Gee ADOXUL MARCHIZULUL DE a PONBORCET LA TEOREMA LUL ARROW - “i Modeote sint preponderent, sintactice, alodtuire fiind de cele mai multe ori anterioard fiziolosiet lors trast, sistemele reale sint preponderent semantice, Sist sint, exist, se autoformeazi si se modifica, au o ist care le-a adus in starea prezenta, Modelarea esto prin d nifie un fapt artificial, violent in timp (modelarea crest copacilor se face. intro zi, cresterea copaoului dureani secol). evolufiei franceze, in timp oe Prana igi etree sal o Conostine emocration, Antoine-Ni- Jala Caritat, marchiz. do Condorcet, a examina indeaproape pogula clectoral a majoritatii, ajungind la conchizit ului- Mare: regula natural si atit de mult utilizata care spune ite voturi, acela sit fie ales* conduce la rntru cazuri simple de aplicare in i) Sistemele sint imprecise (in sens probabilistic, fi |. ES Imprecizia se referd atit la comportarea sistem n_mediul situ, cit’ si la comportarea pe care reugim prezicem mediului gi sistemului, Cauza impreciziei se rel © de o parte Ia bogiijia parametrilor care concur la cit sila mecanismul istorice si cele concrete sursele date) impiedic’ deseifrarea compl i cauzal, ducind astfel 1a imprecizie, Probabil ci printr-o restringere potrivité a generalit fi totugi obinute teoreme de i cu anumite proprietii). De pild’, dupi dd ea Figuroasi a gradului de adecvare, probabil ok in dor social, de exemplu, ar putea fi produse teoremo de go Oricare ar fi pragul p, existit un sistem real of ‘@ modele matematice cu gradul de adecvare mai mal cap", sau Pentru sistemele dintr-o clas data, orice mod are adeevarea mai mick dectt un prag q° Semnificafiile gnoseologice ale unor asomenca teore pat a fi deosebit de interesante. Ce spui, tinere cititor, yrvo ideo de demonstratie? Atentio, toate ideile geniale simple! (Din picate, reciproca acestei afirmatii nu est adeviratit...) 4) « despre aces! ale lite AB varhia C BA ajoritii, deci cerind alegito- 1 alegevilor, ajungem la situatia; ndicat de 8 alegitort B este indicat de 7 alogiite C este indicat de 6 alegitori. Prin urmare, A cistiga alegerile, iar C iese pe ultimul log. Si incerciim ins si finem seama de intreaga informatie furnizata de ie le procizate mai sus, nu numai de voturile ‘ndicind candidatul cistigitor. Sic vedem, de pildi, de lori este preferat A lui B side cite ori B lui A. Gasim 10 alegitori il pun pe A inaintca lui B si 4A il preferd pe B Hui AL Cu alte cuvinte, cigtigitonal alogerilor, A, este sur- 27‘intime ale alegitorilor!: Situ se complicé dact examingin perechoa A, C. Ultimul clasat in alegerea po bava simplei majorititi, C, este proferat Ini A do MH alegitori, iar ordinea A C este indicat& numai de 10. alegatori! Continuind, gisim ci C este preferat lui B ia clasat de B tn, preferingel de 12 alegitori, iar B lui C numai de 9 alegatori, Terar facie obtinem este risturnatit: in lov de A BC ajungom ia C BA. Rogula majorititii a scos cigligitor candidatul aflat in realitate pe ultimul loc al preferintelor alegatorilor! Rezultatul anterior poarté numele de efect Condorcet sau de paradoxul lui Condoreet. Discutici de mai sus i s-ar putea opune argumentul ei, corind celor 24 de alegitori si-si fact cunoscute ierarhiile pe care Je preferd simu numai pe ocupantul primului loo, si rajionind ca mai sus, am putea evita situaia neplieuta la care am ajuns. In realitate, lucrurile nu sint chiar aga de simple. . nuradoyar, si presupunem ci ne aflam in umiaeouaet