DETERMINAREA LINIILOR DE DEZVOLTARE VIITOARE A

AGROTURISMULUI
Turismul rural a inceput sa se dezvolte din ce in ce mai mult in ultimii ani.
n ceea ce privete definirea agroturismului, ea are la baz necesitatea gsirii de soluii
pentru gospodriile rurale, n sensul creterii veniturilor prin valorificarea potenialului economic
al acestora, dezvoltnd serviciile de gzduire i de valorificare a produselor proprii i locale.
De la aceast necesitate fundamental se pot formula diferite concepte sau definiii
derivate care s caracterizeze agroturismul pe segmente specializate.
Din punct de vedere al spaiului de cazare (al asigurrii bazei materiale), agroturismul
poate fi definit ca o activitate capabil s valorifice excedentul de cazare existent n gospodria
rneasc, pregtit i amenajat special pentru primirea de oaspei.
Din punct de vedere al activitilor care graviteaz n jurul gospodriei rneti,
agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri i servicii oferite de gospodria rneasc
spre consumul persoanelor care, pentru o anumit perioad determinat, vin n mediul rural
pentru relaxare, odihn, agrement, cure terapeutice, tranzacii sau afaceri, precum i multe alte
activiti specifice.
Din punct de vedere al divertismentului, agroturismul este o form de turism cu mult
varietate i unicitate n realizarea serviciilor ce se ofer oamenilor care iubesc natura, cultura i
arta rneasc.
La modul general factorii care influeneaz apariia i dezvoltarea activitii agroturistice
pot fi grupai n urmtoarele categorii: factori economici, factori psihologici, factori demografici,
factori naturali, factori politici, factori conjuncturali:
Creterea nivelului de educaie;
Creterea duratei timpului afectat pentru recreere;
Ameliorarea transporturilor i comunicaiilor;
Creterea cererii de oferte turistice personalizate;
Creterea interesului pentru meninerea sntii;
Perfecionarea industriei de echipament sportiv i turistic;
Autenticitatea spaiilor rurale;
Linitea i confortul psihic;

 Creterea numeric a pensionarilor;

Afirmarea individualismului pe pia;
Creterea interesului organismelor administrative la nivel local i judeean.
Creterea cererii pentru o nou form de vacane, susinut de un mediu nconjurtor mai puin
poluat;
Devin tot mai dese i mai importante cltoriile la sfrit de sptmn;
Turismul rural susine dezvoltarea economiei rurale;
Aderarea la structurile Uniunii Europene susine dezvoltarea turismului rural.
n evoluia lui, agroturismul, a avut perioade de cretere dar i de scdere. Cert este c
niciodat nu a fost pe cale de dispariie. Formele agroturismului cunosc n prezent cel mare avnt
de pn acum, datorit dorinei de libertate i a lipsei unor programe rigide. Desfurate ca
activiti complementare, formele agroturismului nu rup echilibrul vieii rneti, nu determin
dispariia activitilor existente pn atunci, ci permit valorificarea superioar a produselor
obinute i implicit dezvoltarea lor, concomitent cu apariia altora.
Pstrarea unei lumi rurale, cu tot ceea ce are semnificativ sub aspect economic, social,
cultural, presupune iniierea i dezvoltarea acestei forme de turism. De asemenea, turismul poate
participa la pstrarea viabilitii i stabilitii localitilor rurale, n condiiile n care fenomenul
depopulrii se manifest n mod evident prin plecarea tinerilor spre zonele urbane i prin
abandonarea vechilor gospodrii i terenuri. ntlnirea dintre mediul rural, un mediu deosebit de
fragil i dinamismul impus de fenomenul turistic pune problema apariiei riscuri generate de
restructurare.
Importana pensiunilor turistice a sporit pe msur ce tot mai muli turiti se orientau spre
uniti de cazare specifice ,,industriei ospitalitii mai mici, cu tarife ieftine i amplasate n zone
preponderant rurale sau periferice oraelor. Cererea de practicare a agroturismului s-a intensificat
ca urmare a schimbrii condiiilor de via i a mentalitilor viznd practicarea unor forme de
turism care s includ prezena turistului n natur i participarea lui activ la derularea
activitilor specifice.
Desigur ca bazele turismului rural la noi in tara, s-au pus dupa 1990, fiind nevoie de
capital privat dar si implicarea autoritatilor locale pentru demararea activitatilor turistice. Cu
timpul au aparut diverse asociatii (2 sunt cunoscute la nivel national OVR si ANTREC) care au
ajutat si au acordat un impuls turismului rural.
2

Are turismul rural o sansa in tara noastra?

Potential avem, asta e sigur, dar cum facem sa il valorificam? Raspunsul este unul singur:
prin implicare. Insa nu este atat de simplu pe cat pare la prima vedere. Interesele primeaza de
multe ori si ceea ce ar trebui sa fie proiecte viabile, se alege praful de ele din cauza intereselor
personale si/sau politice.
O societate din ce in ce mai stresata, grijile cotidiene, rutina, lipsa identitatii si
dezradacinarea sunt doar cateva dintre motivele care ii imping pe oameni sa practice turismul
rural, sa isi redescopere radacinile, sa se intalneasca cu natura, sa se bucure de aerul proaspat si
nepoluat, sa intre intr-un cadru de liniste, relaxare si uitare.
Dar stim oare sa facem turism rural? Turism rural nu inseamna doar cazare si masa, iar
cei care au inteles asta, au reusit sa se detaseze.
Insa nu sunt multi. Majoritatea se limiteaza la atat si asteapta sa le vina turistii, sa le
mearga bine, sa prospere.
Cred ca turismul rural poate fi viabil, poate ajuta la dezvoltarea socio-economica a unei
localitati, dar asta doar in cazul in care sunt indeplinite si alte conditii:

infrastructura moderna a cailor de comunicatie si transport ;

canalizare;

oameni cu o mentalitate deschisa dar conservatoare pe alocuri care dau farmec unei
localitati; fara kitsch-uri;

asigurarea unor conditii cel putin modeste de cazare;

pastrarea arhitecturii locale a cladirilor;

respectarea principiilor amenajarii turistice;

existenta unor traditii si obiceiuri autentice, mesteri populari, ateliere mestesugaresti;

animatie turistica

existenta unor strategii de marketing, social media si PR

Din nefericire, multi nu iau in considerare aceste aspecte, mergand pe ideea ca e bine si
asa si multumindu-se cu mai putin.
Chiar si pentru cei care au reusit sa se detaseze si au inteles ca turismul rural implica mult
mai mult decat serviciile de baza, veniturile din aceasta activitate sunt complementare.
3

