Arta romana

Formarea artei romane.

La baza artei romane stau traditiile locale etrusce si influentele grecesti. Romanii
au mostenit n special folosirea boltei si a arcadei n arhitectura , iar n sculptura
preferinta pentru portret . Influenta culturii grecesti s-a exercitat n mod direct dupa
cucerirea Greciei. Clasa dominanta romana a avut o mare pasiune pentru arta si
cultura greaca. Operele de arta grecesti erau copiate sau imitate. Din arta greaca si
elenistica romanii au adoptat ordinele arhitecturii, numeroase tipuri si planuri de
constructii, pictura n fresca etc. Arta romana nu este nsa o arta eclectica, adica
formata din mprumuturi. Toate elementele de arta etrusca sau greaca au fost
contopite si prelucrate, iar operele de arta care apar dovedesc un stil original.

Arhitectura
Romanii, un popor prin excelenta practic, au facut din arhitectura principala
arta a imperiului. Romanii au preluat de la etrusci bolta n semicerc, pe care
nu o cunosteau nici grecii si care a fost adusa, fara ndoiala, din orient. Ea a
fost folosita la nceput la portile oraselor si apoi la canalele de scurgere.
Bolta se va diversifica devenind bolta n leagan sau cupola, apoi
multiplicndu-se n arcade, forma arhitecturala ce se va raspndi n tot
imperiul.
Arhitectii romani au asimilat att formele etrusce ct si cele grecesti. se
construiesc circuri pentru curse formate dintr-o pista n jurul unei sire (spina)
mpodobita cu basoreliefuri si statui, la capetele careia se ntorceau carele si
din gradene pentru spectatori, de jur mprejurul pistei.
au aparut si alte edificii cum ar fi basilica, o cladire ce era folosita fie ca sala
de ntlnire, fie ca palat de justitie, si arcul de triumf, o arcada maiestuasa,
naltata n onoarea unui general nvingator.Arcurile de triumf vor deveni n
timpul imperiului duble sau chiar triple. Tot n timpul imperiului vor aparea
noi cladiri: termele, bibliotecile si amfiteatrele. Termele erau cladiri enorme n
care se gaseau, n afara de bai publice, sali de gimnastica, sali de masaj si
chiar biblioteci. Amfiteatrul era un teatru nchis, n forma de elipsa, destinat
jocurilor publice n special luptelor de gladiatori. Arhitectura romana este
marcata de trasaturile specifice romane: grija pentru interesul general,
caracter functional, soliditate, putere si maretie.

Sculptura

Cea mai nsemnata ramura a sculpturii romane a fost basorelieful . Scenele

reprezentate n basoreliefuri sunt delimitate n timp si spatiu prin detalii de
amanunt, peisaje, costume, gesturi precum si prin tipuri etnice.
Evenimentele sunt localizate cu ajutorul costumelor si ale trasaturilor etnice
ale personajelor. Mortii si ranitii au trasaturi deformate, luptatorii sunt redati
n momente de maxima nclestare, prizonierii traiesc resemnarea nfrngerii.
Anatomia corpurilor este redata cu multa abilitate. Basoreliefurile au teme
mitologice sau alegorice, sau sunt reprezentari ale unor fapte istorice sau
militare.

Pictura
Pictura romana este foarte putin cunoscuta datorita faptului ca aceasta a
disparut n contact cu aerul. Au rezistat doar picturile din morminte, precum
si cele din cele trei orase acoperite de eruptia Vezuviului: Pompei,
Herculaneum si Stabies. Pictura romana se baza pe cea greaca, prelund de
la aceasta temele principale. Totusi, daca pictura elena era una
bidimensionala ce folosea culori pure si contrastante, pictura romana este
caracterizata prin folosirea culorilor impure (amestecarea acestora),
degradeului si ncercarea de a reda ideea de tridimensionalitate, folosind
perspectiva.

Mozaicul
Inventie greceasca, mozaicul a capatat o utilizare deosebita n timpul
imperiului roman. Ca si n pictura, artistii vor fi la nceput n special greci, ce
vor ridica mozaicul la rang de mare arta, dndu-i o bogatie de forme si culori
care strnesc admiratia. nceputurile au fost modeste (piatra alba sau
neagra, desene geometrice), dar, cu timpul, s-a trecut la materiale mai
scumpe (marmura, email), la toata gama de culori si s-au abordat toate
subiectele posibile (scene mitologice, batalii, scene de familie).

Ceramica
Ceramica romana a avut un rol preponderent utilitar: amfore, vase, lampi cu
ulei, emailate sau nu, uneori fara decor. Se foloseau mai ales contrastele alb
- negru si rosu - negru (de influenta greceasca).

Sticlaria
A fost preluata din Orient si a aparut la Roma n secolul I .e.n. Era foarte
folosita pentru a se confectiona obiecte de folosinta curenta, piese slefuite,

gravate sau pictate.Sticla era de cele mai multe ori opaca, fiind folosita rar
pentru geamuri, romanii reusind rar sa atinga n cuptorul de sticla
temperaturi foarte ridicate, pentru a realiza sticla transparenta.