AFLATOXINA

STUDENTA:Asanache
Gianina
GRUPA 275 CEPA

cancerigen produs
de nite ciuperci
microscopicecare
infecteaz
CE ESTE alimentele
atunci cnd acestea
AFLATOXINA?
sunt depozitate n
condiii neigienice.
Cel mai desaflatoxina
este ntlnit n
cafea, arahide,
porumb, alune i
condimente. Cel mai
important este c,
odat alimentele
infectate,aflatoxina nu
mai poat fi distrus
nici mcar prin
fierbere, iar organismul
uman este incapabil s
elimine aceast
substan toxic.

Fenomenul infectrii alimentelor cu aflatoxine n rile din sud-estul Europei este

cunoscut de specialistii occidentali de peste 15 ani ei denumindu-l "sindromul
balcanic".
Sindromul este caracterizat prin varsaturi, dureri abdominale, edem pulmonar,
convulsii si coma, moartea prin edem cerebral.
Dup accidentul observat n 1960 n cresctoriile de curci (100.000 psri
moarte), numeroase cercetri au fost conduse spre un grup de molecule cu nalte
proprietai toxice: aflatoxinele. Aflatoxinele (AF) constituie un grup de 18
compui cu structuri apropiate unde 4 compui au forme foarte frecvent ntlnite
n alimente: B1, B2, G1 si G2.
Sunt solubile n ap, insolubile n solveni nepolari. Foarte solubile n solveni
organici (cloroform i alcool metilic), fiind uor de extras.

. La lumina ultraviolet, sunt fluorescente (albastru pentru AFB,

verde pentru AFG, AFM1 prezint o fluorescen albastru-mov)

Aspargillus flavus

Este micetul din cultura cruia s-a izolat pentru prima dat
aflatoxina B1, considerat carcinogen uman de gradul I.
Este al doilea ca importan dintre miceii izolai din familia
Aspergillaceae, primul fiind Aspergillus fumigatus. Aspergillus
invadeaz arterele din zona creierului i cauzeaz infarctul
cerebral.
La om, n cazuri rare, Aspergillus flavus i poate continua ciclul
de via n interiorul corpului, cu localizare cefalic, producnd
aspergiloza intracranian, boal grav, de cele mai multe ori
letal.
n general, aspergiloza apare la pacienii imunocompromii sau
la agricultori, la care sporii de Aspergillus flavus se localizeaz n
sinusul paranazal. Produce n principal aflatoxinele B1 si B2,
neavnd rol n producerea celor de tip G1 si G2, n timp ce
Aspergillus parasiticus le produce pe toate 4.

Aspergillus flavus se gsete n mod obinuit la cereale, citrice i

arahide i este una din speciile de mucegai cunoscute ce produc
aflatoxin care pot cauza hepatite acute, imunosupresie i carcinomul
hepatocelular. Mucegaiul invadeaz bobul i se dezvolt cu precdere
n jurul embrionului, astfel nct procesele tehnologice care implic
separarea germenilor de endosperm pot reduce concentraia
aflatoxinelor n cele din urm. Evident, o mare parte din aflatoxin
rmne n embrioni i acetia reprezint o surs toxic important
pentru om si animale.

Aspergillus
Parasiticus

Aspergillus
Parasiticuseste unul din
mucegaiurile ce produce
aflatoxin i care se
gsete uneori n
mslinele negre.
Aspergillus
parasiticusproduce
ambele aflatoxine B i G
i are o distribuie mai
limitat fa de
Aspergillus flavus, care se
gsete pretutindeni.

Dupa numele englezesc al

laptelui, substanta a fost
denumita aflatoxina M. Mai
tarziu s-a dovedit ca aflatoxina
M este formata din doua
fractiuni (M1 si M2), derivate
ale aflatoxinei B1.In lapte,
aflatoxina M1 apare dupa 1224 ore de la ingerarea furajului
care contine aflatoxina B1,
impreuna cu, o cantitate mica
din aflatoxina initiala. Rata de
conversie a aflatoxinei B1in
M1 care se elimina prin lapte
este de circa 0,25%. Dupa 3-4
zile de la incetarea consumului
de furaj toxic aflatoxinele nu
mai pot fi decelate in lapte.

Prin pasteurizare sau

prin pulverizare
continutul laptelui in
aflatoxina M1, nu scade.
In branza, aliment care
poate mucegai in
perioada de conservare
si de maturizare, se pot
sintetiza cantitati
suplimentare de
aflatoxina, in afara de
cele provenite prin lapte
din furajul consumat de
animalele producatoare
de lapte.