Dar mai sunt persoane care cred in ceea ce fac si merg mai departe, insufletite de dorinta
de schimbare, de progres, de a arata ca se poate. Si sunt si zone din Romania unde turismul rural
se bucura de diversitate si complexitate.
Potrivit estimarilor OMT, rezultate din barometrul din noiembrie, turismul international
va continua sa creasca in 2013 cu o rata de intre 2% si 4%. Este posibil, totusi, ca rata de crestere
sa fie mai moderata decat cea din 2012, care, potrivit OMT, s-ar fi finalizat cu o crestere de intre
3% si 4%. Rolf Freitag, presedinte al IPK, spune ca aceasta crestere se va datora in special
tarilor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China) si a altor tari emergente.
In ceea ce priveste Europa, pe 15 noiembrie s-a confirmat ca zona euro a intrat din nou in
recesiune, ceea ce a avut un efect imediat asupra turismului. Asa cum a informat European
Travel Commission (ETC), in timpul celui de-al treilea trimestru s-au inregistrat scaderi in
indicatorii transportului aerian si a hotelurilor pentru ca, desi europenii continua sa calatoreasca,
cheltuiesc mai putin pe calatorii.
Cel mai probabil aceasta tendinta va continua in 2013, pentru ca prognozele in ceea ce
priveste evolutia economiei din zona euro nu sunt foarte optimiste, ceea ce va avea un impact
negativ asupra rezultatelor companiilor din industrie.
Zonele de investitii hoteliere preferate vor fi cele considerate sigure din Europa, Asia
(in principal China), mai multe tari emergente din America Latina (mai ales Brazilia, datorita
Cupei Mondiale de Fotbal si Jocurilor Olimpice) si unele destinatii africane.
Vor continua sinergiile intre branduri, cum ar fi Ikea, Harrods, Pach, Camper sau
Vueling in Spania (Vueling by HC).
Va continua, de asemenea, tedinta printre marile branduri internationale, de a renunta la
hotelurile in proprietate si a trece la gestiune prin contracte de franciza.
Unele lanturi opteaza pentru o segmentare mai mare prin specializarea pe nise de piata
care au o putere de achizitie mai mare cum ar fi colectivul LGBT (lantul Axel Hotels), oferta
halal in hoteluri (Hotelul Sacher din Viena, Lord Milner din Londra) adaptate la nevoile
turistilor musulmani sau Women Only (cu concepte precum W Double-U al Riu Plaza, si
hotelul Bella Sky). Sunt din ce in ce mai comune si hotelurile care se adreseaza clientilor cu
anumite nevoi, hoteluri care admit animale de companie, pentru familii cu Se schimba, de
asemenea, modul in care clientul consuma si isi realizeaza rezervarile la hoteluri. De aceea au
aparut hotelurile care pot fi rezervate pe ore, cum sunt cele incluse in platforma Byhours.com.
4

Smartphone-urile vor continua sa creasca ca si instrumente de rezervare, prin aplicatii

precum Blink sau JustBook.
In cazul marilor turoperatori europeni, cel mai probabil va continua sa-si consolideze
pozitia si sa se extinda, in timp ce Thomas Cook va continua restructurarea companiei si
incercarea de a reduce pierderile.
La nivel european au loc cateva schimbari interesante. Pe de o parte are loc o schimbare
in utilizarea agentiilor online si a celor traditionale, in unele tari precum Germania (si unele
emergente ca Romania, cred eu) online-ul creste, in timp ce in Marea Britanie are loc o revenire
la agentiile fizice (conform sondajelor ABTA).
O alta tendinta in Europa care probabil se va extinde si in mai multe tari, este reducerea
cerintelor legale pentru functionarea unei agentii de turism datorita directivei Bolkenstein a UE.
In unele tari aceasta a dus la crearea de initiative prin care agentii de turism, care isi pierd locul
de munca din cauza inchiderii agentiilor, lucreaza de acasa. In SUA, rezervarile agentiilor de
turism au inceput sa inregistreze cresteri, in timp ce in Europa, cel mai probabil, vor fi mai putine
falimente ca in 2012.
Agentiile specializate in MICE & Business Travel vor creste ca importanta, deoarece,
potrivit raportului targului EIBTM din Barcelona, companiile externalizeaza din ce in ce mai
mult organizarea de calatorii corporative acestor agentii. O alta tendinta in domeniul agentiilor si
touroperatorilor internationali este expansiunea in determinate piete si segmente. Un mod de
crestere, care se extinde, este prin achizitionarea de companii de tehnologie.
Pentru companiile aeriene, asa cum am mentionat in articolul Companiile aeriene
traditionale adopta modelul low cost, tendinta initiata de companiile asiatice de a crea o filiala
low cost se extinde la companiile aeriene nationale europene si nu numai. Companiile aeriene
incearca sa inoveze experienta calatorului la bord, mai ales prin intermediul tehnologiei. Putem
gasi de la oferirea de conexiune Wi-Fi la bord (Delta), integrarea retelelor sociale pentru a
conecta calatorii dintr-un zbor cu aceleasi interese (Meet & Seats al KLM) sau dotarea
echipajului de bord si a pilotilor cu iPad pentru intretinerea avioanelor (Air France) sau controlul
cererii la bord (Virgin Atlantic).
Dar tehnologia nu are numai implicatii in cazul companiilor aeriene. Cresterea
rezervarilor prin intermediul smartphone-urilor si tabletelor afecteaza intre lantul valoric al
industriei. Un raport al Gebta in colaborare cu Lufthansa spune ca aceasta poate duce la
5

dezintegrarea procesului de comparare in calatoriile corporative, procesele de decizie si achizitia

calatoriile putand deveni descentralizate. Cu siguranta in 2013, eforturile touroperatorilor,
agentiilor de turism, hotelurilor si companiilor aeriene pentru a se adapta la aceste dispozitive
vor creste.
O alta tendinta care trebuie luata in considerare, va avea loc in MICE & Business
Travel, conform raportului EIBTM, datorita crizei companiile vor continua sa economiseasca in
privinta calatoriilor corporative si sa scoata maximul randament din acestea. Astfel, se va opta
pentru optiuni mai economice si evenimente organizate mai aproape de sediile unde companiile
isi desfasoara activitatea. Toate companiile din industrie vor trebui sa continue sa se adapteze la
aceasta noua realitate.
Stresul i poluarea sunt factori nocivi tot mai prezeni n orae. Orenii resimt, din cnd
n cnd, nevoia de a se ntoarce la natur i de a regsi echilibrul fizic i psihic pe care oraul nu
l-il mai poate oferi. Ei sunt atrai de frumosul, puritatea, armonia vieii rurale, de un mediu
natural mai puin alterat. Tot mai muli turiti doresc s cunoasc pe viu ospitalitatea,
obiceiurile gastronomice, artizanatul i ritualurile steti.
Odihna, aerul curat, consumul de alimente proaspete, degustarea vinurilor, a unor
preparate din gastronomia rneasc, sunt argumente solide pentru practicarea turismului rural.
Arta popular, religia i strvechile obiceiuri i datini cretine, posibilitatea de a se afla n
mijlocul evenimentelor specifice locului (eztori, serbri, trguri, festivaluri, etc.) chiar i
terapia muncii fizice sunt n egal msur puncte de atracie. La fel i vntoarea, pescuitul
sportiv, drumeiile, odihna la ruri i lacuri constituie un motiv de a petrece concediul n alt tip
de condiii.
Este timpul de a privi asupra lucrurilor... din mediul rural
De altfel, Organizaia Mondial pentru Turism (O. M.T.) propune ca acesta s nu
reprezinte o simpl etichet de marketing, ci o modalitate durabil de dezvoltare i practicare a
turismului n mediul rural, care corespunde unor criterii de gestionare obiectiv i ecologic.
Adoptnd un ir de hotrri cu privire la dezvoltarea turismului, ONU i-a exprimat aprecierea i
recunotina fa de rolul socio-economic al turismului, n crearea noilor locuri de munc i
dezvoltrii economice.
Turismul rural, agroturismul i ecoturismul s-au dovedit a fi instrumente eficace i
eficiente ale dezvoltrii durabile pentru economiile n tranziie.
6

