Anomalii

cromozomial
e asociate
cancerului
uman
Bogdan Camelia

CANCERUL
Cancerul este o tulburare a diviziunii
celulare care se declanseaza atunci cand
celula normala creste si se dezvolta
necontrolat si invaziv. Celulele canceroase
reprezinta mutante ale celulelor normale care
au suferit modificari ireversibile . Rezultatul
acestor modificari in activitatea celulelor este
formarea unor tumori , care isi maresc
dimensiunile treptat , iar celule canceroase
din tumora pot fi diseminate prin circulatia
sanguina in diferite regiuni ale corpului.

CARCINOGENEZA
Celulele canceroase, provenind din
celule normale care au suferit un proces de
transformare, formeaza un proces
multistadial care poarta numele de
carcinogeneza. Procesul consta in
transformarea unei celule normale intr-una
maligna prin mutatii aditionale sub actiunea
unor agenti initiatori si promotori cu
dezvoltarea unui fenotip de cancer.
Fazele carcinogenezei sunt : INIIEREA,
PROMOIA, CONVERSIA, PROGRESIA, INVAZIA
si METASTAZAREA.

Odata declansata initierea, celula devine

susceptibila la alte schimbari genetice si
carcinogeneza continua cu faza de
promovare. Dupa aceasta faza, cand celula
afectata este expusa unui factor de
crestere, ea sufera modificari genetice care
ii stimuleaza dezvoltarea si diviziunea in
faza de progresie. Toate aceste evenimente
se finalizeaza cu formarea unei microtumori
compusa din celule nemuritoare. Acestea
se divid transmitand celulelor fiice insusirile
ca si celula lor mama, se vor divide anarhic
cosumand nutrimente si oxigen de la culele
normale, slabind in timp intreg organismul.

In evolutia tumorilor se succeda mai multe

stadii:
Stadiul O sau cancer in situatia in care celulele
canceroase sunt localizate in tesutul in care sau format.
Stadiul I in care celulele canceroase invadeaza
1-2 straturi de tesuturi locale si invecinate. De
exemplu, daca este un cancer al mucoasei
intestinale, in stadiul 1, celulele canceroase
strabat membrana bazala intestinala si patrund
in submucoasa si stratul muscular.

Stadiul II celulele canceroase invadeaza regiunea

invecinata fara a patrunde in vasele limfatice. In
cazul cancerului rectal celulele canceroase
patrund in interiorul rectului
Stadiul III este caracterizat de desprinderea
celulelor canceroase din tumora initiala si
intrarea in sistemul limfatic fara a ajunge la alte
organe ale corpului, ci doar in ganglionii limfatici.
Stadiul IV este caracterizat de aparitia
metastazelor, adica a tumorilor secundare
dezvoltate in tesuturi si organe diferite de cele in
care isi are originea.

Celulele normale isi inceteaza

cresterea cand vin in contact unele cu
altele, fenomen numit inhibitie de contact.
Spre deosebire de celulele normale,
celulele canceroase isi pierd inhibitia de
contact si tind sa creasca unele peste
altele formand tumori. In timp ce
majoritatea celulelor normale adera intre
ele formand tesuturi, celulele canceroase
pot forma metastaze pentru ca isi pierd
aderenta si disemineaza in alte organe.

Carcinogeneza este rezultatul mutatiilor care

afecteaza ciclul celular, aceste mutatii fiind
spontane sau rezultand prin interactiunile
organismului cu mediul.
Factorii mutageni carcinogeni sunt:
CHIMICI: azbestul, nicotina, benzenul,
benzopirenul, gudronul, formaldehida, policlorura
de vinil etc.
FIZICI: substante radioactive emitatoare de raze
alfa, gamma, raze X, UV etc.
BIOLOGICI(oncovirusuri): virusul hepatitei B,
virusul papilomului uman, aflatoxina B, produsa de
mucgaiul Aspergillus flavus etc.

Modificarile induse de factorii mutageni

carcinogeni altereaza genele implicate in
controlul cresterii si diviziunii celulare: genele
pentru factorii de crestere, pentru receptorii
acestora si pentru enzimele implicate in completa
lor exprimare. Unii agenti carcinogeni au si efect
teratogen determinand malformatii congenitale si
cancere asupra fatului.
Relatia cancer-material genetic se
evidentiaza si la nivelul cariotipului uman.
Perfectionarea tehnicilor de citogenetica au
permis nu numai identificarea variatiilor
numerice, dar si a restructurarilor cromozomiale.

Aberatii de tipul trisomiilor au fost

identificate in cancerul colorectal
(anomalii numerice ale cromozomilor din
perechile 17 si 18), precum si in cancerul
de prostata unde s-au identificate variatii
ale numarului de cromozmi din perechea
7 . Tehnicile de bandare au permis
identificarea, in cromozomii celulelor
canceroase, de restructurari de tipul:
DELETII, INVERSIUNI SI TRANSLOCATII.

ONCOGENE
Cercetarile intreprinse asupra
oncovirusurilor au relevat existenta
genelor implicate in declansarea
cancerului, numite oncogene, si prezente
in unele retrovirusuri. Aceste descoperiri
au condus la indentificarea protooncogenelor la om si la alte animale.
Proto-oncogenele normale codifica
informatia pentru cresterea si diviziunea
normala a celulelor.

Transformarea proto-oncogenelor in
oncogene se realizeaza prin urmatoarele cai:
Schimbarea pozitiei AND in genom;
Amplificarea genei:
Mutatii punctiforme ale genei sau ale unui
factor care ii controleaza exprimarea.
Asa cum s-a aratat, in celulele canceroase
sunt frecvent gasiti cromozmi cu restructurari
de tipul translocatii, deletii, aditii, inversiuni
adica fenomene produse prin ruperi si alipiri
incorecte ale ADN.

Daca proto-oncogena este translocata

langa un promotor activ, transcriptia ei se
intensifica si devine astfel oncogena.
Intensificarea expresiei proto-oncogenei
poate fi si efectul atasarii unui element
transpozabil care poate aduce un promotor
activat langa proto-oncogena. Elementele
transpozabile sau transpozomii sunt asa
numitele gene saritoare, fragmente de
AND care se pot deplasa in genom. Exista
si retrotranspozomi compusi din ARN.

Prin amplificare se produce un numar mare

de copii ale genei si deci o cantitate mare de
factori activatori ai cresterii si diviziunii
celulare. Mutatiile pot determina activarea unui
promotor sau modificarea proto-oncogenei in
sensul producerii unei proteine mai active sau
mai rezistente la denaturare. Un alt efect al
mutatiilor este cel inhibitor asupra genelor care
stopeaza diviziunea celulara, numite si gene
supresoare ale tumorii sau antioncogene,
deoarece impiedica diviziunea si cresterea
necontrolata.

Aceasta consideratie ajuta la explicarea

incidentei crescute a cancerului in anumite
familii. Un individ , care mosteneste o oncogena
sau o alela mutanta a unei antioncogene, este
mai probabil sa acumuleze mutatiile necesare
dezvoltarii unui cancer decat un alt individ care
nu poseda o oncogena. In ultimii ani, mai ales
prin finalizarea Proiectului Genomul uman au
fost cercetate si identificate genele care
semnalizeaza predispozitia pentru diverse
forme de cancer.

Studiul genelor implicate in

transmiterea si determinarea
cancerului va permite diagnosticul
precoce al bolii si in felul acesta,
prin terapie genica, se va ajunge la
vindecare.