CAPITOLUL I REGIMUL DE APA AL PLANTELOR

1. CARE ESTE IMPORTANTA FIZIOLOGICA A APEI IN VIATA PLANTELOR?

Apa reprezinta solventul pentru substantele minerale si unii compusi organic solubili;
- Asigura transportul substantelor dizolvate prin vasele lemnoase, liberiene,
apoplast si simplast;
- Concura la realizarea starii de turgescenta care favorizeaza procesele biofizice
la nivel celular si prin aceasta confera pozitia erecta la plantele ierboase;
Asigura mediul pentru desfasurarea unor reactii de biosinteza si de
biodegradare a unor substante din planta;
- Participa la procesul de crestere a plantelor;
- Contribuie la evitarea supraincalzirii tesuturilor, care ar putea surveni in urma
caldurii degajate in timpul metabolismului sau a actiunii soarelui din timpul verii;
- Participa la procesul de fotosinteza cu protonii si electronii rezultati din procesul
de fotoliza a apei;
- Indeplineste in viata plantelor, un rol ecologic insemnat, determinand, ca si alti
factori (lumina, temperatura), repartizarea vegetatiei pe globul terestru.
2. CARE ESTE CONTINUTUL DE APA AL PLANTELOR?
Continutul de apa al plantelor este variabil cu specia de planta, cu varsta, cu organul
vegetal, tesutul si starea fiziologica.Deasemenea variaza in cursul zilei in functie de
evolutia factorilor climatici;in cursul verii, pe durata a 24 ore, frunzele au un continut
maxim de apa in a doua jumatate a noptii, iar continutul minim se inregistreaza in cursul
dupa amiezei.In afara fluctuatiilor diurne, se mai semnaleaza si variatii anuale.Astfel
continutul maxim se inregistreaza in timpul primaverii si inceputul verii, dupa care
urmeaza o scadere evident in cursul lunilor iulie si august, datorita secetei
atmosferice.In septembrie si octombrie apare o usoara crestere, ca apoi in timpul iernii
cand plantele se afla in repaus, continutul de apa sa fie minim in toate organele.
3. CARE SUNT STARILE SI FORMELE DE APA DIN CORPUL PLANTELOR?
In mod normal apa din corpul plantelor se gaseste in doua stari: lichida si gazoasa, dar
in timpul iernii, o putem gasi si in stare solida sub forma de gheata.
4. PRECIZATI TIPURILE MORFOLOGICE DE RADACINI.
Radacini pivotante (radacina principala puternic dezvoltata, radacina secundara
redusa- exp. Sfecla);
- Radacini fasciculante adventive (graminee);
- Radacini ramuroase ( radacina principal este egala ca marime cu radacinile
secundare plantele lemnoase).
-

5. CARE SUNT ZONELE VARFULUI RADACINII?

Zonele varfului radacinii sunt piloriza, varful vegetativ, zona neteda, zona perilor
absorbanti si zona aspra.
6. CE SUNT PERII ABSOBANTI?
Sunt celule ale rizodermei, puternic alungite, cu lungimea de 8-15 mm si diametrul de
10 .
7. CE SUNT DIFUZIUNEA, IMBIBITIA SI OSMOZA?
DIVIZIUNEA este fenomenul de intrepatrundere omogena a doua substante miscibile,
de concentratii diferite, puse in contact direct.
IMBIBITIA este fenomenul de interptrundere a moleculelor de ap printre moleculele
unei alte substane.

