1.

Lungimea apendicelui variaza intre 

  A: 1-20 cm
   B: 1- 30 cm
   C: 1- 25 cm
   D: 1- 35 cm
   E: 6- 9 mm
Schwartz-pag.1381-B

2. Care este cauza cea mai frecventa cauza de apendicita acuta?

   A: Hipertofia tesutului limfoid
   B: Bariul neeliminat in urma explorarilor radiologice
   C: Fecaliti
   D: Samburi de fructe
   E: Ascarizi
Schwartz-pag.1381-C

3. Lumenul apendicular are o capacitate de:

   A: 0,1ml
   B: 0,2ml
   C: 0,5ml
   D: 0,1l
   E: 0,2l
Schwartz-pag.1381-A

4. Punctul McBurney este situat :

   A: La unirea 1/3 exterioare cu 2/3 interioare ale liniei ce uneste spinele iliace
antero-superioare
   B: La unirea 2/3 externe cu 1/3 interna a liniei ce uneste spina iliaca
anterosuperioara stg cu ombilicul
   C: La unirea 1/3 externe cu 2/3 interne ale liniei ce uneste spina iliaca
anterosuperioasa stg cu ombilicul
   D: La unirea 2/3 externe cu 1/3 interna a liniei ce uneste spina iliaca
anterosuperioara drepta cu ombilicul
   E: La unirea 1/3 externe cu 2/3interne a liniei ce uneste spina iliaca
anterosuperioara drepta cu ombilicul
Schwartz-pag.1381-E

5. Despre adenita acuta mezenterica sunt adevarate urmatoarele cu exceptia:

   A: Este o afectiune mai frecvent confundata cu apendicita la copii
   B: Aproape invariabil se asociaza cu infectii respiratorii superioare
   C: Durerea este difuza
   D: Rigiditatea abdominala este rar intalnita
   E: Poate aparea limfadenenopatie localizata
Schwartz-pag1381-E

6. Cel mai comun diagnostic preoperator eronat(peste 75% din cazuri) in apendicita
acuta este:
   A: chistul ovarian bilateral
   B: diverticulul Meckel
   C: limfadenita acuta mezenterica
1
   D: boala inflamatorie acuta pelvina
   E: ruptura foliculului Graff
Schwartz-pag.1381-C
7. In apendicita acuta situarea apendicelui retroileal va determina durere :
   A: in flancul drept si posterior
   B: suprapubiana
   C: la nivelul fosei iliace drepte
   D: testiculara
   E: periombilical
Schwartz-pag.1381-D

8. Anorexia este primul simptom in apendicita acuta:

   A: 80%
   B: 90%
   C: 95%
   D: 75%
   E: 10%
Schwartz-pag.1382-C

9. Semnul Rowsing din apendicita acuta este:

   A: durere in fosa iliaca stanga cand se exercita o presiune palpatorica la nivelul
fosei iliace stangi
   B: durere in fosa iliaca stanga cand se exercita o presiune palpatorica la nivelul
fosei iliace drepte
   C: durere in fosa iliaca dreapta cand se exercita o presiune palpatorica la nivelul
fosei iliace drepte
   D: absenta durerii in fosa iliaca dreapta cand se exercita o presiune palpatorica la
nivelul fosei iliace stanga
   E: durere in fosa iliaca dreapta cand se exercita o presiune palpatorica la nivelul
fosei iliace stangi indicand si iritatie peritoneala

Schwartz-pag.1382-C

10. Incidenta apendicitei acute:

   A: este mai mare la femei
   B: creste la pubertate
   C: raportul barbati : femei este de 1,8 : 1
   D: este mai mare la batrani
   E: nu are legatura cu dezvoltarea limfatica
Schwartz-pag.1382-B

11. Apendicele retroileal inflamat cauzeaza durere:

   A: in flancul drept
   B: in fosa iliaca dreapta
   C: cu caracter atipic
   D: testiculara
   E: suprapubiana
Schwartz-pag.1382-D

12.Primul simptom in apendicita acuta este:

   A: voma
2
   B: diareea
   C: durerea
   D: anorexia
   E: constipatia
Schwartz-pag.1382-D

