Dreptul la munca in U.

Prof. Coord. Dumitru Popa

Student: Vella Salvatore
MD II Grupa 3

Dreptul comunitar reprezinta ansamblul normelor

juridice prin care se constata structurile,rolul si functiile
institutiilor europene precum si raporturile acestora cu
institutiile nationale inindeplinirea obiectivelor de progres si
dezvoltare ale tuturor popoarelor continentului european.
Caracterizare-ramura distincta a sistemului de drept
autonoma, dar care are legatura cu alte ramuri de drept-dreptul
comunitar e in stransa legatura cu dr. international, dr.
administrativ sau dr.
Electoral-are institutii proprii; un subiect si un obiectiv
specific de reglementare (institutiile UE)-reprezinta legatura
dintre dr. intern si dr. international-ramura de dr. relativ noua,
deoarece aceasta a inceput sa se contureze odata cu aparitia
ideii deUE (1950 - 1960)-ideea de UE care sta la baza
dr.comunitar cuprinde: o armonizare socio-economica;
oarmonizare politica si o armonizare juridica, totusi acestea
trebuie obligatoriu sa inpineascaunitatea cu diversitatea
valorilor sociale
Obiectuvul dreptului comunitat
-consta la reglementarea raporturilor juridice din cadrul UE in
baza competentelor institutiilor europene precum si a
raporturilor juridice dintre aceste institutii si organismele
statelor membre
-raportul juridic desemneaza o relatie existenta sau
preexistenta dintre doua sau mai multe subdiviziuni ale
dreptului
-in sfera de drept comunitar intra si cooperarea in domeniul
politicii externe
-politica externa in domeniul cooperarii se orienteaza spre:
- protectia sociala
- protectia mediului
Principiile dreptului comunitar

1.

Principiul democratiei reprezentative

Prin democratie se intelege faptul ca organele de conducere

sunt alese de popor dar puterea lor comuna emana de la
natiune. Acest principiu este prevazut expres in actele
constitutive ale UE: CECO, tratatul de la Maastricht si
Amsterdam
2.

Principiul respectarii drepturilor omului

Omul si in plan european reprezinta valoarea sociala

suprema,acesta este protejat in toate laturile sale (viata,
sanatatea, libertatea, demnitatea, integritatea corporala), textul
in care este precizat acest principiu este Carta Eu a dr. omului
(paris 1950)
3.

Principiul justitiei sociale

Regulamentul de prod stabilind comunitatea economica eu

(roma 25 martie 1957), Carta eu a stabilit o serie de drepturi
socale ale lucratorilor (libera circulatie a persoanelor; egalitatea
de tratament; protectie sociala; garantarea unui nivel de trai
corespunzator pentru toti resortisantii
4.

Principiul diversitatii culturale

Statele membre UE trebuie sa aiba un sistem de valori

sociale aproape identic, lucru ce nu impiedica existenta
diversitatii traditionale si culturale, fiecare stat membru are
drepturi dar si obligatia sa contribuie la largirea tezaurului
cultural european
5.
Principiul reprezentarii inereselor conform structurii
mecanismelor comunitare
Acesta este echivalentul in plan european al principiului
separatiei puterilor in stat (conform art I din Constitutia

Romaniei), fiecare institutie europeana are un rol si functii bine

definite si stabilite (Parlamentul European, Comisia Europeana,
Consiliul European, Curtea de Justitie). Desi autonome unul in
raport cu celalalte, activitatile acestor institutii se intrepatrund
si se completeaza reciproc.

6.
Principiul echilibrului in exercitarea competentelor
institutiilor europene
Aceasta regula nu permite transferul de atributii de la un
organism european la altul pentru a nu se modifica echilibrul
institutiilor.
7.

Principiul autonomiei institutionale

Institutiile UE se organizeaza in mod liber ( dpdv al organizarii

interne),aceasta autonomie presupune adoptarea libera a
regulamentelor de organizare si functionare, fiecare institutie
europeana are dreptul sa-si stabileascareguli proprii privind
desfasurarea activitatiilor si a statutului functionarilor.
8.

