Analiza hidrografica a cursului

Dunarii
Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa, dupa Volga,
izvoraste de sub varful Kandel (1241 m), din Muntii Padurea Neagra,
Germania. In localitatea Donaueschingen, cele doua paraiase Brigach si
Breg isi amesteca apele in parcul castelului Frstenberg, pornind catre est,
intr-o lunga si aventuroasa calatorie, de aproximativ 2860 km catre Marea
Neagra.
La punctul de izvor al fluviului, se afla un complex statuar, reprezentand
doua femei, o mama, simbolizand Europa, ce ii arata fiicei sale , Dunarea
calea pe care trebuie s-o urmeze .
Dunarea, traverseaza si in acelasi timp uneste, 4 capitale - Viena,
Bratislava, Budapesta, Belgrad si 10 state europene: Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria,
Republica Moldova si Ucraina.
De la izvoarele sale, din Muntii Padurea Neagra si pana la varsare,
strabate variate forme de relief care imprima cursului Dunarii cand un
aspect de fluviu navalnic de munte, cand un aspect de fluviu de ses, cu
ape linistite. De-a lungul a mai bine de doua milioane de ani isi implineste
cursul, infruntand mai multe culmi muntoase ale sistemului alpino carpatic, daltuind peisaje de o rara frumusete, impodobite de om cu
numeroase castele medievale sau cu asezari pierdute in vegetatie.
Dunarea curge catre sud-est pe o distanta de aproximativ 2860 km si se
varsa in Marea Neagra, fiind singurul fluviu european ce curge de la vest
la
est.
Important drum fluvial international, Dunarea parcurge 10 tari (Germania,
Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, Republica
Moldova, Ucraina) are afluenti din alte sapte tari si trece prin patru
capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.
Pe teritoriul Romaniei, cursul inferior al Dunarii, se desfasoara pe o
distanta de 1075 km intre localitatile Bazias si Sulina, facand granita cu
Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) si
Ucraina (53,9 km), colectand majoritatea raurilor din Romania cu exceptia
celor din Dobrogea.
Datorita faptului ca traverseaza o multitudine de regiuni naturale, cursul
inferior al Dunarii este impartit in cinci sectoare: defileul carparic, sectorul
sud-pontic, sectorul pontic oriental cu balti, sectorul predobrogean si
sectorul
deltaic.
Transporta anual circa 60 milioane tone aluviuni si 200 miliarde m de apa.
Prezinta
importanta
deosebita
pentru:
navigatie,
hidroenergie,

piscicultura, fiind totodata si o importanta sursa de apa pentru agricultura,

industrie si populatie.
Bratele Dunarii:

Bratele Borcea si Ostrov - formate in dreptul localitatii Silistea.

Intre Bratul Borcea, la vest si Bratul Dunarea Veche, la est, in Valea
Dunarii, Dunarea formeaza Balta Ialomitei. Cursul Bratului Borcea se
intinde din dreptul localitatii Calarasi pana la Harsova, trecand si
prin Fetesti.

Bratul Dunarea Veche format dupa localitatea Giurgeni, brat mai

putin navigat, separand Balta Brailei de Dobrogea. Pe acest brat se
afla orasul Macin.

Bratul Valciu - Este cel mai important dintre bratele de vest ce

margineste Balta Brailei. In partea sa de sud cuprinde Balta Mica a
Brailei, rezervatie naturala.

Bratul Calia format in zona satului Gura Garlutei, margineste la

vest Balta Mica a Brailei, rezervatie naturala.

Bratul Chilia - incepe de la Cetatea Chiliei, punctul in care Dunarea

se desparte in 2 brate : Chilia si Tulcea. Bratul Chilia se indreapta
spre nord, avand lungimea cea mai mare (120 km) si debitul de
aproximativ 60% din total. Latimea bratului variaza intre 300-700 m,
unori depasind aceasta limita. Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele
cu un singur curs (in dreptul grindurilor Stipoc, Chilia si Letea) cu
sectoarele de bifurcare, intre grinduri. La varsarea acestuia in mare,
se gaseste o delta secundara cu trei brate secundare: Tataru,
Cernavoda si Babina, situate pe teritoriul Ucrainei. Delta secundara
a Chiliei, care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (4080 m/an) nu apartine teritoriului tarii noastre, apartinand
Ucrainei. Localitati de-a lungul bratului: Palazu, Pardina, Chilia
Veche, Periprava.

Bratul Sulina - Bratul cel mai scurt (64 km), regularizat si canalizat,
in urma cu aproape un secol, este situat in mijlocul Deltei si este
folosit pentru navigatia vaselor maritime in urma adancirilor si
corectarilor unor meandre. In urma acestor lucrari care au avut loc
intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64
de km, iar volumul de apa s-a dublat (18% in prezent), adancimea
minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de 18 de m. La varsarea in
mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor, la contactul
intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii, formandu-se
bara de la Sulina, care are tendinta de a optura gura de varsare.
Pentru a diminua acest efect, a fost construit un dig (in lungime de
10 km) care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul
circular al marii. Acest brat al Dunarii este dragat continuu, servind

navigatiei
maritime.
Localitati de-a lungul bratului: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova,
Crisan, Vulturu, Partizani, Sulina.

Bratul Sfantul Gheorghe - are un curs sinuos desfasurat pe 112

km, inaintand spre sud-est. Sfantul Gheorghe este cel mai vechi
brat, care transporta 22% din volum de apa si aluviuni. Cea mai
mare adancime pe acest brat este de 26 de m. Si acest brat a
suferit transformari prin taierea unui numar de sase meandre,
lungimea sa scurtandu-se la 70 de km navigabili. La varsare
formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule, Sacalinul Mic
si Sacalinul Mare. Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud
canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu
laguna Razim. Localitati de-a lungul bratului: Nufaru, Mahmudia,
Uzlina, Sf. Gheorghe.