Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Articol
Pagina
1. Argument
11
13
3. Bibliografie
17
1. Argument
Scopul acestui proiect precum i susinerea probelor de examen este tocmai certificarea,
confirmarea faptului c la sfritul ciclului de nvmnt (nivelul 3) ne-am nsuit competenele
prevzute de Standardele de Pregtire Profesional n calificarea Tehnician prelucrri mecanice.
n timpul cursurilor i pe parcursul elaborrii acestei lucrri am comunicat cu profesorul
coordinator, cu colegii i cu ali specialiti ceea ce m-a obligat s aplic tehnici de comunicare oral i s
utilizez strategii eficiente de comunicare. De asemenea am folosit nformaiile furnizate de literatura de
specialitate, unele dintre ele n limbile englez i francez, fapt care m-a obligat s utilizez cunotinele
de limb strin.
Am identificat problemele complexe ale coninutului tiinific, am rezolvat problemele principale
i am evaluat rezultatele obinute.
De asemenea am creat i meninut relaii profesionale, nu au aprut conflicte pe parcursul
realizrii proiectului i am rspuns ateptrilor ndrumtorului de proiect.
Cu aceast ocazie am elaborate referate intermediare legate de tema realizat, la cererea
profesorilor i maitrilor.
Doresc s-mi fac o carier din meseria de prelucrtor mechanic i doresc s lucrez n domeniu.
Am planificat activitatea de realizare a proiectului conform fiei de urmrire, am cules datele
necesare, le-am prelucrat i am realizat proiectul.
Mi-am evaluat abilitile antreprenoriale cptate pentru a vedea dac rspuns necesitilor pieei
i mi-am programat activitile astfel nct s rezulte aspectul organizatoric necesar unui process
tehnologic.
Am aplicat ultimele prescripii de calitate n vederea unui management al calitii de nivel
ridicat.Tehnoredactarea i calculele necesare au presupus folosirea tehnicii de calcul. La activitatea
practic am lucrat n echip i am meninut relaii profesionale de colaborare. Am insistat asupra
aplicrii legislaiei privind protecia muncii i normelor de prevenire i stingere a incendiilor. Pe lng
acestea am fcut meniuni privind interaciunea mediu instalaii tehnologice, pentru a evita poluarea
mediului. Am determinat valoareaunei instalaii pe baza gestiunii existente n sectorul de activitate.
Proiectul a fost realizat pe baza unui plan ntocmit sub ndrumarea coordonatorului. Lucrarea
face referire strict de specialitate la prelucrrile ce se pot executa pe mainile unelte de prelucrare prin
achiere precum i la sculele, dispozitivele i verificatoarele ce se utilizeaz pentru fiecare operaie n
parte.
Lucrarea a necesitat referiri la automatizarea i proiecia sistemelor energetic i la folosirea
aparaturii modern, electronice.
De asemenea am analizat i organizarea muncii conform legislaiei n vigoare.
dintre campurile laterale.Atunci cand temperatura fluidului depaseste 50C un termostat pune in
functiune schimbatorul de caldura care raceste lichidul pe circuitul de retur al sistemului.
In figura 2 este prezentat un grup de pompare prevazut cu o pompa de supraalimentare PSA. Aceasta
pompa indeplineste doua sarcini:
-genereaza presiunea necesara pentru umplerea camerei de aspiratie a pompei principale P,debitul sau
fiind cu 15% mai mare decat debitul pompei principale;
-permite o filtrare foarte buna a fluidului aspirat de pompa principala,lucru care nu este posibil in
absenta pompei de supraalimentare cunoscut fiind faptul ca finetea de filtrare in aceste situatii este
limitata de riscurile aparitiei cavitatiei.
Fig.2
Fig.1
debitul maxim qmax atata timp cat presiunea din sistem este mai mica decat presiunea reglata pr.In situatia
in care presiunea din sistem tinde sa creasca peste valoarea reglata atunci :
-In primul caz de supapa de siguranta Ssig se deschide si deversesaza la rezervor o parte din debit ceea
ce are drept consecinta mentinerea presiunii din sistem la valoarea reglata;
-in cel de-al doilea caz presostatul poate comanda de exemplu oprirea pompei.