Principiul loialitatii

Toate statele membre trebuie sa se respecte reciproc

abtinandu-se de la orice acte prin care s-ar periclita realizarea
obiectivelor comune. Regula loialitatii presupune o fidelitate: de
natura legislativa; economica; sociala; politica. Toate institutiile
europene trebuie sa conlucreze intre ele cu buna stiinta in
sensul respectarii atributiilor fiecarei institutii.
9.

Principiul cooperarii

Nu este un principiu specific dreptului comunitar si acelor

ramuri de drept care cuprind un element de extraneitate.

Acesta trebuie sa se realizeze intre statele membre intre ele sau

statele membre si institutiile UE.
Se face in domenii diverse precum cel economic, politic,
social, cultural, educational, juridic. Acesta mai presupune o
informare reciproca a problemelor de interes comun (mediu,
educatie, sanatate). Institutiile europene trebuie sa informeze
statele membre privind evolutiile comunitare performante sau
neperformante.

10.

Principiul subsidiaritatii

Conform acestei regului, structurile comunitare intervin

numai in situatia in care se depaseste puterea de reactie a unui
stat. Acest principiu elimina ideea de europa federala sau a unei
superstitii europene, ideea de federalizare sperie europa si cu
siguanta aceasta idee va fi sortita esecului.
Despre dreptul la munca

n principiu, fiecare cetean al UE are dreptul de a lucra

i de a locui n alt stat membru fr a fi discriminat pe motiv de
naionalitate. Cu toate acestea, n ciuda progreselor realizate,
nc mai exist obstacole de natur juridic, administrativ i
practic n calea exercitrii acestui drept (de exemplu existenta
aranjamentelor tranzitorii). Un raport recent privind aplicarea
Directivei 2004/38/CE (privind dreptul la libera circulatie in UE)
a ajuns la concluzia c transpunerea acesteia a fost n general
dezamgitoare i a subliniat o serie de probleme cu care se
confrunt n strintate cetenii UE, lucrtori sau nu, care se
deplaseaz n afara granielor.

Un raport al Comisiei Europene dat publicitii in 2008

arat c lucrtorii mobili din rile care au aderat la UE n 2004
i 2007 au un impact pozitiv asupra economiilor statelor
membre i nu le provoac acestora perturbri serioase pe
pieele forelor de munc. Lucrtorii din UE-8, ca i cei din
Bulgaria i Romnia, contribuie semnificativ la creterea
economic durabil fr s-i nlocuiasc pe lucrtorii bastinasi i
fr s le micoreze acestora salariile. Att pentru UE n
general, ct i pentru majoritatea rilor, fluxurile de for de
munc sunt limitate comparativ cu dimensiunile pieelor forei
de munc i cu influxurile provenite din ri din afara UE.
In ianuarie 2009 Grecia, Spania, Ungaria si Portugalia au
ridicat restrictiile asupra pietei de munca pentru bulgari si
romani, iar de la 1 mai si Danemarca a urmat aceeasi directie.
Din pacate, in luna august a anului 2011, dat fiind conditiile de
criza economica grave, Spania a reinstalat restrictiile pentru
romani. Pana in 31 decembrie 2013 insa celellate pot mentine
inca aranjamentele tranzitorii, restrictionanad romanico si
bulgarilor accesul liber pe piata muncii in baza unor dovezi care
sa ateste un pericol real asupra pietei de munca.
Dreptul de a cauta un loc de munca:

Cetenii UE au dreptul:
-s-i cute un loc de munc n alt ar din UE
-s beneficieze de asisten din partea ageniilor naionale de
ocupare a forei de munc, la fel ca i resortisanii rii gazd
-s locuiasc n ara gazd pentru o perioad suficient pentru
a-i putea cuta un loc de munc, pentru a aplica pentru un
post i pentru a fi angajat.
Persoanele aflate n cutarea unui loc de munc nu pot
fi expulzate dac pot dovedi c nc sunt n cutarea unui loc de
munc i c au anse reale de a fi angajate.

