STUDIU

COMPARATIV:
APARAREA
DREPTULUI DE
PROPRIETATE IN
DREPTUL ROMAN
SI REBUBLICA
MOLDOVA

Notiunea de proprietate

 2. [DR si RM] Caracterele

juridice ale dreptului de
proprietate
1. Dreptul de proprietate este un
drept absolut.
2. Dreptul de proprietate este un
drept exclusi.
3. Dreptul de proprietate este un
drept perpetuu. -

Actiunea in revindecare
3.Actiunea in revindecare
[DR].n epoca veche Sanciunea proprietii quiritare s-a realizat n
procedura legisaciunilor prin sacrament uni in rem, iar n procedura
formular prin rei vindictio sau aciunea n revendicare.
Actio in rei vindicatio (actiunea in revendicare). Revendicarea este
actiunea proprietarului neposesor impotriva posesorului neproprietar era o
actiune reala, civila, prin care proprietarul pretinde restituirea lucrului de la
cel care-l detine cu orice titlu.
Revendicarea avea loc in perioada legis actiunilor printr-un sacramentul in
rem. Sub puterea juramantului, partile afirmau un mod contradictoriu atat in
fata magistratului, cat si a judecatorului, ca bunul le apartinea in
conformitate cu jus quiritium. Magistratul se pronunta asupra soartei bunului
disputat in sensul atribuirii posesiunii bunului, sub obligatia de plata a
garantiei de 50 sau 500 de asse, functie de valoarea bunului. Castigatorul
procesului era acela al carui juramant era apreciat favorabil de catre judex in
faza a doua a judecatii. El fie pastra bunul revendicat si isi recupera
cautiunea, fie cerea lucrul si fructele acestuia de la adversarul sau. La epoca
clasica nu se mai punea accentul pe disputa contradictorie, rolul paratului
fiind pasiv prin excelenta. El se sprijinea pe faptul posesiei si sta in
expectativa pentru ca reclamantul sa-si probeze izvorul proprietatii.

Actiunea in revendicare
[RM]
Deci, aciunea n revendicare este aciunea, prin care o persoan
cere n justiie s i se recunoasc dreptul de proprietate asupra
lucrului sau. Aciunea proprietarului neposesor ctre posesorul
neproprietar (aciunea n revendicare) este ndreptat spre
restabilirea dreptului de posesie ce-i aparine proprietarului i de
care acesta a fost lipsit. Proprietarului i aparine din totdeauna
dreptul de posesie asupra bunurilor sale, dar el nu-i poate
exercita mputernicirile, deoarece bunul se afl n posesia altor
persoane. Anume n virtutea acestei mputerniciri (dreptul de a
poseda) proprietarul are dreptul s nainteze aciunea n
revendicare. n cazul satisfacerii aciunii, proprietarului
(reclamantului) i se restituie bunurile, nlturnd astfel nclcrile
dreptului de posesie. Odat cu aprarea dreptului de posesie,
aciunea n revendicare apr i dreptul de folosin i de
dispoziie, ntruct proprietarul, neavnd n posesie bunul, nu are
posibilitatea de a-l folosi i a dispune de el.

Conditiile actiunii in revindecare

[DR] Conditiile actiunii in revendicare erau:

a. Se puteau pretinde numai lucrurile romane de

catre proprietarul roman sau peregrinul cu jus
commercii
b. Lucrul revendicat trebuie sa fie corporal.
c. Lucrul pretins trebuie sa fie individualizat.
d. Reclamantul este proprietar al lucrului si ii
lipseste posesia. El trebuie sa dovedeasca
situatia sa de proprietar si aceasta se facea
proband ca cel de la care a dobandit lucrul era
si el proprietar si mergand, tot asa pana la un
proprietar originar.
e. Parat putea fi doar posesorul lucrului.

Conditiile actiunii in revendicare

[RM] Condtiile actiunii in revendecare(Art.
563(CC))sunt:
(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica
de la posesor sau de la o alta persoana care il detine
fara drept . El are, de asemenea, dreptul la
despagubiri, daca este cazul .
(2) Dreptul la actiunea in revendicare este
imprescriptibil, cu exceptia cazurilor in care prin lege se
dispune altfel.
(3) Dreptul de proprietate dobandit cu buna-credinta, in
conditiile legii, este pe deplin recunoscut.
(4) Hotararea judecatoreasca prin care s-a admis
actiunea in revendicare este opozabila si poate fi
executata si impotriva tertului dobanditor, in conditiile
Codului de procedura civila.

Efectele actiunii in revendicare

Efectele revendicarii erau:

a. Se recunoaste dreptul de proprietate in favoarea
reclamantului.
b. Reclamantul obtine lucrul si fructele acestuia.
c. Posesorul care a pierdut procesul trebuie sa restituie
lucrul, dar si accesoriile sale.
d. Paratul in procesul de revendicare raspunde si de
pierderea lucrului, sau de stricaciunile produse. Dupa acest
moment, fiind avertizat ca lucrul ar putea sa-i fie luat, el
trebuia sa se poarte cu lucrul ca un bun administrator si
raspundea pentru culpa sa, adica pentru orice greseala pe
care un bun administrator n-ar comite-o.
e. in cazul in care posesorul a facut cheltuieli cu bunul, el
are dreptul la restituirea acestora.

