Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
2.) Conformismul
Interaciunile sistematice dintre membri determin apariia unei aa-numite
uniformiti atitudinale, apoi comportamentale, ce capt treptat caracteristicile unor
adevrate modele i norme cu valoare simbolic pentru apartenena la grup.
Nerespectarea acestor prescripii adaptate prin consens n grupul respectiv, nseamn
respingerea valorilor colective, i este resimit de marea majoritatea a indivizilor ca un
atac la principiile ce stau la baza activitii n comun. n aceste cazuri, reacia oamenilor
este proporional cu intensitatea nclcrii normelor, cu frecvena nclcrii, dar i cu
consecinele acestei nclcri. Reacia depinde i de tipul grupului, de gradul lui de
permeabilitate, de gradul de constituire a tradiiilor de grup, iar uneori in i de
personalitatea nonconformistului, dar i de contextul social n care s-a desfurat
activitatea.
3.) Leadership-ul reprezint ansamblul relaiilor intra i intergrupale, prin intermediul
cruia o persoan sau un grup de persoane influeneaz comportamentul de grup, dirijnd
i controlnd activitile i membrii acelui grup. Leadership-ul vizeaz procesele i
fenomenele psihosociale legate de exercitarea funciei de conducere, implicnd 3 aspecte
eseniale:
a) Aspectul funcional rolul pe care l are conducerea n desfurarea activitilor,
n atingerea obiectivelor, dar i meninerea grupului ca sistem.
b) Aspectul relaional prin care se evideniaz raporturile interindividuale ntre
lider i membri.
c) Aspectul aptitudinal capacitile i calitile psihoindividuale ale celor care
ocup funcia de conducere.
Factorii psihosociali legai de stilul de conducere
a) Factori determinani ai stilului de conducere i ai relaiilor din cmpul exercitrii
autoritii:
- puterea poziiei exprim gradul de investire cu autoritate a liderului, dar i
gradul de autonomie pe care l are liderul n exercitarea funciei sale;
- gradul de structurare a sarcinii msura n care o sarcin este precis definit,
algoritmizat, sau, dimpotriv, msura n care ea presupune o perpetu elaborare
creativ;
- compoziia grupului omogenitatea grupului, din punctul de vedere al vrstei,
nivelului de educaie, experienei, i statutului socio-profesional;
- tradiia grupului;
- competena profesional a liderului capacitatea lui ca om de a rezolva probleme
i de a organiza activitatea n mod eficient;
1.)
2.)
3.)
4.)
5.)
6.)
Influena social
Principalele forme ale influenei psihosociale sunt: persuasiunea i manipularea.
Persuasiunea o form de comunicare n urma creia se obine o schimbare de atitudini
i de comportament. Factorii eficienei relaiei de persuasiune, in de: emitor, mesaj,
canal de comunicare, i auditor.
La nivelul emitorului sau sursei influenei, urmtorii factori sunt semnificativi
pentru persuasiune:
- profilul de personalitate al individului;
- ncredere vs. nencredere n sine;
- stilul relaional;
- experiena de via;
- statutul, prestigiul recunoscut;
- farmecul personal.
Mesajul factori:
ponderea diferitelor elemente informaionale (n special ponderea celor
emoionale i a celor motivaionale);
coerena mesajului;
adecvarea la situaie.
Auditorul factori:
trsturile de personalitate (n special gradul de sigestibilitatea, gradul de
impresionabilitate, nivelul intelectual, imaginea de sine).
Manipulare i brainwashing
Psihozele colective
SUPRAEUL
COLECTIV
Zona I
Experienele
Psihotraumatizante din
TRECUTUL
GRUPUL
Perspectiva evolutiv a
grupului
VIITORUL
EUL
COLECTIV
GRUPULUI
Zona II
INCONTIENTUL
COLECTIV
Exluderea social
Pafa
Grupul de persoane pentru care strada constituie cminul de zi cu zi, este format
din:
a)
-
Influenta sociala
Uniformitatea
Reprezinta rezultatul unei influente acceptate de subiect din dorinta de a fi
asemanator cu ceilalti. Realizarea acestei uniformitati presupune o relatie dinamica, dar si
contradictorie intre presiunea grupului spre similaritate si tendinta omului de a fi original,
de a avea un eu distinct si o personalitate aparte. Rezultatul concret al acestor tendinte
opuse va fi determinat de particularitatile structurale ale personalitatii indivizilor, dar va
fi si in functie de caracteristicile sistemului socio-cultural de apartenenta. Motivele
tendintei spre uniformitate tin pe de o parte de un asa numit spirit gregar si de imitatie,
dar tin si de unele fenomene psiho-sociale, cum ar fi presiunea normelor, sau procesul de
comparatie sociala. In acest context, pe plan social, fara a fi o simpla reactive instictuala,
imitatia are o determinatie complexa si deriva din:
1. Ascendenta pe care o are un anumit model cultural, un model consacrat, un
model de prestigiu asupra oamenilor intr-un anumit grup social in care se
promoveaza respectivul model.