OSMOZA - este fenomenul de amestecare a dou soluii de concentraii diferite

separate printr-o membran semipermeabil sau fenomenul de ptrundere a solventului
unei soluii printr-o membran semipermeabil.
8. CE ESTE PLASMOLIZA SI CARE SUNT FAZELE PLASMOLIZEI?
Este fenomenul de ieire a apei din celul n cazul cnd esutul este pus ntr-o soluie
hipertonic.
Plasmoliza are loc n trei faze:
- plasmoliza in faza incipienta (citoplasma se desprinde de membrane numai la
colturile acesteia)
- plasmoliza concav (citoplasma se desprinde partial de membrana)
- plasmoliz convex (citoplasma se desprinde total de membrana).
9. CE SUNT VASELE LEMNOASE?
Sunt trahee (celule cu pereti laterali lignificati care nu au membrane despartioare) si
traheide (celule cu pereti laterali lignificati care au membrane despartioare ) si sunt
vasele prin care circula apa in plante.
10. CARE SUNT FORTELE CARE DETERMINA URCAREA APEI IN PLANTA?
FORTE FIZIOLOGICE presiunea radiculara si forta de aspiratie a frunzelor
FORTE FIZICE forta de coeziune a moleculelor de apa, fortele de capilaritate si de
inhibitie a vaselor lemnoase.
11. ENUMERATI TIPURILE DE TRANSPIRATIE LA PLANTE.
Lenticelara, cuticulara si stomatala.
12. CE SUNT STOMATELE SI CARE ESTE STRUCTURA ACESTORA?
Stomatele sunt formatiuni epidermice alctuite din dou celule reniforme puse fa n
fa ntre care exist o deschidere numit ostiol. Pereii interni, care delimiteaz ostiola
sunt
ngroai, iar cei externi, dinspre celulele epidermice sunt subiri. Spre deosebire de
celulele epidermice care nu conin cloroplaste, celulele stomatice conin cloroplaste.
Sub celulele stomatice se gsete o camer substomatic, care este n legtur cu
spaiile intercelulare din mezofilul frunzei.
13. ENUMERATI FACTORII INTERNI CARE INFLUENTEAZA TRANSPIRATIA
PLANTELOR.
Factorii interni care influenteaza transpiratia sunt:
- Numrul de stomata
- Poziia stomatelor
- Gradul de deschidere a stomatelor
- Suprafaa foliar
- Poziia frunzelor
- Concentraia sucului vacuolar
- Prezena plastidelor i antocianilor
- Sinteza unor uleiuri volatile
- Dinamica diurn a transpiraiei
- Dinamica sezonier.
14. CE ESTE GUTATIA?
Procesul de eliminare a apei de catre planta sub forma de picaturi.

CAPITOLUL II NUTRITIA MINERALA A PLANTELOR

1. CARE ESTE ROLUL INDEPLINIT DE ELEMENTELE MINERALE IN CORPUL
PLANTELOR?
- rol plastic, participnd n sinteza unor substane de constituie (C , H, O, N, S, P,
Ca, Mg, Si);
- rol metabolic, catalitic, de activare sau inhibare a proceselor enzimatice, de
exemplu (Fe, Cu, Zn, Mn, Mo, B);
- rol n reglarea echilibrului osmotic, modificarea permeabilitii celulare i a
proprietilor fizico-chimice ale coloizilor plasmatici, ( K, Na, Ca, Mg).
2. IN CE CONSTA ABSORBTIA PASIVA SI ACTIVA A ELEMENTELOR
MINERALE?
Absorbia pasiv se face prin fenomene fizice, fr consum energetic celular.
Absorbia activ se face cu consum de energie metabolic, provenit din respiraia
celulelor i realizeaz transpotul activ, mpotriva gradientului de concentraie.
3. CARE SUNT FACTORII EXTERNI CARE INFLUENTEAZA ABSORBTIA
SARURILOR MINERALE DIN SOL?
- Temperatura solului
- Umiditatea solului
- Aeraia solului
- Reacia solului (pH-ul)
- Concentraia soluiei solului
- Textura solului
- Antagonismul ionic
4. IN CE CONSTA CIRCULATIA ELEMENTELOR MINERALE IN CORPUL
PLANTELOR?
Ionii minerali absorbii n celulele rdcinii sunt utilizai n trei direcii:
- o parte se acumuleaz n vacuola perilor absorbani, favoriznd meninerea unui
potenial osmotic necesar absorbiei osmotice a apei;
- o parte (cationul NH4 + i anionii NO3 -, SO4 2-- sau PO4 3-) sunt utilizai n
celulel rdcinii la sinteza unor substane organice, de exemplu aminoacizi,
citochinine etc;
- o parte, mai ales cationii sunt transportai din parenchimul cortical al rdcinii n
cilindrul central, i anume n vasele de lemn i sunt antrenai odat cu seva brut
n sens ascendent, spre centrele de utilizare metabolic din organele aeriene.
5.
-

CARE SUNT CELE MAI FOLOSITE TIPURI DE INGRASAMINTE FOLIARE?