Principala int a
aflatoxinelor, regsit la
speciile studiate este
fr ndoial, ficatul.
Modificarile identificate
ca rezultat al infestaiei
la animale i psri sunt
reducerea greutii i a
depozitelor de grsime,
hemoragie intern,
icter, necroza ficatului i
ciroz. La pui, AFB1 are
un procent letal de 50%
ntr-o doz de
9,28mg/kg. Aflatoxicoza
este carcinogenic i
teratogen pentru
fetuii mamiferelor.

Aspergillus Fumigatus

Nodul la o rata de
Aspargiloza acuta
provocata de
Aspergilus Fumigatus

LAANIMALELEDOMESTICEAUFOSTPUSEIN
EVIDENTAURMATOARELETIPURIDEMODIFICARI
HEPATICE:

- modificari de tip acut la taurine, porcine, ovine, caine,

sobolan, cobai, pasari, pastrav, maimuta;
- ciroza hepatica la taurine, sobolan, pasari, maimuta
- tumori cronice la sobolan, pasari si maimuta.
Actiunea de incetinire a cresterii animalelor tinere se explica
prin aceea ca toxina patrunde in celula si mai departe in nucleu,
unde se combina cu ADN-ul si inhiba sinteza ARN-polimerazei. In
felul acsta, este diminuata sinteza ADN-ului si activitatea ARNului mesager. Urmarea este o puternica reducere a ratei sintezei
proteice.

SEMNE CLINICE
Semnele clinice asociate cu boli de ficat sunt foarte
variabile de multe ori manifestndu-se vag atribuinduse astfel altor boli. Pentru c ficatul este un organ mare
i are o capacitate mare de regenerare atacurile asupra
ficatului pot s nu provoace boli semnificative astfel
multe psri rmnand asimptomatice.
Semnele clinice includ manifestri pariale sau totale
de anorexie, letargie, depresie, diaree, calitatea
sczut a penelor i slbiciune.
Mai multe semne specifice de boal hepatic includ
distensie abdominal, cretere exagerat i vnti n
cioc, melen, peteii, hemoragie acut i deces.

EFECTELE CONSUMULUI DE ALIMENTE INFESTATE

CUAFLATOXINAASUPRA OAMENILOR POT FI CRONICE SAU
ACUTE:
1. Efecte acute: Ingestia unor alimente care contin nivele ridicate
de aflatoxinain decursul unei perioade scurte de timp poate cauza
toxinfectie alimentara acuta, insa acest lucru se intampla rar in tarile
dezvoltate. Simptomele includ febra, varsaturi si icter. In cazurile
severe se poate ajunge la afectarea grava a ficatului sau chiar la
moarte .
2. Efecte cronice: Exista anumite alimente care contin nivele reduse
de aflatoxina. Consumul indelungat al acestora poate duce in timp
la aparitia cancerului de ficat.
Termenul medical pentru intoxicatia cu aflatoxina este aflatoxicoza.
Aceasta apare in urma consumului de alimente contaminate cu
micotoxina aflatoxina. Aceasta afectiune nu este contagioasa si nu
exista medicamente care sa ajute. Cel mai afectat organ este ficatul.
De asemenea, aflatoxinele afecteaza sistemul imunitar

Gravitatea intoxicarii cu aflatoxina depinde de mai multi factori,

printre care: varsta persoanei, sexul, nivelul de expunere la
substanta toxica, durata expunerii, starea de sanatate, starea
sistemului imunitar si alti factori ce tin de regimul alimentar si de
mediul in care traieste persoana respectiva.
In cazul intoxicatiei lente, cu cantitati mici pe perioade mai lungi
de timp pot sa apara:
-probleme de crestere si de dezvoltare
-cancer de ficat datorat mutatiilor ADN induse de aflatoxina si de
---produsii metabolici proveniti de la aflatoxina

Efectul cancerigen al aflatoxinelor a fost demonstrat pentru

pastrav, hamster, sobolan, rata, pui de gaina porci, etc.
La celulele animale, aflatoxinele provoaca fragmentarea nucleilor,
diminuarea frecventei mitozelor si anomalii cromozomiale.
n concluzie, aflatoxinele sunt recunoscute ca fiind cei mai
cancerigeni compui naturali, i este posibil s se obin o relaie
liniar ntre incidena cancerului primitiv de ficat i logaritmul
procentului de aflatoxin ingerat.

Intoxicaia acut cu aflatoxin se traduce prin moarte i n general

cu simptome de depresie, anorexie, diaree, icter sau anemie. Mai
presus de orice,leziunile hepatice (necrozele i cirozele) evolueaz
n final cu hepatome sau carcinoame. Formele cronice ale
aflatoxicozelor se traduc printr-o scdere a performanelor de
cretere a animalelor, anemie, icter
redus i o evoluie canceroas n final.