situatic 3 7 alegiitori indicé ierarhia A BC 7 alegitori indic& ierarhia BC A 7 alegatori indic& ierarhia C A B. Prin urmare, A este preferat Ini B de 14 alegitori, In timp ce numai 7 alegitori fl pun pe B inaintea lui A. In final, A ya trebui si se claseze deci inaintea lui B. Deoarece B este preferat lui € de 14 alegiitori, dar C se afla numai de 7 ori inaintea lui B, rezulta ci in ierarhia finalé va trebui si apara B inaintea Ini C. Am gisit deci ci A este preferat lui B, iar B este preferat lui C. Terarhia final& va fi deci ABC. _ Dar — oroare! — 14 alegiitori il pun pe C inaintea lui A si numai 7 il preferd pe A lui C... In ierarhia finalé nu avem Voie si-l punem pe A tnaintea Ini C! Paradoxul lui Condoreet este la datoriel 4 Doui observaii se impun in acest: moment. In primul rind, discutia anterioard a fost plasata in ca- nul electoral mai mult din motive istorice. De fapt, situatia cu care sintem confruntati este de un tip mult mai general rT eG a anume se referi la o alegere multicriteriald, Candidatii nt obieote de ierarhizat, iar alegatorii sint criterii de ierar- are, Asemenea situafii sint nenumiarate. Deciziile de arup t exact de acest tip; majoritatea (dack nu toate) dect- “economice sint multicriteriale. i fn acest punct, nu ma pot abfine sii nu prezint u coneret, imprumutat din ,,Revista economics’ 3, 19, 1980 (A. Hinescu, V. Burja, ,Modalitaji de Iuare illo economice optime"), Exemplul se referi la alo- ea pontru achizifionare a unor utilaje de prelucrare a lem- lui, mai exact, a unor ,ferdstraie circulare multiplu tivite ‘spintecate si cu avans mecanic (si mai spuni cineva ch Imai matematica este ermeticd...), Un, asemenea utilaj trebuie apreciat din mai multe puncte de vedere, printre are: = litimea do tivire (masurati In mm). — inil\imea de taiere (mm), putere instalaté (CP), = greutate (kg), . pret de achizitie (lei), numérul de pinze (in numere naturale. Fiecare criteriu induce o ierarhie a ofertelor disponibile 1 Un moment dat. Care este totusi cel mai bun ,feristrau fieular multipin tivit si spinteeat gi eu avans, maeoanic*? buie si agregim aceste ierarhii, si to sintetiztim, sit le prapunem, si objinem o singurit ierarhie a ,ferdstrrr,.., multiplu tv...ty si sptece... vrtid, fapt, la orice optiune, noi facem prozii fre si stim, doei- ‘lnice ale fiectruia dintre noi sint — explicit sau impli- | — multicriteriale. Ca si nu mai yorbim de important roblema a clasamentolor sportive anuale, ind fiecai vist, fiecare antronor, in general, fiecare specialist In ndici o ierarhie copios diferita de cele ale confratilor redactia revistei ,,Flactra® este neyoita si le sintetizexo A la o unict ierarhic,., Regula majoritajii va conducela loxul ui Condorcet in oricare dintre aceste situ — Ajungem astfel la a doua observatic. Bine, dar regula ijoritafii este numai una dintre regulile pe care le puter 29.adopta, Si alegem alta, Si acordim, de exemplu, rangurilor in ierarhiile inijiale (aga cum un matematician contemporan lui Condorcel — pe nume Borda — ti propu- nea acestuia), s4 insumam aceste note pentru fiecare ean- didat si sii ordonim in functie de totalurile objinute. Sau, altfel, 64 ciutam acea ierarhie care ,seamini cel mai mult cu multimea ierarhiilor inifiale (asemiinarea poate fi evaluata in multe feluri). Se pot inventa multe alte metode similare. In realitate, chiar s-au propus citeva zeci de metode de agregare a ierarhiilor. Motivul este dublu, Importanja