogrec queaivw diminuer, consumer, probabil prin etimologie popular& influintat de Aire (fire); de aceias origine cu macedorominul hiriséscu este poate dacorominul irosésc, risipesc, pierd.—fildzuf pluralul lui filb- zuf P.B. glosar.—ficior; fildis. P. B. glosar. b) Olymp. a) Aér (fier) Weigand Olymp 26; Aérbu (fier) 26; hidre (fiere, fel) 28; Aidvre (febris) 28; Aici (ficus) 48; hicd (fica) 48; hile (filia) 25; Adl (filius) 29 ; ir (filum) 36; hiu (Gi, conjunctiv) 100.—b) hicdt 60.—fifér 52.§ 254-255. 187 c) Acarnania. a) fife (filia) Weigand Aromunen II 180. d) Meglen. a) iér (fier)>Aiér; iérb (fierb)>hiérb; ic (ficus); fed (fica); id (filia); if (filius); ir (filum); iri (fire); id (fiti=sint). P.M. glosar.—ficiér P.M. glosar. Istroromin. a) ff (fi, infinitiv) P. I. 2,,; ftid (fie) 1,; file (filia) 19,,; fila (filius) 12,,; flér (ferrum) P. 1. glosar.—b} ficdt P.1. glosar.—fetsér P. 1. glosar. Pentru vechimea fenomenului probeazi urmiatoarele locuri din Jorga Documente rominesti din arhivele Bistritei: are hi, are hi fost trebuind, de re hi sd hie, putéare are si hi, ard hi I, 8 (inceputul sec. XVII); ard hi, ar hie fiind I, 9 (inceputul sec. XVII); are hi I, 28 (anii 1604-1619); Hilip (Filip) 1, 45 (anul 1629). 203. ffrédmat>fremitus. Macedoromin. a) ahindés (adinc) P. B. 374, ahunduséscu (daii afund) 143>fundus. 204. f<9 in macedorominul oédmin, femeesc P. B. 49 (meglenit fémin P.M. glosar, dacoromin fdmin)>feminus ; si in Olymp iscdt>ficatum Weigand Olymp 46. 205. fi initial>f cade in Meglen. Vezi exemple sub 202. § 255. 206. Pe tot teritoriul rominesc, afara de Banat, Munteni-Padureni si Istria, in mod mai mult saii mai putin con- secvent si in proporfii mai mult sai mai putin mari (in modul cel mai consecvent si in proportiea cea mai mare in Moldova si in macedoromin) v *)vinum; vit>*vienis>vénis; vind> *) v latinesc a avut pind pela IV ori V secol p. Chr. valoarea de 4 consonant; dup aceia a devenit pe tot teritoriul romanic w (spiranta bilabial fonieS) si apoi v (spiranta labiodentala fonicd). Seelmann Die Aussprache des Latein 231.188 § 255. *vienit> vénit.—Cris-Mures: yii-vért (venis visum; vid>vinea; vin-vyin-yin-Zin-Zin-gin-hin>vinum ; vina (vinea); vind>*vieniat>véniat; vind (venit)—Somis- Tisa: viti-zi >*vienio> vénio ; deni>*dini prin analogiea prezentuluy -veri-zerii>*zini prin analogiea prezentului (ve- nire); dis-Zis (vis)>visum; disdt (visat) ; yin (venis); inyis {inviat)> vivus ; inzisdt (visat) ; vin-yin-, -Jin- -Zin-gin-din-zin -in (vinum) ; Zenit>*zinit prin. analogiea prezentului (* venitus) ; zine (venit); Zid-2id (vinea); 2id (veniat).—Tara Birsei si Tara Oltulut: yin>*vientunt>véniunt; yine (venit); vin-yin (vi- num).—Sudestul Transilvaniei: yii>vivi; yin (vinum); yisdt (visat).—Munteni-Padureni: invidt; vind (veniat); virie (venit); visdt.—Tara Oagului: y/ie (veniant); yini-zini prin analogiea prezentului (venire); yinif-zinit prin analogiea prezentului (“ve- nitus) ; Zermdnos (viermanos)>*viermis-vérmis ; zidtd (vieata) >vivus ; zif (venis); zfie (vinea); z7ie (veniat); zin (veniunt); zind (vino, imperativ) zine (venit). ,,v s-a alterat in aceleas condifiuni ca si f, adici inainte de i sai i, devenind intiii y, din care s-a dezvoltat pe alocuri g in graiul celor mai batrini, iar Z in pronunfarea celor mai _tineri: yis-gis-zis; yiti- Siti- zit; yin-gin- zin ; yifd-gitd-zitd ; yiespe-giespe-zespe ; yier- me-gierme-zerme ; viafa-giafd-ziafd ; yiefuit-Sefuit-zefuit ; yiermanos -germanos-zermdnos". I. A.Candrea Graiul din fara Oasului 12.—Oltenia: vid (vinea); vin-vyin-yin-gin (vi- num); vine (venit).—Muntenia: gine (venit); vid (vinea); vii {venis); vin (veniunt); vis (vis); yisd (visa); yisdm (visam) ; yifd (vita)>vitis; yiti (venio); vin-vyin-yin-gin (vinum).— Moldova: yermdnos (viermanos); yérme (vierme); yérs>*vier- sus>vérsus; yéspe (viespe)>*viespa>véspa; yie (vinea); yit-vii (venis); yin (venio); yisdzi (viseaza); visu (visul); yitd (vit) > vita ; vita (vita) ; vit (vivus) ; vid (veniat) ; vin-yin ~2in-gin-dz'in- in (vinum) ; vine-vini (venit) ; itse (vite). —Bu- covina: yin-din-Zin (vinum).—Basarabia: yin-zin-Zin (vinum). b) Banat: vifal-vifdt (vitellus); vifd-vifd-vitdiid {vitella). —Crig-Mures: vifgl-vifdt-vyifdt-yitdt-zifdt-zifdt-gitdt-hifal; vifaitd-vitgaa -vyitd-yi{ diddy ifd-zifaid-Zitddd-Zits-Zifd Elfaud: 8ifd-gitd- hifaitd —Somis-Tisa: vitdl-yrfdt-zifdl-zitdl ~zifdl-zifdl-gitdt-difal-ifdt; vifdid-vitd-vi -vitd-ifea-Zitd- 2ifd-zitd -zitd-gitd-ditd -if¢.—Tara Birsei si Jara Oltului: yifal-yifdl; ' yitéd ~yita -Zifé.—Sudestul Transilvaniei: yifdt- yvitél; yiféd.—Munteni-Padureni: vitdl-vifat.—Tara Oasului: yisat (visat)> =§ 255. 189 rtd SifGl-zifdl.—Oltenia: vifdl-vifdt-vyifdl; vifd-vyifa -vifd. —Muntenia ; vifdl-vyifdl-yifal- vitdl-vitel-gitdl-gifél ; vita ~vyifed -vyifd-viféd-y ited -yifa- giféd.—Moldova : yitdl-yitél- 2itdt-gifat; yiféd-yifd-zifd-zitd-gifd-gifed-gifd ; yioréle-Zeu- réli A. Vasiliu Cintece de ale poporului Bucuresti 1909 pag. 174 -gioréle Pantu Plantele> viola.—Bucovina : Zifdt-gifat- bk difici-gifd-gifict-difict —Basarabia: Zifdl-gifdt; zifict ~gifici. c) Banat: visind.—Cris-Mures: despotcoyit (despotcovit); vind.—Somis-Tisa: stazilit (stavilit); zugrdziit (zugravit).— Jara Oasului: yind-gind-zind (vind); yinovdt-ginovat-zino- vat (vinovat); loyit-logit-lozit (lovit); zdboyit-zdbo git-zd- bozit (zabovit).—Muntenia: gisinél (visinel); potcoyii (potco- vii, 1 p. sing. perf); vind; zugrdyitd (zugravita).—Moldova: sginovdt-yinovat-vinovat (vinovat); vind (vind); yisin (visin); yisind (visind) ; tyit (ivit); inbolndyit-inbolndvit (inbolnavit) ; loyit (lovit); potcoyit (potcovit); potriyit (potrivit); priyit-pri- vit (privit) ; sédzilit ? (stavilit); steyie-stégie (stevie); 2dboyit (2abovit) ; zugrayit (zugravit).—In pluralele -vi<-yi, precum Tara Oasului pdstrdyi-pastrd gi-pdstrdz, moldovenesc pastrayi (pastravi), moldovenestile beftyi (betivi), bdlnayt (bolnavi), mor- coyt (morcovi) (Ins& bahavi, gingavi, girbovi, hilpavi, li- pavi, mirsavi, plesivi, pristavi, scirnavi, trindavi, vaduvi) a lucrat analogiea seriilor singular —p plural —k (stip pl. stak), singular —6 plural—g (corb pl. corg). Compari 202 c. Dac& ludm in considerare Moldova, unde fenomenul are loc in modul cel mai intens, inregistrim neprezenta lui in ur- m&toarele cazuri. Pentru a'): vdrs, nu yérs>vérso, prih ana- logiea formelor unde @ n-a fost accentuat; véchidi, nu yéchiit >vétulus, greii de explicat (Dup& Sextil Puscariu in Dacoro- mania III, 390 lucrul s-ar explica prin faptul ci in stagiul *yiéklu s-ar fi perdut -i- prin disimilatie fata de / urmitor); vin-vii, nu yin-yiti(venio), vii, nu vii (venis), vine, nu vine (venit), vin-vidi, nu yin-yiti (veniunt), prin analogiea formelor unde é n-a fost accentuat. Vezi 24.