CAPITOLUL 8. CALATORIA iN ZONELE RURALE BE cn Dip parcurgerea aces capil ep ven réspunsul la intrebarea: “de ce mwism in spat rural, ete tot mai apreciat !sobctat dds oamoni dn marie agiomeriet urbaie?”= ‘ aflnisioria célizortor in zonele rurale face unas cu alert cursmula rural european; 4 putea compara princpalele aspect ale turiclui rural din tile ewopene; constata pentri ce este conciderat twrismul rural: producitor de valeri gi acthitate ‘Somplomontara celor maiionale / agricole, mctrument de educate, cnilzafc sf modslere a Ccongtinyslor, manera de cooperare i schimbore de menalitate. Tossal mera + inp inet dar consent - ie special pe psjele neisice din sine deavoltateecouomic, un puericinhistializateg ct w gad de whazar ica! nnu cuseama in dou jumafate a secoluha XX. Tunsmil i spapal rt a fos, cont 58 fe, dm ce ice mak aprecitiar mai apa fot mai mt soliciat de oameni ce miese si meese in candi din ce ince ‘Bn sesaate in cadre marly glemerin wane, dar assum, Pd ett deep un prods ce cradicheas secu, trian rural seprecits tot in primal rind o pendbtate de scatoascee la ‘baa, la Tet ceea ce ese PLE, REMKERt fi CDE o Teimtonrcere spe angi, oncénd pAcu si ar lat PE. 3 swe orig, orcénd plac 5 Practica ceo farom pot fie in sone cele mai diverse ale lab fi prompe jaucaga Eorops (Committee Exopeanio scart 91 scordi o stem deosebii procter ‘rogtanuelor pea tusm in spa tua), cee doud Amerie - Latin de Nord. usa, Asia chiar Ac, remarcind-se asl de fumuntunstice st eocupin de precteare a sericulr taste “vega sd n ne male dine cle on vere81. Seurti incursiune in timp Fotem afta, fri 2 eres, cH apaniia clitenilortuisice a prods in antcltate. iar actsta tansice in spaul rafal au Inceput 4 0 practcate empiric dm aceeasi perioada. Leagizul calorie in resume rarale la constitut Ewopa. Este cmoscutiastfel patciparea in muir mae a elenlor a: viztarea locunlorsfnte - Dadona (Zeus) si Delfi (Apollo) -fecventaea balor cursive sau jocurile festive periodic organzate © Grollesa Hans “Le tounzmerval dan: lec 12 etatemembree de la CEE D. GT. Cousiams), 1987, paclé in perioada romma majontatea clitorillr aveau scopuri comercial, cultural sau maitre, iar asele lor parirgest inetail spiel ral. fn acelag imp om evolu societSgi omenegt 2 diversified si structaa cilatonlr, astfel in Eval Mediu calitorem in numr insemna! comercianti, darts ecventambasadoi, reo i peerini oamsni destin arg, calf i stadenp. fn mod ‘normal locuitoni zonelor male au asgurat “cash si masi” celor cei vistau astfel 5-4 format perpetual si conservat 9 fora de “aatament” deventta radiponali i eichetata mal tariu ca ospialitete ‘Ca tinpal etoile rurale su fost mattorele forméri nor mite: . citrezonele de tatament (Jermeleromane or staimile baneoclimaterice) ¥ comerciale (vesttele pind in ile noastre drumun ale sii, vim, chittimbarui, mati, te). spre locurlesfinte eruslim, Smntiago de Compostela, Mont Saint Michel, 52.) Unis Gime acegi calor! au decis 58 wansmili experientele Jor. Putem prezenta tn sprijin sctetile cilughraba fimcez Aimeri Pioaod, care realzeai la 1130 un fnceumsar pentra pele onton sa aynga la Santiago de Compostela, sau pe poeta japenez Basho care in 1690 2 sens um ‘poem inttulat “Drum ingust spre Nard indeparta™ ‘Europa este cea care inrepstreazé pumele forme constientzate de turn nual in secclele ‘XVILXVIL in acele vemur pctor erm inteesap. si valoifice in operele lar construct si medial spat rural Via satu, aga cum era ea si ma imcentati, este imoralizata in operele pictonlor fFances:, italien sai olaadesi Pe acest fond marele eiaditer rancez Jean Jacques Reaseess (1712 1778) povestete in lucrarea sa “Confsiuni” despre 0 clitre in care atraversat Alpi, ce a sugerst smulor oxen a Ganpulss plana de cilitor spre segiuale muntosce peste « adra oats, secalul mtr, al XIX-le, odaticu afimazea muiorpeisgist ahitectura rurala ocapa tm loc din ce i ce ma mporant in desen pica. Se mpun cin now pions gt arg rancect 9 itaent clzora ise adaugi mai poi cei din Angia®™”fn Roma, caré -a5a cum aia Geo Bogea in poral “Sate orae”- la incepat «fost o ‘asl de sat. prn excelent agncolS, spats rarl © flat a ol acad din totdansna, Mai mult “vou AP gente 0 feat ercincet Hecreas Wi Liratit mosis, cobain Gy carabetbed tua poetic corent tera; similar. in operele plstice din pesondele de Is ofimial cols NIX qi Snead secolus 30 sal find cadnul obiectl, subiectl si inspratoral tm mumir insemnst de pictor ‘omni In ceea ce prveste manifestle cae pot catalogate dept nceputur ale cuculate iste sale din tara nostra -nehuind in seama fapul conic orijean, care se vespecta sisi putea peat aves o casa jard'-amini: © sbiceirle de Sinzienecind, conform tradiiei maramueseni pomem spre minéstle din Moldova: @ pelernaele cite locesurile de cat 1 vacanele de sitbitor in lumea satu san la ministre si mai ales obiogitl rebagei cite tat in tipo venlor ciléuroaie Clacuiiga maa do ward o la ford™®), local ideal da petecere amor clipe de destindere. Concontent cu cretere Revenge cucu tistice au evolu 9 echipanentle nastics de la cele privind twansportl(postalianele 3 lecurle de schimb ale cailr = “pogtele” inci mai rev $astizi In povestile satellor, casi denuminle unr locality legate de aceasactvitae- exempu Fogta Cau, a cele care asiurau in norme profesionite “cad si masa” (vesttele han eistente shouts cele men rmsine) ma po cele ceria alr nevod mater ‘Dinive cal ce au apreciat gi prepuitvacaniele tn spafil rural putem enumera perconaliti ale culm romanestt precum: cenitori- Vasile Aleccendvi, George Cosbuc, Mat Emineccu, Ton Luca Caragicle, Barbu Stefinescu - Delavrancea, , Calisrat Hogas, Octavian Gega, Alexandru Viahuti, ‘George Tepércoam, Mihail Sadoveamu; pictori: Nicolas Grigore-cu, © Grolleau Heat "Parimoine rural &towieme dims la CEE”, DGT, Service du Towisme, TER, 1983, a ce consulta: Botez C. Picop A. -"Tradipt ale axpielitdné roméesn”. Edtura Sport Turin, Bocwes ie ‘Stefan Luchian; istorii: Nector Urechia, ze Eneseu: actort: Safin Chubotirau, Ciprian Porambeccu,Tot cei citap au fost promotorti mei mode, ai umi mod de viaté nou ce a contibuit la i frisic, mat apor turism —in et diuajuralse svocolln ASCK en doa ia mod pi spat {In ceea ce priveste restul Ewopet tebuée sf emarcim c& dezvoliarea turismalu rural se aft in strinsd legituri cu masiva whanizare produsé insinte, dar mai ales dupa cel de-al doiles razhoi ‘mondial Era peroada in care derwoltnea mchasrii, dar i mecanizares din agicultrs, m determinat rigrarea poptlaiei din zonele rurale cite centele wane aflate int-o dimumici evolurie. Anmeci ind i putean pormite “vecanfe” o bund parte a “rovimutatilor” 20 intorcea “la far” pentru a vista ‘zanelepe care le parisisera Viztatoni eran cazati- in matea majorite acazwilor~ de cite mde au pPicten, iar petecerea timpulsi liber limite Jn ajutoral in gospodirie oni Ia “actuslizaea tnformagile™ 8.2. Turismul rural ina doua parte a secolubui XX ‘Dupi ani “60, omenies a inceput si fe tot mai preccupasi de snta (desinatn) vacanlor sale risa devenind uaa dia cele mai importaste actvitin economice éin hme. Simultan cu sanifestarea primelor tendinre de perecer - tet mal feccent- a racanelor in mjlocal natu, in cern ce mal ml tari fa drt perecerencipelee de elaze in meds pail ral (Ceri prepuncau acest calatery, drones, excursion, incran eet mri? ‘Unrigpme aateScprespans o concentare« obicctvlor gi wumitonreaemtaserre si-g satsfacd curiatatea dina penecesi vacanjor cu ot alte condi de vias. i ciizage deet cele obit: si. materalizeze mtereul pentranol destinai; “si Bagmenteze vacana 34 munivacane (5 ale: me, munte stapue lcabiate balnea, sat mnstc traditional); + sponea gradulis de solicitare pentu spe de cazare cum confort mat redus (dec ma ie) turin ctrl de cunostee (in special ner tari de vars a tea); alegerea ca destinai de vacant alr invecinate. In mod frese s-au contwat unndtourele avaniaie: - valnficre togata potenpal nl, ~ economisiren de invest penim crewea de capaci de carae,alimentate publich si agement recuceres la minim pomonah de serze + decongestionarea zoneloctuitice spranglomerate, {mnbuntnres nivel de tm ia sonele wolinte ca baca material atom « stailizarea popula rrale prin osupaea in sfera servicer hurstce: “suse suplmeatare de Veit pent populata uals, fnviorarea tradipilr populare, doin de perpetuaze 2 wnor mejtesugun tradsionsle™ Ceretare inzepnase la inoepur decemul opal seco nostru au sos x evident ca ‘cereresturisticd i alegerea destino tristice au fost puteric influent de formele de agrement fi suumate ofente de fiecare zona m pare, de pozne si accesbtate,cadr natal precuns el soce- tconouic, doopata ¢foldond ical”‘Dac pn in anal 1970 turism rural incepuce si ie sinonims eu “turism ifn”, aprecat de stve unii dept o aliematicd a turemule ectval la malel minor gi oceanelar, inoepiad ox acest ‘moment este remarcati o influentare a activtiti de schimbarle produse in atitulinea si cererle % Gtivan.V. si colaboratori- in studi: "Dversfearea oft mrisice a Rominici prin inpoduceea ix cireutele ici internationale amir save nvice". MEIC. Bucwess, 1980 Glican. V, Machin G.- in ctudil:"Exporienta narinald i ntereasonal in valorficerea patrimoniué rural MELCT, Bucs, 1993, consumatorilor. Totodati este remarcafi o diminure a “turismulai de masa” in concordanpi cu deaveltares celui mdividual, 3. Liderii rurismulai rural enropean Tecismul rar ce spin in majoitatnspuslor de primive(recqne)evntente-camore de oaspat, pensuni, ferme, har, campingur, ete. - pe dotinle ce se Tegisese, in mate pate, it propriate privatfe locator dn pop rel, praccanh Ga caltate de prestton) ab setivgler furstoe complementarunar ate activi de baz ‘Recess tuismully rural comtemporan preziatS cea mai bund oxganizare in cade statlor Comunitied Europene. Aceastadatorti condtalor de orgamzare create 2 orgiisnelor negucernamentle nationale intemtionale exstente; > spnjmul prnit din prtea stair (credie pe termen lung, cu dobinda de 3.5% - Fran, Germans, Austria satire de import pe atvtatenhunticd desfisuat, spin lostic fonnare6e care qindrumare 2), CEE. pin intermedi progrmelcr PHARE, > experientecipsgate ji donne de perfacionare maniestte permanent ‘No in ulmnl rand un argument conmmgior al dmamiciagt ectvtipilor turitice rurale suropene a consti dinjarea ctr “vacan le ard” a peste 25% dn popula fir exepane petionda decenilor 819 a secon recut”Pentma a avea oimagine de ansamblu incercim o sumari prezentare a principaor actori din cadrul acestei pete 8.3.1. Austria fn aceasti tari turimnl rural reprezin&i o activtate care a confirmat, contribuind 1a ezvoltarea de noi preceupin ~ devenite im Smp profes care au condus la crestaren aconamicy a ajezinilor sitesti Formele de mmnifestare ale turismlut rural sunt pensinnen tardneascd (case irineyt cu camer de inchinat) sf tucmal in hanur Ansliand stactic realizinle domeniulut ‘emarcd pozitia de fanion a regiuni Tuolului. Vechimea acestor preocupi - in 1989 s-au sirbitort 100 de ata - su condus la realizarea traded, aproape un sfert dine fennile austiece pimevc on:peti de peste un secol, asigurind prin acessti ectvitate un tai imbelgugat la aprotimativ 1(% dare ferment austieci, Total a pomit de I pozitia geografcS a Tivoli, aflat la intersect rutelor nord-sid si est- ‘vest, caracteizata print-um Trafic ndicat.Incepénd cu secalul al XVII-len Tizell iese din umbra ‘Elvetiei si devine zona de imeres iste. Desi trecuti prin incereares celor dowd rizbosie mondale zona Tuolului sa reficut in vite de fecare dat. In ami ‘90 au fost reatnse conditile de dmainte de ‘choi, iar dervoltarea urmitoare mi a fost mimi rapid, cist foortepternsc®. Crestezea relizat in domeniul twismmini sa bacat pe: ciesterea economic 1 integi regnmi, cresterea populate, creyterea bugetuls de simp liber, desvoltarea trimoportuilor gi e infastruchar necesare scestora, dezvoltarea moilor sisteme de conunicate, a sporturlor de iama simu in ultimnl rand a wbanizinii S95 “Tourieme on espece ral: ciffres, clio: activi”, ENITA Clermont-Ferrand, 1693, og 18 © Stoian Manin vol cin Manual de formare manageriald in ricm, Eaitura Pahomedia, Shia 2001 Sel Pn Mai —op.cit, paz 380-381‘Reailatale objente tn cona Toh aint o wrmare freasca a programubit mijiat de AMinisterul Agricul i al Comernuui, sugectt intiulat “Planul Verde”, prin care s-mu acordat gospodirilor trelece impramui (credit) cu o chrad de rambursare mare (15 tani) siodebndt soleus (3-520) Toate acesea a conus Ia omolognren pi Suscouarea 25 comme tse, in eo fue indo pines uns looms a mee exisad- le Hecate fer - 6 pau. La sftul ocala ‘xXiminreg Tubal o reme dn je alae in mei ru nchinau spam de cazar.” Astin. (Gamer) ftatstcle pamlor an a mil seach Aastha pe lor scund al euaatonior fune