13. Cel mai comun diagnostic preoperator eronat ( peste 75% din cazuri ) in
apendicita acuta este:
   A: gastroenterita acuta
   B: chistul ovarian bilateral
   C: limadenita acuta mezenterica fara prezenta unei leziuni organice
   D: boala inflamatorie acuta pelvina
   E: ruptura foliculului Graff
Schwartz-pag.1385-C

14.Nr de globule albe in apendicita acuta are valoarea de :

   A: 4000-8000/mmc
   B: 10000-18000/mmc
   C: 15000-20000/mmc
   D: mai mare de 50000/mmc
   E: este normal
Schwartz-pag1383-B

15. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la apendicita acuta este falsa:
   A: fecalitii sunt de obicei cauza frecventa a obstructiei apendiculare
   B: frecventa obstructiei creste proportional cu severitatea procesului inflamator
   C: radiografia abdominala pe gol este rar utila diagnosticului apendicitei acute
   D: semnele vitale sunt schimbate in apendicitele necomplicate
   E: un nivel crescut al leucocitelor pledeaza pentru posibilitatea unei perforatii
apendiculare cu sau fara abces
Schwartz-pag.1383-D

16.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la apendicita acuta este adevarata: ()

   A: incidenta apendicitei la batrani este mai crescuta decat la tineri
   B: la gravide apendicita nu necesita tratament chirurgical in timpul sarcinii
   C: stabilirea diagnosticului la tineri este mai dificil decat la adulti
   D: la pacientii cu SIDA sau infectie HIV tabloul clinic difera semnificativ de cel al
apendicitei la persoanele sanatoase
   E: mortalitatea si morbiditatea sunt semnificativ mai scazute la batrani
Schwartz-pag.1383-C

17. Diametrul antero-posterior,determinat ecografic,al unui apendice inflamat

necomplimat,este:
   A: Mai mic de 5 mm
   B: Intre 5 si 10 mm
   C: Mai mare de 6 mm
   D: Mai mare de 10 mm
3
   E: Mai mare de 8 mm
Schwartz-pag.1383-C

18. Pacientii infectati SIDA care au apendicita acuta, pot prezenta urmatoarele, cu
exceptia:
   A: Anorexie
   B: Leucocitoza
   C: Semnul Rowsing
   D: Aparare musculara
   E: Semnul psoasului
Schwartz-pag.1387-B
19. Majoritatea perforatiilor apendiculare au drept cauza:
   A: Intarzierea prezentarii la medic a pacientilor
   B: Subdiagnosticarea apendicitelor acute
   C: Amanarea interventiei chirurgicale
   D: Tratamentul apendicitei acute prin supraveghere si antibioterapie
   E: Erori intraoperatorii
Schwartz-pag.1384-A

20. Intr-o apendicita acuta necomplicata numarul leucocitelor, predominant PMN,

este in jurul valorilor de:
   A: 10 000-18 000/mm3
   B: < 10000/mm3
   C: > 18000/mm3
   D: 6000/mm3
   E: < 5000/mm3
Schwartz-pag.1383-A

21. Diagnosticul ecografic al apedicitei acute au o sensibilitate de:

   A: 85-98%
   B: 78-96%
   C: 50-84%
   D: 30-40%
   E: 80-90%
Schwartz-pag.1383-B

22. Cel mai comun diagnostic preoperator eronat in apendicita acuta este:
   A: boala inflamatorie pelvina
   B: chist de ovar bilateral
   C: gastroenterita acuta
   D: ruptura foliculului de Graaf
   E: limfadenita acuta mezenterica fara prezenta unei leziuni organice
Schwartz-pag.1385-E

23.Hiperestezia cutanata din apendicita acuta are originea la nivelul vertebrelor:

   A: T12 , L1 , L2
   B: T7, T8, T9
   C: T9 , T10 , T11
   D: T10, T11, T12
   E: T8, T9, T10
4
Schwartz-pag.1383-D

24. Care din punctele dureroase din apendicita acuta este situat la intersectia 1/3
externe cu cele 2/3 interne a liniei ce uneste spina iliaca antero-superioara cu
ombilicul:
   A: Punctul McBurney
   B: Punctul Morris
   C: Punctul Sonnenburg
   D: Punctul Lanz
   E: Punctul aflat in varful triunghiului Iacobavici
Schwartz-pag.1382-A