—Pentru b'): vy rdmine ne- schimbat a) inainte de in>én: inving, wm inying>*invéng >vinco; vindec, nu yindec>*véndec>vindico; vineri, nu yineri>*véneri> véneris (vezi 24); vintre, nu yintre>*vén- tre>vénter (vezi 24); vindt vinefi, uu yindt yinefi>*vée- net *véneti>vénetus (vezi 24); vind vinzi vinde vindem vindefi vind, nu yind yinet yinde yindem yindefi yind>190 § 255. *vénd, *vénzt, etc.>vendo; vint, nu yint>*vént>véntus (vezi 24). ) In cazurile unde / este fixat de curind, ori chiar nu-i fixat: vidém, videfi, vidédm>videmus, videtis, vide- bamus. +) In derivate, ori pentrucd cuvintul e relativ noii, ori mai ales prin influinfa primitivului: vdduvie, nu vdduyie> vaduv + -ie; vdduvifd, nu vdduyifa>vdduv- -ifd.—Pentru c'): v ramine neschimbat ori pentrucd / este fixat relativ de curind, ca de pild’ in vitédz—vechiii bulgar vifézi (in vechea romina se zicea si vefédz, vezi Gaster Chrestomatie), ori pen- trucd poate cuvintele sint de origine relativ recent’, ca vifor (dup& cit stiti, nu yifor), care e slav, vijdlie (dupa cit stiti, nu vijdlie) de origine obscura. | Macedoromin. a) a) yérmu (vierme); yldspe (viespe) ; dtd {vieata); yin (vinum); yin, yin, yine, yinim (analogic)-vinim, yinifi (analogic)- vinifi, yin, yinédm (analogic)-vinédm, yinédre (analogic)-vinire>venio, venis, venit, venimus, venitis, ve- niunt, veniebamus, venire; yiptu>victus; yis (vis); yiit (vivus). P. B. glosar. ,,La Gopesi, Moloviste, Albania 7 se aude ca &: tra s-ginu (ca si viii), ea va z-gind (ea va veni), ma _s-ini la Crusova". P.B. 739.—b) yifdl; yiféditd-yifédo ; yiddra (viola); yin giti> viginti. P. B. glosar.—c) visin ; visind. P.B. glosar.—a') vérsu (vars); véclu (vechiti). P.B. glosar.— b') «) vindic; viniri; vinit (vinat) ; vindu (vind) ; vimtu (vint) ; vind, vine, viriim, vinit, vinird>véeni, vénit, vénimus, vé- nistis, vénerunt. P.B. glosar. 8) vidém, vidéd. P.B. glosar. b) Olymp. a) yérmu Weigand Olymp 26; yidspe 28; yin (vinum) 29; yin, yin, yine, venim, venif, yin 99; yiptu 35; is 42; yin 49.—b) yifél 30; yingif 51.—a') véclu 27. —b') a) vintu (vint) 49; vin, vine, vinim, vinit, vinire 99. c) Acarnania. a) yin (venio) Weigand Aromunen II 180. d) Meglen. a) gidrmi (vierme) Papahagi Meglenorominii I, 51; gidspi (viespe) Papahagi Meglenorominii I, 81; gidfd (vieati, vietate) P.M. 2615, 1s 94 351; Siptu (victus) 27105 Sld-gild (viva) 94, 25,,; Stil pl. git (vivus) 650) 41 2855 giés (traesc) 33,,, Siidsti (traeste) 35 ,>vivo; Slidscd (in- vie 3 p. sing. conjunctiv) 33,5, angiidscd (invie) 25,, 3256, angiid (invia 3 p. sing. imperfect) 32,, angii (invie 3 p. sing. perfect) 33,>>vivo. Insi vin (vinum) Papahagi Megleno- rominii I, 52, 54; visi (venis) P.M. 11,, vini (venit) 1640, vin {veniunt) Papahagi Meglenorominii I, 105, vind (veniat) P.§ 255, 191 M. 8,,; viid (vinea); vis (vis); visés (visez); vitd (vita); vita (vita). P.M. glosar.—b) véf6l (vitellus); gi6drd (viola). P. . glosar.—c) visn (visin), eae (visina) P.M. glosar.—a') véclu (vechitt) P.M. glosar.—b') «) ving (inving); viniri (vi- neri); vinit (vinat); vind (vind); vin¢ (vint). P.M. glosar. ) vidém P.M. glosar. Istroromin. a) vipt (victus); viru (venio); via (vivus). P. I. glosar.—b) vifé (vitellus); vifé (vitella). P.1. glosar. 207. v intervocalic, intre doiid vocale sonante, in elementele bastinase, a disp&rut, dup’ce prealabil s-a prefacut probabil in i (v latinesc, care fusese dintruntiiii @ consonant si apoi dela al IV ori V secol p. Chr. devenise treptat w, spiranta bilabial fonic&, si apoi v, spirant& labiodentala fonic&, vezi nota dela 206, probabil, in pozitiea intervocalici, se oprise la stagiul de dezvoltare w. Dela acest stagiu, sub care se contopise cu 0 in- tervocalic, vezi 146, trebue consideraté prefacerea lui in @ ¢ apoi disparitiea lui in romineste). Fenomenul in parte este an- terominesc, Grandgént Introduzione § 324. a) -avi, -avisti, -avit, -avimus, -avistis, ~averunt<-di, -dsi, a, vechiti romin -dm, vechiti romin -dt, -drd (adundi, adundsi, adund, adundm, adundt, adundrdé ), anterominesc, Grandgent Introduzione § 424; -avunculus -v-. 208. Posterior fenomenului de sub 207 a avut loc cade- rea lui v intervocalic atunci cind vocala de dupa v era un & consonant: pluviavocem. P.B. glosar. @) azbér (zbor) P. B. glosar. b) Olymp. a) birbéclu Weigand Olymp 28: bddtse 57. c) Acarnania. a) bddfe Weigand Aromunen II 180. d) Meglen. 2) birbéfi; bisécd (besick); bitgrn (batrin); * bés; bétd (bata). P.M. glosar. 8) priumubirésc (primavara- tec)>primavérd P.M. glosar.§ 255. 193 Istroromin. «) berbécele P.I. glosar. g) cdiba (cusca, colivie)>cavea P.I. 559,. 210. vplestiv>vechiti bulgar pl-kSivi. Cuvintele acestea lipsesc in celelalte dialecte. 211. vvolvo ; vélburd (Cris-Mures Adlburd Weigand's IV Jahresbericht 276, Tara Oasului Ad/burd I. A. Candrea Graiul din fara Oasului 13, Moldova Adlburd)>volvo ; vérbd (Cris- Mures Aorbd, horovdsc vorbesc Weigand's IV Jahreshericht 276, Moldova hdrbd, horgésc)>probabil *dvérbd>vechiii bulgar dvord aula, dvorovati commorari, dvoriti servire, dvo- riba servitium, ministerium, die Aufwartung (Dela capul locu- lui vérbd, vorbésc, vechi romine vorodvd, vorovesc, aii avut infelesul pe care Gaster in Chrestomatie il traduce cu discus- sion, dispute, discours, causerie, si pe care-l aii vorodvd, vorovésc in vechea romin&. Aceste cuvinte s-aii nascut din in- prejurarile de ,,a sta in cercul familiei", a se gasi inpreun& cu alfi oameni de serviciu la curtealui vod& ori la curtea boe- rului. Un infeles analog s-a dezvoltat la bulgarul dvorid per- suader, exhorter, se concerter); vitlpe (Cris-Mures viilpe-hilpe, Somis-Tisa Adlpe, Tara Birsei si Tara Oltului viilpe-hulpe, sudestul Transilvaniei Ad/pe, Munteni-Padureni vilpe-hilpe, Tara Oasului Adlpe, Oltenia vilpe, Muntenia vitlpe-hiilpe, Mol- dova vilpe-hilpe, Bucovina hulpi, Basarabia hulpi, cuvint nor- mal in Weigand's Jahresberichte si Iosif Popovici Dialekte der Munteni und Padureni; I. A.Candrea Graiul din Jara Oasului pag. 13)>vulpes; valtur (Cris-Mures hultur Weigand's IV Jahreshericht 276, Moldova Adlfur) >vultur. @) initial ina- inte de r: vrdbie (Cris-Mures vrdbie-vrdbédts¢-vdrdbéatsg- Adrabéatg Weigand's IV Jahresbericht 258)>vechiti bulgar vrabit. ) intervocalic: bolohdn>bolovdn>vechiii bulgar bo- livanit; Muldtha Sezatoarea 11 82 (muntii Sucevei)>Mol- dova de origine obscuri. Fenomenul n-are loc in celelalte dialecte, unde si cele mai multe din cuvintele respective lipsesc. Macedoromin. a) a) viilpe; viltur. P. B. glosar. b) Olymp. «) vilpe Weigand Olymp 64. c) Acarnania. Lipsesc exemple. d) Meglen. Lipsesc exemple.194 § 255. | Istroromin. Lipsesc exemple. 212, va ibdvnic>vechiii bul- gar linboviniki; pimit (pivniti) Iosif Popovici Dialekte der Munteni und Padureni 151, pimnifd Barceanu, Damé>pivnita >vechiii bulgar pivinita. Istroromin: ramnifd, ses P. I. 48, >croat ravnica idem. 213. vnvechiii bulgar faviti. 215. In Banat, Cris-Mures -v final<-a: pildv>turc pi- lav slav pos- tavvestitus ori mai degraba italian vestito P.1. 82..; metat (invatat)>vitiatus 83,; misd (a visa) P. I. glosar. 