Fig.3
Fig.4
In fig 4 este prezentat un circuit care realizeaza reglarea presiunii din sistem prin intermediul a doua
monocontacte C1 si C2 si a unei supape de siguranta Ssig pilotata printr-un distribuitor D.La punerea sub
presiune a sistemului (punctul a - fig 4 b ) distribuitorul D este actionat (exista semnalul de comanda i )
si
in consecinta supapa Ssig este inchisa.In acest caz debitul furnizat
de pompa este trimis catre utilizator.Atunci cand presiunea din
sistem ajunge la valoarea pmax sesizata de monocontactul C2
( punctul c din fig.4 b ) semnalul de comanda i dispare si
distribuitorul D trece in pozitia preferentiala (0).In aceasta situatie
debitul pompei este dirijat catre rezervor prin supapa de siguranta
sig
S
la presiune nula.Acest lucru este posibil deoarece sistemul
deservit este
izolat de circuitul pompei prin supapa de sens unic Su.Atunci cand
presiunea p atinge valoarea pmin (punctul e din fig 4 b) exista din
nou semnal de comanda i, distribuitorul materializeaza pozitia (1) si
Fig.5
pompa este cuplata cu sistemul deservit. Atunci cand in sistem presiunea trebuie reglata la mai multa
valori se poate folosi un circuit ca cel prezentat in figura5.
Legenda:
- circuit de inalta presiune- 100 bar
- circuit de presiune redusa-70 bar
- circuit de presiune redusa-50 bar
- circuit de retur
- circuit de aspiratie
In cazul in care nici unul dintre distribuitoarele 1,2 sau 3 nu este comandat presiunea maxima din
sistem are valoarea de 350 bar.Aceasta valoare poate fi modificata la 200 bar,100 bar sau 50 bar dupa
cum exista comanda pentru distribuitorul 1,2, respectiv 3.
Reglarea presiunii la valoarea dorita se poate face si folosind o supapa de reductie asa cum se arata in
figura 6. Cele doua reductoare de presiune SR1 si SR2 indeplinesc urmatoarele functii:
- reduc presiunea din sistem la valoarea dorita pe circuitul din aval de ele;
- mentin presiunea pe circuitul din aval constanta la valoarea reglata.
Fig. 6
Fig.8
Circuitul din figura 9 furnizeaza consumatorilor din sistem fie un debit mare in conditiile unei presiuni
mici,fie un debit mic in conditiile unei presiuni mari.
Pentru exemplul din figura 9 pentru o presiune inferioara valorii de 100 bar pompele HP si BP
furnizeaza impreuna debit sistemului (fig 9).Pentru o presiune superioara acestei valori supapa Sd
dirijeaza debitul furnizat de pompa BP la rezervor la presiune nula; in acest caz numai pompa HP
furnizeaza debit sistemului.Presiunea in sistem este limitata pentru exemplul considerat la 150 bar prin
intermediul supapei de siguranta Ssig.
Circuitul din figura 10 poate furniza sistemului deservit trei valori de debit diferite,dupa cum urmeaza:
-30 l /min daca distribuitoarele A si B sunt comandate;
-10 l /min daca distribuitorul A este comandat si distribuitorul B este necomandat;
-20 l /min daca distribuitorul A este necomandat si distribuitorul B este comandat.
Fig.10
{qp=q1+q2+q3
-reprezinta pierderile de presiune corespunzatoare fiecarui motor, q1,q2,q3- debitele prin cele trei
motoare, P-presiunea de pe circuitul din amonte de motoare,qp-debitul pompei
Fig. 11
In figura 12 este prezentat un circuit care realizeaza modificarea vitezei motoarelor pe aceasta
cale.Pentru a simplifica lucrurile se considera ca cele doua motoare sunt identice(au aceeasi
cilindree).Atunci cand distribuitorul D1 este in pozitia(0) cele doua motoare M1 si M2 sunt conectate in
serie,si cum debitul care le traverseaza este acelasi,ele se rotesc cu aceeasi viteza unghiulara .Din
contra ,atunci cand distribuitorul D1 materializeaza pozitia (1) cele doua motoare sunt conectate in
paralel; in acest caz debitul se divide si in consecinta cele doua motoare vor avea o viteza de rotatie
egala.Distribuitorul principal D asigura inversarea sensului de rotatie si oprirea motoarelor.
Fig.12
Fig. 13
Fig. 14
Fig. 15
-prin intermediul unor motoare hidraulice rotative cuplate functionarea acestui sistem
este similara cu a celui prezentat in exemplul anterior.
Fig.16
-distribuitorul D, care asigura inversarea sensului de miscare si oprirea ansamblului mobil al motorului;
-droselele de cale DC1 si DC2, care permit reglarea independenta a celor doua viteze v1 si v2;cele doua
drosele controleaza debitele evacuate din camerele active ale motorului;
-supapele de sens unic comandate,deblocabile Suc1 si Suc2,care au rolul de a bloca ansamblul mobil;acest
lucru se intampla atunci cand distribuitorul D este in pozitia preferentiala (0),iar presiunea in amonte de
supapa scade;
-suapapa de siguranta Ssig si supapele de sens unic Su1 si Su2 care au rolul de a elimina varfurile de
presiune ce apar accidental in camerele motorului;variatiile bruste ale presiunilor apar atunci cand
sarcina antrenata de motor creste brusc.