tata: 19,000 fee existent in expoatare™ Corelarenefertrior si necestten desfigurini nei aciita caltative— in condi crete conctrenj: a1 contrat la intintzen Orgmzanlor Tantice Steg: (OST), 514 Centelor de \' ‘Adminicrare a Organizailr Tunstice Sétoti(CAOST) la nivel judfslr. in intimpinarea acostor inatve au vet \ *Sindcaele de nota stitascd, Y % “Ofer de arzm a ans” % “Qftt pan promovarearunemabut sac” Promovarea aciitatilor tuistice rurale este reat prin. Camera de Comer) Exterior. insinyie euluale. bousleLnloraeriene.brounleofcisle din fine enitente de foun tristice ‘Prin Zare, reviste, emisiuni la radio si televiziume, afige in locuni publice, prospecte. pliante, firme, pe ees a mapa pecker ‘canecterizeazi prin, imensad efor iavestitional peat echipwre. preponderenin unittlor de nici ‘Gnvensiumd gi caactent fail al asesora vet cata ecupeuenelor aotleve inure ‘oni (lon bar, talon TV, sala de oct, sata pacnd et) "md cout enecestain existe: nor dln px pradicae pata aac mi. ‘vacaneletroleze sunt de aeconcepi in momentul de fai fii: centre de estas. terem de tes. iscine acopente, sali de masaj, solarium, bufete, sauna, patinoare, partii de schi. ttmuri de zapada tical (acm colectoare)_ igi de hits ipads, lar peo atta i imeioeze perfect, cu 0 Este comsiderati dept leapin a turism in spatial ual, datorti vechi tradi, dts cotelor smasime de diversicare organizare gi promovare pe care le realzeszi Cea mai mae pate a ‘echipmnentslor anceze pot mumate cice mists fi simt controlate,omlogate gi rezervata prin Federatia Netionala “Giter de France” fondsté i 1955, cénd regnapa 146 gtes wm), oe include peso 38000 de propnotan, pece 55.000 de echipamente de sacar, 600 de angsjon, 95 de regione. Editea si diftzeaci in fice an peste 2 miloaae de ghidun (11 ghidwsi ‘afionale, 95 deparamentale, un jumal al proprietor si m giidal creator). Peste 30 de miltome ‘de aletunst, dite care 23 7 Tealzate de cae chen din afaa fir. O capactate Disa de cazare de peste 330,000 lori pat,”* Be ee Baia eee aes QE ee atic A pepe al es vou a ea pec % "Gite: de France”, 3. “Logie dtberges de Frnce” o ‘Biswmealajone, 96. “Tirol, Her der Alpen”, Tol Wervng, ancbmick, 1991 Fors Tiber gi colab— idem asa citi pag 383, 1 S88 55 00 ports meres cur vor vacatcee, Gite: de France, Pris, 1998 “Stations wrtes de vecanes” “Relais et Chatemwx”, ‘Bolas du Stance % “Camping et Caravanig et. in 197, amare a preocopanior de a ofc servchtxisice in spt rul, ia nagere Towisme en espace ral” (TER) ce canes 4000 dese tsi, 150.000 de ann, ispesate in $0 de depatmente, Pott celr mat recente statistic Fraga dene pra pope muni de ‘de cazare in medit] rural 65.303 pensium = Dine 2oele cre sinear accusative pe o pie impartants amintim: Haute Savoie, Hecult. Soone si Loze, Cotes Armor sat Bas-Rhin - pe de o pane - presim si ream ‘inecaoccue ca Bourgoene, Breaene sau Alsace, Tansmulmiral- am put spine simpli a (come eee cere cette ene Seas eA segs tore mer oe afar gnielor Da oa "Cel fice pe ot ace vita sh alengé ca deste Fanta” Pate: Re rile nl trees korn cape Lan ie emi ean ome pet cumeld saual brincenotor, inn cont Buca france vn lb roi rece mere 2 jampania; efrech concen; © brinceturile, fell lor deaf: mitscipinat,sedcton, un pte svin, dar mat aes gad cents, gata a ‘orice pentru a-sisatisface visitatont”{in pus su tebuié nega portal pre-aitte care constituie 0 preocupare majori pentru fesareyestaor. La eel de pind acum ete neces a aga “un putricatjament pew reine nail $10 oarecare aversime dea schimbe 0 regiune cu alta”",precum 3 grijaautritiglor de a Spun toate acesteinueprindest pin edit (gu-ole,hotelese, specie peau unensjera satel) pe fermen lung (pan la 15 an) si cu dobndi mics @.5%4)" Toate acestea gi inch cétevalucruri pe care nile poa descopen dect a fa local au contibut Is now infagare a trisamita fancez spel rural la clasare sain topl preerinorturistor de pretuinden 8.3.3, Germania “Vacantele la forme garincgt”” su conde, print altele, la © conchusie -spreciaté gi bine ccmnoseutd - a gazdelor (receptorler-prestatonlor de servici tuistce): “in oaspete aduce mat malt profit decdt orice alt acevitate defgunat in cura ure an ntree rept ummare, in 198) a fost maugurat un proiect de amenajare “de la Marea Nordului pin {0 Alp, ce 9-a propus ralizea 2 2.000 de locutte de vacancy cues 10,000 de came (un 3 dowd petur). Regiunile cele mai dezvoltate in activittea de turism rural sunt: Schwartzwald gi ‘Messen. Cele de mai sus pot § conjugate cu leislaia an-trs, cu ncurajarea pemuanent a afacenlor ‘mici $i mijlocit” ox capital filial si main ultima rand cu un foarte vechi concept german® asupra ‘vie de familie sin special legat de roll si poziiafemeit in societate kinder, hniche wd krche')”” cate au condus la obrinerea unor ezultate deosebite gio promovaze ascendenti a turism nwa In memennl de fay nuianul ral exe practice in mai bine de 2/3 din oparial rural german. Poritionand geografic, vom intlni dota incepAnd din Rhenania de Nord. Westfalia, contimuind apoi cu: Hesen, Bavaia sou Baden Wwtemberg. Sejuruile oferite in turism) sual geman pots ‘parfumal serbarilor beri, culoarea Dunas aldara copilrie din povestile failor Grimm, 2 Fox Terug colab— Manual de formare managerial in turem, vol 1Stoian Maria), Editar Pshamedin, ‘ihm, 3001, pag 383 3488 "TL Eunape avire’, EUROGITES, Strashourg. 1994 1% Mole loin “Buses: Guide Europoon”, MAXIMA Pans, 1992, pag79 1488 Saul trict in citva iri eropene”, stdin ai MTLECLT Bucueyti, 1980 % Male ll - "Busines: Guide Europeon’, Masa, Pans, 1992, pag 38 cop, bute si bicenc (ta)CChisr ied aparentpreciza,promptiniea si sil zeman vi fac 58 cree c& amosra stem solra vet als cdo i ingelegeea gaadeler germane, mx ales atin: cind le ved aduce a cencytgd ch mt indrig lickin lor de ou cd Ven svea srpzs 8 cosatap cd med ce lea ‘puro, ei vau i leles_O alt supricdpdcut va cousa tn vorbisea libior acct i englezd de Cite gacdele germane. in re, moder incearel ek ma dermjese mic dn ceea ce prenipane adja, Ambiana rualé este agrementati cu multe migatve de petecere a cipelor de Facil $i sutewila Ie de fmte maga triste Clot cae voralege tna din cele peze 3000 de oferte ale “Ferten ay’ dem Lande” (Gita copialitiginusle ia Germania - ta), le sant propuc, in afsa servicer de piece - on mic dejm, demupensiume sau pensame completa ‘inert ciclosunice clare cura su caleajce vate ia atelier ale arizmilor, seurun penrunataralg (vinitoare fotografia) perp per pedes (pli, dei, peerage, perplr “mergnd pe joe" tated dina mi diet wn gad de ooupare 31 stim BA, Aspect ‘ismului i uri europe Lge gat nmr aie ageing ee creat eet ‘in aproape tot continent can Ta siborse dear cua natu pe pte ecologic. Din tdi elale fn etcopene practic le ‘turism ral v prezentim in continare 1) edi or i Tid i, Hi Maan Pa” abi i ar ps din 1973 -cind oe constinie pia qocatie. devine renuit i tismal ma. Belen feces (compusi din: Vallonia, Flanda siregiunea Bruxellesuls) propne 260 de git rurale i 145 eamere de capes” i regal bogte in panimauu arestc ji Nadi populie. Edupimentele sat ccncogsin, ciel teen ri“ Gina do Wallace’ id Cntr ale oan do sud 2 Belgiei. Wallonia este o zona a padurilor, rezervapiilor naturale. a riurilor, dar - in acelasi timp a iittelr-« constmtlor vec bine conserve a scipamenttor de vac conorabie ‘Acet renal mic pias ext locut de camensveset meret gra sf fca o serbae, pevpmiet Gioia Geet Cheeta kee eee ae vont oon atte pa Teta pre bo ler ae de prs cel colin +) Danemarca - este local mde preduslturisic rural poarti un mame atractiv: “vacanje active”, Prin inenuediul organizstei “Landsfoveningen for Landbotwisme” din Skaadeaborz sunt ‘pose la diepocita dortorlor 2? de apecimsnte cu circa 3000 de patun. Servicii trstice sunt oferta im demipensiure sau pensiune completi cazarea este oferiti in loouine la fem apartamente independiente sau campinguri. Sunt acordate redacen inte 40-50% pentru copii sub 12 ani, ia in extrisezon se pracica preqii speciale) Finlanda -jra“ficuti” parc in intregime din pa, ser si arbor. Cele msi bine de 188.000 de lacus i peste 65% auprafete acoperte cu pidur realizeaci aici paradiol amatorilor de mata 3 act pur, proaspt dar mai ricoros. Tard in acelesi timp a fiordurilr si a hui Mos Cricim, Finlanda ‘posed um popor calm, modest, pacifist i foate dscipinat. La tate cele prezenfate pant acum frebuie sf mai adiuzam lmgile nopp:albe din perioada venilor arctce, sauna, barca pentru peste si eciupamenti dm len. Echipamentele turstice par a vers din lumea povestlor, ceste mici cabane sau “castele” din lemn se zisese mai ales in zona lacurlor, a fiorduror si fn jumittea sudicd a Finland, Sunt omologate peste 5000 de ayeziminte cu un num de peste 10 000 de patun”. Tunis ‘pot loca sinzuri in femme stu gospodiritinest. De asemenea, in vacanta lor pot participa la vata ise —“Gepnatta rurale, agrituriono, vacane vert: Agitursmo i Europa’, AGRITURIST, Koma, "988 Finland fect cand”, Aja Publishing, Helis, 1993 odrilor sma pot practica sport - cel mai adesen achitaia sjezinilor nvale, pot mine in eadnal copiilor inte 2111 an, ca gi peat senile lng sf schinl. Sunt acordate reduveri de 50 4) Inland - are inchse in crits circa 500 de ferme ce ofer in mod traditional formals “bed & breifast (Gaze Hi mic defn - tn), dat In cree pi demipesinoe san har pense complet Numinl onpesior in-am aste de ajecimntvanaca five 5 i 10 persome Echipanentde poceds in mod ‘ecvent ci (Peni site) insrmenar pentw pracicaea pescutlta sm teem de golf In zorele montane exis posiblitsipentu drumefa sau escalad, ar dnzona storia st mimerote paje ca mip se pote iota le inte ferme au amenjte loom onc a 1a oerere serial de “baby str’ In iors acorn ale eral eee dee oer ae oe aa eee ee rune rezerate in edfica ance. Zonelerenunite fn tans rural landez sunt literal testes paren ceniils ize Galvay g Duolim Regnmile cae te consinie in zone tradiionle sit ‘Ballyhourra Country (in apropiere de Shannoa), Joyce Country, Inishowen, Unabhan si Carlow Camry- furismal nual cmoaste ca forma de manifestare “vacanele vera” si ae a ppracipild compenenié agoturaaal. L'Asocasione Nacionle per 'Agnturiane, PAmbieate © il Temtono sa consttut le Roma in 1965. Ghidal oppitaltani rurale - editat penodic - contine ‘inform, airese pentru vacane la fermi, descnen ale echamentelr,ecupamente, produse tpice fede dtinle in 20 de res al Tale, n le peste “00 cpa cle gud eta! de AGRITURIST sc regices: informapi diverse despre aprommativ 1500 Be ec Bi a cerry nr pe er ree faa Pe ls anrage prin ‘© adit calinare ale ucts talons reminitolevinar insure céivecele folclorni sou macict cult arhtecrara drverseler monumentetxonce, oecia i legenda fiearei agezin in pare, Remumite sunt regunile Pienont, Lombardia, Tretno, Veneto, mila Romagna, Liguria, ‘Tescaga, Lavo. Abruzzo, Unia, Campania, Puglia, Calabria, Sieiia imu in uhimul rind Allo ‘Adige Inieresaatderemarcat sein ete fpf cditalien Sunt recepton de fan tanstce, dar sini dine cei mai mari emipori in earl mia wistice rule europene 3 descopetires diversitit,tradiilor culturale gia peisajelor,twvismnl raral italian £ Portugalia- $00 kam de coast (rim - tii de vis), 12 insle, © pastime ancesrala penta ocean - cei aici Atlnticalinlneste Enropa - ptrie a umii popor de cucestor si descoperten (Wasco da Gama si Magellan au fost portighezi), sim in ubimal rand local unde se “fabrica’ vinal de Porto gi 10 cia flo ‘Turis rural este replementat prin lege din amul 1986. El poate fi practicat de fami de agicutoni sau de rezidean in medial nual poseson ai unor readenje de ineres paricule, aitectonic sa istorc. “Turismo no Espaco Rual” (TER) propune case paticulare, care pot f frumoase, ferme sau conace sen chiar castele din secohul XVII, case mastice sau ferme in plini aesatae! ‘Sectoral turism rural est cocrdomt de Ministeral Comer si Tuismuhi, care acordi si autoizatile pentru execitwea aceste! activi. In acelagi inp se acordé um ajutor material deosebit ceior care doresc sé practice tursmul rural. Se acord credte ye perioade lngi si nerambursabile in procent varabil, 40.60%, cu condita de a desfisura aceasta acivitte tmp de Sess - Ganda del Agrinwiemo”, XVI edison, EaznonsSepe, AGRITURIST, Roms, 1975 8 908 “Agriturismo Ewopa’, AGRITURIST, Roma, 1995,‘him 10 ani Din ponct de vedere turistic, Prtugalia se mparte in opt zone promoronale: Costa de ‘Lisboa, Coste Verde, Costa de Pra, Montankas, Panicies, Algarve, Azorele ji Madeira® Turismul nal reuneste peste 100 de echipamente cu peste 1500 de paturi la: ferme (quinia) come (casa) castle (castelo), mori (moinho), vile (vila), Enst8 de asemenes muneroave camping in toati tara, care ofera posiblitatea petreceni unei vacanje economice si im plin contact cu naftra. AL lang de 18 hana Portugalia oferd in med deosebit animatie, posibilitatea practiciii spormlui Cot, tenis, ecitape, pesculi, vanitoare, golf) sau a patcipiil Ia viama fermed - vacante active, Gaadele vorbese in marea majorite a cazurilor 1-2 limbi de circulate interationalé (Gimcezi,engleza, spaniola. gemmana.ilian). Deviza lor. “Uin mist = un prieten. Zambeste!” ) Alte tri - in ultimele decent ale secolaui 3OC,turismal runl s- impus si in zone din ce {nce mai not Aste, el se manifesd viguos i Spania (Granada, Almeria, Malaga. Cadiz, Huelva, Sevilla, Cordoba si Jan) Ehetia (Leman, Jara, Neuchatel, Bera Ticino, 3..