Seminarul 1

Siruri de numere reale

Exemple

1. Să se arate că următoarele şiruri sunt convergente şi să se calculeze limita lor:

a. an = n
n+1
1 + 2 + ... + n
b. an =
n

Rezolvare: a. Vom arăta că şirul este monoton şi mărginit. Avem:

n +1 n 1
an + 1 − an = − = > 0 , (∀) n ∈ ℕ
n + 2 n + 1 ( n + 1)( n + 2 )

de unde rezultă an +1 > an , deci şirul este monoton crescător.

Şirul este mărginit pentru că an > 0 pentru orice n ∈ ℕ şi
an =
( n + 1) − 1 = 1 − 1
<1
n+1 n+1
pentru orice n ∈ ℕ , deci 0 < an < 1 . Atunci, şirul este convergent fiind monoton şi mărginit.
Pentru calculul limitei avem:
n n 1
lim an = lim = lim = lim =1
n →∞ n →∞ n + 1 n →∞  1  n →∞ 1
n1+  1+
 n n
1
pentru că lim
n →∞
=0 .
n
n ( n + 1) n+1
b. Se ştie că 1 + 2 + ... + n = , deci an = . Vom arăta că şirul este monoton şi mărginit:
2 2n
an + 1 n+2 2n n (n + 2) n 2 + 2n
= ⋅ = = 2 <1
an 2 ( n + 1) n + 1 ( n +1) 2
n + 2n + 1

de unde rezultă an +1 < an , deci şirul este monoton descrescător. Se observă uşor că 0 < an < 1 ,
deci şirul este mărginit. Atunci, şirul este convergent şi:
 1 1
n 1 +  1+
lim an = lim 
n n =1
= lim
n →∞ n →∞ 2n n →∞ 2 2

2. Să se calculeze:
1 p + 2 p + ... + n p
lim
n →∞ n p +1
Rezolvare: Fie an = 1 p + 2 p + ... + n p şi bn = n p + 1 . Şirul ( bn )∈ℕ este crescător şi nemărginit, deci,
an + 1 − an
conform criteriului de convergenŃă Cesaro-Stolz, dacă există lim şi este finită,
n →∞ bn + 1 − bn
an + 1 − an a
atunci lim = lim n . Avem:
n →∞ bn + 1 − bn n →∞ bn

a −a
lim n + 1 n = lim
( p
) (
1 p + 2 p + ... + ( n + 1) − 1 p + 2 p + ... + n p
=
)
( n + 1) − n p + 1
p +1
n + 1 − bn
n →∞ b n →∞

1
n (1+ ) p p
( n + 1) ( n + 1)
p p
n 1 1
= lim = lim p + 1 = lim = 1 =
( ) −n
+
n →∞ n + 1 p 1 p + 1 n →∞ n →∞ p p
C p +1 p +1
( ∑ C p + 1n ) − n
k k p +1
n ( ∑ C p + 1n
k k− p
)
k =0 k =0
 1 p + 2 p + ... + n p 1
deci lim = .
n →∞ n p +1 p +1

3. Să se calculeze:
i. nlim
→∞
n
n
n
n!
ii. lim
n →∞ n
Rezolvare: i. Fie an = n . Şirul ( an ) are numai termeni pozitivi şi atunci, obŃinem:
an + 1 n+1
lim n an = lim = lim =1
n →∞ n →∞ an n →∞ n

n!
ii. Fie an = . Şirul ( an ) are numai termeni pozitivi şi atunci, obŃinem:
nn
n
n! n! a
lim = lim n n = lim n an = lim n + 1 =
n →∞ n n →∞ n n →∞ n →∞ a
n

= lim
( n + 1) ! ⋅ n n = lim  n n = 1
 
( )
n →∞ n + 1 n + 1 n ! n →∞  n + 1  e
n
 1
deoarece lim  1 +  = e .
n →∞  n
 Seminarul 2
Serii de numere reale. Suma unei serii

Exemple

1. Să se studieze convergenŃa seriei

1
∑ un = ∑ ( 2n − 1)( 2n + 1)
n n

calculând suma ei.