[DR]

Efectele actiunii in revendicare

[DR si RM]Cheltuielile
sunt de trei feluri:
1.cheltuielile necesare
2.cheltuielile utile
3.cheltuielile
voluptorii

Efectele actiunii in revendicare

[RM] Efectele aciunii n revendicare (Art.566 al CC)
Atunci cnd aciunea n revendicare este admisa, instana
prin hotrre judecatoreasca va recunoate reclamantului
dreptul de proprietate i pe cale de consecin va dispune
obligarea prtului la restituirea bunului (cu toate
accesoriile lui) reclamantului .
Dac restituirea n natur nu mai este posibil (fie c bunul
a pierit, fie c a fost dobndit de un ter, fie expropriat),
atunci prtul este obligat s-i plteasc reclamantului un
echivalent bnesc.
Dac bunul revendicat a produs fructe regimul lor va fi n
funcie de buna sau reaua credin a posesorului. Att
posesorul de bun credin ct i cel de rea credin au
dreptul de a cere reclamantului-proprietar restituirea
cheltuielilor necesare i a celor utile pe care le-au fcut cu
privire la bunul respectiv.

Aciunile care reglementeaz raporturile de vecintate

[DR]

- aciunea n restabilirea
cursului apelor de ploaie (actio
aquae pluviae arcendae)
- mpotrivirea la o construcie
nou (operis novi nuntiatio)

Actiunile care reglem. raporturile de

vecinatate
[RM] . Aciunea n grniuire,
Aciunea n grniuire este aciunea prin care titularul ei solicit
instanei de judecat s stabileasc prin semne exterioare linia
despritoare ntre cele dou fonduri vecine. Ea poate fi exercitat
de ctre proprietar, uzufructuar i chiar de ctre posesor, nu ns i
de ctre detentorii precari.
(ex:in epoca veche la Roma
intre case urma sa se respecte o distanta de 2 pasi.In REPUBLICA
MOLDOVA aceasta distanta este de 60 cm (Art. 612 al CC)
Actiunea in granituire poate fi exercitata, in primul rand, de
titularul dreptului de proprietate asupra fondului, dar si de orice
persoana care are un drept real asupra acestuia.
Reclamantul trebuie sa faca dovada faptului ca este
proprietarul terenului revendicat, si astfel poate cere piritului sa
restituie terenul pe care-l detine fara drept.
Cheltuielile de granituire, respectiv cele legate de trasarea si
marcarea hotarului stabilit de instanta, se suporta in mod egal de
ambele parti, asa cum rezulta din prevederile art. 584 Cod civil.

Actiunea negatorie

[DR]
Aciunea negatorie (actio negativa
sau negatoria). Este dat proprietarului unui lucru
mpotriva oricrei persoane care ncalc proprietatea
sa exercitnd asupra acesteia o servitute (trece pe
fondul lui, pretinde c are un uzufruct asupra
acestuia etc.). Dac prtul nu va dovedi c are un
asemenea drept, el va fi condamnat s nceteze
exerciiul servituii respective, s repare dac este
cazul pagubele aduse proprietarului i s promit,
dnd garanii c nu-l va mai tulbura n viitor
(cautio non amplius turbando). n dreptul bizantin
aciunea negatorie a primit denumirea de aciune
prohibitorie (actio prohibitoria).

Actiunea negatorie
[RM]
Aciunea negatorie(Art. 564 al CC) este aciunea
prin care reclamantul titular al dreptului de
proprietate contest (neag) prtului c ar avea un
drept de uzufruct, un drept de superficie, un drept de
uz, un drept de abitaie sau un drept de servitute
asupra unui bun proprietatea sa i, n consecin, s
nceteze exercitarea sa nelegitim.
(Art. 564 al CC).
(1) Proprietarul poate intenta actiunea negatorie
contra oricarei persoane care pretinde ca este
titularul vreunui drept real, altul decat cel de
proprietate, asupra bunului sau.
(2) Dreptul la actiunea negatorie este imprescriptibil.

Aciunile proprietii provinciale i peregrine

[DR]. Aciunile proprietii peregrine

Proprietatea peregrin nu putea fi ocrotit n
dreptul roman prin aciunile dreptului civil,
deoarece acestea presupuneau un proprietar
roman. Datorit dezvoltrii relaiilor dintre
romani i peregrini, pentru soluionarea
conflictelor dintre acetia aciunea n
revendicare (rei vindicatio) a fost extins cu
ajutorul unei ficiuni i asupra proprietii
peregrine considerndu-l pe peregrin cetean
roman.
Actiunile proprietatii provincial si peregrine ca
si cea publiciana in present nu mai exista.

Actiunea publiciana
[DR]

Aciunea publician pentru aprarea proprietii pretoriene

Dreptul civil roman nu acorda aciunea n revendicare dect titularului dreptului
de proprietate quiritara. Proprietarul pretorian avea la dispoziie pentru ocrotirea
dreptului su de proprietate aciunea publician (publiciana in rem actio),
numit astfel dup pretorul Publicius care a creat-o.
Aceast aciune este o revendicare, dar o revendicare ce cuprinde o ficiune:
reclamantul este considerat c a ndeplinit termenul de uzucapiune asupra lucrului
pe care-l reclam. De aceea, el trebuie s satisfac toate condiiile cerute celui care
uzucapeaz.
1) posesiunea
2) justa cauza
3) buna credinta
4) un lucru succeptibil pentru a fi uzucupat
Efectele actiunii publiciene.
Daca paratul cu care se afla in proces este un proprietar quiritar, acesta are un
drept mai vrednic de protectie, exceptia invocata de el numindu-se ius dominii.
-daca posesorul de buna-credinta introduce actiunea impotriva unui alt posesor
de buna-credinta, care a dobandit lucrul de la acelasi non proprietar, are castig de
cauza cel care a fost primul in posesie.
-Daca posesorul de buna-credinta parat a dobandit bunul de la alt non
proprietar, va castiga cel care se gasea, in momentul procesului, in posesia
lucrului disputat.