°); Lazemburg @orte de: Ardennes, Mullethal, Movell, £2): ‘Anglia (Rem, Norfolk, Sufflk, Warwickshire, Taa Gall) De acemenea,activtigle de turism rural sunt in pling afirmare in: Grecia, lelanda gi Suedis; incearend a se impune gin le Europe: Estice din randl crore s-auremurcat: Polonia, Ungar, ‘Bulgana, Slovacia® fostaIugoclave gi Romania. De retnut a nat 4 Tivismal ral reprecint in primad rind o posibilitate de einoarcere la nati, la ot cera ce ese pur, neater cur, 0 eintoarcere spre origin, ovicdnd placa reconfortana ‘© pana calaortior rere -a proats nantclaate, tar acta nee In spar rural a inceput a fi practcate empiric din aceagi perioada. Leagenul cdldtorilor in regione ‘rurale este considevat a ft contnenul european © Corerea turisticd i alegerea destinatiilor turistice au fost puternic influentate de formele de cagrement $i animatte oferta de iecare zona in parte, de poate 3 accesibidae, cadnil ‘natural precum si cel socio-economic, emografia si foiclorul local. & Thro! importa in desvoliarearurzmula rural european la uct inftntrea i aml 1980, 20 septomivic, la Tomar (Portgala) a EUROGITES - Federation Europeonne pow Taccued Tourstgue chee Habitant ala Ferme et au Village (nal a av 13 membr, tar in preent are 22 menbri. + “Tutsmul raral rebute proat drept producto de valor actitate conplementars celor ‘atonate st agricole mat ale: per fometle 1 mer dn med raat. acelagt impel te un inciment de educate, clic modsare a conginjelor, modatate de uguraré a cooper st reazar de shimtur de experienc activi ewropene azendinitoare 996 “Pormgal, brsque U'Atantique rencontre | Ewope”, LCEP. Dvection de Vinfarmation towictigue, Lien 1098 B88 “Timo no expaco neva”, Pvete, Porto, 1995 M888 “Switemland Suis form holden2™ Bale “Foren anf dom Bauerhof Barn, 1995 Sete Tovah, kaalog zzniadon”, Vidieceho Turis Agrotwizm 95, SZVT 2 AT, Bratislava, 1995st ‘ a Y inronar se sitive Cine este EUROGITES? (Care este roll EUROGITES - uli? Ce ntelegem prin echipamente de primire “taditionale”? Dupi ce criteni sunt coniderate “‘modeme” echipamentele twistice ale? (Care sunt deri turismului rural exropean? Cev-ardetennina si alegeti pentru vacant o destinatie france? Darin cazal uneia autriece? (Cum creep ca fost mpulstonat)— ina dovajunatateasecoluhi XX micares titi malt dn ire vest ewopene?™ ‘Af alege o vacanjt in zona rural italia? Pentruce motiv? Sm ae o CAPITOLUL 9. Ct TURISTIC RURAL SOF obiective Dupe ce ves srudia acest copltol vet. ‘umoastecateva dintre defiiritetermenul de turism rural; fila curent cu preocyparileruristuld european in materie de trismrural ‘putea precenta principalele puri de prodice twistice rurale ulizate in Europa; 441 care sunt formele de turism rural practcate in Exopa; clarijicalocul si importania fernelor specialize in cadral oferteitvistice rurale; ‘fla care exte tendinta genarala de clasificare a ? ~ otrvit formelor de manifestare sipractict mondiale aceste asd ale mrismului rural ar putea fr ~ apreptersa de nati © abconta mains cmon) =linige; = un med amblant “nemecantzt; = contact prsonale\in opoctecu raionalismal i amorimaral urbamula); “sencajia de contmusate a stabita, de raireaiel ior, ie srainca; = posbliteea dea cunoast inéeaproape loc si ozmentaceor lecuri “contact nemilaciten autortile locale, cu preacupale i actvateaspecificd zone: = eunoastere indeaproape a afaceriorcese fac pe plan loca: = poslitaea prelevi de agin legate de identtatea mavicilor com “fanca intogrin in comoinitats pe ponaada zeirust rept unnare o alti posbilé defmire a accritiglor de tori desfisurate in spatial rural ar szcbs oi i calcul tocmas aceatesspecte ~ co diet importante pent ramaformazes in reaitate « “Stsuiu de vaconta”.Aceasta eu att mai ma cu cit inge atepaze (ca don) relate exists de biel o woara batee() © dizector al “Uaiversty of Brictol Rural Touran Development Projet” gi autor lure “What is ral ‘ounsn’(1594) Tn al dollea ening, mai ermaic, defingie. “Tulsmal rusal cao forma concentiatd pel Aestinatt in spagiul rnval, dspunind de o structuré functionala de cazare si de alte servic eterogene Foularea aparjine unui grup de cadke didactce din Academia de, Studii Economice ‘Bucwnesti® care in incercarea de a Tealizao definigeint-o exprimare mini-max™ am consult suse dim literatura de specialitae englezi fance2i, zermand gi spatioli pe care mai api le-au armonizat.Thal tellea onung, co dudeact cxpechl geograhc de astd data, afrma ci. “Tustsmal rural exe en concept cave cuprinde actvitatea turstca ovganizata i condusa de populaia localé,s cere lare le bazi o stansé legérurd cn mediul ambiant, natural 5iuman”. Aceasti definite pare 2 fi mai cuprinaitoare,singura ta scipare const in omitereaimplicii in actvitig de turism rural a unor organizati sau persoane din afara comunitigi locale (ouroperaton, iavertitr, et) Tn acceprimea Organizafet Mondiale a Turismubi si a miltor organiza exropene de turism suc, turism reral este “o formé a tursmului care include orice activitate twrstica onganicaté si conducd in spafal nual de ede pepsi local, valorfiednd resurcela triste locale (naturale, caltura-istovice, umane) precam si doiérile, structure turstice, inclus| nsiunile i fermele agronwiszice” Acensti defile, dest nu Je explicitaza, are Ia buzi o sene de mrasatuni specfice ce caractericeacé activitiile de turism rural. Dnire acestea emumeriaa: localizarea in zonele rurale (existenta in localit rurale); 7 conctruirea produsului turistic in mod fictional, bacat pe caraciristicile lumit rurale (patin deschis, conact cu natura, tradifie, rgaizare i practci racitionale); A nuralzatsa ca seal (din punct de vedere al cladivilr $1 amenajirilor — de obicei la seardi ‘ici — conservandi-ce mfrastrictira rural: caractoral traditional erestre demoalt si erganicd in logiturtcu familie locale — avindh- se in vedere pistrarea finctionalitii rurale si conservarea moduli de vier& rwal); / divercitaea formelor de presentare, fncpe de: mediile rurale $i economice: storie $i ‘asecare (picinindh-ce identittea culrwala specific) ‘Una dine ceringe practicini durabile 2 turism rural consti in aceste condipt in prezervatea clenentelor ecensiae ale ruralulu. in aceste conditi defnirea rurismulni rural ia in Cele wo se element presum dmeastmle silologea (tazati pe tebuinga nani de ase bucura de odihnd si recreere); = sociald (generat de contactal cu umes rwali); ~ geoerafch Cegath de conga refi, ce fivorzea ori limieank decotinen - urbaniencd ‘ad de crganizare spaiald, mirmea ajezirilor,nivelul dotirilor si cel al infrstructuni) Trebuie sf admitem ci inte o zoni rwali gi alta sunt diferente, mai mult fmetie de mediul snstural, de dezveltarea socio-economicd existeatf constatim variani de la o regiune la alta iar mult ‘ini visbil de Jao tara la alta, respective la un continent Ia alm. Tonusi adevaratele zone rurale unt catacterizate, in general, de: densi reduce ale populafei, nmr vartabil de gospodirit (de obicei risfirae - cu distnfe man inte ele), importante suprafete agricole ori foriestere. Aceastaciversiate de resurse,diferit acorimentat,a condus la fomme de expeimare diferita a actvititlor de turism ral slrespectiv a preducelor turistice oferte pietei. Astéal o parte dinte activitiale de turism rural smntregisit sub tinlatra de: agrotursm, turism verde sau ecomiom (ce face refi la acvitile Soestacr one eet dase e acaevige red, ‘acl despre ecotmism sau anit termeni in capitele precedent, exe necesar Sen smjlocal mtu(Cunoccute Sind aceste aspect se poste spera la elaberarea unl ofrte cit mai aropiste Ge asteptiile clientleivzste 10.1.3. Disomanta cognitird a satu ronminace predus terete Anslisind cu atengie prodarnl teristic raralrominese vor shoarra ciel poste risgunde _pe doua ciitrebuateler natal: 2) comsine soli le iverele probleme ale conmmasoriler(sevsia darelacrs, zolase Gevinn sgomotossi, actime, documentze, satsticere 2 unor hobby-un etc) 1) recolvé amumite stiri de dicenan:i copnisvi, complesind informatia (din pros, ‘TV, ratio, oals ote) si eliminind tensumle dine cumortinele sateicare sparent coutradictori Dison cognithd @ saad romdnes aaa _prinit informa dinerce dezpre ivercul aval romsneze prin ttermediul: mazs-mediet, Cinemarografulus, megrertior populart (artist { mestegugart), Inter ettlor dancului gi cémecului popular roméneze, Internerului cau altor cat de informare’ moderna, amg £4 fle concumarort at wor produce muistce rare # constant cd rot ceea ce mugiputeau explica sau imagina, exists este real (Cu att mai mult acl tur care provin di fr puternie inductrislizte sou din site cae sm plstrat doar pargal neschmbate condinie de viati din medm rural, vor aves senzapa ci pentmio vreme (penoada sjeruu) au pitrun int-o alts dimensiune temporal, Visita: aaiore mestejugiesti spariide producto ale unor produse alimentare, forme agricole, :a. oferé posibiitatea de a azizta la procesul de reaizare al unor obicce de lartizinat, preparateclimereare (branceturi, mezelurt rackiri, vir, produce de panifcai Fi pancere) cau nealmentare, care mat apoi sunt suprapuse imeginii produsul inifal, ix ‘multe caziri dia cunaccut. conferind reach de saisfecie ol incredere in propria capacitate de oniontare. Tinesi simai ales cop, vor aves posbilitites si punt in paalel cmostngle acummlate, ‘os prinsta i yell on pan intermadia altorpromame sducasonals,caaalittan de: ‘ferme runle (mimale domestice, efectuaea unor lncrin agricole, confecponare: ‘or tena tadponal), ‘Tames pduni, din conse colinare sau deli Yi locaitip miomtane nda ep papal ast ot ale dimension Toate ace:tea edati cinoscute vor permteo ma bun! intelegere inte locate satlor si csi slcragelin osprapire lor, ce v3 conduce cits foleang st de nacersrS aa nonce caster ‘Bevibeel tise aie cemnimene maleate win: ‘motivatilor in alegerea ums destinatii ‘Vora supe stent dumseavorst oferta tunemubui ul rominese aa cum ries diz ease Beets IPE IUD, eed Sr nick teag oes eden ee pees coor 20 de mosvot ale alageiunei devtinspi enunate de reputatal specalict Jost Knppendert.10.21. Produsul turstic rural romdnece prin prisua catalogului EUROGITES, “LEurope a vivre” Clog ot dreteo cate de vist Exorine os oft cle tustce. Dani feces toe nbsp mmvna 8 fies tera infor din inal cro men rete + concern de tim oral niemal rural nse ton aetntile nce pecans eae See ered eee lhl lbs Cxcle tort), arial lb (ile dee) Siac Bl paps UE pee 370 muliome & perme B58 cin cis de acon 3 ts al proving dela UF 59% cine europe pees vacate prope oe 20% nae pn ta UF 25% dante ewopan fpr: vaca ark 157% Site benadcnrs devin fn ce oristasd sora ces ce pecs mien ep areata Catalogil Eurogies “U'Europe a vivre” face. de obicei 0 minipresentare ix vei Tint \Grencesd, nics i germand) a tirler exrgpens membre a Federapei de Turizm Rural gi liasd ~ cu ajutoral pctogramelor- oferta primaré a tiilr care dorese sivgiilusoeze| conga ie pasinil none pubicas Romania ete prezentsti ca o ri a poveytlor, ou osmeni lini de umor, cu peisaje deo-sbit e puforesi Sun! prezente gazde din prncipalele zone unisice male romine;t: Apucan, Busowns Dobroges, Mersin, Moldova, pi Tranaleans, Conclude: pigs UE eae pial fonts dnamick tr posiiliifle de pomeooea net vaconge 1 sparul rural soit foarte pusm cunoscue, x marea majoriate @farlor 10 Principalele motivati pentru care alegem o dectinatie sau alta Vom analiza ofa de priscipin 2 tustmului ral rominesc prin prima motivailr in legerea unei destuanit int-o enumerate. fri prtnpide 2 stabil o irahie precsi, Buti de ccuorcunl zpecialzt Jost Krippendorf, apa enuxate 20 de motvai, pe exe le vom prezeata ‘tracta peisajuli: calitaea mace ‘aomosferagenerald (populate indigent, remumele regiuni curigenia ec) ceuniextile resent talitaca clan in legiur’ cu sdmitate: edihn’ i dstndere: ttnerar (du: $i ors): 8 condigile de cacere: 2. prepavantfoe: 10. probleme de limbs LLL. contacts de simpatie cu populayia indigent 12. emacs culurale 13. area drumuniler:14. alicraci dei sau de noapte: 15. cosine gt recep: 10. falelor local: T7. positltig de practcare a acc 18. pregitirse claoriet i formali 410. posibilta de campers 20. alte pasa’ au dizoaesi ‘Am alinrat scestor motvani o metodi de ccalae ce <2 smpu in cercerses de ‘marketing, ala fn Stpel” iam investiga inte ani 1995 - 000 spectalist din cadal Gites de France EUROGITES, COFRAT si EUROTER arupra cotei cordate fecirel motvai fat de ‘prism nual omdnece ‘La mrvestoate au paticipat un mumir de 168 desubieti care au aprecat pe sla cu 10 sivele 2 lat Stape, impresle pe care le-au dobindit in unna vistelor flute in zonele runle rominest. 