Dezvoltarea turismului rural, agroturismului, ecoturismului va conduce la o dezvoltare

economic durabil a localitilor rurale, datorit efectului multiplicator al acestei activiti. Se
vor resimi influene pozitive asupra mediului ambiant, agriculturii, transporturilor, construciilor,
industriilor de prelucrare i alimentare, serviciilor din cele mai diverse domenii.
Pentru a putea diversifica oferta turistic, pe de o parte, i a intensifica comerul cu
suveniruri, pe de alt parte, se ateapt c o dezvoltare important o vor nregistra meteugurile
i artizanatul, caracteristice pentru mediul rural n trecut. n calitate de componente ale
produsului turistic rural se vor realiza influene pentru punerea n valoare a tradiiilor i
obiceiurilor populare precum i pentru diversificarea gamei activitilor cu caracter culturaleducativ.
omajul este astzi unul din fenomenele cele mai puin acceptate, care afecteaz
economiile tuturor rilor i totodat este problema central a societii contemporane, la scar
mondial. Astfel confruntrile cu probleme de ordin demografic vor provoca guverne, ri,
comuniti responsabile de drepturile omului, la cutarea soluiilor eficace i eficiente.
Una din soluii, fr ndoial, este turismul. Dac la toate acestea adugm faptul c la
fiecare 26 de secunde apare n turismul mondial un nou loc de munc, trebuie s concluzionm
c turismul mondial a devenit cea mai mare industrie. Putem spune c aceast industrie
verde este mult mai mult - o ar, un regat, cci prin PIB ea se situeaz pe locul patru n lume.
Romania poate participa n aceast dezvoltare a turismului din ntreaga lume i, n
special, din Europa, dac va profita de posibiltile ce i se ofer - se are n vedere o politic
adecvat creditar-bancar i fiscal de ncurajare i facilitare a turismului rural, cu produsele sale
complementare.
Dezvoltarea activitilor de turism n mediul rural vor contribui la fixarea tinerilor n
vetrele satelor, la motivarea lor i n special a populaiei feminine pentru a participa la aceste
activiti, astfel ele nu vor mai fi nevoite s plece din propriile comuniti n cutarea unei buci
de pine, adeseori devenind jertfe ale unor afaceri criminale. Se vor crea noi locuri de munc att
direct n sfera producerii i distribuiei de servicii turistice ct i indirect, prin efectul
multiplicator asupra ramurilor conexe.
Din punct de vedere economic, turismul rural se caracterizeaz printr-un larg evantai de
activiti, are sarcini multiple pe linia creterii eficienei sale economico-sociale, a sporirii
aportului la produsul intern.
7

n mod inevitabil efectele utile ale activitii de turism vor avea caracter
multidimensional. Astfel, eficiena economic a turismului este asociat cu eficiena social ce
rezid din asigurarea condiiilor pentru refacerea capacitilor de munc, petrecerea plcut i
util a timpului liber, creterea nivelului de cultur general i pregtire profesional,
diversificarea serviciilor, realizarea unor motivaii psihice, intelectuale sau spirituale.
Se poate considera c eficiena social reprezint aportul bazei materiale turistice n
antrenarea unui numr ct mai mare de indivizi la practicarea turismului, n vederea asigurrii
celor mai bune condiii de recuperare a capacitii de munc sau la antrenarea, n special a
tinerilor, n odihna educativ i activ, cu multiple efecte educaionale. n acela timp, prin
bunele relaii instituite n timpul actelor de turism, prin schimburile de orice natur realizate n
cadrul turismului internaional, acestei activiti i se descoper valene pacifiste, diplomatice i
chiar adnc democratice ce vor contribui la relizarea de strnse legturi i la diminuarea
distanelor de orice natur, iar n timp, la desfiinarea granielor i realizarea cel puin a Europei
unite.
Se poate afirma c turismul va contribui la recreere, refacere i reconfortare, mbogind
cunotinele i nflorind personalitatea uman, realiznd n acela timp un climat de pace i
nelegere ntre popoare.
Lansarea satului turistic pe piaa mondial va conduce la efecte deosebite privind
legturile ce se vor realiza ntre gazde i turiti, raporturile ntre modul de a aprecia valorile i
nivelul de trai dintre cei doi participani la actul de turism, modul de rezolvare a unor situaii
inedite, comunicare i schimburi de idei, relaii ce se stabilesc ntre prestator (gazd) i beneficiar
(oaspete/turist).
Comunitatea civil din mediul rural va rspunde promt comenzii sociale de refacere n
mijlocul unui cadru natural nepoluat, echilibrat i benefic. Ineditul produsului turistic rural,
condiiile existente, cultura i puritatea oamenilor i locurilor, dublate de ospitalitate, interes,
motivaie i aspiraia spre mai bine, vor impune i consacra satul turistic basarabean. Toate
acestea vor contribui la dezvoltarea durabil i responsabil a satului, producnd inevitabile
mutaii care i vor diminua dependena de ora.
Localitile rurale unde se va practica turismul rural, agroturismul, turismul ecologic, vor
deveni spaii unde se vor asambla toate elementele de dezvoltare durabil local. Va apare
interesul de mbuntire a infrastructurii, de constituire a unei viei spirituale a localitilor
8

