La natere, piciorul se poate afla ntr-o multitudine de

poziii: benigne (malpoziiile, piciorul talus valgus, metatarsus varus)

sau malformaiile adevarate (piciorul varus equin, hipoplazii, hipertrofii). Pentru
acest fapt, medicul neonatolog i apoi medicul de famile sau pediatru trebuie s
fac un examen riguros al piciorului, pentru a identifica diversele situaii i a
institui un tratament corespunztor, mpreun cu medicul ortoped pediatru.
Important de reinut
Imediat dup natere trebuie fcut diferenierea dintre o malpoziie a
piciorului, care se va corecta de la sine i o malformaie ce va necesita
tratament kinetoterapeutic i ortopedico-chirurgical
Piciorul talus valgus se corecteaz spontan n cea mai mare parte a cazurilor
i doar n rare cazuri este necesar o imobilizare gipsat de 2-3 zile, n
primele 2 luni de via
Corectarea piciorului metatarsus varus necesit doar tratament
kinetoterapeutic
Piciorul plat valg rezidual apare la foarte muli copii pn la varsta de 2-3
ani i se corecteaz de la sine n 98% din cazuri. Uneori este necesar
asocierea kinetoterapiei
La copiii cu plat valg, imobilizrile gipsate sunt inutile i chiar
contraindicate peste vrsta de 2 ani
Tratamentul piciorului varus equin consta din imobilizari gipsate repetate,
combinate cu edine de kinetoterapie
n formele grave se pot face intervenii chirurgicale dupa vrsta de 4 luni
n aceste forme, tratamentul va fi lung (luni sau chiar ani) i poate consta n
mai multe intervenii ealonate n timp
1: Malpoziiile piciorului

Aproape la toi nou-nscuii se ntlnesc malpoziii ale piciorului ca o consecin

a meninerii poziiei fetale prin persistena schemei corticale. Specific acestei
malpoziii este faptul c micarile piciorului sunt posibile, de amplitudine
normal i se pot corecta pasiv (prin manipulri).
La aceti copii este contraindicat imobilizarea n aparat gipsat, ntrucat poate
duce la scderea tonusului musculaturii, la diminuarea masei musculare, cu
repercursiuni importante ulterioare n achiziionarea poziiei verticale i a

mersului. Malpoziiile de acest gen se corecteaz spontan n timp, benefic fiind

masajul sau alte proceduri recomandate de kinetoterapeut.

2: Talus valgus

Talus valgus: faa anterioar a piciorului atinge gamba.

Arhiv Prof. Dr. M. Jianu
Este situaia n care piciorul se afl ntr-o poziie exagerat de flexie dorsal,
astfel nct faa dorsal a piciorului poate atinge uneori gamba. Forma piciorului
este normal i nu se evidenieaz vreo alt modificare a reliefurilor osoase.
Atta timp ct nu se interpune o alt afeciune neurologic, aceast anomalie
de poziie se vindec ntotdeauna cu sau fr tratament. n formele
severe se poate recomanda o imobilizare n aparat gipsat n poziie invers, n
primele zile dup natere, dar nu mai trziu de vrsta de 2-3 luni. Sunt suficiente
una sau dou astfel de imobilizari, urmnd ca apoi copilul s beneficieze de
tratament kinetoterapic.

3: Piciorul plat valg

Picior plat valg: vedere anterioar.

Arhiv Prof. Dr. M. Jianu
Cand diagnosticul de talus valg s-a stabilit tardiv i nu s-a apelat la nici un fel de
tratament, poate apare, dup ce copilul a mers, piciorul valg, situaie n care
sprijinul pe picior se face pe marginea intern cu tendina de prbuire a
maleolei tibiale pe sol. n 98% din cazuri, piciorul plat valg se vindec de la
sine dup vrsta de 4 ani, dar vindecarea poate fi grabit dup un tratament
susinut kinetoterapeutic, in formele accentuate. Nu se recomand folosirea de
ghete ortopedice cu carmb nalt i tare cu scopul de a ine glezna, ntruct
acestea determin hipotonie muscular i perpetueaz laxitatea articulaiei.