10.23. Produaaltnsstic rural rominace priit pris priama wiliztorilor fn dorins dea vedes cae exe imaeinea modu si ral omnes mm mest ei 168 debe #4 acorde noe prin pra calor 20 de motivo mai ss restate; repamle Be ederan atk ai tele eeniedl sac neeien inne Hootie ams Sia condus bs umitonea jennie 25-4 sears recta contetedesipato on popalate xfer toi © 4 ealtana mest ealittea cman 1 aracile clue > 4-3: eracpa petapie, amosfrs general prep avons pill de Comprar: + ¥ odna gi decindeea tinerara, cecarenpregtienebltorie formality 22 probleme de mba dcracpi de i de node sacra recep aie peo cartonlor clo de aces. Se mpane +e invencariere « sirit editor Ge acces ji, functie de siren aceswra ji alvelul chipamentelor teistice oe pot cea produe tunctice rurale pextra zutotuicme de wen 4 x4 pt chiar cuca iauatce pentu aceaq aulombbiligi Activintes ‘pecupane in 2celayi timp, cemnalizarenloclitislo ineluse in cixcuitl furichc ral. 2 fenndor pensiunior tuistce, prem si realzares ~ Inpreurd cu specialiga din adr Insttutal de Cercetwe peatru Turcm, Prodomu:, Federaia Remick penta ‘Dervotare Montani, 3.2 mor hur ale zonelor de itere: nnisic * erearca uni interes major in rindul derintorlor de ferme si pensiunituistice, ix ‘eli micwi in randul tnenlor din medial rural peas ioviguen limbilor strane (Galea, fencers, germana ee); © preoeupare in rindul procticanilor turismului rural roménese in calitate de ‘restate - i a acociatiloracestora pentru: animati, timpal liberal easpeslor (asi sles in condi de wreme nefrvorabild), dctoen, lobby-un si pari (li de proieest dapoative, video, cinema, pectarol, muvee, demonstra mestesueizer etc); + realizarea de contre de informeit uristice, birouri de dupecerizare si rewrvare CGolsbarste posibls co ACR. zervicile de uformare tunztcd de aetopornai, in. ‘Yami, Sontieg eft in vedewea oferii de deal pliant, hin pentru petenpli tung indiviéual si vealzarea unor sevicit de Tintdmoinare” (cose - recepie) care 34 ‘conferefurisul sigur, incredare islsturind confunia gi amstorsaal Conctuzionind asuprs analizei relizate, putem aprecia cf reilzind reglaje calitatve congtientizind gi practcind in condits de exigeati sporti, de la un sezon Ia all, produ feettic mul vominar so va ps smpune Fees uropane in prin Bek pate pone 7 mn fa uubiml rind piete: americane. Cat ese ci acect produ exe eritalint qi evoluia #2 viteare Gepinde de impliezeacpeciaitice 2 profecionigter poprii 2 fur-eperstonr, dar mai alec de ‘tonal uman implica seers acura.10.3 Ineditul cata turisic rominere reruat al contrapuseriintercalturale Privind turimul ca pe o formi de contapunere interculurali® vom comstata ci ‘personal din ara gadi ects prescups, in procent ridicat, de transmiteea de informarit cultuale despre propia patie. Toru ceen ce se prea deJ2 un grup ia alt sunt artcolele de ibmite: Sack de ci perles Gerais aieties ek ae eet. Consiatim cf in general cchimbunle se resizeari Iz nivel de simbolur. in rindul Sobohunlor tecoules vominess 2 putes include: gunca ji por popular, meyteyunmle, ‘producele attonomice, dansurle, umtrumentele popular, aicole de wtiaat imate altel Pam cembimves acestor sambolua i valondcores lor pin scthamtes tansteS, ra romineze va f supts unor efacte esonomico-cocale Frvonsbile nafivorsile. Cele Svorsile Sunt unmirea sctitilor ecommice desparate, ia cele nefevorable sunt cu priontate cele sumbentae cae pot f dexesrmcace ‘Vom aint aici dba o parte dine acesea = efectefavorabile: “ gemvoltes wor ssuvtin din feramici producti 3 seviclr A sganiatnor not lecuri de mune’; ‘ fraea anerior in sate concomient intnerizea cater 4 iuroducerea mor wlitisilimentaea cupi, canalizwe,scteme de spuare felefonie ee) 2. by, -efece nefavorabile ‘Ss degradaea petajuai; e cele mat presenta @ Fadeaia Remind pena Deneltare Menton (1990), cae ii prepunes -prinea ub ‘ate formals locaonor din sons toutss, ist pn emevawes FEES 7 derrltaa sgeturceni, & “Agora Remind ponr lgronrion (1985) co igi propone racxdaes agro rosmine: laste] merssona de tim" 6 cota Nina pars Tarim Baral Ezlogie 5 Canara din Roma — ANTREC (0964, mem a Federarei Europene de Tarim Rurel UROGITES), pick present fa ded» nom perforamts vis raid in mae are scoparia propae Bfndwe {Gimane 4 ditamismnha acti desire Ge cite ANTREC. singin econowico- financiar“Capeal” 3 acordst ocsne: penal “Oskar ~ Capital” pen azn 1995, vectaorcind 9h confimisd pos acest ftamha cu cel mal mare meat Zoi” 3h. “aciaia Nogiwall de Toro Paral Ecoles gi Calral (ANTREG), veanea Ia Ein smal 1995 pete 2000 de ment in 15 fal. Acuvante tnstic =a desig incadred 2 1240 chipamente ferme, pensinsi zn gexpodin frist, cae au ara 18 500 de twist - din exe 3°00 deturge cri cum ur media de 4 ln ‘Amul uniter (1996) a marcat o rejtre a dimenciualor la 25 Sie ridcares nivel alia 3 echipamentolor, servi 2 bom 2ctotin. A fact prencapats de ideares nivel ‘regitim profeionais 2 wesoulor de cerca tunsice male. prin orgwiewes dev sma Coloeai9 carson de tehnicl eric 3 marketing triste in mod cenalicat sax 2oral in reptile cx (create fancied imemmati (Gray, Marumue,, Bucovirs, ete). Tet jr anal 1096 a inesput dderaarea primalui Program Phare pentru urizm rural din ware roasts in cel deal telea an de exienti (1997) al ANTREC mumiral member Grzhiuhn, 3 Cras ‘Cupazu Onental sant macanindeo-e de multmea aecitonor aaturae: Botoces, Buz, ine: Ghar Bica= Ronda, Ploy, Gets, com 2 Sour pons telags deo inte pd alm = Jann eapaicincs din wren indepatate Porpimes ce mai -pectoculosst si impunitoare 3 Cupatlor Romine o constinie, rk ‘wm de dubia. Carpsti Mencboml - inte Culoarel Timy-Cema (aves) Valea Pribove (et). Sepranumip 3 Alp Romine. ei ating in citecs var pece 2500 de met Onn (2505 m) in ‘Masrul Bucee, Motdoveam Q544 ma st Nesom 555m) Mang Fizir, Paring C518 m) Pelenga 0529) in Mampi Retzat ete In Capa Mendionall au slut zu fost rofeite 0 ene Ge ate “yar date cae cols mu verti au cule ae Ola Lovie Hater - atst in ms ‘vec Dacia t Ota au erst, in aceasta cated vi traversle afl ea Prahova inpremni (or Daubewga Ais - ite uncrst amos Bucenla | Fete, Cath - ine Travan 92 Mauston. lecae de Colour FucirSran se afi leaeSmu turism rominesc i inceputuile ‘pave nal dn ec noe ‘ere Ot sf, intilnim culmile Painguui, Sueamii i Cinch cu ceste pitres, cHldist vat lacime, calm nade impestinte de laeun gt acoperte de paige. Retextl - cu Snags lame de basa ingebot in areal najonal a ezarats shinai cu acelas mame ~ Godezmn 18 Tacal sae fa afan exprlor neve mma tny®. Spre sud, dacolode Derestmes Peto, be lntampand cumale Mimnlor Vilean Meheding i Corsa. unde 2vem oezia st admarim alevante ‘unt eipate in alex - peter podu, doling ‘Ageia a Cent Capapler ces intnde inte DeSleul Dunini si Valea Somesalat te smuniti de geogzafi Capari Occidental Carsterati de platform netede, doar in 20m conta vom inti van de peste 1 $00 de meti ( Cacubitu, Bor, Visdasa Muntele Mar). Pebuinle tactoice su cet sic um spectacular ilar culo: ia ace timp o mae vaiape a pela t relieins ectauoaze, Buraltele de 1: Denanata. chale abnpturle. dolnele «i perenle (Cetiale Pooorl, Petra Uralr, Pejtem Seinoara, Petra Meziad et) sunt doar eiteva Gre atacile funcce ale zone. Tar penim 3 ummetea fia puntate mi exe mange, Inmul are in component st ‘rich bogats Mana dpuoens. plan deprive din pane itlor de poe ‘Depresiunea si Podisul Tranalvanie ete patanes aft in interior] arcu carte. ct relief ce vunact dane 70) - $0) oe meta ai repecty #50 300 de meni. i end Deresnmt ‘Tramsvariel ietilnim 0 centui de deskun imale, cae inchid mici depresimi ce ceamind cu ‘Subearpapi2flat in enterica aclu coptic Sabearpatii amt depos in exeroml Iuka capac, dulnd parc zi de apirre al “eetni”: Forman din met abdrictuni- Subespans Moldove, Subcapans Curbuna i Stbestpant (Gebel - et sunt acoiere de culm inte (1000 - 1200 m) oi dean joa (400 - $00'm), ce inch dress mat sll sau msi puis inte, lizdate de ap, bine populate cultivate cu cereale su lives: ttin acai zon vin dee este la ex casi 2 cut vmunate lain x: Odbbe, Panc, Pretoasele,Steinest, Val CGhesrexci te ‘asada lor, cone uboxpatice plctesci bogina “aumul mgr” cisbulor, iri a svonelor de ape muneale Populata = ocupi cu pomicura,crejtees wor, rears lamin, miner i mai noa cu trical ul Polirurde din afara antl corpati, fn eral Romine i 2 deslriorsubeaptic osbowt dowel dels nowd spre sud Poul Meldove, cece inveceacS in cui-et cu Pocigal Dobvoges it in ‘nudvestare ak rudi ma dvtanati in perceama Podiubn Gete ‘Pe cupracal acestrJoewi o anime agicule’ - pom i vicar - ce 23a mane cine: rept ume de rome sunt rie de [a Coman, [aq up sau cle dela Nebel, Mixtalar§t (Osnor, canmma puna vestite ant ede din presjna Pesala, Drizailui au‘Dats find bogitia a Sumueren conor de pod, acestea nt bine populate ian rate, bicsunle popelae tansmase ds generapiem genera casi lependele = povereIcalneior “wt fot sites atraci- alitun de vin, rachnui on prepanie eiaronomice cadipenle - ca i chemin, cizera cal eare + avutsanca de 2k cunoase. x 3 neofita mu le poate vets ‘itoralal Miri Negre rpreanti an Joc nepeeche si cu o puszici percealitte fine (Cia si Capul Midizpresnts pie i pind intace. ar intenga 2m ete fog sand a chin [aad vom inti o flat nal de 15-20 m ce aapoctete ple cu mtapfin » Platfamma itor ce se plese! ln lings “vier” romneasi are pind depae in arg adancin rede find la ongne © ‘eche campieinvadati de pele mini is ultaa penoaaa 3 Custemard, profuctis agricola « Rouaiaiei. Partea 2a esti 2e mumeyte Bisigan yi precinti ~ prin lscurile sale ‘Sint: Lal Saat Gn spropiere de Srila) Taeal Amara Gane’ Slobozs), Movi Marc, Eats Alba pres ma sins apicol c Raich (anlinrenaplor ie ocopan tsps). Campi de Vest ete o aid soni agicoli umportanl; es i a lnmtele fxate de Valea Scumpuls ees Tira ‘Clima, Unmne 2 plac in cen Eurase pe de o pte pa ref su ye de lt pate, Romina aye wr: clams tempera fist ib ‘mastlor de ser ned dine Atfsnic, 1 maclor de ser wsat continental, rovennd dn racial connsantulu, at gi de 2er mediteaneas ce tine incre ond. Ramus deci vm clit coetnennl~mndert en anf locas inhenpte de forme da felef qj succesnmen ‘sptupaidor Tose acter sporee cowes i stacule peut, dvecificind in aceli ap faconi watwah de cn ¢ fatanent sporwile pachite. stvatile Jocsncdlr 9, vin timalrind rez slimenta, cu eceptonale ait “Tvoarde ql fcurle, Iouele minstale, sate n muni de pete 2000, ule find true, ‘unt cunoscute si aprecite de peste 2000 de ai Harculane cau Geosein-Bi). Cele mat mae veare Se alt dea hangal Capagioe 5 Subcarpat, ir valowes tespeuticd « aelor + coms a apap = pee 160de seni Tecate di prs sosstd des 119s din sopra Rowan, cele mai si Sind lagucle ‘Raz qi Sinoie Numenc eure sunt peste 3400 dine care 2200 suntustunle; mares majontate‘a Poerin sel de camp i presit att important piscceli ct ide agreent Deosbite nt incl Ge ate fonnte in crcl lace afte in taciele mone Rodos, Tigi, Pang, eer ca q aeare una Lic Regu lac de tary natal Lae Seta a= adpoctt crveral wan ule Color pestis anenor ive admgh oil atficale resins pea ‘Slonficaes plenpakit expec Lorna, Vii, Vrar, Fcnsle, Ving ef ‘Vegetatin zi fauna, impreuti, formesci potentalal biogeomfic. in forma ei acta, ‘eg macs ee lay ocr pein resuecracete le Buopa Centale Za vom ober diene geurate alain ca de ele cae ce Roumeacd piie'4 Oo de spect Dans atesespetuntane sont yds, de ej nare pa sone Capi, de gin Sabeapayt pe sami ma met confrle- mab, bad pil ee a ES ae ee eee ‘prsnne suse ale drilor spec cae geoeren foanna o bop alt clonsicd are pe pee ee ieee apes Cale a ies {Stnl Rondel pune ta ocupd roca 26% din apeatin tools. Sratele ope Su bat scan cur age, nena podgeddr. La mare sbtadae = pe map Sls Sein et apa sp oma pi tei Se rape a ‘ie fron de gett cancers partie oe niet plas eetia. Cpe Sicko g Poked Doors de Sal me 52 Gnoler wepera & ahosepl g arp De Inne cavuilr de ap8 na in specal in Dela Dun ean fre de vere secfice regumilor cu umiditate abundent’ (stuf, papurd, rogoz, salcie si plop efs.).'"