rurale. Se va crea astfel suportul mbuntirii serviciilor publice. Se va observa c turismul rural
exercit o influen complex asupra mediului extern (economic, social, cultural, ambiant ),
punndu-i amprenta asupra nivelului general de dezvoltare economic a localitilor respective.
Se vor realiza obiectivele strategice ce au n vedere asigurarea i protejarea factorului
uman, dotrile tehnice i conservarea patrimoniului, grupate n trei direcii de aciune astfel i
anume:
- stoparea migraiei populaiei din mediul rural i stimularea revenirii, cel puin pariale, a
populaiei din localitile urbane spre cele rurale;
- asigurarea condiiilor de trai i de civilizaie n mediul rural, stimulnd stabilirea
populaiei active n mediul rural;
- conservarea i protecia mediului rural factor de atracie a populaiei autohtone i a
strinilor spre mediul rural.
- turismul rural, ecologic i cultural la lansarea produsului su complementar pe Piaa
Internaional, va deveni un ambasador cultural educaional, un instrument constant i nu
costisitor de progres social al satului, i anume: continuitatea activitilor agricole ntr-un
mediu slab productiv; prevenirea, respectiv decompresarea oraelor de creterea ratei omajului;
dezalienarea societii urbane a generaiilor nscute i crescute n blocuri de beton i reluarea
contactului acestora cu pmntul; contribuia major la ridicarea gradului general de civilizaie a
unei mari categorii de populaie, am n vedere ranii, care sunt mai izolai, mai ales prin
ameliorarea condiiilor igienico- sanitare, a comportamentului social i cultivarea gustului
estetic.
Turismul rural, agroturismul, ecoturismul i turismul durabil ofer cetenilor din spaiul
rural al republicii oportuniti i mecanisme pentru a-i tri viaa pe care i-o doresc cu un viitor
sigur pentru ei nii i copiii lor.
Dezvoltarea antreprenoriatului rural, inclusiv i a turismului rural, n baza cunotinelor
manageriale i tehnologiilor nonpoluante n armonie cu principiile dezvoltrii durabile cu
siguran va deveni o recolt bneasc pentru locuitorii satelor republicii, asigurndu-le un trai
decent i un loc de munc la ei acas.

IMPLICAREA AUTORITATILOR IN FUNCTIONAREA VIITOARE A

ACTIVITATILOR AGROTURISTICE
In Uniunea Europeana sectorul de turism reprezinta in momentul de fata 5% din PIB,
asigurand 7 milioane de locuri de munca. Este de asteptat ca in anii urmatori acest procent sa
creasca, datorita integrarii unor tari din Europa de Est, care au un potential foarte mare pentru
turism. Turismul este un domeniu care incurajeaza initiativa privata si de asemenea isi pregateste
o forta de munca care sa aiba un grad mare de adaptabilitate la schimbari. Un alt avantaj
important al acestui domeniu este existenta unei birocratii relativ reduse. In aceste conditii, in
anii care urmeaza vor exista importante oportunitati de finantare la nivel european, in special
pentru turismul rural si toate formele sale: ecoturism, turism cultural, agroturism si turism
tematic.
Europa este cea care inregistraza primele forme constientizate de turism rural in secolele
XVI-XVII; in acele vremuri pictorii erau interesati sa valorifice in operele lor constructiile si
mediul spatiului rural. Viata satului, asa cum era ea si nu inventata, este imortalizata in operele
pictorilor francezi, italieni sau olandezi. Pe acest fond marele ganditor francez Jean Jacques
Rousseau (1721-1778) povesteste in lucrarea sa Confesiuni despre o calatorie in care a
traversat Alpii, ce a sugerat multor oameni ai timpului planuri de calatorii spre regiunile
muntoase pentru a admira natura. In secolul urmator, al XIX-lea, odata cu afirmarea marilor
peisagisti, arhitectura rurala ocupa un loc din ce in ce mai important in desen sau pictura. Se
impun din nou pictorii si artistii francezi si italieni carora li se adauga mai apoi cei din Anglia
(Grolleau Henri-Patrimoine rural & touorisme dans la C.E.E.).
Putem afirma, fara a gresi, ca aparitia calatoriilor turistice s-a produs in antichitate, iar
activitatile turistice in spatiul rural au inceput a fi practicate empiric din aceeasi perioada. Este
cunoscuta astfel participarea in numar mare a elevilor la: vizitarea locurilor sfinte-Dadona (Zeus)
si Delfi (Apolo)- frecventarea bailor curative sau jocurilor festive periodic organizate.
In periada romana majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, culturale sau
millitare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil spatiul rural. In acelasi timp cu evolutia societatii
omenesti se diversifica si structura calatoriilor, astfel, in Evul Mediu, calatoreau un numar
insemnat comerciantii, dar intalnim frecvent ambasadori, preoti si pelerini, oameni de stiinta,
artisti, calfe si studenti. Unii din acesti calatori au decis sa transmita experientele lor. Putem
prezenta in sprijin scrierile calugarului francez Aimeri Picaud, care realizeaza la 1130 un
indrumar pentru pelerinii doritori sa ajunga la Santiago de Compostella, sau pe preotul japonez
10

Basho care in 1960 a scris un poem intitulat Drum ingust spre Nordul indepartat. In dorinta de
a prezenta evolutia dotarilor si instalatiilor iata un catren sugestiv: Intepat de tantari, muscat de
paduchi / Am reusit sa dorm intr-un pat / In timp ce un cal urina / Chiar langa perna mea
(Christureanu Cristina Economia si politica turismului international).
In Romania, care-asa cum afirma Geo Bogza in reportajul Sate si orase- la inceput a
fost o tara de sate, prin excelenta agricola, spatiul rural s-a aflat la el acasa intotdeauna. Mai
mult, viata la tara a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminand cu manifestarea
unui puternic curent litarar; similar, in operele plastice din perioadele de la sfarsitul secolului
XIX si inceputul secollului XX satul fiind cadrul, obiectul, subiectul si inspiratorul unui numar
insemnat de pictori romani.
In ceea ce priveste manefestarile ce pot fi catalogate drept inceputuri ale circulatiei
turistice rurale din tara noastra - neluand in seama faptul ca ori ce orasean, care se respecta si isi
putea permite, avea o casa la tara - amintim: obiceiurile de Sanzaiene cand, coform traditiei
maramuresenii porneau spre manastirile din Moldova; pelerinajele catre locasurile de cult;
vacantele de sarbatori in lumea satului sau la manastire, dar mai ales obiceiul retragerii catre sat
in timppul verilor calduroase (locuinta mea de vara e la tara), locul ideal de petrecere a unor
clipe de destindere.
Concomitent cu cresterea frecventei circulateie turistice au evoluat se echipamentele
turistice: de la cele privind transportul (postalioanele si locurile de schimb ale cailor - postele
care inca mai revin si astazi in povestile satenilor, ca si denumirile unor localitati legata de
aceasta activitate - exemplu Posta Calnau) la cele care asigurau in norme profesioniste cazarea si
masa (vetitele hanuri in toate cele trei tari romane).
Dintre cei ce au apreciat si pretuit vacantele in spatiul rural putem enumera personalitati
ale culturii romanesti ca: Alexandru Vlahuta, Ion Luca Caragiale, Barbu Stefanescu-Delavrancea,
Mihail Sadoveanu, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Calistrat Hogas, Nestor Urechia,
Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu, Stefan Ciobotarasu si multi altii. Toti cei ce au
fost promotorii unei mode, ai unui mod de viata nou ce a contribuit la realizarea unei mentalitati
care in timp a generat calatoria, circulatia turistica, mai apoi turismul.
Cele prezentate mai sus determina sa afirmam ca turismul rural s-a derulat in tara noastra
pana in a doua jumatate a secolului al XX-lea doar in mod spontan
In Romania, strategia nationala pentru turism este in continuare in curs de dezvoltare, dar
se fac pasi mici in fiecare zi pentru a combate unele probleme, asa cum sunt slaba promovare a
oportunitatilor de finantare sau lipsa informatiilor referitoare la potentialii investitori. Unul dintre
11