F-411, ce contine N : P : K 180 : 35 : 40
F-141 cu N : P : K 30 : 200 : 40
F-231 cu N : P : K 80 : 130 : 40
F-011 cu N : P : K 0 : 130 : 130
Folifag cu N : P : K 75 : 25 : 40

6. CARE ESTE FORMA DE ABSORBTIE DE CATRE PLANTE?

Forma de absorbie a azotului de ctre plante este reprezentat n special de ionii NO-3
i NH+ 4.
7. CARE SUNT ACTIUNILE SPECIFICE ALE AZOTULUI IN PLANTE?
- Rol plastic esential
- Rol metabolic esential

Azotul particip n fotosintez, respiraie, cretere, reproducere, fructificare, precum i

n biosinteza unor compui secundari ca alcaloizi i glicosizi.
8. SIMPTOME DE CARENTA A FOSFORULUI IN PLANTE.
n lipsa P este perturbat procesul de morfogenez a diferitelor organe. Plantele rmn
mici, iar frunzele se rsucesc. Frunzele sunt la nceput verzi, iar apoi se coloreaz n
rou violet, sub form de pete, datorit blocrii transportului glucidelor solubile, care
duce la sinteza glicosizilor antocianici. De asemenea, n lipsa P este perturbat
nflorirea i fructificarea.
9. SIMPTOME DE EXCES A POTASIULUI IN PLANTE.
Excesul de potasiu provoac de asemenea efecte negative la plante, cum sunt
reducerea nlimii plantelor i scderea calitii florilor, scderea greutii uscate a
plantelor i a fotosintezei nete, scderea coninutului de P, Ca, Mg, Fe, Co, Br, i
acumularea de K i Zn n frunze.
10. CE SUNT CULTURILE HIDROPONICE?
Reprezinta cresterea plantelor intr-un mediu controlat, cu solutii nutritive, dar fara
utilizarea amestecurilor de sol cu mediu suport.

CAPITOLUL III FOTOSINTEZA

1. DEFINITI PROCESUL DE FOTOSINTEZA
Fotosinteza este procesul fiziologic prin care plantele verzi sintetizeaz substane
organice din CO2, H2O i sruri minerale, n prezena luminii solare i a clorofilei,
cednd n mediu O2.
2. CARE ESTE IMPORTANTA FOTOSINTEZEI PENTRU VIATA PLANTELOR?
Importana fotosintezei este vital pentru evoluia i meninerea vieii pe Terra.
Fotosinteza este singurul proces prin care se sintetizeaz substane organice
asimilabile pentru toate organismele vii.Fotosinteza purific atmosfera terestr: prin
consumul de CO2 i prin degajarea O2 se creaz condiii optime respiraiei aerobe.De
asemenea fotosinteza are un rol cosmic, fiind singurul proces de captare a energiei unui
corp extraterestru i transformarea sa n energie chimic, utilizabil n activitatea
metabolic a tuturor organismelor vii.
3. FRUNZA CA ORGAN AL FOTOSINTEZEI (CARACTERISTICI).
Principalul organ al fotosintezei este frunza. Limbul frunzei este lit, prezint o
suprafa mare i o grosime mic, care permit captarea cu uurin a energiei
luminoase i CO2 din atmosfer i accesul acestora la cloroplaste. Absorbia CO2 are
loc prin stomate, iar prin intermediul fasciculelor conductoare din nervuri, frunza este
permanent aprovizionat cu ap i sruri minerale din sol. Frunza prezint un
parenchim asimilator numit mezofil, bogat n cloroplaste
4. DESCRIEREA CLOROPLASTELOR SI ROLUL LOR IN FOTOSINTEZA.
Cloroplastele reprezint organitele fotosintezei. Ele au o arhitectur extrem de
complex care le permite s ndeplineasc rolul unor "baterii solare miniaturizate,
microuzine biosintetice" n care are loc fotosinteza.
Cloroplastele sunt corpusculi sferici sau ovali, de culoare verde cu dimensiuni de 3-10
lungime i 0,5-4 grosime, vizibili la microscopul optic, fiind numite i gruncioare de
clorofil. ntr-o celul cloroplastele pot fi n numr de 20-50, pn la 100.