* Din punct de vedere ‘ttsic, tebe <& comennimn exctoga i dete loc din fan nce 2 ur ple xe ~ fauiacesureite-on un Specie tr 2 ale ante Ze eu i gre ys vente zone, Fema cirinds peste 3 60) de ech over da cole es posnes emtpene:aamlele teat - Enropa Cea rectonce jp re ~ Europe Résctenl, ipa ch cor, brea fpebssi ce wast ccapioaa dora -Emops de Sad “rum cinegiicl «repent pn wall cal copra ne Revenind Ia zvoare mineraledipuse in spat ral majeritats mn cnt capa i proeate computor Acese resuse sunt cutomte mare pate a cate valeancs Oz - Clima ~ Hlahita 2ona dealulor subcaatice si de pod. mu in ultoal rind in cimeie. Apele amt ligamineale, alcaloe (barbonsats),alcline-frugsoace, clonwate -odice,wohrate, alfro=e, ‘alse. cabomsone, wnicale mdoactve, tema ete. Susie minaale ant ol puta aualae ccusuvele de peste heewe 7 por funlzate in terapa proflacac, cunts recuperate. Pantele madicusle au revent in fonyh sa factor ratwah de cma Sind ablioae att im ‘peparaes tor medcameate pe cae natural cat in ftctenpie fb ada romanen + Valea Bist: (Brogieni, Buca, Ceahli) + Depresines Basalt Giboreni, Onmea, Herein) + TasGeommeni Atrachile tuistice ale aceite! zone suntchele defies _pagerie cascadele, relieful abnpt apele mnerale, rezenafile naturale arhiectura ‘popular’, menumentele force, ceramica $i fesdture populare () Carpstt Meridional: ‘+ Cobaral RuctrBran, Figirai, Valea Oli, Paring, Depecimne Petorani si Hlape Retezahi, Mebadin: Core. Cane Smeame irate parsice canals romana. veigi ceils Torthcath i commer regione coin dae: pay nannal de xcspre: rearzele ds ape mirale fi tamale: varieutea portuli popular. (GD Muntii Banatuui: ce ataz prin ahitctra wadiponali (case din time de Jenn), ort vest arbeologice, fara fa cu element sadice (1) Munti Apuceni: ‘+ Timturle Mopler, Zandi, Beiguh iractile artic cae Wadsionale cu caracior aaic (conciuctt din Bama, ‘accperzul guia); elemente enefoclorice specfice, port popula, je:inui 1 bredercadrulnanoal:vestigi iorice (1) Litoralul Git Nese i Delta Duna ‘+ Vana Veehe, 2Ma Liman Shit, Costin, Issa, Jules, Encl, Moighsl Nalin, Maine, Mil 23.Crism Aracti B) Dn punct de vedere al caracterizitii predominante a potential turistic™puten a llmterie pezagisice (Fundats Braz Simaa, 52): bb ~etmopraficefeldorice( Bogdan Vedi, Vaidect, Let Sibel.) de creatie arse i artizamala (Tiamsaa, Margins Vana, Marga, 5.2): 42 peseineri de interes vanatorese( ca reciere col din zona montani sau det);(©) Dia pont de vedere ltpelui de rurian praticat, aces po i destinati ale rim de sei. odin si ratament: + de cuneastere~cubural, emografic-flcerc, mucise: = sorts, Produsul sau produsele turistice create in mediul rural se adreseaz att turismului ‘organizat cat i eeu autonom (pe cont oropru), iniem gi intemational: de pot dhersifizate SI personalizate, astel ical S& sorespunds exigentelr turghlor domic! de revenirea la ‘Exoarete cviizatel roménest. 112.24, Objective economics - aac turietice Niu ie purse comm in denlwes ums progam ‘urstic unels dine ata repeints sutras ale sctvtinl ecommice din mma repecsra (euaje acumulin de api, nocantale, cual ravigtle, pod, meats tunice ale sicenbr mis -ma mjloni). Ete nonmal 3 fe 392 frucit rani ut domi de 2 ve confimaes onscanusi eutual sa informational pe ewe! posgl a pra ot de aouyh ua ant ced poder rape cleat aeese ace "Tara nose ate sist de ec turisoe, Vous ain aici: bral dela Pore de Fer, podunle de pete Danite Fetezs - Cemavods, Gurgin- Rive, Gingeni- Vad Ot. manele podalut [ni Apolador de Ia Drobets Tuma Sevenn);Iuerinle hicomnrgetice de pe Biya, Lot. dugey, Olt ‘Sue, Prt, Set, Busi: dnaminle tanctnatane (fom - NovacySebe, Trasfigirijan). [Fink decue ect ale obiecive econmseo-ocial: ‘tee de cermct cuptoae devar,caramds eramick femme smc, cme @e wtimmat, ‘utes de ne care pot conbiarelaarea unl forme de turism specilzte, r ngluba aesteesue. 11.2.3 Eehipameate si structuri de prinire in turism rural rominese ee ‘Soucuaile deprive an medial aval pa ~pensiuniursice, cupiaila 10 camer, tofivind 30 lorwi,dascwe 1-4 margaret, = penslunt agreauisece, dasifcare 1-3 uuigaée, funcfioeaz’ ta cain. gospatiiler (Heiness angus o pate 3 almentaei anya cu produce alimantare roarete dn sue op locale ‘Be lings AVIREC in Romina fost realzats oats regen de rusian runt ~ azar is loeitnt oR‘OV - Operaion Villages Roumaines Operas Sacle Rominaga include 14 cae Fi polit de extndere inal 6 Iovate rare, dipuse Travan, Maramarey 31 Nor dal ldo. Rejoaua a ergantzat comers de nearer i locus faniiale cinco 13-20 de sped x fecore leva comporias fn afies cnr apzaist ce ndings de proficnaiee >= practi! se prac ices Ja Jocalnict ocuton) cpontas | neerzaicat Pair 2 reglenent acest gen de acti recent in carl seeder spec jist 2 icoputun proces de ntisgaee 3 buoulor pant grotiom nu nah ral Rotel sector trou ete 2 pj 9 indram xesteiitatve, de 2 presenta cadullegal a 3 {Fis majlane materi (ouos) sae =f peri denvalewes faci rn in jdaale erp 44 Tnfractructura general sau triste’ ‘iain calor proms stor urs al comdnes Dna momen de Sai dh mpien see eee Hee eo eel cl eat ew dervoltues qi extinderea retelelor de autostrin — ce vor permte legitura intre centvele emutitoare de aos seal reps ppt oad -Accestl in zonele rurale poate fi reaizzat prin mfermediul can ferate. care pan cele 1 ann Sacer page bison ska Cenc Saenger cel peg Boban ee ecru act xe nt mare i cis de tap, rape 2ne mu ndeptatepote spar pct sa cd Soupsslr senme envenis(pre example mami cits: LAR TAROM, TARO, Gaiveo ROMAVIA, fel: soporte ieee (Oop, Bisa, Ml Kopaieam Tiara) + Sela 10 spot dese rac "Teste scerten vor contibui In afrmarea producuia tuncic rua vomines: si a crea tar gua ates ips prea 1.3 Priorit leturiamulei rural rominese ‘Tara nose are mai posh de demoltue a tuum in pon nal iar practcaes acetals ete necesad i etzpn acnali. Veniunle walzae din acezts acvitee - uma 2 Couterecini tenor pentu practcares turzmula'™ pon indunerea de locum i comeraalizes producer namrale au antenarea trig 1a actin apacele oni camce™ pot coutrbut ‘Ebsnal a edcare vei deta liza a fea tmereth a ocatertle™ "Confira geoemfic 1 iru noaete of cond ideale wt pau tana propaiv-, i peioada acta eat penis practices sprtarar de ami, constiuindo reali rezervi a poten ‘valores ict Ia send velo, cu at mat mporanti cu citreprennti o poshill swci de venta ‘altars, cae, biz nfnerfta 9 gocpodinn pote fi pus a valoare ix femmen ea set 3ccondi de confart tt penta gizdie (primar) cat pen aimentana publics: de cli de acces i conmnicape clizate. Conserint ci mi in ttm rand. trebme acerdati 9 deosbitl imporanfs ‘promovan producuks tunstc rurd ewe necesti: publicwes unor bultine infornatve,inbinrarea ‘umn ziar Gevise) de roi dite amnli 2 uni catalog la ctndardele emopene. elabaraes wor ‘progam ce meds: resioares unui ofits de informe a dare ‘alt orcne de ce oe rane 2 formares - in cadrd zeit: profeionle - umui corp de experi capabili 2 axorda fatten thick 2 organizarea wnorcursuri de maletingamenaja ji compartment 2 spatilor de prime, regitve i cervre 2 mece (csteing regu de serie 2 mee), claaicae, omoleee Sema de caitte; 2 sdesfezurereawior actuni de insruire niin colose: 2 reatzarea nul sistem informarienal compete (sents opera, Stem de reer 2 iniiereain conportamentl i rdaslecu rng (ommmscae)‘© stables mer cbictve preci gijudicasegalonaten timp, cx mplicaea mi acti 2 Minster Aseultuns yx Almenatie, acrid Pubice 3 Asmenjars Tenterile + amcirarea infacmucnait goveale da cae depinde reilizwes ianega economai spae (Quem rea cr api. consis, elecoummiis aerne devi). + ameugiaren wner ferns, pete, gospediri neice model / pilot ca dotae i Greminse # schatign dir ou epecmees aistectats 5 tedinior foals, eotindese [bth Gpizuea sau tansfenl contracglor wane ia medial rac. + Hovifaares, nontanerea jf valoyfcaras reaazeler notice pivot; demvoinees ‘A todemsses calor mboawe iz caval firsic cu accent acl pe direriement ninope, spemestq pacecwes ort © realzarea izremuluid recovi national (or incluerea echipamontior in wu dare Betoncle de recor vieba), in pms Bick grandes Is stoma tesa] do Fezevan a turcamlui mondial -poontar cel raal Organizrea dspecaatelot de exe 41 brourlor de informare- aida: anplasares in stele tesice pe drumeile ce fae ‘urisice azde,mitin de aliments publics tadinonale, fame, pent ete. Moniares indiatouelor peru garai a pliclor cu ila federsiel sau acon dn exe fac rate ‘Avmveluti dedsiicne 3 echpamentana, © uocmirea nei exidewe ¢ pricipaldor eenimente din views saului (cltwale, religoace Yad, pun, iamarace ec), 2 comenerinlr, 2 atzamlor si rapconlor Toca, im vederes recent wor progame ftnutce aufenice ide cei vale = (qeronalzate [Lind in concleraretendintele iveicrae is evoliafricumi in genenl, i a tical rua] in paula, pe plan mondial pe ce © pate, cit 1 evoluna cose roasnefh - cu precaiere ‘Sod refurmel economit in turism -pe de altiparte ce po decpnde cite obra: “ rismal rural « demaratin Romane m Bote condi, cremate c= pot 6 concderste ‘meron’ (de exenplu: onclogwes. czificaen, breetare echpamedtelor, atectrea pede, texdige pens orgmicaa bate mya i newer 2 naa ‘atexapona) = dsflncionaltsile, defientele $i Iacunelecurismuluimesienal sau vise $i supra (riomnlut rural (Je example iapedecpunale lelatve: pes smucinior incitesoreo faibtece defines proce de refs, pepitses phish i fomayonall a personal: slate yecepatte 2 sestonlor cone). epanpectvi se mpuneo strtene diferent wentficind capasiin 3 struct de prime ‘wadiiondle (ategral sau cu confot modem in coea ce prveyte bucitina, sctemal de incare, comalizar, wlam samtre, 52) modeme (cmstute in uaa ant cu fate fcitinle wept tmodeme telefin TV, bai, up sate, filets eft) penta tuncund Intemational, natond §| focal ‘Reaizaea Woden Saco” Waahionae Say Corstalea de Noi Schipamente ve impune asceptarea ei identifcdni unor invesitor, romani sau str, care spun se resurscle neseaare intetines! gi modemizar echpamantoler gi care pot th ace! time, S% asigure o crestere a gradulul de uBizare a cepectitiorturistce (cazare, aimentate pubbios agrement et.) Saf ween ek ef Serre cen Se (usmnainlor ecipamenaler) ete necenr al e resize pregiues populties peura consimal felis toleeceeracioes areas rg poles waaapls eee Sepia ies Sel sain smosfera paniabal a at. ‘Consnnzwes dep Is rapar, 2 cae entoscen In nan, 3 important paeser ‘impulu liber splind Ia verveale twisce tebue =i fe wmues wnor acpi concert, wzind eduapa avid fasted eclogsi ealtural a popolanes ‘Fraps de constenizare va Webi SE SChiMDS 16 G CONCEDRT, Tings rejudecat, <3 edice $i 8 formeze un curent ce opie capanl sé consdere| tursmul rural ca_un producétor de valer, activate complementars.celo| tratiionale $ agricole in primul rénd pent femelle si ten! dn mediu! rural, insirament Ge educate, civlizate si modelare a constinfelor, mocaltate de| Uusurare @ cooperani 3 realzani 02 schimbun de erenenta cy ate stritun|4 ‘Sale nrsice samt acele vere ale commtgilor rurale cave prin special $1 nota lor pariculars- imple cu deocobitacaltate de bane gazie ~ s2 pot consid in pradke trite & In vedorsa includert set zone in netomul intersrional ce mpune 0 crates dierent idowificand capaci si zouctut de primi: wadionale (iéegral za cu cogort modem it oven ce rte uate cstamal de nedlare, canalzare, ical saniare. ja) simodeme {constr ot limit ant. 3 toate faite veg! moderne: telefon, TV. bal. gp canter incre) 4 Fomares precatorilr- din medial roa - pow saiem, va ui schimbe de i concen 24 bring prude, 2 ade i <2 formes i curent de opine fvorall practic aceet indlenacrs 4 Tuaiomal rural webuie considera: producitor de velor, activate complenentard. celor attionle $i egriceleincermon de educaris,chizatie i modelarea cater, modalite deugurre a cooper sire de ‘sunpene acominivoae Schinburi de experiong cu alts zoucne’ napenale zat i | : iCAPITOLUL 12. DIAGNOZA SATULUI ROMANESC IN VEDEREA PROIECTARII PRODUSELOR TURISTICE RURALE & congtonza ca coluia depapiai memenni de crzé acl, din economia romansascd 0 poate repreceta alias agricul cu servic, dn réedul ecectora detsaniece it ‘hod spect mal _Putca reconfirma cd atic ct fomele de organizarecZrora leaders organiart par tepabppa fm aden: realize c& wx proiec acts mecpavateactitae ex :c0p $i falta: ie Contd ca sairiteal acs pretend treed epee Slee ‘ntcparea i safacerea prefab a necectlor consi: (Pde co sete sxc 25 oii pradus nase ih oh fori matali $i ah less foci camoceaofrta pe pele poets. Camas ce nssanndzi cum poate fpresecat m pred: zc ara: puta ealica un excel prods twic real iterant (fla de ce produce nunznce din rarlalromnece~ x concordant ct pote neric anal fi muropic ~ poate imbrica Jorme varie ji imo gama foarte larga de bee & eee Clarificiri conceptuale gi terminologice Tnfaopile pi tele presente steer ne indeptjens Scones ck problems care se 12.1 Pentru cee impune valorifcarea spatialuireralroménese prin intertmedilturicmului? Pent o pate a malisilr citi romney olutindepiiii momen de crici actual o reprint aprculra 3 sevice, iar din indo acesra in med :pecil trical. fa cece cong at cae i propia obquerea de renuate economice