principalele obiective al strategiei pentru turism rural este implicarea atat a autoritatilor publice,
cat si a mediului privat. Abordearea trebuie sa fie una holista, fiecare program pentru turism
implicand de asemenea resurse umane si dezvoltarea infrastructurii.
Aproximativ 50% din populatia Romanei traieste in zonele rurale, dar datorita unui grad
mic de ocupare a fortei de munca, multe persoane tinere migreaza catre zonele urbane.
Initiativele in turismul rural
In perioada 1995 2005, datorita intensificarii activitatilor de marketing al turismului
romanesc, numarul de turisti a crescut in fiecare an, la fel ca si calitatea serviciilor oferite.
Turismul rural nu face exceptie de la aceasta regula, in conditiile in care numarul de
pensiuni private a crescut semnficativ. Marea problema a turismului rural a reprezentat-o insa
marketingul ineficient respectiv dificultatea de a-si promova serviciile si a gasi clienti pe cont
propriu.
Un numar de intreprinzatori privati au identificat nevoia acuta de promovare potentialului
turistic romanesc, precum si a faptului ca, datorita reducerii dimensiunii afacerilor in acest
domeniu, eforturile singulare de promovare de catre fiecare pensiune in parte sunt insuficiente si
nu pot avea un impact semnificativ.
Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara,
etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond
peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod
special.
Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor,
asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile
stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi
valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului rural.
Turismul rural in tara noastra se practica din totdeauna, dar spontan, sporadic,
intamplator, si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii
20-30, cazare la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unie asezari rurale.
Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de
turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca fost un inceput promitator , caci in
anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul de cercetare
pentru promovarea turistica interantionala procedeaza la identificare asi selectarea unor localitati
rurale representative pentru satele romanesti ce urmau a fi lansate in turism. In urma acestor

12

studii, de comun accord cu oficiile judetene de turism si organele administratiei locale s-a atabilit
ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale.
Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordinal Ministerului Turismului numarul 744/1973
se declarau , experimental, sate de inters turistic, demumite sate turistice, urmatoarele 14
localitati: Letesti (Arges), Fundata si Sirmea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Mirighiol
si Crisan (Tulcea), Racos (Timis), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Voda (Maramures), Vatra
Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Vaideeni (Valcea).
In anul urmator, prin decretul 225/1974 s-a intrezis cazarea turistilor straini in locuintele
particulare, satele turistice devenind nefunctionale pentru turismul international. Dat fiind faptul
ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu caracter cultural si
folcloric ale Oficiului National de Turism Carpati Bucuresti si contracte pe piata externa, se
realizeaza o bresa prin intermediul unei ordonante a fostei puteri politice (cancelaria PCR)
pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan.
Scurta perioada de oficializare a turismului nu a facut posibila organizarea activitatii de
turism si nici amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. In multe localitati nu s-au omologat
gospodariile care intruneau conditiile de cazare (Rucar, Vatra Moldovitei, Vaideeni), in altele
cazarea tuirstilor romani se facea in mod neorganizat si fara o evidenta (Crisan, Bogdan Voda,
Rucar). Cu foarte mici exceptii, aceasta situatie a dainuit pana in annul 1989.
Incepand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iau nastere diverse
asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in
zonele rurale. Una din acestea este Federatia Romana entru Dezvolatare Montana (1990), care isi
propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montana, inclusiv prin promovarea,
organizarea si dezvoltarea agroturismului. Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995)
ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul interantional si Asociatia
Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC) 1994 -, membra a
Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).
Din randul acestora ANTREC este cea mai viabila si in maer parte a realizat ceea ce isi

propunea la fondare:
identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc;
formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de lunga si scurta durata;
burse de specializare;
schimburi de experiente in tara si in strainatate;
editarea de buletine informative si reviste;
infiintarea unei banci de date;
13

cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tara si

strainatate;
campanii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare;
participarea la targuri ssi expozitii nationale si internationale;
realizarea unui sistem dee rezervati in turismul rural romanesc.
Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul
Turismului,

Ministerul

Tineretului

si

Sporturilor,

Ministerul

Educatiei

Nationale

(Invatamantului) si insusi Guvernul Romaniei.

Urmarea fireasca a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor
facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si
litoralul Marii Negre (Ordonanta Gguvernului nr. 62/24 august 1994) si Ordinul Ministerului
Turismului nr. 20/1995 referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor
agroturistice.
Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), reunea la sfarsitul
anului 1995 peste 2 000 de membri, in 15 filiale. Activitatea turistica s-a desfasurat in cadrul a
1240 echipamente (ferme, pensiunii sau gospodarii taranesti), care au atras 18 500 de turisti din
care 3 500 turisti straini cu un sejur mediu de 4 zile/turist.
Urmare a dinamismului activitatii desfasurate de catre ANTREC, saptamanalul
economico-financiar Capital a acordat asociatiei premiiul Oskar Capital pentru anul 1995,
recunoscand si confirmand prin aceasta initiativa cu cel mai mare impact social.
Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea
nivelului calitativ al echipamentelor, serviciilor si a intregii activitati. Din punct de vedere
calitativ ANTRC a fost preocupat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a prestatorilor de
servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursurii de tehnica turistica si
marketing turistic in mod centralizat sau zonal in regiunile de circulatie turistica insemnata
(Brasov, Maramures, Bucovine, etc.). pe de alta parte anul 1996 este punctul de pornire a
primului Program Phare pentru turism rural din tara noastra. Cu acest prilej a fost demarata o
puternica activitate de promovare a resurselor turismului rural romanesc si au inceput
demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervari.
In cel de-al treilea an de existenta (1997) la ANTREC Romania numarul membrilor sai a
ajuns la 3 000 iar cel al filialelor la 28. asociatia a reusit editarea primului CD- rom , al primului
catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale
(targuri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui climat de
descentralizare a actiunilor sale.
14