217. v- initial cade dela volo, auxiliarul viitorului: of, di, a, om, dfi, or>voiit, ver, va, vom, veti, vor; si dela volebam, auxiliarul optativului, pentru care vezi nota dela acest numar. Istroromin. In istroromin cade v- inifial dela volo, verb si auxiliarul viitorului, si dela volebam, verb si auxiliarul op- tativului: or respgrti vdca (vor imparti vaca) P.I. 1,; vor FatSe (vor face) 1,; verire-va (va veni) 1,; va cumpdrd (va cumpira) 1,,; vdr (voesc 3 p. pl. verb) 1,5; vor pezéi (vor cintari) 2,; vd (vrea 3 p. sing. verb) 2,; ¢S-or de préut? (ce vor face cu preotul?) 2,; re fi (ar fi 3 p. sing.) 2,,; rés [sic, probabil gregit in loc de res] si un dt dn asd (as vrea si un alt an aga, verb) 359; va rdstrzéi (va ucide) 4,; ver moréi (vei trebui) 4,.; va pidti (va plati) 4,,; tsé rei tu vré? (ce ai vrea tu?) 4,5; va jivi (va trai) 4,,; for dd (Foiti da) 4,,; ¢8-of i6 cu tavidlu? (ce voiti face eit cu masa?) 415; va veri (va veni) 4,,; Se va fdtse (ce va face) 4o9; va trli (va curge) 455; vd (vrea 3 p. sing.) 45,; vér (voesti) 5,; t8-of cu bdtu? (ce voiti face cu batul?) 5,; va bdte (va bate) 5,); nu-{ vor dd (nu-fi vor da) 5,5; (él s-a po-§ 255. 195 govorit ke se rer tSevd lovi, iéf vor dns pripravi (s-aii vorbit ci, dac& vor vina ceva, s&-si pregiteascd singuri minca- tea) 55,; noi ¢ ren dd foc (noi iti vom da foc) 55; va fi (va fi) 5,3; verit-am neca sd mi-at d@ zdlica foc (am venit sa-mi dafi [am venit cu gindul c& poate mi-afi da] putin foc) 6;; noi t ren dd foc se ver tu spre tse n-a fost nitse nu va fi (noi ifi vom da foc, dac& vei spune ce n-a fost nici nu va fi) 6,; ver si tu dntsa remdré (vei raminea si tu aici) 65; da-t ren foc (iti vom da foc) 6,; ndi ne ren rdda dn- surd (noi ne-am insura bucuros) 7,; vet mére (veti merge) 7; voi mére (voiti merge) 7,.; ren vé (vom avea) 7,5; @ 2is ke ié ke se [sic, gresala in locde re] furd si cdlu din std- dG (a zis c& el va fura si calul din grajditi) 7,,; rei furd (vei fura) 759; ver vedé (vei videa) 7,,; tSe réi tu? (ce vrei tu? verb) 7,,; i6 dte rogu se rei tu mire lasé dntsa‘durmi (eii te rog sé m& lasi [dack m-ai lisa] aici sd dorm) 8,; fe voi lasd (te voiii lasa) 8,; se vér (daci vrei, verb) 8,; se rei fi mai must dmmestit, res te pire dm pdt (dac& ai fi mai bine inbracat, te-ag pune in pat) 8,; ié re fi bur (el ar fi in stare) 8,.; rei [d (ai lua, ai putea lua) 8,5; ver vedé (vei videa) 8,;; va Aiti (va arunca) 85,; i re /d (el ar lua, ar putea lua) 8,,; rei /¢ (ai lua, ai putea lua) 8,,; réz (voeesti, verb) 859; vdi (voesc 1 p. sing. verb) 8,,; f-of dd [iti voit da) 8,.; ver jivi (vei trai) 8,,; fa me rei privari.—nu rés (ai si ma inseliin-am si te insil) 8,,; fe re fi bar (el ar fi in stare) 9,; rei fi bur (ai fi in stare) 9,; va zitse (va zice) 95; neca fite cum vd (fie cum va fi) 9,; vet cumpdrd¢ {vefi cumpira) 9,; Or (voesc 3 p. pl. verb) 9.,; va dd (va da) 95; vor fi (vor fi) 945; vor le da (li [dativ] voiti da) 941; va posetsi (va tala) 10,; n-di fi (nu voiti fi) 10,; vet plérde (veti pierde) 10,; c-or durmi (cd vor dormi) 10,; va trétse (va trece) 10,9; va dé (va da) 10,5, 19; S-or dnsurd (se vor insura) 10,3; ren fdtSe (vom face) 10,,; va fi {va fi) 11,,; vd (vrea 3 p. sing. verb) 11,,; mdi ren mére (noi vom merge) 12,; va /é (va lua) 12,; ren moréi mére (vom trebui si mergem) 12,,; Ke-f vol dd (ci-ti voiti da) 12,9; vd (vrea 3 p. sing. verb) 13,; va fi (va fi) 13,; ren mére {vom merge) 13,; va scotsi (va s&ri) 13,); va moréi (va tre- bui) 13,4; meca-l régd ke se re dopusti (s&-1 roage sa per- mit& [dacd ar permite]) 13,,; va veri (va veni) 13,,; ren muri (am muri) 14,,; ref vré (afi vrea) 14,,; vor (vreaii,196 § 255. voesc, 1 p. sing. verb) 144, 1,; ver clemd (vei chema) 14,7; res sti (as sti) 14,,; voi veri (voiti veni) 14,,; ren poghini (vom muri) 14,,; fu ver zitse ke n-gi cdvtdt, ea-t va zitse ke di, e tu ver zitse ke de rei fi mittastd sdpte an ke Se @i (tu vei zice c& nu te-ai uitat, ea-fi va zice c& te-ai ui- tat, si tu vei zice ci s& fii mut [de ai fi mut] septe ani, dact te-ai uitat) 15,,; réi fe ti maritd ? (vrei tu si te miarifi? verb) 15,4; vOi (vreaii, voesc, 1 p. sing. verb) 15,,; vér (vrei, vo- esti, verb) 155,; ref fdtse (veti face) 16,.; va ozdravi (se va insanatosa) 17,,; res mére (as merge) 18,.; va stsofni (va ciupi) 18,.; f-oi fi prontd (iti voiti fi la dispozitie) 18,, 195, 113 va fi (va fi) 19,, 20,; re fi (va fi) 21.5; ren cle- md (vom chema) 21,,; se re tséfi tSe firu veri catra mire, fo le res scapuléi, ke nu re veri nis gastighéit (daca vor veni la mine acei care furd, eii ii voiti scipa si nu vor fi de fel pedepsifi) 21,5; res dd (voiti da), 21,,; nig nu fe-n cas~ tighéi (nu-i vom pedepsi de fel) 215.; vet fdtse (veti face} 215; vet utSide (veti ucide) 22,; fe ren moréi utside (vom trebui si te ucidem) 22,; ren fdtse (am face) 23,; id se re maritd, se re fi dntru ndrod (ea s-ar marita, dac& ar fi in- tre oameni) 23,; ren wo zepeléi (vom duce-o) 23,; ren al taldé cdpu (s&-i them capul [i-am t&ia capul]) 23,.; mdrle ren moréi ale dutse, ren af talg svdki urd (minile vom trebui s& i [le] ducem, s&-i taem fi-am tia] fiecare [din noi] cite una) 23,,; cum rén de Ocli? (cum vom face cu ochii?) 23,5; voi omori (voit omori) 24,9; va zvadi (va scoate) 254; vet ramaré (vefi raminea) 26,; ren dd@ (vom da) 26,, ,,; ren nepunt o bdéfvd de prah si dr [-en pure dnnintru, pac Gr f-en prinde (si umplem [am umplea] un poloboc cu praf si si-i punem [i-am pune] inuntru, apoi s&-i aprindem [i-am a- prinde = s& li dim foc]) 26,,; res cumpard (as cumpira) 2656; me rét (ma vefi [minca, elipsa]) 28,; mu vor wo (nu o vor [minca, elipsa]) 28,; cum res io fdtse ke vet veri ndzat Omir ? (cum ag face s& devenifi [cd vefi deveni] inapoi oameni ?} 28,; se va maritd (se va marita) 28,; ren fdte (vom face} 2803) 413 VEE (voiti, verb) 2949; va cavtd (se va uita) 2951; res trdméte (as trimete) 29,,; cum se re scapuléi (cum ar putea si scape) 31,; id [-a zis ke se s-er vd dnsurd dupa ig, ke-l va ia scapuléi fdfe (ea i-a zis ci, dacd ar voi si se insoare cu dinsa, ea-] va face s& scape) 31,; va fi (va fi fost, ar fi trebuit si fie) 31;,; va fi (va fi) 324; se re ié§ 255. 