din actrate defuism real 2utoate tuunle in propa lor mai, “Tot pena obineres wor terse, pe mia ajptinior, exe bine 2 2e proceés in aod Plat sna, proeions; dei reece acestUnlearea eederuluide spar, produce fori de moc (Cle prezentate aati inci oda. died msi era nevote, ck prin atvties de trim deft in medial rural ~in cata de presatr de servi fie ~ se pun i valeare peoadele de tmp mai pegin oxpate,atdeindave in sctvibtes rodctcs clegent mai pup valide penta smuncileazicole a wlizinar-se sapencrineaga energie 3 comumititlor locale Analza intern i extern a catuluiromnese ~ produ turistic Am reslizat pin ia acet momento imagine de ancamblu ce oncins prods pune in eden cetera ustoandor spect cent oe cansoenanscd reper pode: ‘+ eanraprodsrubregreauts neonates cera corpinia proc) aac tte fe neceinte xe coutuce 8 deezs de umpire, Tuva seit in medi aa cout SSuofsores mes necestin (nite close loca cant tecere et) 3 mer dona (einen mei rcame nite stfcees neves de free a mitwal pacts imo Sey oo ts peu poe ep ee, + “Frodusl sex sent care nngesscanctenctlle ope prod Caric de ‘bok carve a mock ogur de soul sau hme dutch, catamaran ec) ‘Bement mr eprehis magne preduvu inocbatnshass, nseines prorat ‘unctc nual ete frmati din mortal pe exe lee tsa despre prod: cde ‘Spenen intrncors ist de consamaresvacsneor le sadn nl + “Produ! sen seri completa sade ot cers cee fe sax pe lings prod «de buss Saymon, spe minieale romouomie (elon, hs, pants, stucage) ‘puowe, ceric spline (Glare Sas, crt, co ecu oma S03 pl). rem {sfsen cu te cite tot cea ce est ofent aplimesty -potmd valowes proses sensi. Preentaea si divave forme a din vere unguun produ tute romdne seote rider eaten at 2 une concuente iter Gate odaletn-tce ale da diveve ame ae {Bilnoree) of 1a nea exere (BE de progcele rae esos. ‘Dacia st Lawn tonent dat Se neva eaten wet OSU (Ofre Speciale Unie) ete coca! iat i sce mement a 23 stm acest net OUY (Ofte Unce ce Vansare) Despre ce ene ort? ‘OLY derma panicle aranile pe cael pein profiad near fi de a a coucurene, Pera pea arage jim ale: pentu a putea ‘inde cu aioe: svicule oacte ‘Shonce eb oS Se cine de cine prem ns Conunicere calitélor ev ampiea unc ia iarebis de ge: + fen presat aicac de at ana cate? + prepmle acneredlecs unyact pet agi?‘Tunsmnl soserant in fumes catun va 6 cas coma tuisumdun mtuctal: oreamizar 3 Bonar, Apeciem oi ein eral el xgamizt acer va ibe forma clases: Geplacarea de ia un ioe de user: 1a aml, ca miloace dasice de tancpor (sean, ‘ben, apor,;alupi autanobil aoc), concen oferta ras Lame pons) Y prelune plas! sxaidarea corer. 4, Alinierea tal de prep x concordani cu nell de claifiae 2 echipamentelr. comercial producelortstice, %, tanizwes decontior inve pacipani la procea de peste a savior ritice, Y Gojnes fmnmlor uictce cite devina cae 1 cwrespusdl denntelar a ealuilor ‘as ‘innitrl pas in decvloresturcanl itinerant ie med rund poste jaca reaes uror produce nite cu emi ce vor propuce nngtlor 7 ‘Suge onnfatic~ enue a sonnmial robai - citeva fame Acasa la masteni popular (dlr, cojocai, copltot in lem etc. sau dofeni, imaramuegen, vdneen, gotent ae), 1» Pesurmele haduclor (ape a repereIsiducesti ama, spectacle de txt popula, (© Pe wrmele lui Dracla(izitaea vesigicr ce fac titer la Vind Tee; i inneptare in ‘meal ral cara foc de tabird cantece pores in jul focuh, 3), Acesi Ia: Milai Emine:ca, George Enesen, Cprian Porumbescn, Past Israti cau alte penmaitn dectntivoae sou sito ‘Programele ruvece vor 38 muse exredve vor prea puncte de anacie a apece ines eu peace din omc parcae we tor combs in wis mare le we one, achat su caoatin. Consicarsunl fide smacuive icaele su tweele ce vor cupinde:parc recon nana, 1 Grumeit zone morene, ‘eealade, ae seoloece 1 cilitort eu ciacul canoe, barca dece mucu pute Toate sunt produce tuisice cae oe bucuri de o ceree din ce i ce mai mare in lumen Ti alt prods nist itinerant medial real i msi aes in 2om coliari, sibmeatand i smontara 2 putea fi cel pane autoveicule de teen (34) sau mobeiclee pe umn foreere, ‘macadan san pun amnajat, Acerti categaie ar puter anche % produele ciclounstice ‘Aprgcinm itn itnrant ne devcebute pliant peutu petaton ct a penta {inceeace ne pavejte importante sunt implicate relevante penta actatata rustic, Aci Apres on oa 2 Se congent do sciermen: (9st portal caltins fs de vel etic / nivel pre ete sie Sorell ecient anetec ete pa @ une presi decaltne cea couparss cu celorals pestten incl in diner ‘Bmmreter a: chal ave ou bears palo (¢° consarteri unor sone diene, cameni ders ebicen a tapi diver: compari ocinlitin din dverse2one primum curecepsvitate a surectilr sale ‘Pest sicgnere 2 inouajaren rennin tinerntorguissoms a precstor vr ane cout de secesites ralizira unor matenale, cee vor consi insupert st maloc de promovar onextanv de gana: calendar al maniictitior di hamea candid, gidur, hdr, monograi. plinte, caalease. DMaterulele informative vor f realist i inka englecs, ancers, germmna a chi jponeci vor cuprnde oblgntoma date dese: cit de acces mjloace de tasport, lon istance, puncte de ‘afore, ghaa russia disperse cone de ezarva, restaurant cu specie et ‘Conceparea pf derlarea promamelor nace tinavaie (paras, cmmiereanate 2am neo gantzate) Yr tobi tt cont deintereulctral, inte, tbc al core rac lal rnd de necechata dea cater ccopul ewoagte de acu sf OaMeMt Net. in acest op produsele tuistceceate vor Inotea 23 aibé fle un canner pecializat pom wa sum segment de tui ie vor ave un caractr geuaal cae v2 tex interenl pena produce Speselaate care fe conecrdant cu potengalel teiste natin ph mop sommes poste brie forme vanaf de sm io gan oate Ingi de conceitAf 7% rept st Td alps pp gh nls aT Productiva categorti {mai pup valde pentru mance agricole si utilizind superior intreaga Eile ta aR it~ ig i ipl de “xmeseon” aero + Progamae wie webu habe mae expres, precanind pcte de arate gf axpete nadie suspectes ce son prcrsecarece Yr contin b 9S moe al net vont som. ac sa eon + Orsonzai de once nan: spre in md cu ou component Sherer earean nang dros cep eatin acts oe desgoaré + Sica am rial once ebae 2 fe rants prim prone celer “7B” — ‘produ proal osian lana de dria promoware personae emits fice Droit mod poralar pon fcce snd e jt Pripune a re ces pe Pains Foon asap tetioe mer sh Managomenal de protect poae falc ea find on proces de lacare gf adminirae a Sarin rectazelor. in vedere ager ier obit de camumcare& pregrecuh Or reculatelrvesrate + Precoares sub vert fore 7 unghin a produ rete romnse coats eid br cand comantpr nario rol tnportnt W jock rgrecnantt adnicratit judgne 3 locale, rareconanes orgazapior nepmernamensle, rofzoi, doctor $i {eterna pref actor cola sectalge @ ant ata 4 Brodaie urznee crete it hamex sama remaneze vor ineerca ‘pecans cuit ment de ROA eer Ve i erate” gONA Gre Na 7H Imterecl prn produce seciaisate Fy FEBS acta de atoovalore (Ce rebuie fut pantravalorifcareaprofesonist a pau nal? (Geer ec lege eae ee eioomeatie? Care sant benefice practic iceman ual? Toke eee pete tt ple tere cr eno ire Gua course’ inlunte medal extem iat-o malin” Tncomed pene Sualiea’ postin ders > remiss al ronsnwec? 7 Dece considera ci tnamal ral dn yar nearta pote 8 subiectal management de oiec? (Gam 25 organiza m produ fisti iinerat penta um grup de stdeni vet exopeni? °CAPITOLUL 13. POLITIC! $1 MODELE DE VALORIFICARE TURISTICA A MEDIUL RURAL ——— Dupe vet sia asc opto ek + cameagteedtova dn politcil de stmalareaacenitiier nace in medial ral: & ailacare w paca fi police coe cera promenata in second Icrar al ism ral pce palitcd mebniese promevate in domenial formirit profcionele si a preset managerial ‘ rengh od spectcati care sunt positile poltici in domeriul cercetiit, romovinit $i ‘onl 4 decopent cata posite’ de valorficare a sparali ral reménece prox intrmedil ‘oso 4 constaa cig inurl rral cei sucecu, novice activate rin amen: ° cancayte mm model de peeudo-holdms pon cai ws como rae fered alk tek cmaoara ie eeaies ar ack ane eee contmaitate- in actuals form de exprmare ~ de peste 6 deen -2 dervolit commun iar pain Sealer ceskie s erites ceeeeieh la alates geet aaa ee Sine gut io zon au a erte bogati prin leur sa cet i coe la rndal lr suntbogas. 1B Pobtieiprivind aciitateseuristicd rural ‘in pra noun seanle 4 bineticarie svete: acta au fst wea ia mai ame rindi, runner: repeat stl de Reocpan 2 spat abu dae! 990 C2 ote frescl wu apt sae de crgancme nepwemanenta specalinte GRDN, ARAANTREC, OVE. 33), i Conconiten!o sere de exponent ale aimnicoaiel cemmale QMitend Tuam, Ministend Amcdrusi Maerl Tineerl i Sportla, Masten] Edncap i Cercetra, 2), iciute de cerceen (ictrund de Cerceare penat Tusa It de Geografie Tacuund de Econouie ‘Agra, Cenmul de Informe a Document Bsonomic3 Bucweya ja) ai fori amt reepave ls PMeoopine dexoian! rae i implicr evel ranean nual, Aceata!efeecoanes + ere Senton de stimint les, pos-iced, umveriar di rewaus de sat a petculza, Fenda 9 ‘Social prescupte de counsitoesruall de Vito sh fauuod wnanar speciality peat, ‘estan beneficin acese fone de ian cence runs nual dept razz visor ‘Aeatta iret ese compet: - find ma ieftin deci cel asic, “fivevizes emda stn, “ese cchambl de valon side produce‘Produ tactic rial ete contemplatv, ofr poibitates peteceni vacamsi in loci cit sai Hnigot p mepate,oftmnd acum ie cecal srmitr cole al ser"! 6 on foal ae iensime impala “tecanelr per ecute la ara Din uact de vedere socio-economic, uc nmi + of nei mosvati locutorlor Imai satu si iedite posibiiti de valonfica a reducer sath: (+ suienese popula, mai puin coups infer servicio, *cenrbue I fares popup tisre in 2onele rie 1344 Politic quvernamentale in spriinul dezvotiii turism rural ‘lime implica suveramenale in gin] acetal omens zu ft in amd 1973 cin prin Onda! Minimal Taremnlia a 744 erm dacnate “sate unuzne” 1 loca muale,wteaor ‘gum sector creccind ls 14. Ordinal saz merionat prob carl de orgaizare, fancionare gt [dbus actin Unneac spolinfercierea car runlor stn inocu parieulare (1573) sf acondnes ei dispense -pacial satelor: Leet, Sibi), Cin i Murighol. Deg in aeste condi ‘bu oa put apica qi espenmena cad cxamuctonc furcponal - in prachcd emaltznd male ‘ncarveniente ix ceeace piven amenajzen jl omelogae: gozpodsnior, explostyea tuicoci ropiu- ‘zea spronzoures, coordomaea, fanful ee fom acest moment poste fi cosadent stata ‘precupinlor admint-ranel centrale pera devoltzea actvititlortustice in medi ral emine-c Dips 1990, peu tual unl 2 fost elboatt Ondomna Guvemamestala 66224081994 mat spot Leges 1451.12 1994 cae acord o cane de feclitn pera devolaren Sbtsmuls de trian ral in zou sentund, Dells Danis i oral Mins Negee™ Necomeatind realtinle modulus real prin indvidualiowea niveurlr de casificwe ay Peciies-elpamida (ich | pei | Sema tris) yt 6 medica 9 ‘omoldsie, pastind ica damerela tadinonale: vor fi perfecpon'e peroanele umpcate in aettahle de agama ji conaicere prin own de pregatve a petecnonze Pevonahl eqponio Gzisla) i anfioion! mee ‘rece a emi de mesioxt. Tbe incl aml de p95 de en dr sles de {matin duh, wocenlevobnv w Binet mu epee caine ele wma Peat segues scent Sceorachu exte inst sce loa “teri ogi’ (s aan tote sctrtile ca sun cand wn pr gin, panne acl celal) In cea ce vee SSodemicile gi ndiouea conor, sceseopenpun ete Une 3 erie in ele ua ne conau posble Esisth dud elemone coe mi mebuie xi fe alowed vic 0 forms mdial 3k _pevonalistee gins sokos fx cava niche Acta de teat pn fale pe camel Eeneeari spt 0 ond fort de “clonic” twa Goloeifad 5c pe Vint Go ale {puna inbuaitiond copacinea de mc ct pe gem es mail experimental) — ‘ancchinbunle de tere une pleiate de sec coucte ls set Gece resin cee tal Sanosllat ‘Pitecs fim ci & acet demers de valance scat pri tin se va ficerca o conse a conbrtui a pogeiu x nadia j memes Aeatta hut tail ete ‘vad govpedm #imctlap ce de mic dct GesesccS Ww nse de Scone) el wes Jape pron riot chp dope zat incae gee, ate cuprsbee ower Gola pet 3 crest als ee canes of ae can ee 0 la tad, ed seh ce ‘Sextet tam pal decom ta bles pes carjenel ca acl: normal fe ie Depisues numer tide eimplnve poate & fic slciind clor nea recunsnis Inne stnile sanicle exe tebe =i Se inbunitiot abort. Sug-tle ‘ede me vor pkaate penta fi uliae i ator Ee indat cape cuscen sceste casSe concent spr ne angus protlene cane ete ol ma wor de nealat up depen ‘pei el eo epeapnenco 8 sget pe a dps mre i 3 Pp cad commer implicate in acti denim al smi cath ascii, a in cad petulr sau frulor vr f st ede comer oii btn domes de civ, cele une recat cy, cel mai fun calecth ef puting tominaca. oma inn “echpe /fornana aruba, oe. Acese rconpece ‘ar stuala compelya 3 ot cenduce I perfrnantt pn emlsga dean pena pretres wor sev funsace de cite Novaes: paceteeats | omovies sealttlar ponave t= coudue Ia cootunses ta {rae peau suck pec saree oft, Unmaea ext realzaea dena ives de nl decade uc, redescepren loon sa Gobiniiea depot som extn calor ee befor civ in ete coe, “oueacese sunt eazae ei cami anfriot) penta coment aspen / mi), sivmi a donnds- succor acne pivitce Got Gn ung ie. Suet Sigal ‘Ssbee ing i done ade fc entice pen couperane ohabinro x 13.2 Seenariu al valrficiii patie rural pris turism Conform pecikitilor; “sconarinl este un ensamblu format de descrerea sei situa sitoore 7 a modulai coorent 1 care evlucaci eveninenade pono a rece dele maree acuals la xa proposes Fe es Seca eee ei see actorilr (1) evenimentlor (2), prebabittile (3), strateiei @). ‘+ Seeuarial nocen va & postal seakaskl i de dort somthin sematilor da sefenori Acfl vom fea vitor dont 91 vom seven normatv spe present, denticind ‘nue cotebus hn pan ca taunle f evluene os cn dons 13.21. Actor terion din spon reral ‘a protien cn rr nla deonbit de gota ons n prtada aml aor Aven in vines nash, ant ‘© detntnrii de echipamente eazésle sma prpretaii canerelr de incvit, fermelor si pasialor proprietan unitislor de alimntane public; dopinori de majloace de trarport, Instalai tence popula dere tc ‘+ valorfcaroit wocimile depinionlor, rgmizatot de mnuifetint cunual - sstce, orzaniston proavelr turshce et + aninatorit invsiton/pofecn, eleistudensghick prog, alte prsealits lose et. Aconlor le ren sarcind importante: ‘realizes condpilor de” breveare, omologwe si Inenjiee 2 -pecalistlor si echipameneor, 4 constture Is nivel zanal 2 mar ssociai ou mii criveGigent economic) care 34 ‘oordonene dentares senor nmstice ‘realizes inverters echizamentlor si cbiecivelor tustce. 