pro- hlemei, aplicajiile ci extrem de numeroase justified efortu- rile tn directia rezolvarii ci, Pe de alti parte, toate metodele existento au dezavantaje gi slibiciuni care fac necesare noi smetode. (SX ne amintim de regula majoritafii si de para- doxul Jui Condoreet.) Totusi, in ciuda marelui numar de metode: ed problema sintetizirii ierarhiilor nu este rezolyata. Toate metodele sint criticabile (si eriticate!), david aplicim mai multe metode unei probleme, obtincm, de cele mai multe ori, atitea solutii cite metode am folosit.. Jntrebarea natural care se ridicd este: exist o metodi de etizare a ierarhiilor care si reziste tuturor criticilor gi care si nu dea nastere la paradoxuri de tip Gondoreet, care si rezolve definitiy problema? Ruspunsul este, din pacate, negativ. Nu’ existé niet o motoda srationalé de agregare @ ierarhiilor $i aceasta afirmatio Iburitoare face obiectul teoremei lui Arrow, Rafionalita- unei metode este definite de Arrow prin intermediul ei condifii naturale, aparent inofensive fiecare In parte, firesti pentru orice metodé de agregare. Tatii-le, intr-o pre- zentare foarte informalits CL. Existit cel putin trei obiecte de ierarhizat gi cel putin doua criterii de ierarhizare (netrivialitatea problemei). €2. Dac& obiectul A este inaintea obiectului B in toate ordonieile inifiale, atunci A este inaintea lui B gi in ordonarea de sintez& (optimalitate Pareto), C3. Ordinea final a oriciror doud obiecte depinde numai de ordinea lor in icrarhiile inifiale (independents). te: Mh Ordinea finali a oricdror doua obiecte nu este Impu tt dinainte (suveranitate). Terarhia finalé nu trebuie neapérat si fie identic& i cu o ierarhie inifiali fixat& (absenta dictatorilor). ~ Simplitatea celor ¢ nditii nu mai are nevoie de “ublinieres condijiile sint de-a dreptul anodine, dupit expre- sia Jui Antoine Stoetzel, un tindr frances disparut prematur fntr-un accident de-avion, inainte de a-gi termina redactarea ei teze de doctoral in care se ooupa toemai de problema atit de simple, de’ inofensive, cele cinci nja unei metode de agregare care si le" ica celor cinei condifii este contra: formi, mai socanta ca exprimare, dar in fond aceeasi: orice di do agregare a icrarhiilor care satisface conditiile “Gl, G2, C3, si C% apartine unui dictator (adick violeaza ‘Prebuie si remarciim faptul interesant c& desi formularea smonstrarea teoremei cer o abilitate matematica destul idicata, matematica insigi folosit& de teorema esto cu 1 clementari: notiuni de baz’ de logic, teoria myplti 1, algebra relatiilor. Un rezultat profund si foarte impor- tant poate fi obtinut chiar la nivelul matematicii scolare! Tar in 1972; Keneth J. Arrow, profesor de stiinte economice “Ta Universitatea Harvard, a primit premiul Nobel pentru wultatele sale in domeniul deciziei sociale. “Teorema lui Arrow (dlemonstrata la inceputul anilor '50) sal cercetiiri intense in domeniu] agregirii ierarhiilor: afia conexit este impresionantd. Existi in replica “sleoreme de posibilitate* care afirmi existenta meto- © agregare in cazul in care se relaxeazt unele dintre Ondijiile lui Arrow, adoptindu-se alte nivele de rationali- le. Aici voi remarea doar faptul ci in situatia tn care existii Ai dona obiecte de ierarhizat (renuntim la conditia Cl), teorema lui Arrow hu mai functioneaz si alegerea ali* devine posibilé. (Poate tocmai din cauza acestuilucrn — Condorcet era francez doar — in turul doi al ale- gerilor prozidentiale din Franta