197 dupa tire dnsurd, tu l-er jutd (dac& s-ar insura el cu tine, tu Lai ajuta) 32,,; voi dd (voiti da) 33,,; re puté (as pu- tea, poate ck ag putea) 33,,; mai voli-res (mai degraba as ~vrea, ag preferi) 33,,; res mére (as merge) 33.,; ren dntre- bd (s& intrebim [am intreba]) 33,,; ren mére (vom merge) 33,,; rem moréi (vom trebui) 33,.; ren moréi (vom trebui) 33,,; ver vé tSe vér (vei avea ori ce voesti) 34,.; res mére fas merge) 34,,; ver Id (as lua) 34,,; nu-l ver nis rew fatse (nu-i vei face niciun rai) 35,; voi aratg (voli ardta) 35,; t-er privari (nu vei reusi) 35,; vor Id (vor lua) 35,9; ren setéi (si ne plimb&m [ne-am plimba]) 35,,; va rabé (va servi) 35,,; ne ddi bog se ref voi mire bugni (s% nu dea dum- nezeii s4 m& sarutafi, si fereascd dumnezeii sd ma sdrutafi, sd nu dea dumnezeii s& voifi s& ma s&rutati) 37,; ren mére (vom merge) 37,,; re dopusti (ar permite) 37,,; se re dopusti ke re mére (dac& i-ar permite s{ meargi) 375,; re mére (va merge) 38,; rei mére (ai merge) 38,; res mai voli (mai mult as vrea) 38,; ren veri (vom veni)38,,; ren mére (vom merge) 38,4; vér (voesti, verb) 38,,; va se cumpard (se va rascum- para) 391; se ré [cu elipsa lui cumpard] (s-ar riscumpira, s-ar putea rascumpara) 39,,; rei odcupi ? (ai sipa? ai vreasd sipi?) 39,,; rés [cu elipsa lui odcupé] (ag vrea s& sip) 3995; io-m trecut pre tsiia va fi zétse dn (eii am trecut pe aici vreo zece ani in urma) 40,,; fdfse ren wo (0 vom face, vom face acest lucru) 40,,; va dd (va da) 41,,; voi fi (voiti fi) 41,,; ren fatse (vom face) 41,,; ver clecni (vei ingenunchia) 42,5; voi veri (voit veni) 42,,; véf (voiti, verb) 42,,; ren vedé, se-s posténi, ren Id, se nu-s posténi, nu rén (sa ve- dem [vom vedea], dac&-s cinstiti, i-om lua, dac& nu-s cinstifi, nu i-om lua) 44,; va fi (va fi) 44,,; va firé (va tinea) 44,,; voi zeclide (voiti inchide) 46,; ver fatse (vei face) 46,; re fost préwtu munca (preotul ar fi mincat) 46,,; re fost mun- cq préwtu (preotul ar fi mincat) 46,,; vor dd (vor da) 47,; réi (vrei, voesti, verb) 47; voi fdtse (voiti face) 479; vor (voesc 3 p. pl, verb) 47,,; ren fdtse (vom face) 485; ren Pure (vom pune) 48,; ren mird (vom duce) 48,; vd (voeste, 3 p. sing. verb) 48,,; @ verit vréma de me rei dnsurd (a venit vremea s& ma insori) 48,; vd (voeste 3 p. sing. verb) 49; va se Otari(se va sterge) 49,; rei fdtse (vei face) 49,,; va 1d (va lua) 491, 43; se nu ref voi cavtd (si nu va ui- -tati, imperativ) 49,.; ver resparéi (vei tia) 49,,; voi cére198 § 255. (voiti cduta) 50,; ré (voeste 3 p. sing. verb) 50,; ve régu se ref voi miie spure (v& rog si-mi spunefi) 50,,; ve rogu se ret me Id gntsa, ve reg tSevd lucrd (va rog s& ma luati. aici, v-as lucra ceva) 50.,; vér (voesti, verb) 50,3; rés (as vrea, verb) 52,; re dd (arda)52,; me res maritd (m-as ma- rita) 52,; res me maritg (m-as marita) 52,, 4; res ndste (as naste) 52,9; rég (as vrea, verb) 52,,; res me imaritd (m-as marita) 52,1. 9,; ren vedé (vom videa) 52,5; res ndste (as naste) 52,,; re tSq@ puté fi? (ar putea fi asta? s-ar putea asa ceva?) 52.,; ren fdise (vom face) 52,,; ren poutside {s& ucidem [vom ucide]) 52,,; ren posefsi (si ucidem [vom ucide]) 53,; ren posetsi (vom taia) 53,; nu re iéf puté? {n-ar putea ei?) 53,,; ré (ar [putea, elipsa verbului] 3 p. pl.) 53,4: 7e@ se dotdcni (se vor atinge) 53,,; re fi (vor fi) 53,4; noi mezén ren Gti-I afld (noi mergem sa {i-l gasim) 53,9; ren fi (vom fi) 53,0; r@ vé (ar vrea s& aib’, 3 p. pl.) 53,,; vet dmnd (vefi umbla) 53,4; réf (vrefi, voifi, verb) 54,; fa las@ (ii va lasa) 54,; ren fi (vom fi) 54,; re fi (ar fi, 3 p. sing.) 54,; re vé (ar vrea sé alba, 3 p. sing.) 54,,; fSé gf verit dtsa ke ref furd? (ce afi venit aici sd furati?) 54,,; ve rugdn se ret ne las¢ dntsa durmi (v4 rugim sa ne 1a- safi s& dormim aici) 54,.; ren mére (vom merge) 545., tSé ré (ce vor? 3 p. pl. verb) 54,,; él a zis ke wo régu ke se Gr fa Id cdtrd sire (ei aii zis ci o roagd s&-i ia la dinsa [in cas&]) 54,,; t8é ré? (ce voeste? 3 p. sing. verb) 55,9; o zi al gané {Sq baba: se ret tu mite mére cavtg pre cap {intr-o zi if zice baba: si vii s&-mi caufi in cap) 56,,; ren otrui (vom otravi) 55,,; ren plire (vom pune) 56,; vor se otrui (se vor otrivi) 56,; re zecopéi (ar ingropa 3 p. sing.) 565,; va plati (va plati) 56.,; vér (voesti, verb) 56); ren al utide si oderi siren cérnele las@ cu_céja (sa-| ucidem [boul] gi si-I jupim si s&-i ldsim coarnele la piele) 57s; Gé ré ? (ce vrea? 3 p. sing. verb) 57,; se ref ti miie dd édsta file, neca re veri la mire sluji (si-mi dai tu mie fata asta, s& vie la mine sa-mi slujeascd) 575); id re avé café (ea ar vrea s& aib& cafea) 58,; noi ren pripravi un calin, ren dl bire necar- ghéi cu mdre baldtd, si ddmaréta, cand verire, ren al las neca popé éla café, $i mésere Rg, ren hiti din césta calin Gn ié (noi s& preg&tim un tun, s&-l incdrcim bine cu o ghiulea mare, si dimineafa, cind va veni, s&-l lisim s& beie cafeaiia, si [cind] va pleca, si dam intr-insul cu tunul) 58,5;§ 255. 199 re fi bir (va putea) 58,,; ren mére (vom merge) 58,,; re fi (ar fi 3 p. sing.) 58,5; rogd ke se re durg cdtra ié a lui hldpdt (se roagd s4-i aducd [3 p. pl. impersonal] servito- tul) 59,.; se nu res fost fi id, ta ret fost moréi muri (dac& n-ag fi fost eii, tu ar fi trebuit s{ mori) 59,,; fe régu ver me apard (te rog si ma aperi) 59,,; scocit-a pre ié ke vor dl udide (aii s&rit asupra lui s-1 ucida) 59,,; va fSirg (va cina) 60,5; cuvintu tdfi: tt ne ret cundste mare. 6 gm zis ke nit rés. tél mite zis-a ke io-I res cundste si-I res spire fard. 16 am pocle spus ke, mgcar ke-l res cundste, ke nu reg sptire (imi zic hotii: tu ne-ai recunoaste mini. ei am zis c& nu {-ag putea recunoaste. ei mi-aii zis cd i-as recunoaste si i-as denunta. eii am spus atunci cd, chiar dacd i-ag recunoaste, nu i-ag spune) 61; voi aratd (voiti arata) 62,,; l-es fdtse cdpul tald (as pune s&-i tae capul) 62,,; nu rei ta cundste tsa béstie? io nu res o cundste (ai recunoaste animalul a- cela? nu I-as recunoaste) 62; n-Gri fricd ke-r poghini (si n-ai frich cd-i muri) 623,; va scotsi, va ojivi (va sari, va iavia) 63,,; vikéit-a se re rdba cumpdr¢ (a strigat dacd nu vrea s4 cumpere cineva [3 p. pl. impersonal] o haind) 65;; ras nuste zitSe (ag spune ceva) 65; cdt ref ti, se nu ver nigdar de tSd zitse nig? (cit vrei [verb] tu [s&-fi dam], ca si nu spui niciodati nimic de afacerea ceia?) 652; aii verit mutérile c-or cumpdrg métur (aii venit fimeile si cumpere maturi) 6533; 7¢ veri (vor veni) 66,; tSé rén? (ce-am putea face? elipsa verbului) 66,;; fse t-er igre cu mort spoter (pentru ce s& te duci tu sa-fi bafijoc de un mort?) 66,,; re mére (ar merge, 3 p. sing.) 66; n-er nis fdtse (nu vei face nimic) 67,; re puté (ar putea, 3 p. sing.) 67,; rei cos¢ (ai vrea sd cosi) 67,; dd-f va (ii va da) 67x; ré ft (ar fi, 3 p. sing.) 67; ma zitse, gospodine, se nu-l re purtd lor o frdila musdta? (ia spune, domnule, s& nu-ti aduc o fata fru- moasi?) 675,; re puté (ar putea, 3 p. sing.) 675,; rei vr¢ (ai vrea) 68,; rei trétse (vei petrece) 68,,; rei puté (ai pu- tea) 68%; re vré (va voi) 69,; re vré (ar voi) 69,; se fe rai ti Gnsurd, pécle ren mére dn vdiscd (daca te-ai insura tu, am merge dupa aceia la razboiti, ori, daca te vei insura... vom merge...) 