Você está na página 1de 66
aT ASL CASA TRADITIONALA DIN FARA MOTILOR EVOLUTIE, SPECIFIC, FUNCTII CONTEMPO! ‘Studiu de caz, comunele: ‘Abac,Ariegeni Avram lancu, Garda de Sus, Hovea, Poiana Vadul, Scigoara, Sohodol, Vadu Motlor, Vidra Es re eer et) ull Se ats CASA TRADITIONALA DIN JARA MOTILOR EVOLUTIE, SPECIFIC, FUNCT!| CONTEMPORANE ‘Studiu de caz, comunele: [Abac, Arieseni, Avram lancu, Garda de Sus, Horea, Po'ana Vaduli, Scdrigoara, Sohodol, Vadu Molo, Vidra Jud. Aba ah Marve BARBIER we, _ enn OAMAN Asiatnt coordegte ries JOR) of Aesandra SUC ist Cain SUTEU_ Text etnografi: coretitor dr loan Augustin GOIA Stualu socologe: ‘00, Monica ANCAU. ‘oe Alda DOBRA, © parte din materiale apartin urmit Plan de amenajare zonal Parcul Natural A Raport fanauanecrion on aout Publicaierealizat in emul 2012 in eadrul proectului Arhitecturlocala. Constientzare si valoricare Feta niga de ee iliala Aba a OrdinuluiAritetilor din Rominio et wwoeteava Finanfator: Ordinul Ahitectilo din Romiaia prin Programa Timbrul de Achitecturé ‘pagina internet; wwoaralba.roiprofecte 02 Cuvant inainte| ah serban Tiginas, Pregedintele Ordinului Arhitectior din Rominia Cele publica acs il eae aliturs ofanca fundamental aciteetur” sei de consticntizare i vaovzare se au inten ahi eu valore practic, ambos ea seup, dat foarte explicitea mod de adesare consul etn general bine, cu confi consist cu se, Snap, eclbat chiar cu mes tel bunee inten efor foarte mar se vor transforma in dramigire si vor face char csor care lea av esr din ur © echipd ‘nulisciplinar de iter urban, etogrf sf soioog ltd unghie de aboware pentru 2 tealizao priv euprnaitoareflosndcerecaes sini, anlize comparative, exemplified atv, hid prin informati irocedul "ee ~ astm pe cre oricne ar rebut Snag dato modulus cla simpl de wansmitre Exemplele de adaptare a construcilor no prin elemente adiugate, prin core, dau sperane sade aminte feptul c& nimi nue pierdut defini deedt dea sa demolat. Chia si exemplele "aa nu” prezentate in fotografi comparative pot fi abordte gi aduse aast, fn Tara “Motil, Totusi nimeni nu tebuie si vtec Folsirea materialelors alitrarea elemenielortebuie ‘cut astel ined acestea i se inssrie fn armoniaintegul si logics ecru Toc in parte Cel mai important fat pe care i adeeseaz in multe felusi acest ghid este ace c iainte de a renunfa lao consructie veche i aparent complet depisit de posiiltates dea fee fa cerinelor ontemporane e mai bine sf investigim caltile se flosim ereativitatea specific ahitectlu cetindusi acestuia si dea o nou folosie, poate so now ffi cate rispunde doringeor de acum, ‘rd a pierde eeea ce este de fat atriitor st interesant, Feptul cin cadrl acest proieet 2 vorbit eu oaeneni care au ease tradionae, aritindy--se cum pot pista 4 folosi cea ce au si cum pot edifica firs sehimbs caracterul moduli de a consti distinet specific mise pare emarcabil, Dincolo de puterea de eonvingeres oriedrui ghid, viet de bine a i srs, colaborcea inte orieine dorest sf constuias’ gun aitect este ea cae va putea face ea dornfle, nu Sntotdeauinaugor de transforma in cave construe, sab cele mai mle ganse 8 oere saisfactia cate se asteaptd de ae. CASA TRADITIONALA DIN TARA MOTILOR EVOLUTIE, SPECIFIC, FUNCTH CONTEMPORANE Capit, PREZENTAREAPROTECTULUT Capil2, ZONA ETNOGRAFICA TARA MOTILOR — REFLECTARE CULTURALA A UNUI MOD DE VIATA CU TRASATURISPECIFICE ‘sore espa Lome Capitors. MOTILOR 8) Caselede mutaturd 1) Caselefamiliale cu un singurnivel Case cu tind (carn) 12. Casnewcdmard 13. Casnewtmafla fads ba. Casncuverandé ©) Caselecudousrnivele EVOLUJIA CASEI TRADITIONALE DIN TARA Capltold, | TEHNICI LOCALE UTILIZATE IN ‘CONSTRUIREA CASELOR TRADITIONALE MOTESTI + tomelia + peri + copergul (gazpantaiinvelitoa + tmatul pespa) ‘+ scaraexterioar (cucopertind sau sub stresina lat) + tmpliciaiferoneria Imprejmna ) Cuprins Capitols. REPERTORIUL DE ELEMENTE ARHITECTURALE CU VALOARE ZONAL-IDENTITAR: UTILIZABILE IN PROIECTAREA LOCUINTELOR RURAL CONTEMPORANEDINTARAMOTILOR Capitol. ARUITECTURA TRADITIONALA IN SATUL MOTESC CONTEMPORAN - FUNCTI POSIBILE. a) Functia de reprezentare cultral-identiari dicot, prin imtegrarea casclor wadiionale bine conservate in ciruitl turism culture ') Functia de reprezentare cultaral-idemitard mediats, prin reconfiguarea easelor tational deteriorate, eu ajtorulelementlor loceledearhitectur tradiionala €) Funetia de vehicul culturlidenttar, prin