Curs 10: APARATUL RESPIRATOR

Dr. Gabriela Turcu

Rol: realizarea schimbului de gaze cu mediul

Componente:
cavitatea nazala
faringe
laringe
trahee
bronhii principale
arborele bronsic
tesutul pulmonar propriu-zis

Ci extrapulmonare (superioare): cavitatea nazala (sau bucala)

faringe laringe trahee bronhii principale

Ci intrapulmonare (inferioare): bronhii lobare bronhii

segmentare bronhii lobulare bronhiolele terminale bronhiole
respiratorii canalele alveolare dilatatii in forma de saci = saci
alveolari alveolele pulmonare
ci extrapulmonare predomina inele cartilaginoase

structura
ci intrapulmonare predomina musculatura neteda

plmn
lob
segm

lob

segm

lobul lobul

lobul
lobul

acin acin
acin

segm

lobul

segm
lobul

lobul

acin acin
acin

lobul

segm

lobul
acin acin

acin acin

acin acin
acin acin

lobul

acin acin
acin acin

acin acin

Lobii pulmonari
delimitati prin scizuri
au independenta structurala, functionala si patologica (fiecare lob
respira singur si se poate imbolnavi singur)
o bronhie lobara corespunde unui lob
o bronhie segmentara corespunde fiecarui segment
o bronhiola terminala corespunde fiecarui lobul
o bronhiola respiratorie fiecarui acin pulmonar

Lobii
pulmonari

Acini
pulmonari

Segmentele
pulmonare

Pleura - inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite:

foita viscerala - acopera plamanii, patrunzand in scizuri
foita parietala - captuseste peretii cutiei toracice
lichidul pleural
intre cele doua foite
ajuta la alunecarea acestora in timpul miscarilor respiratorii

Mediastinul = spatiul dintre cei doi plamani

contine: inima, vasele si nervii care intra si ies din plaman,
esofagul, traheea, timusul si ganglioni limfatici

Mediastin

functionala
participa la functia
principala a plamanului- respiratia = schimbul
gazos intre organism si exterior
Vascularizatia
plamanului
nutritiva
asigura substantele nutritive si
oxigenul necesare celulelor care intra in
alcatuirea plamanului si eliminarea toxinelor

Vasularizatia functionala = mica circulatie

Ventricul drept artera pulmonara ramificatiile ei (transporta
de la inima catre alveole sange cu CO2) alveole pulmonare
schimburi gazoase ramificatii venoase 4 vene pulmonare
atriu stang (transporta de la alveole spre inima sange cu O2)

Vasularizatia nutritiva - face parte din marea circulatie

Aorta descendenta arterele bronsice (aduc sange oxigenat de la
inima) venule capilare venele bronsice (transporta sange
cu CO2 spre inima) vena cava superioara

Vascularizatia
functionala = artera
pulmonara
Vascularizatia
nutritiva = artere
bronsice

Schimburile gazoase - trei etape

Pulmonara
Sanguina
Tisulara

Etapa pulmonara = trecerea oxigenului din alveole in capilare si a

bioxidului de carbon din capilare in alveole

membrana alveolo-capilara = suprafata de schimb a plamanului

prin unirea peretelui alveolar cu cel capilar

schimbul gazos are loc prin difuziune, gazele trecand pasiv datorita
diferentei de concentratie (sau de presiune partiala a gazelor) intre
cele doua spatii: aerian si sanguin

Etapa pulmonara

Etapa sanguina = transportul gazelor prin sange

Transportul sanguin al oxigenului sub forma unei combinatii labile

(care se desface usor) cu hemoglobina (Hb) = oxihemoglobina (HbO2)

Transportul sanguin al CO2 sub forma unor combinatii chimice

labile: carbonati, carbohemoglobina (HbCO2)

Sangele care transporta mai mult O2 decat CO2 = sange arterial, iar
cel care transporta mai mult CO2 = sange venos
Prin aorta si venele pulmonare circula sange arterial, iar prin venele
cave si arterele pulmonare sange venos

Etapa tisulara
capilare tisulare sangele arterial desfacerea HbO2 cedeaza
O2 necesar activitatilor celulare si se incarca cu CO2 rezultat din
metabolismul celular sange venos
schimbul se realizeaza prin peretii capilarelor si ai celulelor prin
procesul de difuziune, ele trecand din tesuturi in sange (si invers)
prin intermediul lichidului interstitial

centrii respiratori la nivelul trunchiului cerebral; au proprietatea de

automatism (descarca impulsuri ritmice, spontane, pentru fiecare respiratie)

concentratiile O2, CO2 sau pH-ul sanguin = stimuli pentru reglarea

frecventei respiratorii
impulsurile aferente provocate de cresterea presiunii arteriale
determina inhibarea respiratiei (scade frecventa = bradipnee), iar
hipotensiunea exercita efecte inverse (creste frecventa respiratorie =
tahipnee)
stimulii tegumentari termici: dus rece oprirea temporara a
respiratiei, iar temperatura crescuta a mediului inconjurator, ca si a
mediului intern (de ex. febra) intensifica ventilatia

Sistemul nervos simpatic actioneaza in conditii de stress, efort fizic,

febra, emotii puternice cresterea frecventei respiratorii (polipnee)
si a volumului de aer inspirat (bronhodilatatie)

Sistemul nervos parasimpatic regleaza respiratia in conditii de liniste,

in timpul somnului scadere a frecventei respiratorii (bradipnee) si o
scadere a volumului de aer inspirat (bronhoconstrictie)

Activitatea centrilor respiratori pot fi modificati voluntar (de la nivelul

scoartei cerebrale): reglarea voluntara a respiratiei (in inspirul/expirul
fortat, cintat, fluierat); putem produce voluntar polipneea (tahipnee)
sau apneea (oprirea respiratiei)