69.,; va duréi (va tinea) 69..; ver vé (vel a- vea) 695;; rei Id (vei lua) 695,; rdi ti sti? (vrei sa stil? verb) 70,;; ke va sibito veri (s& vie indat&, imperativ) 70,,; se vré torce, n-dre é (daca ar vrea si toarcd, n-are ce, verb)200 § 255, 71; a fétd zis-a ke ré rdda, se le tétele na obéd clemd (fata a spus c& ar vrea bucuroasi, dacd ar chema [doamna] pe miatuse la ospaf. Acelas cuvint re serveste si ca verb pentru un subject si ca auxiliar pentru alt subiect prin oyqpa and xowot) Ty; ver dd (vei da) 72.,; cam ren noi fatse za kg-l da? stit t8é ren noi neputi pre ié cmé? noi ren zitse lu fe- sdru c-gre tséla mdgo o idpd (cum s& facem s&-l alungim de aici? sliti ce si spunem despre el? s& spunem impdratului c& are vrdjitorul o apa) 73,.; se voi id tsd fdtse, daiéfi-m o sparta de bombone (ca sa fac eii acest lucru, dafi-mi un cogulet de bomboane) 73..; fSé ren cmotse pre ié neputi? cmétse ren lu fesdru neputi c-dre mdgo o pondvg (ce si soptim acum despre dinsul? acum s& spunem impéaratului ci are vrdajitorul o invalitoare) 74,,; ré rdda frdti se ié cdpu plérde (fratii ar vrea bucuros ca el si-si piardi capul, verb) 74; ié gané ontrat, ke va ié éd fdtse, ke neca-P ddie tire scdle linj si legdhne (el zice atunci ci, pentruca sa fact el acel lucru, s&-i deie o scar’ lunga si usoaré) 74,,; ren fdtse (vom face) 75,; res rescaléi (as despica) 75,; ts’é ren cmots’e pre ié neputi? noi ren cmots’e lu fesdru neputi c-gre mdgo o iélvg (ce s& spunem acum despre dinsul? s& spunem acum impiratului c& are vrajitorul un brad) 75,5; res sti (as sti) 75.2; res tala (as tdia) 75.,; més-a pre zertncli $i pre mar dn c@sq, se nu-l re cundste (a mers in casdin patru labe, ca s& nu-l cunoasci, 3 p. sing.) 75; ver vedé (vei ve- dea) 753; fesdru zis-a, se nu-l re privari, ke va vedé se-i mdgo dn ¢éq iélvg (imparatul a zis cd si vadi dacd-i vraji- torul in brad, ca si nu-l ingele) 76,,; puis-a sdpte tripe de soldgt za resclide vo [ielva], ke va vedé se-i mdgo dn- nuntru (a pus septe trupe de soldafi s& deschida [sicriul de brad], ca sd vadi dacd-i magul inuntru) 76,;; va uts’ide (va ucide) 76;,; ren afld (vom afla) 77,,; ren mére (vom merge) 11,3; fa n-er veri (nu vei ajunge) 77,; ver fld (vei afla) Tl; ti n-er veri (nu te vei intoarce) 77, 25; t-oi scutd (te voiii asculta) 77,3; se va resclide (se va deschide) 772; ti n-er mére (nu te vei duce) 77;;; k-er fdts’e (c& vei face) 71s; ; va scapd (va scipa) 78,; ver fld (vei afla) 78,; fla ver (vei afla) 78,; se va resctide (se va deschide) 78,; ft n-er veri (nu te vei intoarce) 78, 7, »; veri-ver (te vei in- toarce) 78,3; scutd-t-oi (te-oiti asculta) 78,,; ver fld (vei afla) 78,,; nu f-or nis (nu-ti vor face nimic, elipsa verbului) 78,5;§ 255. 201 ver sti (vei sti) 78;,; vor hiti (vor arunca) 793; [-er ozdravi {il vei indrepta) 79;,; va ozdravi (se va vindeca) 795,; re fi {va fi) 80,; re dd (va da) 80,; re mére (va merge) 80,; re ozdravi (va indrepta) 80,, 9; td n-er ozdravi (nu vei vin- deca) 80,; ré (ar voi, verb) 80,,; re ozdravi (sd vindece [ar vindeca]) 80,5; re fdts’e (va face) 81.4; re purtd (ar purta) 82,: res hiti (ag zvirli) 82,; rem fdts’e (vom face) 83,9; vem uts'ide (si tiem [vom taia]) 83,.; ref uts’ide (afi taia) 83.,"). *) Din aceste exemple se culege urmétorul tabloii de forme. Aiixiliarul viitorului 1p. sing. voi of res 2p. sing. ver ef rei,-r 3p.sing, va a re 1 p. pl. rem, rem, ren, ren, -n 2p. pl. vet ret 3 p. pl. vor or Aiixiliarul optativului 1 p. sing. ver res, ras, re es 2 p. sing. rei, rai, ret er 3 p. sing. re er, ar 1 p. pl. ren, ren Gren 2p. pl. ret af 3 p. pl. rer, re Aceste forme ins’ apar si ca verb, anume ca verbul voesc, cu in- Yelesul de indicativ si de optativ, astfel ; Prezentul indicativului . sing. v6i (vreai) . sing. ver, réi, rai (vrei) . sing. vd, ré (vrea) . pl dfs ret (wreli) . pl. vor, or T€ (vor, vreaii) wrnane su Prezentul optativului p. sing. 7@S (as vrea) p. sing. vré, ré (ar vrea) p. pl. 7 (ar vrea) Din simpla inspectie a acestor tablouri, unul al formeler de viitor si de optativ, celalalt al verbului voesc, rezult& in mod clar 1) c& for- wor202 § 255. mele istroromine ale viitorului si optativului isi ati originea in verbul volo, 2) c& in istroromin, ca si in dacoromin, exist pentru verbul voesc (con- siderat la un loc, ca verb si ca auxiliar de viitor) la prezent, peling’ o forma mai specifici, voi, vér, vd, véf, vdr (dacoromin vditi, véi - vechitt romin véri, ud, vom, vefi, vor, ast&zi numai auxiliar de viitor, in vechea romin& si auxiliar de viitor si verb)>*voleo, *velis, volet (Archiv fir lat. Lexikographie und Grammatik, II, 177), volumus, *velilis, volunt, o alt& form&, foarte astm&nitoare cu a imperfectului, r¢s, r¢i-rdi, ré, rém-rém-rén-rén, réf, ré (dacoromin vrédd, vrédi, vréd, vrém, vréti, vrédti), a c&tei origine trebue cdutatd in persoanele 1, 2 plurale *vole- mus, *voletis si in analogiea imperfectului. In special pentru originea auxiliarului optativului istroromin din im- perfectul lui volo pledeaz& doiia fapte. Intiii acela cd imperfectul lui volo, vréd, vrédi, vréd, vrédm, vrédfi, vréd>volebam, volebas, volebat, vo- lebamus, volebatis, volebant servia in vechea romini ca auxiliar al optativului (vréa fi=ar fi, vezi exemple la Cipariu Principii de limba si de scripturi 191), Al doilea acela ci in Banat se intrebuinfeazi, unele ling’ altele, formele cu v- si fara v- ale imperfectului vream>volebam ca auxiliare ale optativului (Weigand's III Jahresbericht pag. 216 réds sts’i [as sti], pag. 99 vréai fi [ai fi], pag. 65 réam rugd [am ruga]; Enea Hodos Poezii poporale din Banat Nos. 99, 102 rédi veni [ai veni], No. 263 te réai uscd [te-ai usca]). Majin special pentru originea auxiliarului optativului istroromin din volo pledeazi faptul c& formele 1 p. sing. ré$, 3 p. sing. vré, ré, 3 p. pl. T€ (vezi tabloul) aii infelesul, ca verbe, de prezent al optativului, cela ce nu se poate explica decit prin faptul c& izolarea res sti, de pilda, este necomplect&, asa ci vorbitorul o intelege ca as vrea sd stid. Formele de optativ istroromine incepatoare cu vocale, 1 p. sing. e (alaturi cu care existd si ers, dup cum rezulté din doiid exemple din tex- tele publicate de Weigand in I Jahresbericht, No. IV, 16, serlas ved¢, cundsterlas, ,dacd |-as videa, l-ag cunoaste", pe care eit le analizez s-er -la-s, cunost-er-la-s [cu totul altfel analizeazi Weigand III Jahresbericht 144]); 2p. sing. er; 3 p. sing. er, dr; 1p. pl. dren (In exemplu, 2645, ar [-en pure, ar f-en prinde, cuvintul Gren este desfacut prin interca- larea pronumelui f tot asa dupd cum in serlas, cundsterlas [vezi mai sus} cuvintul ers este desfacut prin intercalarea pronumelui /a. Tot asa in dacoromin se zice dticevdfi=addcefi-vd prin intercalarea pronumelui va in cuvintul dticefi. Vezi § 315 No. 24); 2p. pl. af; 3p. pl. er (A- ceasta forma se gaseste intr-un exemplu din textele publicate de Weigand in I Jahresbericht, No. IV, 10, k-er la cumpar@, ,,c& [ei] l-ar cump’- ra"), sint evident aceleas cu formele dacoromine as (vechea romina asi, asu, vezi Tiktin Wérterbuch), ai (Cipariuin Gramatic’ I 278 da ca veche romini forma ari, pe care insi n-am putut-o gsi), ar (in vechea romind are, ari, ard, re: are avéd, s-are griji Gaster Chrestomatie I 76, are Ai Torga Documentele Bistritei I, 8, 28; ari avéd Gaster Chrestomatie Il, 14; ard fi fost Gaster Chrestomatie I, 274, ard hi lorga Documen-§ 255. 