Anul 1998 concretizeaza imaginea ANRECU-lui in:

cei peste 2 500 membrii, organizati in 30 de filiale judetene;
mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice omologate si clasificate;
aproxiamtiv 150 000 turisti romani ssi straii, cu un sejur mediu de 4 zile.
Preocuparile actuale vizeaza: editarea celui de-al doilea catalog al pensiunilor turistice si
agroturistice, finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme
similare din tarile membre EUROGITES, prezenta in paginile INTERNET-ului. O problema
vitala ce se doreste relizata in cel mai scurt timp este cea a implementarii unnui sistem viabil de
asigurari pentru turistii care prectica turismul rural, pentru pensiunile si fermele turistice, pentru
gazde si pentru gospodariile taranesti.
Principalul scop al . A.N.T.R.E.C il reprezinta identificarea, dezvoltarea si promovarea
ospitalitatii romanesti si a turismului rural. Functiile sale principale sunt:
-Reprezentare / Lobby
-Marketing / Promovare
-Controlul calitatii / Standarde
-Formare profesionala
-Rezervari / Informatii
In momentul de fata asociatia are 32 de birouri judetene si peste 3500 de membrii
(proprietari de pensiuni) din 800 de locatii. A.N.T.R.E.C. este memru al Federatiei Europene
pentru Turism Rural EUROGITES si este recunoscuta ca lider in domeniul dezvoltarii
turismului romenesc, incurajarii conservarii si protectiei mediului si in promovarea valorilor
culturale tradtionale. Activitatea sa este reprezentata de organizarea de programe de formare
pentru gazde si agentii de turism, de schimburi nationale si internationale, campanii de informare
asupra turismului rural si campanii de marketing pentru membrii.
A.N.T.R.E.C. joaca un rol important in cooperarea cu ministerul de resort, prin
propunerea unor initiative legislatice si prin dezvoltarea de programe in conformitate cu noile
tendinte din turismul rural..
Legat de strategia dezvoltarii turismului rural in tara noastra ANTREC si Ministerul
Turismului au optat mai mult pentru calitate si nu atat pentru cantitate. Pentru solutionarea cu
operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural in
Romania a fost constituita, prin ordinul Ministerul turismului 59/ iulie 1995, Comisia tehnica
pentru dezvoltarea turismului rural. Din acesta comisie fac parte specialisti de la ministerele si
institutiile care-si pot aduce o contributie in acest domeniu: Ministerul Agriculturii si
Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Institutul de Cercetare pentru Turism,

15

Institutul National de Fomare Manageriala in Turism, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectia

Mediului si Mministerul Educatiei Nationale.
Pe langa cele prezentate pana acum, consider ca nu lipsita de importanta este existenta, in
momentul de fata, peste 25 de firme ce desfasoara activitate de touroperatori cu produse turistice
rurale. Dintre acestea amintim doar cateva: Branimex si Ovidiu Tour Bran (Brasov), Trans
Tour Praid (Harghita), Dublion Campulung (Arges), Darugus Balavanyos (Covasna),
Montana Service Vidra (Vrancea).
Despre actiunile prioritare relevante pentru turism mentionate de Guvern pentru
urmatorii ani amintim:
1.
-

Reorganizarea turismului
Activitatea de turism va fi gestionata prin intermediul unei entitati nou-create, cu

personalitate juridica: Autoritatea Nationala pentru Turism, condusa de un Presedinte, urmand ca

Ministerul pentru IMM-uri, turism si mediu de afaceri sa pastreze partea de strategie si de
politici plus directiile de suport (juridic, contabilitate) comune pentru toate cele 3 portofolii. In
acest moment exista o lista scurta pentru nominalizarea Presedintelui ANT, care va fi numit de
catre premier, cel mai probabil in primele zile ale acestei saptamani.
2.

Actiuni pe rol

Reinfiintarea reprezentantelor turistice teritoriale in tara (pe regiuni), care vor avea
atributii nu numai de control (cum era anterior) ci si de promovare turistica. Ca numar, vor fi
intre 8-10, cu 2 persoane/reprezentanta. Romania este in prezent mult prea putin promovata in
randul romanilor.
Initierea bazei de date care cuprinde potentialul turistic/obiectivele turistice din toata
tara, in vedere promovarii acestora intern si extern prin implicarea directa a primariilor.
Argumentul este includerea in brosurile de promovare a Romaniei a obiectivelor clasice, foarte
cunoscute si neglijarea celor mai putin cunoscute, dar cu valoare culturala, istorica etc ridicata.
Audit al activitatii celor 9 birouri de promovare turistica din strainatate din ultimii 2-3
ani, pentru a evalua eficienta acestora. Exista solicitari de infiintare birouri externe si pe alte
piete sau de extindere a celor actuale, decizia se va lua in urma auditului. Criteriul esential: bani
investiti pe fiecare piata vs. trafic turistic generat catre Romania

16

Studierea impreuna cu mediul privat a listei de aprox 60 de targuri internationale la care a

fost propusa anterior participarea Romaniei in 2013 si revizuirea ei pe criterii de interes si de
eficienta
3.

Actiuni prioritare

Legea turismului patronatele din turism au fost invitate sa isi aduca aportul la noul
draft de lege a turismului, pentru ca varianta finala sa intre pentru vot in Parlament
Impozitul forfetar actiune care sta sub 2 semne: etica in afaceri (pentru a nu-I
dezavantaja pe cei care fac afaceri curate) si simplificarea platii taxelor, nu o impovarare cu taxe
suplimentare. Primul pas aici este realizarea unui studiu de impact impreuna cu ministerul
finantelor, pentru a emite o varianta avantajoasa pentru mediul de afaceri. In urma studiului se
vor decide serviciile carora li se va aplica impozitul forfetar si plafonul minim de aplicare (nu se
va aplica de la zero
Alte actiuni sub lupa, dar nu discutate in profunzime: legea insolventei in atentie
pentru anul in curs, reducerea tva-ului in turism se agreeaza ideea reducerii tva-ului in turism,
insa nu exista actiuni concrete pentru perioada urmatoare, reactivarea/pastrarea tichetelor de
vacanta. Plus ideea de transparenta fata de presa (respectiv industrie si cetateanul de rand),
tradusa in propunerea de a raporta periodic statusul actiunilor ministerului

STRUCTURA GOSPODARIEI AGROTURISTICE

Numeroase sate din Romnia dispun - prin cadrul lor pitoresc deosebit si prin
gospodriile lor confortabile, cu oameni ospitalieri si meteugari talentai - de un potenial
turistic aparte.
Agroturismul este o forma de turism - relativ recenta in Romnia - ce a aprut din
necesitatea gsirii unor soluii de cretere a veniturilor gospodriilor rurale prin valorificarea
potenialului lor economic. Acest potenial se refera att la excedentul de cazare existent in
gospodria rneasca -pregtit si amenajat special pentru primirea de oaspei - cat si la bunurile
si serviciile oferite de aceasta spre consumul persoanelor care vin in mediul rural pentru relaxare,
odihna si agrement.