integrazes clementelorarhitecturale cu specific local narhitecturaeassloractuale Capitol7. FUNCTIA CULTURAL-IDENTITARA A EDIFICIILOR PUBLICELOCALE Capitol8. — FUNCTIA CULTURAL-IDENTITARA A PENSIUNILOR TURISTICE CU SPECIFIC Capitol9, STUDIUSOCIOLOGIC-CEVORTURISTIY Capitol10. CONSERVAREA PEISAJULUI_ CULTURAL LOCAL - OBIECTIV ESENTIAL IN DEZVOLTAREA TURISMULUIRURAL Capitol 1, REGULAMENTLOCALDEURBANISM Capitol2. CADRULLEGALDECONSTRUIREAUNEICASE Cuprins 3 Proivctul prin intermediul ciruin o fost conceputs si editats prezenta publica a fost finanat de Ordinul Ashitectior din Reménia ria Timbrul de Arhitecturs i s-a deruat in perioada octombrie 2011, sartie2012, ‘Prezentul proieet a realzatacjiuni de constintizare a factorlor cheie (locale, inreprinzatri, autoit locale, arhiteo) eu prvi la valoarea inestimabili a patrimoaiulu ultra, abitetural si etmografie din Tara Moir sila oll acestia in dezvotarea durabili localitailor vizate: Arlefeni, Girda de Sus, Scirigoara, Horea, Albac, Avram Tancu, Poiana Vadulut, Vadu Motior, VideasiSohodol. ‘Mutailesurvenite fa mogul de vai al local, dorsi sip ssigure un confort sporit, evolujia din domeniul materalelor de construe, influenfele provenite din zonee litre, in special cele lurbane, dar_-mai ales necunoasterea” si neglijareapatimoniulul atitecural gi etnografc al zone au determina ulizarea unor elemente ‘dearhitecturd seine locul, Acestea ay avul un puternic impact negatiy supra aspectluisatelor, prin modificare aspectulu unitar sia imaginit Jortraitionale Tn cade acest proect, etaograi atitect si urbanisti au eaizat © cereetare aprofundsté a zonei, idenifcind elementele ahiteturit tcadiionale din Tara Mojlor gi modurile specifice de ocupare a ferenuilor cu valoare de palrimoniu arhitectural gi urbanistic Reautatele muneii de cereetare sau) coneretizat inteun hid de construire penrupistrarea specifculi local, Proiectul Arhitectura locala, consientizare si valorizare este © continuare a proieetului Tara Moyilorpatrimoniu cultural europea finanjat de Ordinul Arhitefilor din Roméaia ~ Fiala Transilvania in 2008, Acest proiest a avut ca relat inclusv editarea unui ghid de ‘construire peru pésrare specificul local, porind dee stuiul de eaz realizat pe Platoul Ghejari din comuna Girda de Sus. Ghidul « fost estinat administrailor locale si intreprinzitorilor doriteri sa ‘Cap.1_Prezentarea proiectului ARHITECTURA LOCALA, CONSTIENTIZARE §I VALORIZARE ‘consruiased in zona Parcului Natural Apuseni, respectiv tn comunele (Garda de Sus, Areseni, Seigoara, Hore Alb Prezentulproiect a lirgit zona studta gi grupul fot, pentru & ‘bjine us impact ridiet. Cerectreao inelus gi comunele amplasate pe valea Ariegului Mic, espectiv Avram Iancu, Poiana Vadului, Vadu Motilor,Vidra si Sohodo, fs plus, au fost via in mai mare misurd ‘rinpalisctori=louitor comunelor din Tara Motilor, prin publica si istibuirea de liane care expliesintr-un limbajaccesbilelementele Specifice casei traionale din Tara Mofilor gi prin contactare informarea locuitrior cu privre la importanja piste si restau ‘easelortadiionale "Tolodas, ca urmare a muncii de cercetare efetusté. anterior in ‘zon s-aconstalat ei localnici au nevoie de ondrumarepersonaliat in ‘adaparea fane(ionals 9 catelor vehi sau in construiea de case gt ‘ensuni eu specific local Prin urmare, proiectul a inclus 0 components ‘de consliere gratuit: membriechipe de proiet au elaboral soli de ‘modifica seu extindere a locuinelo exstente,astfl inet acestea inludi elemente de ahitecturdtradifonali De asemenes, au beneteit de consliere gratia cei ce dorese $8 consruised in zona pens sa locuinjecuspesific local, Peisajal moatan specific satelor i comunelor din Tara Mor este ‘unul sensibil Ia intervenjit umane iar dezvoltcle rapide prin not ‘constrict pot sil transforme iremediabil. [a acest context, proectal Arhitectura local, congtienticare si valorizare ofera. soll ‘espeetarea unorprineipi simple de construire yi ocupare a terenrilor, ix ‘momentul realist unor construct noi, gi restaurares coreetd & locuinjelor vehi. Astfel se asigur pdstrarespeisajalui cultural din Fara ‘Mafilor siatragereaursiorinzond ‘Zona etnografich Tara Motilor - reflectare culturald a unui mod de viati cu trisituri specitice S griésent Co eat arr Perey, prs \. Poiana Peery Jud, UREEDOAA, Hawes Istorie. Zoncleetnografice s-au constituitin

Você também pode gostar