2 evenimenalor ‘caltwal -aristice,relizioae, de erice ath maturi ca relevant in actritatea furcicd 3 + pregitines:perconluh penta puncl de infermare a ghisilr animator © Teaimres de puncte deinfonmare runt, ig tree, mareae et © conectaeals o ea miionli i intematonl’ de infrmare ezarvae11322, Uiizareaevenimentelor lumi rural in tures Evesimentle (tare on snag care se poste produce su mi) pat cbimate (aie) 3 deocebite Dia cs clon oigmaite eames + parciprea i ital vie amd (omnes di fees si apical + pariparea ix vig spiral a cari (lube rebgiace, spectacle, sexier, smn, benim ee) ricipaca la eibitorile de orice nana comuniigl rrale farina eenttentler devebie ar peated. ‘+ mexcareasilelor de natere (ale exzdelr, ewig, cela implica in aivitatea served) + tapur. armaroace. ctl. proces région: mar itor Tae sau relic + foramen acronomies Br achittee tried evenimonilejoact wn rol icant daiortd gener Gi il de anintri, moment, locur, imapini, personales: Prin acecea ce memorcasé $1 28 acthewa momen farorabile maginea product maiz. « precio sie zene geopafice, concinand- einnisraper important apne promorionale Yolutars. ‘Mul pecs aneditas ideea cenit de evenimerte ~atmci ind ma exist evenimente couscrae ~ cave machari aminivea sajunili, creaci tdi. iturd monotnia, aponie Drestaterl de tnt ¢ femal la commicuea, ee Roll importaua probability in cadrul unuiseenariu Probabiinyle, tn accepiunes nosstt se continie fe variate ak: producer um smunit ceveniment cau2 alu adept une clu smu a alteia rezavini wei tani t= Sunt neceare afi ‘Suite uate calcul, pena putes of satisfy eplinengtox sop Insp rua ‘ot in cadn unlsims robablitinlr = stueres romnocues prinnd valonficaes poplor strate perl (ez, ina, juctrapon pret /eaite,cenon, extasezan ee): + cantons: dflrentars cormmantle (dtses produslor eeitce romney de cela Sn ‘mieiond EUROGITES i EUROTER, pin mentineres arsctensaclor ole percorlcensd~ pe deo pute: pure in valoare 2 cpeciicitistSeivl zmne, pen diversiiare oferta ‘runleromsners) ‘Sates tbl corimentle gi min wtinnd vind altematvelrstitegie de derolta, ‘Mapes gconcennats 1324, Concretizare a unui posbil senari al twismaiai rominese Contismare 2 celorpreestate pn acum, gindimci 0 modalinte de orgmizare i practice 2 ‘usmle rua in fan noah arf posinla cx parergeea umtoarlretpe: 1) Realises condirior procicént rwismuli rua inx-un st, Sok-o comm’, 20x Julep obgneresheentlor st breveteler de tnsm, constures unl och au 2 w= sroomeiale 2) Concreecarea prodesulut rarisic rwal (jnventanere, mslogarea 3 clicas ui ‘mir minim de jpi/echipamente Ge cxzre:idenfficaea posbitigler de savare 2 ‘mesa; constaures, punees in valowe, amanaarea ner echpamenivinstalsi agemet tadtonle, semaliares qi tiizwe: taaelor i echpamenteler et) cbolsa unto 3) Conceperea oferei si disribuiven i citre poventaliicems: ix code acocelos ia snbel maponal inchderes in cfeta genenla reaizaea wei ceanale de reavai, ‘consctuta acess a un seem ntersonal 4) Inouirea 92 proginea in pormanents + gaoieler, decerennior (opts hin, ‘nformton etc), anmstonlor 13 celor ce decfaar acuta conere cu ces de em fn spinal de 2 bune gazde si de 2 area tm couportanent Svoraal practical fasta 5) Ffecmaven de msi, inlicstowe, Lx plant, te mareriale wile ovienaiifwigior {ingonacalibtes implica in acts deturca ra Doersifeareaservicilr astce i idicavea cali acestor; stnnea wn et de ‘erica minum obligatora side un stunt nivel ait ca un critrin de clasficare a scar sie Moderizares doviilor ia speilor adacenteactiviilor write (pac, sto de ‘baaink autocervice ungzzine de). 9) Realzarea de programe owrisce conpetitve 2it pans pat intern, citi pentru cea SS i rene aig me ere inet 9) Inicio unor criti pintfice de recrutar,sdlctonare formate i pafeciomarea ‘ucror lerdtrlor din tarsmal rural. cast Speciale peru meciton ft anasto Femuep pevhcpomre ont ‘Transpunerea in realitte a seenariului prezantat este posiili, inci practica va ofei 2 rein sr copes percae Uoicmiel de gee cc opine Recirnoee Cain131. Modelul de organizare a unui ‘holding isi” rural ‘La sail zociset de turism rus locale vor 8 orgmizate st conde nformare, 0 agente 4 nriom teipaperatowe, 1 dispecerat de casare. Toste sviod surcaa spent 7 patna = GesfSgaa activites in acess clave sa incipere, fie i de dimensisnen foam tisice Sooke 4a comumtatea nuali vor § cute ix ccopul sacfieri nevoilr locutorilr gi pentru scirinten Srna Brute ator de pacar: flricd de prelucrre alae ts, Sra, {St santa); leborarr de carmangers; ater de crotorie 7 paldone - cwrtitone leper. Ce Acero es ne rhe ae Sot oe reed es Sincne), awlir oro (comarialzare Hine foo si ccete video deveopare filme, studio costume ‘poplar per oraltes te 23 ‘Seva amen -impreuni cu cadile didactice, lei i student din ocalint, abe peroane ‘alent Sacre doreceimplisaren- um cnr culurl (cian etal nde se vorrei: salt de specacole, sane loca. sedhul ansamblunlr foldorice (eat si tai populae), ‘eda dverelorformapi uzcal (arf. fafa, cor - de Incxz Is c=). Sub for grafic poten poewlo-bolding anche rualare umsitozes india: Sma 1 1 sn [ove frente = SE SL = =|] a a aa a TT TT [asec] [aww | START] ae) SCHEMA MEL/DO-DLDNGLLUNALRAL eMC com enor atte pt npn in ences cuneate de ss nated ist “Fn dis In nena Ssaor tor cote msl orc de 6 eee oe eee con coun verbal + se premoor avin deta, 1 ie Rrnsorior de prodceslnente pmo su eal candace comeing pose + pests desens pera sein, Fett de servic conerca gene u rei + foeek aera oe cienla me eerie 2s oni dele open oe pore cerca pois Rese ropes ‘Dan problem it emer celnzt Ge nas tarp dea ores aan. dno fem de cri nn pn nn aed enon sens tise ab Ce sre pone, fSpers some pu fomels de itn (le cu se S88 Seca Sr males ep deta ete) ptt de peg te et pw Sed teen a eeepape eters Team in cae im 2ond vem tian, ceva corven zuprs unai ile cid pot alate ‘inte Ip atelire Atm cind mesteruml pez interes s¢ pot crea produc tuisice de Sar sittoae - bee paitu depnderes meveyugwicr populae, ivagara daecunler ‘opulte sein Is diverse setramente musicale pole te. 4 Tn decontres chelilir ocazcnate de un atl de prod: turctic,fibicat de peude Tbolding sites, agen de tem fic enone ttcr pretreat, La adle Jor smu pont remezeniant prezent la fecare maniectone, reaizeazi conacte co ‘retaton (bine, fibrici de produce lente, plitene,coitone, anambla foldaric si (Sela) pefectienea vegies contr Ghee “nepuanzan- pst - Fcue conmmiste - cost niala va nebui ize spiduscd dea pe in vloue ‘vale ce pr prcoualiza produc] suc rural din 2onarepectvi ace ict in ecae localnte st ence o x-ac8 Oferta Specials Unies (OSU) ‘Malitations OSC ~ ner ve conn la dherificares prodksalr trite rrde romney crite la realizar une ofete generale ina-olngspalet decal la nivel zona, promncial ima Sle: maponal Pan aces cites propunan se poste considera of ete fechas afl poms ek volun produ tustic ral cse!ndard i wmeszi oa doua eapi cea a trim inerant4+ Exes on aero pice lela coisa promoter tions pei a ovina ee & Eve absolut oscar a ce reales analize etait pero valores poterialulé ewitic anal anepiclantel zonal pe locals 4% Practica urcted a consented tance rue deplasec’ nn-2 zon sau aa pour soviet de ‘ead. ct pours desfaurarea unei aca plécus, reeeneraerit-in pla petologi. peru _tzfacreauniorholly-ns sau anor rebut cure w % intrebari de autoevaluare (Cae este ami ce poste f considertinceputul epocit moderne 2 turism wal rine? ‘Bes preciza cae ee ro politllor de stale acttanertarsice inmmedil ral? (Ceunplis polinale i omen fomira profeonale a manaesrle’ (Ca cede cSece rll once in devltaea anttilor de tava nwa din gra oz?CAPITOLUL 14. POSIBILE TRANSFORMARI PRODUSE DE INTRODUCEREA ACTIVITATILOR TURISTICE IN. MEDIUL RURAL ROMANESC GE cen i Sp std cp Aclarfeat de ce develterca eehttilor nrstce naale conic la irgrea sferet circuit ‘de valorilor lr are saul pari Fh cum acts din sora eisai raal crag in decoltve gi cle sctoare conve cou ‘hacen, pro fecal lr madtpicaor ‘congtieniea fon devoltarea nvizmalul ral sia coud naional implicit. ve conn la ‘raptors qporuld acct act la Bolas de pl a Romina ‘lacs de es morwatajoacd.un rel important sucineaa wir aceite, acini ctu Incluch in domental rca, dscoper care este mportanta legit dare motivate! aspraiei ‘nwa bi logurcuinjormagit despre efetle generate de iroducersa zanuirominese x ‘veulana mri vaionall gt nternrional oe ee ee eel iter cla concetale $f trminobogie ‘Desoltues actitilornictce fa sand mines: comemporn v2 conb indizcusbi fa ‘nginea sere iret de talonler Ia eae ace:ta paricip. Preducle trices chub din fe ‘oust incopte de qreulaga trisicd sirens 2e vor mega “comerulut vib, afuciniaei a eect sod cantabui [sfrmmres rodusaha intern ut 14. Considerati generale ‘Eee comeceut in xd prstasilor trite din fer wisi iternsional- dat find ck sctvistes de prdacie g cmvims ete fue pe tanta Gt epee Beare nee intemstionsle gropeaci cicalatia peroaneler i calteea lar de consumated qi au cxcalaia servicios i cline devalon. Ace, saci / produal iste ext “fa” de pote tebe everton efeaite, repost Roms ~ im anti noars, unde weloc como Aces va finn vents i vanti ople cu valores prepa: furtce vindite, Volume valsne a (Grea find izepitat att pena fine impartabare cit 3 pentruceleexpottoare in bala de lip, ead balantes mie (Gecerateral imac, veins i ofitwilr noaste ete ni misfire cae mimic ‘muse valowe. Toemm de aces fol tebue cindit pin isms consumateruli ace care deine jz bose sce bei cae 2 tumfoni im cheloielh incasi veninrt profi, efeceSinitopa bell cigar negeemametie wecouik rtsionl, Missed Teceie ‘Tom in wr eile de ceetare ib yoke (prea de ote rad cl ‘spenior in mod special). Active conomice din twist nal pot sven mle sani pe lig desl ‘Qizabile 2 satuhut rominesx sa pe cea 2 creyeni econouico-sociale pe acest tentorm.