4: Metatarsus varus

Este situaia n care ntre partea anterioar i cea posterioar a piciorului se

formeaz un unghi i n care exist tendina de a calc pe marginea
extern. Este o anomalie foarte frecvent i n majoritatea cazurilor se
vindec fr urmri, spontan sau prin manipulari i masaje fcute de parini i
n formele mai accentuate, de kinetoterapeut. n cazuri excepionale, metatarsul
este rebel la orice tratament i se agraveaz n primul an dup ce copilul ncepe
s mearg. n aceste cazuri, corecia se face spre vrsta de 4 ani.
5: Piciorul strmb varus equin

Picior varus equin: piciorul calc pe marginea sa extern.

Arhiv Prof. Dr. M. Jianu
Reprezint o anomalie de dezvoltare a piciorului care se produce n al doilea
trimestru de sarcin. Aspectul clinic este tipic, evident la natere, ns muli
prini vor afla de existena afeciunii cu ocazia ecografiilor efectuate in timpul
sarcinii.

apare la 1 din 1000 de nou-nscui

la 50% din copii, ambele picioare sunt afectate
este mai frecvent la biei
poate s fie o anomalie izolat, aprnd la un copil fr alte afeciuni sau poate
s apar n cadrul altor boli sau sindroame (mielomeningocel, artrogripoz, etc.)

7: Paralizia obstetrical de plex brachia

Paralizie de plex brachial drept. Membrul superior drept st inert de-a lungul
trunchiului
Arhiv Prof. Dr. M. Jianu
Paralizia obstetrical de plex brachial const n elongarea (alungirea) nervilor
ce alctuiesc plexul brachial cu deficit motor uneori pe toata viaa i se
produce n timpul naterilor grele, la copiii cu greutate mare. Membrul

superior este imobil, flasc i rotat intern. Mobilitatea minii este mai mult sau
mai puin conservat.
Cea mai mare parte din paraliziile obstetricale de plex brachial se recupereaz
spontan n cteva zile sau sptamni. Dac dup prima lun nu se reia
mobilitatea membrului superior, atunci se recomand nceperea tratamentului
kinetoteraputic i prescrierea unor atele care s evite organizarea retraciilor
musculare. Uneori sunt necesare intervenii chirurgicale pentru eliberarea
muchilor retractai, dup vrsta de 1 an sau mai trziu.
Important de reinut:
Paralizia de plex brachial apare la copiii cu greutate mare, n timpul naterilor
laborioase

Diagnosticul de diferentiere se face cu fractura de clavicul sau osteoartrita de

umr

80% din cazuri se recupereaz de la sine, spontan. Tratamentul const n

imobilizari i aplicarea de atele care s previn retracia muscular, n primele 2-3
luni
Stagnarea formarii partilor(oprirea dezvoltarii) a fost divizata in:

Terminal -parti anormale distale pentru amputare. Aceasta se crede a reprezenta o

stopare completa a formarii falangelor membrelor, cea mai comuna fiind deficienta
transversala la nivelul antebratului proximal(amputare scurta sub cot).

Deficiente longitudinale-stopare sau formare deficienta, copleta sau partiala a unui

os individual. La antebrat, deficienta poate fi radiala, central sau ulnara. O deficienta
de ordin radial (radial club hand) poate fi o deficienta a muschiului tenar, un deget
mare scurt si plutitor, sau poate fi lipsi intregul radius; o pierdere centrala denota o
mana tipic gheara de homar si deficiente ale osului ulnar care denota o mana ulnar
deformata.

Insuccesul diferentierii include astfel de deformari ca sinostoza radioulnara, sindactilie a

degetelor si sinostoza cotului.
Problema comuna a tuturor sistemelor de clasificare este ca razele X facute cand copilul
este foarte mic sau in special la fat, nu arata oasele care nu sunt inca osificate. Astfel,
diagnosticul copilulului mic trebuie sa fie considerat tenttiva si subiect de revazut pana ce
copilul atinge o varsta mai mare.