2. Factori ce tin de o asa numita economie a proceselor psihice, intrucat
creativitatea si inovatia sunt mult mai costisitoare dpdv psihologic decat
imitatia
3. Nevoia de recunoastere si protectie in cadrul grupului social, stiindu-se faptul
ca devianta provoaca respingere, marginalizare, excludere.
4. Presiunea normelor este un alt factor generator de uniformitate, intrucat
respectarea regulilor si prescriptilor apare ca normalitate, incalcarea lor
producand aparitia tensiunilor interpersonale. Intre o situatie in care exista
tensiuni si una in care nu exista conflicte, tendinta oamenilor este de a o alege
Conformismul
Este rezultatul unei influente in care subiectul cedeaza in fata presiunii normelor,
modelelor pentru a nu fi sanctionat. Prin intermediul controlului social si al opiniei
majoritare se realizeaza o presiune mai mare spre conformism. Aceasta presiune este
conditionata de o sumedenie de factori, cum ar fi: natura si coeziunea grupului, precum si
importanta si semnificatia pe care o au acele norme in viata grupului. De regula,
presiunea spre conformism este mai mare in acele grupuri cu o puternica structurare
ierarhica sau in cazul colectivitatilor religioase. Gradul concret de conformism manifestat
de un individ in cadrul grupului este rezultatul actiunii convergente a trei categorii de
factori:
1. presiunea spre conformism din cadrul grupului:
a. particularitatile psihologice ale personalitatii acelui om
b. caracteristicile de toleranta si permisivitate ale spatiului socio-cultural caruia ii
apartine grupul.
2. Presiunea grupului este considerata de majoritatea teoreticienilor ca fiind
principalul factor ce determina adoptarea unor atitudini conformiste. Kelman distinge 3
tipuri de procese psiho-sociale implicate in aparitia conformismului, ca urmare a presiunii
de grup. Respectiv:
- acceptarea exprima cedarea in fata presiunii grupului pentru a evita pedepsele. In
acest caz acceptarea publica nu conduce implicit si la schimbarea convingerilor
intime a individului, fiind vorba de un conformism formal derivate din nevoia de
a nu fi respins.
- integrarea exprima preluarea opiniilor, atitudinilor, normelor, comportamentelor
promovate de grup datorita convingerii intime a individului ca grupul are dreptate.
Astfel valorile grupului sunt introectate si asimilate ca fiind valori personale.
- identificarea presupune cedarea in fata presiunii grupului datorita faptului ca
acesta poseda calitati dorite de catre subiect si p care urmeaza sa le adopte. In
acest caz nu actioneaza nici teama de sanctiune, nici credinta in adevarurile
promovate de grup, ci actioneaza dorinta de a fi precum grupul.
3. anumite tarsaturi de personalitate favorizeaza o anumita predispozitie spre
conformare in timp ce alte trasaturi configureaza un profil de personalitate complet
opus de tip nonconformist. Exemple: Persoanele cu o slaba incredere in ele insele,
pers cu complexe, persoanele care au suferit esecuri repetate au o tendinta mai
accentuata spre conformism datorita unei nevoi puternice de recunoastere si de
protectie sociala. Autoritarismul ca tarsatura de personalitate determina un mai inalt
grad de conformism. Gandirea divergenta de tip creator coreleaza pozitiv cu nonconformismul, in timp ce gandirea reproductiva coreleaza cu atitudinea conformista.
Persoanele independente sunt mai putin conformiste, intrucat acceptarea
neconditionata a conventiilor sociale este perceputa ca o limitare a libertatii lor.
Natura sistemului ideologic
Toate acestea influenteaza tendinta spre conformare, iar in cazurile regimurilor
totalitare conformismul impus neconditionat reprezinta chiar suportul existentei si
functionarii acestor sisteme.
SUPUNEREA
Reprezinta cea mai accentuata forma de acceptare a influentelor exercitate de o
autoritate formala sau informala. Acest fenomen numit supunere este inteles ca o forma
degradata a relatiei dintre autoritate si persoanele asupra carora se exercita influenta si
degenereaza de cele mai multe ori spre conduite de actiune violente. Fenomenul de
supunere distructiva se regaseste in situatia in care o persoana cu un comportament
normal este antrenata in asa numite actiuni de agresiune comadata, invocandu-se
respectarea unor dispozitii din partea autoritatilor. Explicatia acestui fenomen este data de
Milgram care invoca existenta urmatorilor factori in aceasta situatie de supunere
distructiva:
1. Importanta conditiilor socializarii, adica perioada in care individul si-a
introectat supunerea datorita statutului de dependent a copilului fata de parinti,
aici fiind vorba de o distorsiune in conditiile socializarii.
2. Fragilitatea rezistentei umane in fata autoritatii pe fondul dispersiei
responsabilitatilor care ii revin fiecarei persoane.
3. Factori de context afectiv-emotionali
4. Factori psiho-individuali ce contin la o dependenta excesiva fata de autoritate,
insa pe fondul unei neincrederi in sine si pe fondul unui sentiment accentuat
de insecuritate sociala.
5. Persistenta unor modele culturale ce promoveaza modelul autoritar ierarhic ca
fiind unul absolut, ca avand o valoare sociala incontestabila.