203 tele Bistrifei [, 8; de re Ai sd hie bun lorga Documentele Bistritet I, 8), am, afi, ar (in vechea rominaé are, ari, ard: are vrea Dosoteii Proloage 59, ; ari viefui Gaster Chrestomatie [I, 14; ard fi Gaster Chres- tomatie I, 271, ard aruncd lorga Documentele Bistritei I, 9, ard hi, i- bidem 9, ard murt, ard invié ibidem 22). Aceste forme ins, incepa- toare cu vocale, se deosebesc de cele incepatoare cu 7 numai prin pozi- fiea vocalei (S& se compare in special 1 p. sing. res-ers, 2 p. sing. rei-er, 3 p, sing. si pl. re-er.—1 p. pl. dren>*ern, 2p. pl. af>*erp), iar a- initial din formele dacoromine si din p. 2 pl. istroromind af se explicd prin prefacerea lui e- initial neaccentuat in @ (Vezi 37). Chiar numaia- ceastd considerafie ne-ar face si admitem c& formele incepatoare cu vo- cale aii esit din cele incepatoare cu r prin metatezd. Dar la aceasta con- cluzie ne mai inping alte doifi considerafii puternice, intiit promiscuitatea cu care formele incepatoare cu vocala si cele incepdtoare cu r se intre- buinfeazi in istroromin si in Banat (Pentru Banat compara in special cele spuse de Enea Hodos Poezii poporale din Banat pag. 9: ,,Optativul pre- zent se conjugd in comuna Varadia si Patas in modul urmator: fo réag veri, tu réai veri, tel ar veri, noi ream veni, voi réaf veri, tet ar verit), apoi faptul c& limba ou admite lux (Vezi ale mele Principit de istoriea limbii pag. 213), gi ar fi chiar abuz de lux atunci cind ea ar intrebuinfa pentru exprimarea unui raport de mod trei simboale deosebite (In Banat de pilda p. 2 sing. vréai—réai—ai, in istroromin de pildd p, 1 sing. ver—res-ras-re—es-ers), dac& acele trei simboale n-ar proveni din unul si acelas etymon. Toti cifi s-aii ocupat cu originea formei de optativ dacoromine as, ai, ar, am, afi, ar, s-aii gindit la verbul habeo. Astfel Diez Gramma- tik V ed. pag. 598 (,,Pentru al doilea imperfect al conjunctivului—asa numeste el optativul rominesc—,,circumscrierea se face tot cu avéd. Nu- mai pentru p. 1 sing. s-a recursla neogrecul ag: &¢ ypden er mége schrei- ben, & ypawpyer lasst uns schreiben. Si in albaneza se intrebuinfeaz’ as as td skoimd lasst uns gehen."), Cipariu Gramatica I, 277 (,,p. 1 sing. ag e neindoit lat. Aabuissem, iar celelalte persoane sint derivate dela haberem“), Cihac Dictionnaire Il, 637 (1 p. sing. as=neogrec dst a yeien qu'il écrive, 4 ypdpwpev écrivons. Pentru celelalte persoane s-a luat verbul ave, fabere, si anume ai, ar pentru 2 si 3 p. sing., si am =avem, aft—avefi, ar=are pentru plural."), Miklosich Beitrage Conson. Il, 27 (,a$ isi are originea in Aabujssim, habuessim prin aés“), care ins& igi retracteazd parerea in Lautgruppen 37 (,Dela Aabuissem, habu- issim nu se poate deriva as, pentruc’ habuissem ar fi dat avise, iar habuissim avtisi. S-ax potrivi a doiia forma de perfect al conjunctivulur habessim, dar o asemenea derivare nu se poate admite din punct de vi- dere general romanic, vezi Diez II, 113 [adecd IJ, 117, unde se spune ci perfectul conjunctivului latin a disparut din toate limbile romanice]".), Hasdeu Etymologicum Magnum 982 (,,Toate formele auxiliarului am s-ait nascut printr-unul si acelas proces fonetic al suprimarii silabei mijlocii -ve- ==-be- din prototipuri latine, si anume am—habemus, ai—habes, a, ati—habet, habent, afi—habetis, are—haberet, as—habessim.“), Meyer- Libke Grammatik II § 114 (,,In aceste forme, a cdror origine din avéd204 § 255-256. § 256. 218. /*) la inceputul silabei s-a africatizat pe tot teritoriul rominesc, printr-un fenomen de alunecarea sunetului anterominesc. Cunoscut fenomen latin popular. Si anume: a) j +0, un §-2>§-i>2Zd2>E ")—b) f+ aaz*"). se vede cit de colo—auf der Hand liegt—, obscura este numai p. 1 sing. Q$, pentruci vreun *habuissi ar cere o prea mare scurtare. O forma a- propiaté este neogrecul és, care are un inteles analog si a patruns si in albaneza, decit numai ar trebui si se admiti ci s-a introdus ~i ca ter- minatie dela perfectele forte, ceia ce iatas este greii."), Tiktin Wérter- buch (,,Deriva in orice caz din forme de ale lui habere: ag probabil din Aabuissem, si anume asi-asu-as dup’ dzisi-dzisu-dzis din dixi, iar ce- lelalte forme ori din habueras etc. ori din haberes etc.“) si Zeitschrift fir roman. Phil. XXVIII, 691 sqq. (SDeriva ori din haberem ori din ha- buerim. ag din habuissem n-a putut esi, e de origine obscur’.”). Ei insumi in Principii de istoriea limbii 70 am admis ca etymon prezentul conjunctivului dela volo, sianume sub formele volam, *volas, *volat, *vo- damus, *volatis, *volant (Dup& Ernst Gamillscheg, Studien zur Vorge- schichte einer romanischen Tempuslehre, Wien, 1913 pag. 146, in Sitzungs- berichte der Wiener Akademie Bd. 172, aceasta etimologie a mea, pe care astizi o parisesc, ar fi mai apropiati de adevar decit acea din Vo# Jebam, propusi de Weigand), dar deja in April 1896 “recunosteam la cursul meii dela universitatea din Iasi originea auxiliarului de optativ is- troromin din imperfectul verbului volo, vream, vreal, vrea, etc., prin cdderea lui v- initial, si identitatea auxiliarului istroromin cu as, ai, ar, etc. dacorominesc. La sfirsitul anului 1896 Weigand in III Jahresbericht 139-161 (Die Bildung des Imperfecti Futuri—Konditionalis, Optativi—im Rumanischen) a susfinut cel dintiiti prin publicitate acest lucru. Pe -¢ dela persoana 1 singular& (dacoromin as-asi-asu, istroromin res-ras-es-ers) con- tinuii de a-l explica asa cum I-am explicat deja in Principii 70, anume prin compunerea cu sic: as>volebam sic. Aceasta explicare a lui -$ a fost adoptati si de Weigand III Jahresbericht 149. In ce priveste formele incepdtoare cu r ale optativului din dialectul istroromin, originea lor din imperfectul lui volo a fost recunoscut& inci de Ascoli Studii critici anul 1861 (la Hasdeu Etymologicum Magnum 1947), dar, macarc& aceasta origine a lor este intr-adevar batatoare la ochi, ea a fost respinsi de Hasdeu Etymologicum Magnum 1946 si de Tiktin Wér- terbuch si Zeitschrift fir roman Phil. XXVIII 691 sqq., care si unul si altul admit ci reg se datoreste faptului ca zicere-as, de pilda, a fost simfit prin etimologie popularé ca zice-réas. Hasdeu: ,Poporul judec&d limba dup auz, nu dupa scris. In forme ca fire-as, facere-as, zicere-as, alaturi cu as fi, ag face, ag zice, urechea desparte silabic fi-reas, face -reag, zice-reas. De aci, in locde ag s-a nascut in dialectul istrianoromin forma ras.“ Tiktin Wérterbuch pag. 101: ,,istrian 7- a fost Iuat evident dela terminatiea infinitivului: ras, réag afld pentru as afld dupa afldre-as, care a fost simfit ca afld-reas“. *) j latin—scris de cei vechi cu acelas caracter ca si i—a avut pana in veacul V p. Chr. valoarea de i consonant, dupa aceia a devenit§ 256. 