* Aceacta va ccodue la sores spor acel arporane ua a ities tafale™ la prod te St, i echtrven tal comercial de plan. Pall cx sheniines imgina Romie Inne are eves teria cae recess min de on [pares fmelor inns scialt-econouicia jeinr nae fee anton deta + emcipoes fame dela ot > abe coeend ctaetile Sire eel Sarpineres fcr econoace + sculer de tam ete impos de relat fh Se aieatae(Eansportnle i tdecommnicatle, apicuhura, mia induce etc) ‘oes apes in mod fez poats demumizea de fect umiuplicater 7 ete configuat i ira m1, ‘Efecal mutiplcator a actiitigerturtice ae "Fo ache direct adn sector farvnc conmbuind ln crejtaes: a © aetrei de afacen, * aproducsct pan acratates desu de restate de serv nurchice i complamentare: P wna indirect- asupra donmenilor cae isi adue contrvatia bx ‘> dots ecapammnelor a intalapilor cu destaate tcc sauconens, (> produceres mor bum de lag consum anizate in j dup tmpal vacaeler, ‘Simaniewes santnle, ( conceres momentelar plicute prin seni, ‘Dreslzaes mer pctun de cutoane jl amabalite, et fn slr specteler presenta eft mminplicatoraenonesci i aaupr oNGevten cinenctanlor ranealor eepeca incianle, + zmumirus celor angi siremunera din acti trictice sau conaxe Fuicpe de ~ Toul! ona in care se practic turism. + de progaunee nttice cferite de ietsiunesechipaiateler, + de stare vem san exisenta unr atti fursice contin on periodic, csi mping Gretaoni) sunt seaje im scounigle Merstve pecenate secowier oot permanentey Le — Conamas | [ones amas Travatie |) _Caluicns grate Niessen simentars |] Sipunurisicosmetce ———— Ta] ae =) =) ee Figura nr. 7 Efecel maiplcetor al ecvittilr de curio ‘Eee lene de ingles ci desfiguarea actitigio trsticein-o amume anc stage o aie ‘mplicai cae mu sunt mumai de naturi econonarl oritatcics nds probleme esate de ‘bun wilizare a renncelr local, a celor so=podiest. imines pi smenajzes deter necesare, ‘+ mengneres mei imgin frvonbile, a propru sil Sew, localitgi si a peccanelor implica twicm om malts maipann. ‘Tn cele di uns rub o forms sau alta toa amen cyte mu pled, fncpe de dimes hnegass cu care nec in compete. Land in calcul ous flocoie 2 devel consderim (clans bine ete “Sinai eee cage” ‘Vi propun door din considarentedidacice, i reexaminsnicu stents figura de wai a, pn ‘eternal cies sm insert o schematone * aulplalr lasines Stave ie sctmatigle eects eersoae & efece mninplctoare ‘Daci ves lege alestons ux examplu de activtte tris pe care oi: placa int-o oni ccmoseutl, puna dervolt, vep consata cu uri ci taisuml poste relansa economic areape (ce areal eae inane minin un dine wmitoarle corm: depune de pation fancbe mam, = ee popult cx coment hemi, recep, cnimaginaie, ns i indataritors 2 eae in propaes atereler de cocule + sedoreze iene dn impe.‘Binsigeles cf nmzescmaistv ami mutor sring parestejacele de ew iarcel sani valers egal ce rerenenatdevecucele mane Din cals precantia ain ncent 3 aidangs ci icons acconnin’ 3 acitigler da nia ‘consti in detemumves inacinlr obemnte pentru sume imvectte @ obgueres de prof, in oncae inte Leal acestra (cares, ublichraniport. agvement ete) Tarpe de alt parte an Fa pip ohana repe ores hg armored comexe i adacente, prin fee lr mifpicstor 114.2 Evaluareaefetelor ecmomico-ocale Lanczea sul turstis romine:e pe piaja mondial va 6 acecintS micuilor de lared ech a tnt acre fai de mea exeroarh concertindu-ceeforwilor de acigurare 2 wai late de prodice trtice competive indie, cu profinds oti de persnalita ‘Actumile propuse afi alize,penta a supa lini pe pata mondial a tsa pra dia gra noast, ver contibui fect la spore: numnirai de hit srl ce vor vazie Romina i seelag tump vom contita o modfeae mpertnt’ i emt smigtlor ti, a seul eters pcan clor exe vor clon in mod orpanz ‘Roost spec ta 4 sieumt de exten: reteles de texan 2 tuizumld nval omnes sscordti pron Infernet la cea 2 EUROGILES, de ezens celer et eeletunchce ruse ANTREC, (OVR.FRDM ca ide coborinle cu ACR 9 alte zociai sutemobiicice curopene ‘Un mumar cent de ng vor connnua £3 cilstoreace pe cont prop (necontracal ix acez gen de tuncn ta i init prim materalele publictae puce b diponie, hin rutere Punctele de informe tuted sate, agente de turem rural j reg si:tenul de semsalion L421. Efcte drecte dn wmétert an, mumiralturigilor sri va spor considrabil apreciinds-se le nivel enue 2010 un mar apreximars de 30 O09 nurs un seur medin de 6 ile sium numer de ae- ‘ear enopese, ale organicme sau zocish, peinvear pizi exten, ‘+ eames condiler pau lancaea 9 dezvokorea tuncmma de fectvalun, congese i ‘euniun in medial rural pe tome ale rural: + womevarestunsmal de vastowe a peut 4 exter gradu de confor al echipamentelor tistie, ce poate estima ci in primal deceni al Thleniia tet (2000 - 2010) feces 0 chcalye mxisica de procimaty 1 aubion twiya <0 ‘gual cue dmencume 2 cejuniui media vaind ive 4-7zle, mamumir de 4- 6malicane ale-tunst Ded sts deones neat commas easton = smactler, 2 Sesrcsilor aplinenea sagrenentuln si Gvertimentiui incon de = servic de balasolegie,© sateen, © oenersie i aeupanca 2 daw smcnisotence 2preciem reizaea us vol de inca amnle cuprins ne 120/200 miloane Euro 14.22, Etcte indirect Cal eins de recent ahs vor con I crepes Snore fk Se gs eis Want eles at eck eens is tates boom ees Sih pnlr ropes cover soace un emit minir devon ans ees ease Seve + Eons up in smn noite toe steer mpd Gece © cece =e ‘Se a peste 1S minor deen sis. Ces Sarees valores or Siagels per! wlion EURO ‘el ln sch ml a a oa nn sete: stip sb lp a Rants arn nooo seeps tid ep ks cect ed atone wats 98 cts ee fen peel OO sath erase ana a eg eae oat +s scesor sepa nnd elect slestr sl sper acts. Seer tesla poste So eas taser tneneqie pkerir apes panes mere Seoeeneee see’ Perms 3 poe denice fama istic pe deo pate 3 itemsficn comand go anemia, reath oo ievolure sport 0 vor mepios series 7 mal Sia de campers lero r ral r vor esis efor pepo aloe 9 fede ober pope, prevan @ peu ersicaes gua act Goce Sahat “Desolarsa actitelor de rrim fx madd yr vor cont Ta area onerilr fv saree seer la modvarea ix specal a populate feminine penta aparaiipa le acti (de avian, creareade nai locai de mune att dec - in fora producer gt icetupe de sarietinotstoe ci i mare prin fecal mulipliatoreupraramaror cone ‘Lind in clea muir percoanlorecupat in atvittea titi la 1000 acon la mia zest pn nl eas le ean vel cei hi cul as1143. Efecte relational determinate de pracicare turicmulain medial ural Jntoduoeresactitindar urstice fn madiul nmal rominese v2 condce In efecte deosbite piving lepine ce se vor realza inte cade situ: seb rortuilr pevind modu de recare 2 talon qi aveluls de tai dive cat dot puticpann Ia zeal de turim giarea mor ‘Bodaliin ci de resolve 2 sinatilor indie. cousincaes st schimburle de ide, spain mor ‘ela ce esis ine pretator (gaaditmafitnon) s beneic uistoaspee); 32. 14.3, Comunicarea si importania a Cole mai impotante efecte relagonale care vor marca perccuatines smu su sonet fuistice vor fi exe realzate prin intemediul commicini malticciplinare. Date find efele ‘zuzahle ca A maapile pe cae commcaea le prodace, ete deremarcat necentaea dian me ‘muna pte 2 Ini produc tice nal ramanese (Comumicaes de orice mata ee inrepmsd cau sprint de commires vebaa i conver, “preci fn concen dines fa prim fico lansiri opr pale maa, german | Pancofona = angle, dav find relaile exisene,caapingele de loa, mierecle de ‘nen cil udterea uncia dn libile vitorlr tig bvgdndnnul de toate graiele Pest acest sondern wie selces Ge cura de litt cre cu ale paconsl uct de afbrae aueceriae tuted Ete aeeat ac eliza cu See! lec o bund comnmicare eli nonverbal reverbeezl create a imginor (amc, och fr, opiate, peje): Sates pit mods ub fs negra smoudalewea penn Segume de cnuns0 snail, asec - ter -oua de sce rode; mira reemecue is nel planers Desjeuversle ‘uamal gcommnicars cond, dp cam fet vest de fp oe ewe ou apa pra ‘ene, a inerapioaliorea pagel 9 conceit I Vara pat lapses de a ‘Bhan’ deminna ive mondial spaces tance esr conta pe pins eed et se res de uae de date, 3 capers testicals pe sinesmucra arco sce) + echpamne demiacommcane ‘temagioualizaea serviciler sfandarde mondiale de cabtse™. ‘Toate co rezetat ai ou ebuieizaite deo bust lgiturd Inne funiza- benicar bn code pete mondiale, eric decaitate le orpanizatanor de vane 3 vase facta tencae 3 ep 14.32, Motivaren amiricailor Serle souie ia coded picpt mendisla, cu condile boast tlmicomstenle Jnficucturs cunt pce in Yaleae de gaze Am putes Lan: ict dees wintoacers 2 Fomor‘ salatinits de simon AconaSas aoerctS lanes sau apelsse dat Sind pl 3 perce Implicte in acevantea tarsich prin echiyament cele apain(i im ca in buns pate locus eiSng) amt ma mut edt ise simple exne(cuvnt coe in pus nici ma provne din irvoale lib reasnel ‘Mai mt e impune realizes mcr competi i clasfcn chiar a itor, fcge de clits acesora de comunicre, exes ere orzont de canytne pests de sevice. CCompesamertl scestor amfition! vm deteminst in me pate de ierenl connie i de smotvata penru dericures mor achat de tuicm ral “Matieta a fat cfd a “itahatea moblarilor teres ale conde, ie <2 sunt Snniscute sox dobindite,constennizte sax neconsentzate ingle tebuinge fiiolgice au idealuri beac” acon stmlate, motivate jostS un rol important in suctneres unor acti. stim i tradi: Es coumiiue Is realizes i inetneres tam couportanent de inbiowe 9 cad ‘mi colatnitin in sameeren ccopuls prope Tnderulaes ree activitin de prestze servic moivataindplinte umitoale fici: + stimlezzi amftiom, comportamenti acesuia in realzaea unor actiitis eronomice, Infhenind rele simaniectane de condutl, © dieetoneacé aciunile gi manifecrile de conduit, deterinind amitrons)

Você também pode gostar

• Fear: Trump in the White House

  

  No Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (738)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  No Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (4609)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  No Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (231)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  No Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (121)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  No Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (588)
• Yes Please

  

  No Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1891)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  No Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (266)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  No Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (400)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  No Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (838)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  No Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (537)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  No Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (271)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  No Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (5794)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  No Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (2259)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  No Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (344)
• Principles: Life and Work

  

  No Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (599)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  No Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (137)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  No Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (234)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  No Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1090)
• John Adams

  

  No Everand

  John Adams

  David McCullough

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (2409)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  No Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (1712)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  No Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (895)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  No Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  No Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1103)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  No Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (440)
• Wolf Hall: A Novel

  

  No Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (3811)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  No Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (1929)
• The Woman in Cabin 10

  

  No Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (2322)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  No Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (789)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  No Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (104)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  No Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (2102)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  No Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (4200)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  No Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (474)
• The Outsider: A Novel

  

  No Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1839)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  No Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (45)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  No Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (98)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  No Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (73)
• Little Women

  

  No Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (104)
• Brooklyn: A Novel

  

  No Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (1937)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  No Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (792)
• Bad Feminist: Essays

  

  No Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1015)
• Steve Jobs

  

  No Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (806)