Deformari ale extremitatilor superioare

Aproape 1 din 600 de nounascuti vor avea oanomalie congenitala a mainilor sau
antebratului cu aceeasi frecventa la masculi si la femele. Deficientele congenitale ale
membrelor superioare apar de doua ori mai des decat la membrele inferioare si cu implicari
bilaterale aparute la aproximativ 30%. Cu exceptia mainiei deformate ulnar si radial,
problemele congenitale a extremitatilor superioare nu necesita un tratament imediat la nou
nascut.
Deformarea Sprengels (urcarea congenitala a scapulei) Scapula este ridicata si

hipoplastica. Partea afectata a gatului este mai plina si mai scurta cu un declin al liniei
cervicoscapulare si cu aparitia torticolis-ului. Abductia umarului afectat este limitata din
cauza scaderii posibilitatii de miscare scapulocostala. Miscarea articulatiei scapulohumerala
este de obicei normala. Nu predomina nici pe dreapta nici pe stanga si o treime sunt
bilaterale.
Asocierea scoliozisului congenital si/sau diastematomieliei congenitale este comuna si o
treime au anomalii renale. Nu este necesar un tratament in perioada neonatala. Aproximativ
fiecare al treilea copil va avea suficiente deformatii pentru a se justifica o imterventie
chirurgicala timpurie.
Amputatia congenitala Amputarea terminala putin sub cot este cea mai des intalnita.
Deseori sunt localizate mici incretituri a pielii, probabil reminiscente ale degetelor
neformate.
Initial potrivirea membrului este simpla si in general se face cand copilul e gata sa poata
stea in sezut (la 6 luni) si ajunge la jucarii, dar inainte ca el sa se poate tari. Protezele
utilizate in copilaria timpurie sunt simple, diviziuni non-articulorii care incurajeaza copilul sa
utilizeze membrele departe de corp. Utilizarea unei mostre de padela de plastic este
adaugata, dar rareori copilul invata sa utilizeze cablul si hamurile de strangere pentru umar
inainte de 18-24 luni.
Absenta congenitala a radiusului (radial club hand) Aceasta poate fi partiala, sau
comuna (50%), o deficienta longitudinala completa. Ulna este deobicei scurtata si curbata,
cu concavitatea indreptata direct spre partea radiala, si maina tinde sa devieze
deasemenea radial. Daca deformarea ramane netratata deviatia mainii va creste pana la
excrescenta si ar putea forma un unghi de 80 sau mai mult , cu antebratul. Degetul mare
daca e prezent, deobicei e hipoplastic (80%) si primul metacarp lipseste.
Cotul de obicei e limitat in extensie. Nervul radial lipseste frecvent si functia senzoriala e
efectuata de un nerv median normal si de nervul ulnar. O mare parte (77%) se pot astepta
la anomalii semnificative a altor sisteme de organe, in special cele cu implicare bilaterala.
Aplazia radiala este un componenet major al asociatiei VATER, care este un acronim pentru
a impiedica constelatia anomaliilor congenitale ce sunt asociate frecvent, defecte
vertebrale, atrezia anala, fistula traheo-esofagiana (cu sau fara atrezia esofagiane) si
displazia radiala a membrului (Beals &Rolfe 1989). Copilul cu defecte radiale trebuie sa fie
analizat cu grija pentru acsata anomalie si altele.
Tratamentul trebuie inceput imediat dupa nastere si este similar cu managementul pentru
club foot, cu orice effort depus pentru indreptarea mainii deviate radial si incheeturii mainii
deviate peste ulna si cresterii flexiei cotului.

Deformarile mainii si degetelor

Mana tip ghiara de homar
Despicatura congenitala a mainii este de obicei mostenita autozomal dominant, cel mai des
bilaterala si poate sa apara la fel si la picioare. Deobicei axa centrala, degetul mijlociu si
metacarpele lor sunt absente, ocazional poate lipsi degetul mare.

Sindactilia
Degetele in forma de talpa gastii este o anomalie congenitala comuna a mainii. Sindactilia
poate aparea ca un defect de dezvoltare datorat evolutiei fetale stopate la a 7-8 saptamani
sau ca o deformare dominant ereditara. Este prezenta o varietate de combinatii de riduri ale
pielii, de la fperte subtiri, abia perceptibile, la o implicare completa pana la varfurile
degetelor ca in cazul sindromului Apert.
Sindactilia poate fi asociata cu alte anomalii ca sindromul Poland, benzi constrictive,
polidactile, si cel mai des cu sindactilia piciorului. Daca sindactilia include o fuziune a osului
sau cauzeaza o deformare a cresterii ca probleme de rotatie si angulare, aceasta se poate
agrava in caz ca degetele nu sunt separate la timp.
Acrosindactilia
Degetele sunt unite distal prin tesuturile pielii, cu o deschizatura proxima mica a tesutului la
baza degetelor implicate. Degetele parca sunt legate impreuna cu o coarda ingusta, si asta
se vede de obicei cu benzi constrictive congenitale.
Polidactilia
Anomaliile de dublare a degetelor sunt cel mai des ereditare (cea mai comuna anomalie a
mainii), si poate fi insotita de un supranumar al degetelor. Degetul in plus poate fi o simpla
repetitie (rid) a pielii sau un fel de al saselea deget normal functionabil. Un rest esuat atrofic
evident trebuie inlaturat de obicei inaintea scoaterii de sub supravegherea medicala. Se
recomanda ca acest lucru sa fie facut prin interventie chirurgicala si descurajam vechea
metoda de ligturare prin sudare, deoarece ea lasa o incretitura de piele inestetica.