numai doi candidati rimin in competifie,) Intr-adevar, situatiile minimale in care a fost pus in evidenfi paradoxul lui Condorect contineau intot- deauna cel pufin trei obiecte de ierarhizat, Pe de alta parte, dac& se impune o conditie suplimentari de ,colaborare* intre criterit (0 cerinja minima de corelare intre ierarhiile inifiale, de aseminare a lor), atunci din nou teoroma lui Arrow nu mai este valabild gi agregarea este posibili. xisti deci situatii practice in care rezultatele lui Con- doreet. si Arrow nu ne impiedic& si gasim ierarhii-agrogate nrationale®, 5. PRELIMINARIL LAO PARALELA MATEMATICA SE LITERATURA SF NECESARA: In planurile inifiale, a cineea sectiune din lucrarea de faja u Lrebuia si fie cea care oste acum, ci aceca referitoare la tooremele Ini Gédel. Dar prea este apropiatat promisiunea ficuléi in primele pagini, cum eX voi incerca sa scriu o carte si se poata citi In tren, gi prea last teorema lui Arrow. ie pesimistit in urma ei, pentru a risca sit vorbese despre Godel. Gel putin pin& la Titu ag yrea ca citi- sii nu inchidi cartea, (Aga au ajuns pe locul gapte teoremele de imposibilitate a formalizirit aritmeticii.) Rindurile ce urmeazit sint prilojuite gi in oareeare masurd char provocate de recenta aparitie a primei clirti romdnogti de critic’ a_ literaturii stiinjifico-fantastice’ (voi folosi “ preseurtarea SF, in acord cu titlul acestei ciirti gi cu obi- ceiurile locului), Aga cum s-a subliniat in mai multe ocazii, Iucrarea Ini Florin Manolescu este o excelent prezentare »pe orizontali* a genului SF, care faco posibila gi in acelasi timp necesard abordarea lui pe verticalii, po temo, pro- cedeo, relafii, Posibilé deoarece prin actualul demers enttie, atit de controversata, dar atit de indrigita literaturs SF in Manolescu, Literatura SF, Editura U: 1980, ors, Bucuresti, vine congtienti de propria traditie si palrunde In con- | criticii si a istoriei generale a literaturii* noastre p. cit, p+ 245) si necesarid deoarece etapa investigtrii iv adincime este obiectiv urmatoarea gi este atestatii de avolutia tuturor genurilor literare, de la noi si de aiurea, clusiy a genului SP. Gera ce se incearcd in continuaré este dezbaterea unei Afi care ar putea nedumeri pe multi, dar n-ar trebui mire pe nimeni, martor mi-e Grigore C. Moisil (vezi volu- mil Stiinfi si Umanism, Edit. Junimea, lagi, 1979) gi ple- doarie rindurile de fatal ~ Tnaint » inst la Tue “a precantici din titlu ai atrag atenti “) si s8 fae mir vreau bi i int-un anume sens, cd (imi place s cred) sint nu numai de forma te, ci gide deformafie practican Al primului tormen al paralelet enuntate.. Evident, riscur aici simboluri: mate- talie, ci de a in- domibus) atit tri cilitor nu sint de a vedea tative, depiisesc cu pliicere aceastit a a ledoarie pro domo (eventual p ralionamente din literatura § - dintre stiinta si literatura SF s-a consumat mult cerneali insagia genului SF a fost condifionata de dezy sliintei, de t emultatolor gti re $i fomuri, in viala si filozofie. Dat nu numai originea, Levolutia ultorioara si chiar cea prezenti a literat s tharcate de progrescle in sliin\a. Relalia stiin{ii-litera- este astfel do primi importanti in studiul (fie el ori- SAU Vertical) fenomenului SF. (Cartea in diseutie Hi tin intreg capitol acestei chestiuni.) Dar, Aza ese iti multor personalitati ale ciror nume au jalonat Vcunoasterii umane, o stint este stiinfd moi ales ra in care ea este matematizata. lar Gauss, cel pe