REACTANTA
Consta in dezvoltarea unei motivatii negative fata de influenta formativa legata de
sentimentul pierderii libertatii personale sub influenta factorilor sociali. Concret, este
vorba de adoptarea unui comportament independent atunci cand omul este supus unor
influente considerate tiranice sau arbitrare. Reactanta isi are originea in nevoia de
libertate individuala, iar efectul imediat consta in adoptarea unei atitudini sau a unui
comportament prin care se incearca recastigarea libertatii personale. Acest fenomen,
reactanta, sporeste in concordanta cu importanta si cu semnificatia pe care omul o acorda
atitudinii sau comportamentului amenintat, iar aceasta reactie este proportional cu
intensitatea convingerii potrivit careia fiecare persoana are dreptul la libertate. Factorii
educationali influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unor trasaturi de personalitate
ce antreneaza atitudini de tip liberal sau nonconformist ce predispun individual la
DELICVENTA
Reprezinta ansamblul comportamentelor cu caracter antisocial prin care se incalca
legile unei societati. In toate formele ei de manifestare delicventa constituie o manifestare
ptr echilibrul social. Din aceasta perspectiva studiul fenomenelor legate de delicventa
trebuie sa vizeze atat structura personalitatii individului, respectiv factorii psihogeni care
stau la baza aparitiei comportamentului discordant, cat si aspect legate de contextual
social. Per ansamblu, profilul psihologic al delicventului include urmatoarele aspecte:
- tendinte agresive manifeste sau latente, carentele educationale, instabilitatea
emotionala, fragilitatea eului, sentimente accentuate de insecuritate si frustrare,
inadaptare sociala si profesionala, provenienta din familii dezorganizate sau in care au
existat stari disfunctionale majore, anturajul si influenta directa a unor grupuri delicvente,
tendinte de conduita duplicitare si egocentrice, tulburari de personalitate si de
comportament.
Consumul de alcool si droguri repr unul din factorii cei mai importanti in producerea
comport deviante si delicvente. Alti factori: esecurile repetate pe plan intim, pe plan
profesional, precum si starile de frustrare si agresivitate ale individului.
Psihologia mulimilor
Mulimile sociale sunt ansambluri reale sau virtuale de indivizi, ntre care exist
similitudini sau raporturi care le orienteaz relativ convergent sentimentelele, credinele,
atitudinile sau comportamentele.
Clasificarea mulimilor
1. n funcie de participarea contientizat n timp i spaiu la anumite evenimente,
putem s facem distincia ntre dou tipuri de mulimi:
a) Mulimi reale ele sunt fizic constituite pe o anumit perioad i ntr-un anumit
loc, datorit unor circumstane determinante. Exemple: ntrunirile publice,
meetingurile.
b) Mulimi virtuale ele sunt dispersate fizic n spaiu i timp, dar membrii acestor
mulimi sunt legai prin anumite caracteristici comune, care i fac s dezvolte
anumite sentimente, atitutdini sau comportamente, similare n raport cu anumii
factori sociali. Membrii unor asemenea mulimi virtuale nu i contientizeaz
reciproc prezena, dect n mod indirect, dar n anumite mprejurri, se pot
constitui foarte rapid ca mulimi reale. Membrii unei mulimi virtuale nu au
totdeauna contiina apartenenei la o comunitate distinct, dar anumii factori de
natur sociocultural, profesional, etic, religioas sau educaional, le determin
o orientare convergent, n raport cu o anumit problem social.
2. n funcie de caracteristicile structural-funcionale care le orienteaz sentimentele
i atitudinile.
a) Mulimi gregare sunt aglomerri umane spontane, a cror constituire este
derminat de factori absolut circumstaniali. Membrii acestora nu prezint
similitudini psihoindividuale i psihosociale, care s fundamenteze o solidaritate
persistent. Fiind practic nestructurat, aceast form de mulime se dezintegreaz
foarte uo, imediat ce au disprut factorii care au determinat concentrarea ntr-un
loc a respectivelor persoane. ns, prezena simultan a unui numr mare de
oameni genereaz o stare psihologic special, aparte, ce poate declana
fenomene i aciuni specifice mulimilor psihologice. Conform lui Gustave le
Bon, printre caracteristicile cele mai importante ale acestei stri, putem meniona:
o sensibilitate crescut fa de stimuli puternici sau neateptai i o diminuare a
sentimentului de individualitate.
b) Mulimi psihologice se caracterizeaz prin existena unui obiectiv comun
explicit sau implicit, care determin o puternic polarizare a sentimentelor,
atitudinilor i comportamentelor. n acest caz, intervine un factor structurant de
natur psihologic, ce asigur ns numai o coeziune circumstanial n timp i
spaiu. Participarea emoional este foarte intens i accentueaz condiiile pentru
deprecierea i diminuarea apreciabil sau dispariia aa-numitelor bariere
interpersonale, crearea circumstanelor pentru comunicarea liber cu persoane
total necunoscute, creterea considerabil a gradului de sugestibilitate. Aa cum
remarca le Bon, n aceste mprejurri, ia natere o fiin provizorie, cu