Rezolvare: Termenul general al sumei este:
1 1 1 1 
un = =  − 
( 2n − 1)( 2n + 1) 2  2n − 1 2n + 1 

Atunci şirul sumelor parŃiale se mai poate scrie:

n
1 1 1  1 n  1 1 
sn = ∑  − = ∑ − =
k = 1 2  2k − 1 2k + 1  2 k =1  2k − 1 2k + 1 
1 1 1 1 1 1  1 1  n
=  1 − + − + ... + − = 1− =
2 3 3 5 2n − 1 2n + 1  2  2n + 1  2n + 1
Conform definiŃiei, seria data este convergentă dacă şirul sumelor parŃiale este
convergent şi are ca sumă limita acestui şir, dacă aceasta există. Avem:
n 1
lim sn = lim =
n →∞ n →∞ 2n + 1 2

de unde obŃinem că seria ∑ un este convergentă şi are suma 1 .

n 2

2. Să se calculeze suma seriei:

1
∑ n ( n + 1)( n + 2 )
n

Rezolvare: Termenul general al seriei este:

1
un =
n ( n + 1)( n + 2 )

Ne prpunem să scriem termenul general al seriei ca o sumă de fracŃii simple, i.e.:

A B C
un = + +
n n+1 n+2
ObŃinem:
A B C A ( n + 1)( n + 2 ) + Bn ( n + 2 ) + Cn ( n + 1)
+ + = =
n n+1 n+2 n ( n + 1)( n + 2 )
n 2 ( A + B + C ) + n ( 3A + 2B + C ) + ( 2 A + 2B + C )
=
n ( n + 1)( n + 2 )

Prin trecere la identificarea coeficienŃilor obŃinem sistemul:

A + B + C = 0

3 A + 2B + C = 0
2 A + 2B + C = 1

1 1
cu soluŃia A= , B = −1, C = . Aşadar termenul general al seriei se mai poate scrie:
2 2
11 2 1 
un =  − +
2  n n + 1 n + 2 
Şirul sumelor parŃiale devine:
n n
11 2 1  1 1 1 1  n 2 + 3n
sn = ∑ u k = ∑  − + =  − + = 2
k =1 k =1 2  k k + 1 k + 2  2  2 n + 1 n + 2  4n + 12n + 8
Cum suma seriei este egală cu limita şirului sumelor parŃiale, obŃinem:
∞
1 n 2 + 3n 1
∑ n ( n + 1)( n + 2 ) = nlim
→∞
sn = lim 2
n →∞ 4n + 12n + 8
=
4
n =1

3. Să se calculeze suma seriei:

2 1 1 1 1
+ + + + + .....
3 3 6 12 24
Rezolvare: Se observă că termenii generali ai seriei sunt termenii unei progresii
geometrice al cărei prim termen este u0 = 2 raŃia q = 1 . Prin urmare, şirul sumelor parŃiale
3 2
este:
1 − qn
sn = u0 + u0 q + u0 q 2 + ...u0 q n −1 = u0
1− q
adică:
1
1− n
sn =
2
⋅ 2 = 4 1− 1 
3 1 − 1 3  
2n 
2
de unde obŃinem:
∞
2 1 4 1  4
∑ 3 ⋅ 2n = nlim
→∞
sn = lim  1 − n  =
n →∞ 3  2  3
n =0
 Seminarul 3
Serii cu termeni pozitivi

Material video:

Urmareste exercitiile rezolvate afisate pe site la continut multimedia Analiza matematica

Anul I , Semestrul I:

- Criteriul comparaŃiei
- Criteriul rădăcinii
- Criteriul raportului
- Criteriul Raabe-Duhamel

Exemple

Sa se stabileasca natura seriilor

1. ∑ n 1
2 +n
n ≥1

1 1
Rezolvare: Cum 2n + n ≥ 2n pentru orice n∈ℕ , obŃinem că: 0< < . Cum seria cu
2n + n 2n
1
termenul general vn = este convergentă (este o serie gemetrică cu raŃia q =1 2 subunitară)
2n
şi seria dată are termenii pozitivi, din primul criteriu al comparaŃiei obŃinem că seria cu
termenul general un = n 1 este de asemenea convergentă.
2 +n