Dac dorii s cutai un loc de munc n alt ar, v

recomandm s consultai site-ul EURES. Aici gsii informaii
utile referitoare la posibilitile de angajare i condiiile de via
i de munc din Spaiul Economic European (UE, Islanda,
Liechtenstein i Norvegia).
Persoanele care lucreaz ntr-un alt stat membru au
drept de edere n ara respectiv. Acelai lucru este valabil i
pentru cei care i caut un loc de munc. ara gazd le poate
cere acestor lucrtori migrani s se nscrie la autoritile
competente (Directiva 2004/38/CE).
Dreptul de rezidenta:
Cetaenii Uniunii, aadar i cetaenii romni, au dreptul
de a ramne pe teritoriul unui stat membru pentru o perioada
de pna la 3 luni, fara nici o condiionare sau formalitate, alta
dect aceea de a deine o carte de identitate sau un paaport
valabile. Membrii de familie ai unui cetaean al Uniunii care nu
au cetaenia unui stat membru, pot rezida pe teritoriul unui alt
stat membru pentru o perioada de pna la trei luni numai daca
l nsoesc pe cetaeanul UE ai carui membri de familie sunt
Un cetaean romn poate ramne pentru o perioada
mai mare de 3 luni pe teritoriul unui alt stat membru, daca
ndeplinete una dintre urmatoarele condiii:
1. este angajat sau desfaoara o activitate independenta;
2. este nscris ntr-o instituie de nvaamnt sau de instruire
vocaionala sau este student i are o asigurare medicala; de
asemenea, asigura autoritaile naionale ale statului n care
vrea sa rezideze, printr-o declaraie sau prin mijloace
echivalente, ca nu va deveni o povara pentru serviciile sociale;
3. este membru al familiei unui cetaean al Uniunii (so, soie,
mama, tata, fiu, fiica), chiar daca nu are cetaenia unui stat
membru (procedura de rentregirea familiei).
Membrii de familie:

Urmtoarele categorii de membrii ai familiei lucrtorului

migrant, indiferent de naionalitate, au drept de edere n ara
respectiv :
-soul sau soia
-partenerul nregistrat (cu condiia ca ara gazd s considere
parteneriatul nregistrat ca fiind echivalent cu cstoria)
-descendenii direci n vrst de cel mult 21 de ani sau care se
afl n ntreinerea sa
-descendenii direci pe linie ascendent aflai n ntreinerea sa
(ex.prini, bunici).
De asemenea, statele membre trebuie s faciliteze intrarea i
ederea pe teritoriul lor pentru urmtoarele persoane:
-ali membrii de familie care se afl n ntreinerea sau sunt
membri ai gospodriei lucrtorului
-ali membrii de familie cu probleme grave de sntate care
necesit ngrijiri din partea lucrtorului
-partenerul de via al lucrtorului, cu care acesta are o relaie
durabil.
n caz de divor, anulare a cstoriei, ncetare a
parteneriatului nregistrat, deces sau plecare a lucrtorului din
ara respectiv, membrii familiei i pot pstra dreptul de
edere, n anumite condiii.
Restrictiile legate de dreptul la munca se pot lua in
anumite conditii:

-msurile luate nu pot afecta libertatea de deplasare, ci numai

dreptul de munc
-n primii doi ani de la aderare, guvernele rilor care au aderat
la UE nainte de 2004 determin

-lucrtorii care fac obiectul unor restricii naionale trebuie s

aib prioritate fa de cei provenind din ri din afara UE
-din momentul n care aceti lucrtori sunt angajai legal ntr-o
alt ar din UE, au dreptul de a beneficia de tratament egal, n
aceleai condiii ca lucrtorii din ara n care lucreaz!