ATENTIE CRESCATORI DE ANIMALE --Se apropie perioada optima pentru semanatul

secarei furajere. Faceti-va calculele si procurati-va samanta din timp

Insamantand pe 8 ari de teren, o cantitate de 8 kilograme de samanta de secara, veti putea
furaja in primavara viitoare o bovina adulta timp de o luna

O planta furajera deosebit de valoroasa prin timpurietatea ei, care poate oferi masa verde cosita
pentru furajarea animalelor inca DIN LUNA APRILIE este secara. Intrucat perioada optima pentru
semanatul acesteia incepe de pe la 20 august si dureaza pana spre sfarsitul lunii septembrie, opiniem
ca avand o buna oportunitate de moment, prezentarea in acest material a avantajelor si a catorva verigi
tehnologice mai putin ori chiar de loc publicate in literatura de specialitate, specifice culturii de secara
pentru masa verde.
Fiecare dintre crescatorii interesati trebuie sa-si demareze calculele si sa-si dimensioneze
suprafata cultivata cu secara pentru masa-verde, de la faptul ca o bovina adulta consuma pana la 50-60 de
kilograme de secara masa-verde pe zi, sau chiar mai mult atunci cand ratia zilnica se echilibreaza in
substanta uscata cu furaje fibroase sau grosiere cu rol de tamponare a excesului de apa adus in ratie de
masa verde. Intr-o perioada de 30 de zile (intre 15 aprilie si 15 mai)-, la o cantitate de 60 de kg. pe zi, o
bovina adulta consuma cca 1800 kg. secara masa-verde .
La o productie medie modica si relativ usor de realizat de 25 de tone la ha, pentru cantitatea
de 1800 de kg. este necesara o suprafata de 7-8 ari de teren. Deci altfel calculat, de pe un hectar de secara
cosita pentru masa-verde se vor putea furaja timp de o luna cam 13-14 bovine adulte. De pe un jugar de
teren-(58 de ari)- se vor putea furaja cam 7 bovine adulte, de pe o jumatate de jugar (29 de ari) - cam 3,5
bovine adulte. Literatura de specialitate recomanda la semanat o densitate cuprinsa intre 400 si 500 de
boabe de secara la metru patrat, functie de nivelul agrofondului asigurat si de capacitatea de infratire a
soiului cultivat. La o asemenea densitate, functie de MMB ( masa medie a o mie de boabe, destul de
variabila dupa cat sunt de mari boabele diverselor soiuri)- rezulta din calcul o cantitate de cca 140-170
kilograme de samanta la hectar. Personal am lucrat mai bine de doua decenii atat la fostul I.A.S. cat si
dupa 1990 in ferma personala cu o cantitate de 200-220 de kg de samanta de secara la ha, si asta pe
motivul unui pat germinativ nu intotdeauna pregatit ca la carte si a faptului ca uneori am fost nevoit sa
insamantez secara de consum, fara buletin de analiza a samantei, pe care o tratan cu porzol in betoniera.
Niciodata n-am avut esecuri in reusita culturii d.p.v. cantitativ, dar o data era cat pe ce sa-mi pun in pericol
sanatatea propriilor animale din cauza infectiei masei verzi cu fungi de Claviceps Purpureea-Cornul
secarei, fungi care proveneau din folosirea in toamna anterioara la insamantare a semintei netratate si fara
buletin de analiza.
Principala particularitate biologica a secarei este aceea ca-n primavara isi alungeste paiul
(creste) - foarte de timpuriu si-ntr-un ritm foarte accentuat. Aceasta insusire o plaseaza de departe ca fiind
primul nutret verde ce se poate oferi animalelor chiar cu incepere de pe la 10-15 aprilie. In primavara
anului 1994 am inceput sa furajam cu secara vacile cu lapte din gospodaria regretatului meu tata-socru
inca de la 1 aprilie. In fenofazele tinere, este un furaj foarte lactogen. Trebiue doar atentie la echilibrarea
ratiei cu grosiere tocate. Este insa adevarat ca perioada optima de consum e relativ scurta, de cca 2-3
saptamani inaintea inspicarii. Acest inconvenient poate fi insa mult atenuat daca insamantarea se face in
una si aceeasi gospodarie in doua ori chiar in trei reprize. Prima repriza ar putea fi in jur de 20 august
calculandu-se cam 2 ari de semanatura pentru fiecare animal, ceea de-a doua cam pe la 1 septembrie cand
se calculeaza cam 3-4 ari pe cap de animal iar ultima repriza cam prin 10-15 septembrie cu diferenta de 2
sau 3 ari de teren pe cap de animal, ce se are in vedere a se furaja in primavara urmatoare. Alte avantaje
ale secarei mai sunt:

--Este o premergatoare excelenta pentru toate culturile ce se vor insamanta dupa recoltarea ei,fiind prin
excelenta o cultura care lasa terenul curat de buruieni,conditie primordiala in agricultura biologica unde
se urmareste diminuarea la maxim a efectului buruienilor fara folosirea erbicidelor. Apoi permite o buna
pregatire a patului gegminativ pentru culturile postmergatoare (porumb, sorg, legume,etc..). In momentul
recoltarii pt. masa-verde solul este inca umed astfel ca poate fi prelucrat in bune conditii pt. cultura
postmergatoare. Apoi gratie sistemului radicular dezvoltat si tolerantei fiziologice la toxicitatea ionilor de
aluminiu valorifica foarte bine podzolurile acide de munte, cu Ph de numai 4-5. Un alt avantaj e
reprezentat de rezistenta ridicata la ger, pana la minus 25-30 de grade Celsius, plasandu-se din acest
punct de vedere inaintea tuturor celorlalte cereale paioase. Nu in ultimul rand are avantajul ca suporta
monocultura mai multi ani la rand, in situatii-limita putand fi cultivata un an sau doi chiar si dupa alte
cereale paioase.
De fapt atat somesenii si mocanii ori zagrenii si perisorenii de la noi din judet, cat si
bucovinenii, motii, secuii ori padurenii din Hunedoara cunosteau in generatiile anterioare din tata in fiu
aceste particularitati ale secarei. Din pacate de cand multi, poate prea multi tineri se gandesc doar sa
emigreze temporar pentru a castiga cat mai multi bani in Spania ori alte tari se cam da uitarii si acest
valoros bagaj de cunostiinte.
In ce priveste verigile tehnologice ale culturii secarei ele sunt prezentate in detaliu in
manualele de fitotehnie ori alte carti de specialitate, cu exceptia unei singure verigi care, mai ales in
haosul organizatoric, vidul legislativ si coruptia extinsa din ultimii ani poate compromite cultura. Iar
aceasta veriga tehnologica se numeste PAZA culturii, mai ales de dintii oilor flamande ale prea multor
pseudo-ciobani si proprietari de carduri ori turme intregi de oi care au aparut in ultimele doua decenii prin
satele noastre precum ciupercile dupa ploaie, ori precum corbii care asaneaza promit mediul inconjurator
de orice resturi organice. Si asta in zonele cu altitudini joase, foste candva colectivizate,nu in satele de
munte ori la golul alpin unde ar fi in mod normal locul oilor.
Nodul de infratire al plantei de secara se formeaza foarte aproape de suprafata solului ,fiind ca
si coletul plantelor leguminoase- (lucerna, trifoi, ghizdei, sparceta)-, foarte foarte vulnerabil la dintii
ascutiti care barbieresc practic solul daca pasuneaza toamna tarziu ori primavara devreme al oilor turcane
flamande. Nu degeaba in folclorul pseudo-ciobanesc al ultimilor ani au aparut versurile :Rasari holda
din pamant,Ca vine-un botei (de oi)-flamand. Iata de ce in devizul de cheltuieli al culturii de secara
masa-verde trebuie obligatoriu prevazute si cheltuielile cu paza culturii.
Eventual mai multi fermieri crescatori de taurine ori alte specii de animale interesati in
furajarea de primavara cu secara masa-verde s-ar putea asocia si gasi solutii TEHNICO
ORGANIZATORICE de-a cultiva secara masa-verde in sole mari si compacte., mai usor si ceva mai
ieftin de pazit. Nu sperati insa in solutii juridice, ca pana va va face onor dl. sef de post ori onor dl
judecator dreptate, va imbatranesc vacile de trebuie sa le puneti ochelari si proteza. Iar asta v-o recomanda
un licentiat in drept macinat prin judecati si instante de asemenea necazuri. Aparati-va singuri,gasind
solutii organizatorice si tehnice legale. Si nu uitati sa tratati semanaturile de toamna din belsug cu momeli
otravite impotriva soarecilor de camp administrate cu respectarea conditiilor Legii. Cititi Legea si veti
descoperi aspecte interesante Cei intelepti, vor intelege.
Cu cea mai distinsa consideratie pentru toti cititorii acestui material.

Inginer Zootehnist si Licentiat in Drept, Doctorand

Andron Traian Ioan