2. ∑ 1
n ≥ 1 n ( n + 1)

Rezolvare: Vom folosi crieteriul al treilea al comparaŃiei, în care:

1 1
un = , vn = 2
n ( n + 1) n
1
Seria ∑ 1α este convergentă pentru α >1, deci seria care are ca termen general vn = este
n
n ≥1 n2
convergentă. Avem:
1
un n ( n + 1) n2
lim = lim = lim 2 =1
n →∞ v n →∞ 1 n →∞ n + n
n
n2
Cum limita este finită, conform criteiului al treilea al comparaŃiei, cele două serii au
aceeaşi natură, prin urmare şi seria ∑ 1 este convergentă..
n ≥1 n ( n + 1)

n
3. ∑  n 
 2n + 1 
n ≥1

Rezolvare: În acest caz este comod de aplicat criteriul rădăcinii, şi obŃinem:

 n
 n 
un =  
 2n + 1 
n
n un =
2n + 1
n 1
lim n un = lim = <1
n →∞ n →∞ 2n + 1 2
şi deci seria este convergentă.
n
4. ∑ 2 nn !
n
n ≥1

Rezolvare: Aplicând criteriul raportului, se obŃine:

2n n !
un =
nn
2 n + 1 ( n + 1) !
( n + 1)
n +1 n
un + 1  n  1 2
lim = lim = lim 2   = 2n →∞
lim =
n →∞ u n →∞ 2n n ! n →∞  n + 1  n
e
 1
1+ n 
n
nn  
2
Dar <1, deci, conform criteriului mai sus amintit, seria este convergentă.
e
 Seminarul 4
Serii alternate. Serii cu termeni oarecare

Material video:

Urmareste exercitiile rezolvate afisate pe site la continut multimedia Analiza matematica

Anul I , Semestrul I:

- Serii absolut convergente

- Serii semiconvergente

Exemple

1. Să se studieze natura seriei:

( −1)
n

∑ 3 n
n ≥0

1
Rezolvare: Seria ∑ 1n este convergentă, pentru că termenul general vn = este o
3 n ≥0 3n
progresie geometrică cu raŃia subunitară. Cum termenul general al seriei date are
proprietatea un = 1n , obŃinem aşadar că aceasta este absolut convergentă.
3

2. Să se studieze convergenŃa seriei:

n
∑ ( −1)
n +1

n ≥1 n2 + 1
Rezolvare: Pentru a verifica dacă seria dată este convergentă vom aplica criteriul lui Abel,
Şirul cu termenul general an = 2n este descrescător pentru că:
n +1
n n+1
n3 + n 2 + n + 1 − n 3 − 2n 2 − n − 1
an + 1 − an = − 2 = =
( n + 1) + 1 n + 1
2
(
n 2 + 1 ( n + 1) + 1
2
)( )
−n 2
= <0
(n 2
+1 ) (( n + 1) 2
+1)
n
şi de asemenea lim =0 .
n →∞ n2 + 1
n
un = ( −1)
n
Prin urmare, conform criteriului lui Leibniz, seria cu termenul general este
n2 + 1
convergentă.
Pentru a verifica dacă seria este absolut convergentă, vom aplica criteriul comparaŃiei,
unde:
n n
un = ( −1)
n
=
n2 + 1 n2 + 1
1
vn =
n
ObŃinem:
 n
n2
= lim n + 1 = lim 2
un 2
lim =1
n →∞ v n →∞ 1 n →∞ n + 1
n
n

deci cele două serii au aceeaşi natură. Cum seria ∑ 1 este divergentă, obŃinem că şi seria
n n ≥1

n
∑ n2 + 1 este divergentă, deci seria dată nu este absolut convergentă.
n ≥1
 Seminarul 5
Strategii pentru testarea naturii unei serii.
Recapitulare pentru unitatea de invatare “Siruri si serii de numere reale”

Vezi documentul “Strategii pentru testarea naturii unei serii de numere reale” postat
in Biblioteca virtuala.