205 pe tot teritoriul romanic spiranta palatald fonicd, y- Seelmann, Die Aus~ sprache des Latein 231. ™) Pentru faptul c& dz provine din 3, iar ou din contra, pledeaz’ urmatoarele considerafii: a) dz se gaseste numai intr-o localitate din Mol- dova si in 8 localitati din Bucovina. Localitatea din Moldova ins& este una dintre acelea unde nu se pot pronunta $, Z, apartine la asa numitele de c&tra Weigand s- Gemeinden; in asemenea inprejurari dz din acea lo- calitate se datoreste unui defect de pronunjare a africatel & (= im- posibilitatii de a pronunta pe 2, care sunet in stare de muiare aa con- stitue al doilea element al lui 2. Ca sunet normal al limbii se poate considera dz deci numai in cele 8 localita{i din Bucovina, unde nu exista imposibiltate de a pronunta sunetele S, Z, unde vorbitorul poate pronunta pe & (d%), iar dz este un stagiu de alunecare spontanee a sunetului ori- ginal J. b) Dialectul macedoromin, care-in ce Priveste africata dezvoltatt, din g+-e, @ se deosebeste de dialectul dacoromin, in feliul acela ci el a dezvoltat africata dz, invremece dialectul dacoromin are %, in privinja africatei dezvoltate din j se potriveste cu dialectul dacoromin intocmai, cici si el, ca si acest din urma, are . Din punct de videre fiziologic este tot atit de posibil ca & s& provind din dé, ca si din contra, si inc’ mal posibil este ca una ori celalalt& din aceste africate s& se fi dezvoltat din- fr-un sunet exploziv oarecare fara ca s& fi trecut una prin stagiul celei- lalte. Cu toate acestea, cind pe teritoriul rominesc, cu exceptie de 8 lo- calita{i din Bucovina, exist’ g, este mai firesc de a admite c& dz din cele 8 localitati ale Bucovinei provine dintr-un 2, care va fi existat cindva si in acele localitati, decit a admite cd g, cel general raspindit in toat& rominimea, isi are originea intr-un dz mai vechiti. “*) Pentru j inainte de ¢ lipsesc exemple. Candrea-Hecht Les élé~ ments latins de la langue roumaine 40 formuleaza legea: ,/ inainte de vocalele ¢, é si-a~pastrat valoarea de / si in unele cazurl a disparut”. Acest lucru el vrea s&-l probeze cu exemplele juniperus, care ar fi de- venit *jinuperus, lentipdr, si trajicere, care ar fi devenit *trejicere, *treiecere, *treecere, trécere. Mai intiiti este de observat c& adevaratul descendent al lui juniperus este jnédpdn, iar iendpdr e un neologizmu. Apoi in ce priveste pe traicere (aceasta e ortografiea obisnuité a cuvin- tului), am de spus urmatoarele. In limba latina clasica ¢ (j) consonant in- tervocalic forma diftong descendent cu vocala precedent& si diftong ascen- dent cu vocala urm&toare, se pronun{a Altacem, Maiiam, Troiiam, coi- licit, pettus, eiius, maiius, iar diftongul intiiii, cel descendent, isi pastra cantitatea sonantei neatins& si era lung numai prin faptul c& forma o si- laba inchisi, astfel ci Troja, ejus, de exemplu, nu se pronuntaii Trdja, @us, ci Troiia, éiius cu sonantele 0, € scurte. Vezi Seelmann Aussprache des Latein 236, Lindsay Die lateinische Sprache Il § 55. Pronun- farea aceasta s-a pistrat in latina clasici p&n& pe timpul lui Pris- cianus (inceputul secolului VI). Aceastd pronuntarre a lui / consonant ( intervocalic exista si in latina populard atunci cind vocala posterioard era a, @, 0, u. Cind vocala posterioara era i, se pare c& cei doi diftongi, unul (intiful) descendent si celalalt (al doilea) ascendent, se reduceaii nu- mai la uoul, la cel descendent, care era urmat in hiatus de é sonant:206 § 256. traicio (trajicio) se pronun{a adec& trai-icio, coicio (cojicio) se pronunta coi-icio, baiulo (bajulo), prefacut prealabil in *bailo (bajilo), se pro- nunfa bai-ilo. Acest lucru rezult& din chipul cum traicio si bailo sint re- prezentate in limbile romanice. In adevar rominul tréc se poate explica numai prin aceia c& frat-Ycio, inainte de a se fi prefécut / scurt accentuat in é, a devenit *trdico, rezultind un tip trdico, trdicis, trdicit, trdicimus, traicitis, trdicunt, traiciébam, trdicere, trdictus, de unde printr-o ulterioara alunecare de sunet a rezultat fréco, etc., de unde rominestile tréc, trédptd>>trecta (A- ceasta etimologie a lui ¢rédptd a fost dat& intiiti de Meyer-Litbke Gram- matik 1 241). Un asemenea tip frdico nu s-ar fi putut dezvolta din frai-iicio. Tot asa rominul bder, engadin bela Tragbahre, obvaldens baila Tragband (Meyer-Liibke Etymolog. Worterbuch No. 886) nu se pot explica decit prin aceia ci verbul *bdi-ilo a devenit bdilo si apot a dat nastere unui derivat imediat *bdila. lar un tip Odilo nu s-ar fi putut dezvolta din bdi-iilo. Aceast& reducere a celor doi diftongi, unul descendent si altul ascendent, la unulsingur, la descendent, intr-un tip trai-iicio, care a de- venit trai-icio, este lesne de priceput ‘cind vocala posterioaré a fost un i, cdci pronunfarea intr-un diftong ascendent, ii, a lui 7 consonant cu / sonant este incomod& (pronunfarea lui 7 consonant cui sonant in difiong descen- dent, é, este mult mai lesne). A admite reducerea celor doi diftongi la unul singur, atunci cind vocala a doiia a fost un e, ba incd a admite reducerea celor doi diftongi la diftongul ascendent (dupa cum se pare ci a infeles Candrea-Hecht), a admite apoi cdderea lui i intr-un tip tre-iecere, ori poate chiar intr-un tip frei-iecere (cici si acest Iucru poate a vrut s& inteleag’ Candrea-Hecht), este greii. Probabil (negresit nu sigur, caci dela chipul cum a fost tratat ia, fo, ia nu putem cu siguranf& induce chipul cum ar fi fost tratat ie; asemenea legi astizi nu se mai admit) un tip treiecere ori treiiecere ar fi dat in romineste ¢regéce ori trezéce, si nu tréce, iar dintr-un trejecta ar fi esit in romineste tregdptd ori trezéapta, iar nu frédptd.—In ce priveste pe jejuno, jejunus, formele romanice dza- dzuner (San Fratello), Jejunar (provensala), jejuar (portughez’) ni daii b&nuiala c& si formele romanice cu un singur j, precum dzunar (veneti- ana), dine (piemontez’), Saunai (campidan’), Stiner (engadind), dzuna friuland), jediner france, jumar (portugheza), pentru care vezi Meyer- iibke Etymolog. érterbuch No. 4581, romin ajund provin din forme mai vechi, azi disparute, cu doi /, Jeju-, in care cele doiid silabe s-aii contras intr-una, astfel ci in special ajiin rominesc (dacoromin ajtin verb >>jejuno; macedoromin agitin- -ajtin adiectiv>>jejunus) este provenit din- tr-un mai vechiti Zeztin ori ZeZtin. a- din rominul ajtin n-ar fi provenit prin urmare din aceia c& / initial din jejuno, jejunus ar fi dispdrut, iar e- i- nifial s-ar fi prefScut in a, ci acest a- din ajtin ar fi un prefix, dupa cum este un prefix di- in italianul digiunare, de- in logudorezul deyunare, deinare, de- in catalanul dejunar, a- in spaniolul ayunar si in dialecte din nordul Italiei (Vezi pentru aceste forme Meyer-Liibke Etymolog. Wér- terbuch No. 4581).—Pentru aiépt a propus Cihac, si dup Cihac Pusca- riu Etymolog. Worterbuch, pe latiaul efecto. Dar cu mai multa si- guran{’ ar putea afirma cineva ci din ejecto trebuia si ias’ agépt ori azépt, c&ci pentru africatizarea lui j in acest cuvint st& ca proba chipul§ 256. 