17

In funcie de ambientul natural, cultural si folcloric al regiunii, serviciile agroturistice

oferite de gospodriile rneti pot varia de la servirea mesei, servicii de insotire si cluza
turistica pe anumite trasee sau iniiere in anumite meteuguri tradiionale, la posibilitatea
practicrii unor sporturi sau asistrii la o serie de obiceiuri tradiionale din gospodrie, localitate
sau zona (eztori, hore steti, colinde, hramuri bisericeti, trguri tradiionale, spectacole
folclorice, etc).
n Romnia exist mai multe tipuri de stabilimente de primire turistic, particularizate
dup modul n care au fost construite iniial. Astfel putem deosebi:
a) Gospodrii realizate pentru satisfacerea nevoilor proprii care nu au fost construite
pentru ofert turistic dar care permit amenajri suplimentare care s ofere condiii minime
pentru practicarea agroturismului sau agroturismului. Astfel de gospodrii se ntlnesc n multe
din localitile montane din Moldova, fiind proprietatea rezidenilor sau a unor persoane
provenind din marile centre urbane ale rii i care au vrut s-i construiasc o cas (vil ) la ar.
b) Gospodrii construite pentru nevoile proprii i pentru alternative agroturismului i
agroturismului. Acestea sunt ntlnite, n general n zonele limitrofe marilor staiuni (montane, de
pe litoral, balneoclimaterice) sau n zonele cu tradiie turistic. n general gospodriile pstreaz
arhitectura local i asigur condiiile minime de confort pentru practicarea agroturismului iar
turitii apreciaz autenticitatea gzduirii i ambianei.
c) Gospodrii construite special, cu destinaie agroturistic. La construirea lor sunt
asistate de specialiti (arhiteci); dispun de toate echipamentele i utilitile necesare pentru a
rspunde cerinelor agroturistice. De regul sunt proiectate pentru o anumit clasificare i permit
modernizri pentru creterea acesteia.
d) Pensiuni turistice i agroturistice. Pensiunile turistice sunt structure de primire turistice
avnd o capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul
rural, i pn la 29 de camere n mediul urban, funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri
independente , care asigur n spaii special amenajate cazarea turitilor i condiiile de pregtire
i servire a mesei.
Criteriile de funcionalitate pentru atragerea turitilor se refer n general la: forma i
aspectul pensiunii, modul de aezare a construciilorunele fa de altele, poziia fa de drumul de
acces (osea), poziia fa de pdure, poziia fa de o ap curgtoare, poziia fa de vecini,

18

organizarea general a pensiunii pe zone funcionale, zona locuinei, zona anexelor, grdinele cu
flori, grdina cu legume fructe, pergola pentru asigurarea umbrei (vi de vie etc.);
Relaia ntre spaiile destinate turitilor i cele n folosin privat este un important
element n ceea ce privete clasificarea pensiunilor agroturistice. Se pot ntlni mai multe
variante. Una dintre aceasta este ca spaiile pentru turiti s fie amplasate n aceeai cldire cu
spaiile private ale proprietarului. Se pot ntlni mai multe situaii n cadrul acestei variante i
anume:

intrarea comun pentru turiti i proprietari: este situaia cel mai des ntlnit n cazul
amenajrii unor construcii existente la care s-au adus

modificri funcionale. Aceast situaie genereaz un anumit discomfort determinat de

intersectarea activitilor de ntreinere, cu fluxul de circulaie al gazdelor.

intrare separat i exclusiv a turitilor; prezint avantajul c elimin disconfortul

generat de intersectarea traseelor de activitate a proprietarului cu cele ale turitilor,
asigur un grad de intimitate mai mare pentru turiti,

spaiile destinate turitilor sunt amplasate ntr-o cldire independent fa de locuina

proprietarului i anexele gospodreti i se asigur condiii optime de confort pentru
turiti.
Serviciile suplimentare oferite turitilor au ca scop satisfacerea solicitrilor acestora,

diversificarea ofertei pentru atragerea unor noi clieni i realizarea fidelizrii clienilor.
Coninutul unor astfel de servicii supimentare poate fi urmtorul:

organizarea de ascensiuni montane pe trasee interesante adaptate vrstei i nivelului de

antrenament al turitilor;

organizarea de drumeii (montane sau la orice nivel de altitudine) cu o durat limitat;

realizarea unor deplasri cu autovehicule de teren pe drumuri forestiere sau circuite de

interes turistic;

nchirierea de biciclete, snii, schiuri, brci, pentru a crea experiene deosebite i a da

vacanei un plus de varietate, divertisment i aventur;

organizarea unor ore de agrement ecvestru (n manej sau pe anumite trasee);

organizarea unui perimetru pentru practicarea sporturilor (tir cu arcul, volei, baschet,
tenis, sniu, schi etc.);
19

comercializarea de produse din propria gospodrie; turitii prefer autenticitatea

produselor naturale (prospeimea, gustul deosebit) mai ales cnd au vzut la faa locului
modul de obinere i de preparare;

antrenarea turitilor n activitile desfurate de gazde n gospodrie (activiti agricole,

de artizanat); aceste activiti constituie atracii inedited pentru oaspeii ce provin, mai
ales din mediul urban
Avantajele unor astfel de servicii complementare sunt bilaterale n sensul c pentru gazde

ntruct constituie o mn de ajutor suplimentar iar pentru turiti:reprezint varietate n

petrecerea timpului liber; nsuirea unor ndemnri suplimentare, ofert (bonus) de produse
obinute n gospodrie.
Acest aspect creeaz legturi sentimentale i determin fidelizarea clienilor. Conform
prevederilor Ordinului Ministrului Turismului nr 512/2002, amplasarea pensiunilor agroturistice
rurale trebuie s fie realizat n locuri ferite de poluare i de orice elemente care ar pune n
pericol sntatea sau viaa turitilor.
Construcia unei pensiuni agroturistice presupune obinerea autorizaiilor prevzute de
Legea nr 50/1991 privind regimul juridic al construciilor i Hotrrea Guvernului nr. 31/1996.
Pentru desfurarea de activiti de turism o pensiune turistic trebuie s aib urmtoarele
utiliti: alimentare cu ap curent, racord la reeaua de canalizare sau canalizare n sistem
propriu, alimentare cu energie electric, system de nclzire (prin utilizarea de combustibil lichid
sau gaz metan) care s asigure temperatura n spaiile destinate cazrii turitilor de cel puin 18
grade C n sezonul rece, sistem de evacuare a deeurilor menajere.
Ferma agroturistica este o structura de primire pentru gazduire si servirea mesei ce
functioneaza in cadrul unei gospodarii taranesti si care asigura alimentatia turistilor cu produse
proaspete din surse proprii si locale.
Iata cateva categorii de turisti si caracteristicile lor :

tinerii

adultii

varsnicii

cupluri cu copii

grupuri de adulti
20

grupuri de tineri

tineri cu cortul

turisti cu obiective precise

turistii romani

turistii straini vor sa vada tot ce nu au ei in tara lor ; traditii, activitati, obiectiv,
cat mai multe si mai variate !