In figura 17 este prezentat un sistem de actionare clasic ce are in structura sa un motor rotativ.Acest
sistem contine urmatoarele echipamente:
Fig. 17
- distribuitorul D, droselele de cale DC1 si DC2 cu acelasi rol functional ca si in exemplul anterior;
- supapele de sens unic Su1 si Su2 care au rolul de a compensa pierderile de fluid din circuitul motorului
MR in perioada de oprire ( cand distribuitorul D se afla in pozitia (0); alimentarea se realizeaza la
presiune joasa (in exemplul considerat la 6 bar) din circuitul principal prin intermediul unei supape de
reductie Sr;
-supapa de siguranta Ssig si supapele de sens unic Sui,=3,....,6 atunci cand oprirea motorului este brusca (
cand distribuitorul D este comutat in pozitia (0) motorul functioneaza ca o pompa,ceea ce determina
aparitia unor varfuri de presiune care sunt atenuate prin evacuarea unei mici cantitati de ulei prin supapa
de siguranta Ssig in circuitul inchis;
- robinetul R care realizeaza, atunci cand este deschis, scurtcircuitarea motorului MR.
In figura 18 este prezentat sistemul de actionare al unui motor de troliu sau macara.In faza de coborare
electromagnetii EM1,EM3 si EM4 sunt excitati,ceea ce asigura:
-alimentarea motorului M pentru faza de coborare
-decuplarea franei F
-decuplarea motorului MR.
Din motive de securitate sistemul a fost conceput astfel incat atunci cand presiunea din sistem scade
accidental,supapa de sens unic deblocabila Sud si frana F sa blocheze motorul in pozitia respectiva.
Fig.18
Fig.19
- pompa de supraalimentare PSA,care are rolul de a compensa pierderile de fluid din circuitul principal si
de a reimprospata uleiul din acest circuit,asigurand totodata racirea si filtrarea uleiului;debitul acestei
pompe este egal cu 25% din debitul pompei principale P;
- pompa principala P este o pompa cu debit variabil,bidirectionala,care lucreaza la presiune inalta (HP);
- supapele de sens unic Su1 si Su2, care izoleaza circuitul de inalta presiune (HP) de cel de joasa presiune
(BP);
- supapele de sens unic Sui i =3,....,6 si supapa de presiune S2 cu rolul de a limita suprapresiunile ce pot
sa apara in sistem;
- distribuitorul D, un distribuitor cu trei pozitii, comandat hidraulic,care faciliteaza reimprospatarea
uleiului pe ramura joasa de presiune (BP); numai o fractiune din uleiul de pe circuitul de refulare este
inlocuit;presiunea din acest circuit este reglata prin intermediul supapei S1;
- motorul rotativ MR, bidirectional,cu cilindree reglabila.
Se pot concepe circuite inchise si pentru motoare liniare (cilindri).De cele mai multe ori
motorul folosit in asemenea situatii este unul cu tija bilaterala (cu camere active de aceeasi sectiune).
Totusi, se pot realiza circuite inchise si pentru cilindri diferentiali ,asa cum se arata in figura 20
Fig.20
Atunci cand tija iese,compensarea diferentei de volum V= ( S1 - S2) *c care exista intre cele doua
camere active se realizeaza prin intermediul pompei de supraalimentare PSA.In expresia lui V ce
reprezinta cursa de lucru a pistonului, iar S1 si S2 cele doua sectiuni active ale motorului.Pe de alta
parte,la retragerea tijei excesul de fluid de volum V este evacuat prin distribuitorul D (comandat in
aceasta etapa) si supapa de siguranta Ssig2.
Dezavantajul acestui sistem consta in aceea ca , atunci cand sarcina antrenata de motor devine negativa,
viteza de deplasare a ansamblului mobil se modifica.
Sistemul prezentat in figura 21 zolva aceasta problema.Atunci cand tija motorului liniar ML
iese,compensarea diferentei de volum V se realizeaza de catre echipamentul M2, care in aceasta etapa
are rol de pompa; volumul V este aspirat din rezervor .Atunci cand tija se retrage excesul de fluid V
este absorbit de M2 , care in aceasta etapa are rol de motor; uleiul de pe conducta de refulare a motorului
este trimis la rezervorul suplimentar Rz.
Fig.
21
3.
Bibliografie
1. D.
Delta
Publishing, 2005.
2. Radu Luncan Actionari pneumatice in mecatronica, editura Imprimeriei de Vest Oradea, 2008
3. Alexandru Tanase, Sandel Agache Note de curs
4. Mihai Avram Actionari hidraulice si pneumatice, editura Universitara Bucuresti, 2005.