207 cum aii fost tratate grupele ja-, jo-, ju-, invremece pentru eventuala ci- dere a lui j ori pentru eventuala pistrare a lui j caiin Je nu exist decit o simpla presupunere (Vezi cele spuse mai sus in aceasta nota). Pentru aceia probabilul etymon al lui aiépt este abjecto. Pentru a pricepe acest lucru observim urmatoarele. i precedat de consonantele labiale 5, v, JF, in silabi neaccentuata, precedati de silabi accentuatd deschisi, din cu- vinte paroxitoane, trece prin metateza in silaba accentuata si formeaza dif- tong descendent cu sonanta silabei accentuate (Vezi 52 y). Acest fenomen a avut loc dupace cdderea lui 6 intre doiid vocale, dintre care cea de a dotia si nu fie i consonant (146), incetase: caballus devenise cdl in vremea cind Adbia se preficea in dibd, caci probabil nu faptul c4 in dibd, toibu, zgdibd, cGibd primul element vocalic era un diftong descendent cu i consonant a inpiedecat ciderea lui 6. Sint ins& doiid cuvinte unde me- tateza lui i n-a avut loc. Acestea sint subeo si pluvia. subeo conform legii ar fi trebuit si dea stiib (Compara *cubiumsubis, subit, subi- mus, subitis, subire, subitus. Analogiea unor forme insi ca ploid, plotid, plotidre, plotigt>*plovet, plovebat, *plovare, *plovatus poate explica numai pentruce n-a devenit pluvia plodibd ori plodivd, dar ou poate -explica forma plode: prin analogiea lui plodd, etc, cuvintul pluvia, o -daté inpiedecat de a deveni plodibd-plodivd, ar fi capatat mai departe forma plodtid. plode nu se poate explica decit prin aceia ci pluvia, re- tinut in aceasta stare prin analogiea lui plodid etc., a perdut intr-un tir- ziti pe v prin alunecarea sunetului. Si fiindcd v in pluvia a cazut, trebue si fi c&zut si & in subiu. Deci & intervocalic a cdzut in doa rinduri in momineste, intiii a cdzut cind a doiia vocald nu era / consonant, iar in al doilea rind a cdzut cind a doiia vocali era i consonant. Dintre aceste doiii fenomene cel dintiiii este anterior metatezei lui i, iar cel de al doilea este posterior acestei metateze. Paraleld cu cdderea lui 6 este aceia a lui v. In schem succesiunea fenomenelor este urmatoarea: 1) caballus< al; 2) habiajugum); Ztirte-Zurie-Zine (juvenis) ; Zunincd-Zunincd ("junica) ; Ztir-Zur (juro).—Muntenia Z: Znéd- pan-Znépere (juniperus); 207 (jovis); Zucdt (jocatus); Zine (juvenis) ; Zunincd-Zunince-Zunice-Zunicd-Zuncd ("*junica, ju- nicem, juvenca); 2dr (juro).—Moldova &, 2, 2, dz (numai in- tr-o localitate, Valea Sac& jud. Bacaii): Znédpin-zdrdpin (ju- niperus); Z0i-Z6i-di-d20i (jovis); Zudeéf (judecdtor, judicium), ° Zudefdsd (sofiea judecatorului); Zudicdtd (judecati>judico); Zunct-zZinci- §uncd-gsinci-détinci (juvenca); Zine (juvenis) ; Zar-gur-zur-déur (juro).—Bucovina &, Z, Z, dz (in 8 locali- tafi): gor-gur-Z6r-Zur-dzur-dz6r (jure); Suncd-dztincd-Zu- vint provine din vix, izolarea a-+vix a avut loc tirziii, dupa cdderea lut © intervocalic tipul subia. Tot asa tirzii, dupa cdderea lui b intervocalic tipul subiu, a avut loc prefacerea lui 6 in sunete limbale inainte de i consonant vechiti (145): pentru aceia atépt, nu abgépt, oti -g-, -bd-, obdé-, -d, -a-, -b&-, -B-, -bdz-, -b2-, -by-,§ 256. 209 nincd-Zunci ; Znéapan (juniperus); 26i-¥di-dz0i (jovis).—Ba- sarabia &, Z, Z: Suncd-zZinci-Zuncl (juvenca); 20i-Z01-E6i (jovis); Zur-gur-Zur (juro). b) Sint numai doiié exemple: jaceo<.dzdc-zdc; sanctus joannesjugum); Sunédpine (juniperus); Sur (juro). P.B. glosar. gurgund>jurgium Pap. et. 27.—b) dz: dzdc {jaceo) P. B. glosar. b) Olymp. a) dz>g- dzdc (jocus) Weigand Olymp 56; dz6i (jovis) 56; dzone (juvenis) 32 ; dzunédpine (juniperus) 30. c) Acarnania. a) &. Sunédme |tinerime, tineri >juvenis) Weigand Aromunen II 178. d) Meglen. a) Z (Numai in TJirnareca si 8, Capidan Me- glenorominii I pag. 138): Z6c (joco, jocus); 207 (jovis); Zudét (judicium); Zidic (judico); Zag (jugum) ; Zugdstru ; Zinc (ju- vencus); Ziini (juvenis); Zir (juro). P.M. glosar.—b) z: zdc {jaceo) P. M. glosar. Istroromin. a) 2: Z6c (joco, jocus); Zug (jugum); Zaire (juvenis); Zurifa (‘junica cu substituirea sufixului slav -ifd); Zuru (juro). P. 1. glosar.—b) z: zécu (jacent) P. 1. 80,. § 257. 219. / latin, care era spiranta laringala afona (ge- hauchter Einsatz, spiritus asper, tac:t2), dupacum rezulta din dis- cutiea dela Seelmann Aussprache des Latein 262 sqq., a dis- parut in romineste printr-un fenomen de alunecarea sunetului anterominesc. Cunoscut fenomen latin popular. homotraho s-a intro- dus g prin analogiea perfectului, dup& modelul féng—linséi> lingo, linxi; inping—tnpunséi>pungo, punxi; milg—mul- séi>mulgeo, mulsi; spdrg—spdrséi>spargo, sparsi; etc. In cuvintele hdm>mediogrec yépos; hdz>ture.hazz ; hd- méii>vechiti bulgar hnvkli; hfrb>bulgar hdrbel; hirsti o- nomatopeic; Aodorogésc onomatopeic; hdérn>malorus *horn, vechiii bulgar grind Miklosich Beitrage Vokal. Il, 7, 28; hrib >slav Arib; hulttb>malorus holub; lanfith>slav lanfuh ; lehdésc> ? (vezi § 328); pahdr>slav pehar, pohar, puhar ; pa- matih>ungur pemetfii, nu existé h= spiranta laringala a-§ 257. 214 foni, cum crede Miklosich Beitrige Conson. Il 76, ci spi- ranta velara afond x. Dupa Weigand ar fi existind in toate dialectele dacoromi- nesti sunetul A = spiranta laringala afona. Mai intiiti ca pro- thetic in cuvinte ca Gripd (Banat Gripd pl. dripfi-drpd pl. Grph-dripd p\. driph.—Cris-Mures Gripd pl. ariph-drpd pl. drph.—Somis-Tisa Gripd pl. Gripk.—Oltenia dripd pl. Griph- Grpd pl. Grpi—Muntenia dripd pl. Gripi arpi Gripi aripk. —Moldova aripd pl. Grif [numai un loc, Bicaz judetul Neamf]); Gl, G (cel, cea, in diferite locuri, de pilda in Banat pag. 258, 268, Cris-Mures pag 305, 306, 323, Muntenia pag. 299); dmdante, dmdntu (Muntenia pag. 285, 297). Apoi in urmatoa- rele cuvinte de origine strain’, unde in limba comund exist& spiranta velar’ afoni 7: hdi-hdid-hdida-hdidaf-hdide-hdi- def-hdidi (Banat pag. 269, 275, Cris-Mures pag. 303, 305, 324, Somis-Tisa pag. 50, 58, 63, Oltenia pag. 76, Muntenia pag. 288, Moldova pag. 196, 203, Bucovina pag. 58, Basa- rabia pag. 72); haidic (Banat pag. 291, Oltenia pag. 79, Bu- covina pag. 64); faiducie (Oltenia pag. 81); hdind (Somis- Tisa pag. 52, 62, Bucovina pag. 60); Ad/d Gespenst (Banat 276); fAdrnic (Banat pag. 304, Somis-Tisa pag. 55); Adz (Muntenia pag. 312); Aaznd (Oltenia pag. 77); Adi interjectie, wmdmucd hai (Bucovina pag. 69); Adzds (Basarabia pag. 75); hid (Somis-Tisa pag. 44, 47); hértie (Bucovina pag. 68); hodind (Somis-Tisa pag. 46); hodinésc (Banat pag. 271, Cris- Mures pag. 316, Basarabia pag. 79); /Adhot (Muntenia pag. 313); hdldd (Cris-Mures pag. 317); horésc (Somis-Tisa pag. 70); hof (Banat pag. 262, Oltenia pag. 78, Bucovina pag. 64); hotésc verb (Banat pag. 304); hulésc (Somis-Tisa pag. 44); Aurdic (Bucovina pag. 67); husdr (Banat pag. 253); mohor (Muntenia pag. 295, Basarabia pag. 76); pahdr (Banat pag. 297); prohodésc (Basarabia pag. 83); ¢d/har (Somis-Tisa pag. 62); zdhdr (Somis-Tisa pag. 58, Muntenia pag. 282). O po- zitie a parte aii urmitoarele cuvinte, care nu exist& in limba comuna si sint inprumutate din ungureste, unde sint pronunfate intr-adevar cu spiranta laringalaé afond: drinzifd, clopotele (Cris- Mures pag. 305)>ungur harang; dsnuidscd, foloseasci (So- mig-Tisa pag. 48)>ungur haszndlni; égedusi, \autari (Somis- Tisa pag. 56)>ungur hegedtis; €IG, loc (Somis-Tisa pag. 45) >ungur hely; intféi, trasur’ (Cris-Mures pag. 318)>ungur hinto; sodn, niciodat’ (Somis-Tisa pag. 73)>ungur sofa.