Sunt interesati in special de schimburile interumane, deci vor fi intotdeuna fericiti sa

povesteasca cu voi ; apreciaza conditii minime de cazare si masa , dar cele igienice trebuie sa fie
impecabile! Vor sa incerce intotdeauna specialitati culinare locale.
Obiectivul principal al organizarii activitatii de agroturism il constituie folosirea rationala
a celor trei resurse importante si anume: pamantul, capitalul si forta de munca.
O organizare eficienta a unei gospodarii agroturistice cuprinde:
-

Locuinta este situata in partea din fata a cladirii. La parter se afla bucataria, sufrageria

si camera de zi iar la etaj dormitoarele. Dormitoarele, la multe gospodarii taranesti, s-au

transformat in pensiuni turistice.
-

Anexele gospodaresti. In general in zona de mijloc se gaseste un mic atelier

gospodaresc, o magazie, camara de alimente, crama, laboratorul de transare sau prepararea

produselor traditionale, etc.

Fig.1. Gospodaria agroturistica-elemente componente

-

Grajdul pentru animale are la parter adapostul pentru animale, sala de muls, tancul de

racire iar la etaj fanarul, si turnul de siloz.

-

Curtea din fata, cuprinde si un spatiu de odihna si unul de joaca pentru copii.

21

Livada si gradina de legume se amenajeaza separat si este ingradit. Aici trebuie sa

existe sectorul de pomi si arbusti fructiferi, sectorul de legume perene, si sectorul de legume
anuale si succesive grupate intr-un mic asolamen
Locuinta agroturistica trebuie sa dispuna de urmatoarele incaperi destinate turistilor:

Fig. 2 Locuinta agroturistica Agro-Housing

1. Un hol la intrare in locuinta in care sa fie primiti turistii;
2. Camere de dormit pentru turisti;
3. Sufrageria;
4. Bucataria (in cazul in care turistii opteaza pentru prepararea resurselor);
5. Grupul igienico-sanitar pentru turisti.
In construirea, reamenajarea sau rearanjarea casei (fermei agroturistice) trebuie pastrat
specificul rural si arhaic.
Din aceasta cauza specificul manifestat prin materialele de constructii, tehnicile de lucru,
arhitectura, decoratiuni, mobilier, trebuie redescoperit si identificat ca atare fiind ferit de
contaminarile civilizatiei oraselor.
In general ceea ce este autentic este simplu, frumos si functional. Tehnicile traditionale nu
numai ca determina specificul si personalitatea locului, dar nu sunt cu nimic mai prejos decat
solutiile oferite in prezent de tehnica moderna.
Uneori, fie din sinceritate, fie din snobism, orasenii apreciaza si confirma valorile satului
romanesc traditional. Traiul aparent usor din mediul urban este platit adesea cu stres si poluare.
Casa si gradina trebuie sa se incadreze armonios in mediul rural fara sa atraga atentia
trecatorului prin stridenta.
22

Fatada si intrarea casei trebuie amenajata si decorata cu gust inspirandu-se din arhitectura
locala si asigurandu-se o armonie intre constructie si vegetatia din jur.
In cadrul gospodariei locuinta este o constructie formata din incaperi de dormit si din
dependente separate din punct de vedere functional cu intrare din strada sau din curte fie
destinata adapostirii omului in conditii civilizate. In acest ansamblu gospodaria trebuie sa
dispuna de acces in locuinta, de cazare si alimentatie, de conditii igienico-sanitare, de mijloace
de informare si de alte elemente adiacente confortabile care sa constituie o atractie pentru turisti.
Conditia principala a unei ferme agroturistice este ca locuinta sa dispuna de incaperi
suficiente pentru propria familie si de capacitati suplimentare de cazare disponibile si
confortabile pentru turisti. Aceasta conditie presupune separarea optima a spatiilor destinate
turismului in cadrul locuintei familiale pe intreg parcursul anului.
In conformitate si cu reglementarile legale, locuinta agroturistica trebuie sa raspunda unui
set de criterii generale pentru a fi apta in acordarea ofertei de cazare pentru turisti. Aceste criterii
sunt urmatoarele:
- spatiile si accesul destinat turistilor trebuie sa fie separate de cele ale gazdei;
- camerele de cazare trebuie sa fie decomandate cu acces direct din hol sau din casa
scarii, sa fie spatioase, luminoase si insorite, cu posibilitate de incalzire, mobilate strict
corespunzator normelor, de preferat cu mobilier simplu, traditional si rustic, eliminand obiectele
lipsite de utilitate pentru turisti;
- sa existe balcoane si terase la camere sau la holurile destinate turistilor dotate cu
sezlonguri, fotolii de rachita, mese si lumina electrica;
- sa aiba o camera de zi destinata turistilor pentru servitul mesei, petrecerea timpului
liber, lectura, jocurilor de societate, vizionare TV si altele;
- sa dispuna de grupuri sanitare dotate cu apa rece si eventual cu apa curenta, sa fie bine
intretinute si intr-o perfecta stare de curatenie;
- sa existe posibilitatea de pregatire a mesei de catre turisti intr-un spatiu separat cu toate
dotarile necesare prepararii sau in bucataria gazdei cu posibilitatea separarii compartimentelor si
echipamentelor pentru turisti;
- pentru locuinte cu mai multe camere destinate cazarii turistilor sa existe posibilitatea
primirii grupurilor de copii insotiti de un supraveghetor asigurandu-le si pensiune completa in
propria ferma sau in localitate precum si locuri si obiecte de joaca si de sport.
23

Ergonomia concepe modele de dimensionare a spatiului, a mobilierului si a obiectelor,

referindu-se la folosirea acestora pe plan vertical si orizontal la scara umana asigurand o legatura
directa intre omul turist si dotarile necesare odihnei si recreerii. Toate acestea se subordoneaza la
posibilitatile si comportamentele umane, la dimensiunile si limitele functionale ale omului pentru
a permite o pozitie normala, odihnitoare, un minim de deplasari, evitarea miscarilor incomode si
de prisos in timpul sederii turistice.

BIBLIOGRAFIE
http://rolnictwo.eko.org.pl/parts.php?id=8&lang=md
http://www.creeaza.com/afaceri/turism/GOSPODARIA-AGROTURISTICAFORMA-662.php
http://www.afroda.ro/p_europa/deschidere_pensiune_agroturistica.pdf
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/turism/amenajari-turistice 227970.html
http://www.gazetadeagricultura.info/turism-rural-agroturism/1930-agroturismul-o-sansa-in-criza-actualadin-sectorul-agricol.html
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=995
http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2013/noi/23_13_03_067_Turism_rural_an_III_Talanga.pdf

24