Deformari ale membrelor inferioare

Defectele femurului variaza la o deferenta usoara a piciorului cu un membru din alte puncte
de vedere normal pana la defecte severe, ca o absenta completa a femurului proximal si
absenta partilor distale, de obicei fibula si raza laterala a piciorului. Absente partiale sau
pierderi severe ale femurului sunt legate de obicei de o deficienta focala a femurului
proximal. Etiologia este necunoscuta.
Deficienta focala a femurului proximal
Acesta este un termen folosit pentru a descrie forme severe ale scurtarii femurale insotita
de obicei de o lipsa de dezvoltare a partilor femurului proximal. Clasificarea a fost
dezvoltata pentru a ajuta la diagnosticarea si tratament, oricum la nou nascut o clasificare
exacta este de obicei imposibila.
Scurtarea coapsei este vizibila imediat dupa nastere si razele X pot confirma diagnosticul
desi defecte minore pot fi confundate cu DDH la nou nascut.
Indoirea anterioara a tibiei (tibia cu risc crescut)
Rathgeb (1974) a clasificat indoirea anterioara a tibiei in trei tipuri:

indoirea anterioara simpla

indoirea anterioara cu chist in apex

pseudoartroza tibiei

Desi, vor aparea suprapuneri la testul radiologic in general clasificarea reprezinta cresterea
progresiva a riscului fracturii la copil, dintre care cea mai importanta este pseudoartroza.
Indoirea anterolaterala a osului tibian cu ingustarea canalului schlerotic intramedular sau
modificarea chistului este o problema urgenta si necesita un tratament imediat. Din pacate
multi pacienti sufera fracturi in timp ce asteapta sa fie aplicat gipsul sau interventia
chirurgicala.
Un costum orthosisde plastic trebuie utilizat pentru a proteja membrul pana ce copilul este
gata pentru o orthosis standart sau operatie.
Amputarea congenitala a memebrului inferior
Amputarea terminala (completa) a membrului inferior este de obicei asociata cu amputarea
la celelalte trei extremitati. Pentru extremitatile inferioare, o proba de proteza survine cand
copilul e cointeresat sa stea. O proba de proteza poate fi facuta si mai devreme in copilarie
cu o completa ameliorare astfel ca membrele inferioare sa poata fi utilizate pentru echilibrul
in sedere.
Neformarea partilor poate proveni de la factori genetici sau factori de mediu sau din
combinarea celor doi factori. Cele mai alese cazuri de amputare transversale sunt datorita
factorilor de mediu ca anoxie, radiatie si chimice. Absenta tibiei este de obicei familiala si
copii cu aceasta deformare trebuie sa aiba sa faca o consultatie genetica.

Displazia de dezvoltare a oldului(DDS) reprezint o anomalie frecvent, cu o

inciden de 1/1000 nou-nscui. Etiologia anomaliei este multifactorial, cei mai
frecveni factori favorizani fiind factori genetici i forele mecanice care
acioneaz asupra dezvoltrii articulaiei oldului n timpul perioadei fetale. Dac
displazia i luxaia de old sunt considerate anomaliile dezvoltrii articulaiei coxofemurale, atunci vorbim despre cea mai frecvent afeciune a aparatului locomotor.
Consecinele tardive ale acestei anomalii netratate afecteaz pe termen lung nu
numai viaa pacientului ci i viaa ntregii familii, prezentnd o importan
semnificativ din punct de vedere al sntii publice. n cazul DDS netratate
crete riscul dezvoltrii coxartrozei 9-10% din artroplastiille de old efectundu-se
la astfel de bolnavi,