5. PIGMENTII FOTOSINTETICI:TIPURI, PLASARE, COMPOZITIE CHIMICA

Sunt reprezentai de pigmenii verzi clorofilieni (clorofila a i b) i pigmenii galbeni sau
carotenoizi (carotine i xantofile).
Pigmenii fotosintetici sunt plasai n cloroplaste la nivelul tilacoidelor granale, fiind
dispui n lamelele fosfolipo-proteice ale acestora.
Formula chimic a clorofilei este urmtoarea:
Clorofila a - C55H72O5N4Mg
Clorofila b - C55H70O6N4Mg
Din punct de vedere chimic clorofila are o structur porfirinic, asemntoare
hemoglobinei din snge i citocromilor, enzime ale respiraiei.
Formula chimic a carotinelor este C40H56. Carotinele sunt hidrocarburi nesaturate ce
conin 11 legturi duble conjugate i dou legturi metilice, cu rol n absorbia radiaiilor
solare.
6. CARE SUNT PROPRIETATILE FIZICE SI CHIMICE ALE PIGMENTILOR
FOTOSINTEZEI?
Proprietatile fizice ale pigmentilor sunt:culoarea, solubilitatea, fluorescent, si absorbtia
selective a radiatiilor.
Proprietatile chimice ale pigmentilor decurg din actiunea acestora cu acizii si cu
hidroxizii, acestea sunt: formarea feofitinei si saponificarea clorofilei.
7. CARE SUNT ETAPELE FAZEI DE LUMINA A FOTOSINTEZEI?
Faza de lumin a fotosintezei (numit i faza Hill) este faza reaciilor fotochimice. Ea se
realizeaz n grana cloroplastelor i cuprinde procesele de captare a energiei luminoase
i transformarea ei n energie chimic, stocarea energiei n compui organici i fotoliza
apei. Tot la lumin are loc ptrunderea CO2 n celulele fotosintetizante ale mezofilului
frunzei.
8. CARE SUNT REACTIILE BIOCHIMICE ALE CICLULUI CALVIN?
Reaciile biochimice ale ciclului Calvin sunt catalizate de enzime i se ncadreaz n trei
grupe: reacii de carboxilare, reacii de reducere i reacii de regenerare.
9. CE ESTE FOTORESPIRATIA?
Este un process contrar fotosintezei, care decurge concomitant, process in care
compusii organic sunt biodegradati, fara producerea de energie.
10. INFLUENTA LUMINII IN FOTOSINTEZA.
Lumina solar reprezint sursa de energie pentru biosinteza substanelor organice n
fotosintez.
11. INFLUENTA CO2 SI A APEI IN FOTOSINTEZA
Apa este indispensabil procesului de fotosintez i manifest asupra acestuia o
aciune indirect i o aciune direct. Aciune indirect const n participarea la
nchiderea i deschiderea stomatelor i n hidratarea optim a celulelor din mezofilul
frunzei prin asigurarea turgescenei celulelor stomatice. Prin aceast aciune, apa
favorizeaz accesul CO2 la cloroplaste.Aciunea direct const n faptul c apa
constituie sursa de H+ eliberat prin fotoliz, necesar reducerii CO2 n procesul de
sintez a glucidelor.
12. INFLUENTA TEMPERATURII SI A NUTRITIEI MINERALE IN FOTOSINTEZA
Valorile de optim ale temperaturii pentru fotosintez sunt influenate de intensitatea
luminii. La o intensitate luminoas slab, temperatura optim scade, ajungnd la 100C,
n timp ce la o intensitate luminoas ridicat temperatura optim crete.

Elementele minerale particip direct i indirect n fotosintez.

Azotul intr n componena clorofilei, n alctuirea proteinelor structurale i a enzimelor
din cloroplaste, a NADP i n componena aminoacizilor, produi primari ai fotosintezei.
Fosforul particip n structura lamelar a cloroplastelor, n structura ATP i NADP, n
fosforilarea compuilor intermediari ai fotosintezei.
Potasiul prezint o funcie important n fotosintez, dei nu are rol structural.
Magneziul particip n componena clorofilei.
Sulful particip n sinteza proteinelor din cloroplaste, a aminoacizilor cu sulf, produi ai
fotosintezei i a glutationului cu rol n reaciile de oxidoreducere. S catalizez biosinteza
clorofilei.
Fierul catalizeaz biosinteza nucleilor pirolici din molecula clorofilei i particip n
structura citocromilor i a ferredoxinei care efectueaz transferul de e- n faza de lumin
a fotosintezei.