25. Obstructia lumenului apendicular se poate realiza cel mai frecvent datorita:)
   A: ascarizilor
   B: hipertrofiei tesutului limfoid
   C: fecalitilor
   D: samburilor de fructe si legume
   E: bariului, neeliminat in urma explorarilor radiologice ale tractului digestiv
Schwartz-pag.1381-C

26. In febra tifoida pacientul poate avea urmatoarea simptomatologie, cu exceptia:

   A: Stare de prostratie
   B: Rash maculo-papular
   C: Bradicardie
   D: Leucopenie
   E: Eritem facial
Schwartz-pag.1385-E

27. In gastroenterita cu Salmonella intalnim:

   A: Leucocitoza
   B: Leucopenie
   C: Leucocite normale
   D: Devierea la stanga a formulei leucocitare
   E: Limfocitoza
Schwartz-pag.1385-C

28. In etiologia apendicitei sunt implicate urmatoarele bacterii, cu exceptia:

   A: Pseudomonas
   B: Peptostreptococul
   C: Lactobacilus
   D: E
   E: Sterptococul beta hemolitic
Schwartz-pag.1382

29. Sensibilitatea abdominala este maxima in punctul :

   A: Rowsing
   B: Mc Burney
5
    C: Blumberg
   D: Michaelis
   E: Rocky-Davis
Schwartz-pag.1385-B

30.Este falsa afirmatia in legatura cu examenele paraclinice in apendicita acuta:

   A: Compresia gradata sonografica este sugestiva pentru stabilirea diagnosticului de
apendicita
   B: La radiografia abdominala pe gol se poate observa o distensie gazoasa ( semn
patonogmonic)
   C: Leucocitoza moderata e asociata cu o crestere moderata a PMN-ului
   D: Laparoscopia poate servi ca manevra de diagnostic la pacientii suspecti de
apendicita acuta
   E: Sumarul de urina este util pentru excluderea unei infectii urinare
Schwartz-pag.1383-B

31. Facorul cauzant dominant al apendicitei acute este:

   A: hipersecretia de mucus
   B: obstructia lumenului apendicular
   C: infectia
   D: invaginatia intestinala
   E: lungimea excesiva a apendicelui
Schwartz-pag.1381-B

32. Anorexia in apendicita acuta:

   A: la peste 95% este primul simptom
   B: este precedata de voma
   C: este precedata de diaree
   D: se insoteste de sughit
   E: este precedata de constipatie
Schwartz-pag.1382-A

33. Urmatoarea afirmatie despre apendicita la varstnici este falsa:

   A: incidenta apandicitei este mai crescuta decat la copii
   B: incidenta apndicitei este mai scazuta decat la tineri
   C: morbiditatea si mortalitate crescute
   D: modul de prezentare este atipic
   E: peste 80 ani,rata perforatiei depaseste 49%
Schwartz-pag.1386-A

34. Apendicita la tineri se caracterizeaza prin urmatoarele mai putin:

   A: diagnosticul este facil
   B: risc de perforatie crescut
   C: morbiditate credcuta la varsta copilariei
   D: apendicectomia laparoscopica este salvatoare
   E: sub 8 ani exista o rata dubla de crestere a perforatiilor apendiculare
Schwartz-pag.1386-A

6
35. Apendicele devine vizibil din :
   A: a 7 a saptamana de viata intrauterina
   B: a 8 a saptamana de viata intrauterina
   C: a 6 a saptamana de viata intrauterina
   D: a 9 a saptamana de viata intrauterina
   E: dupa nastere
Schwartz-pag.1381-B
36.Apendicele are in medie o lungime de:
   A: 6-9 cm
   B: 10-12 cm
   C: 5-7 cm
   D: 4-5 cm
   E: 3-4 cm
Schwartz-pag.1381-A
37. Cauza cea mai freceventa a apendicitei acute este
   A: ascarizii
   B: samburi de fructe si legume
   C: obstructie prin fecaliti
   D: bariu neeliminat
   E: hipertrofia tesutului limfoid
Schwartz-pag.1381-C
38. Succesiunea aparitiei simptomelor in apendicita acuta este
   A: anorexie, durere, voma
   B: durere, anorexie, voma
   C: voma, anorexie, durere
   D: durere, voma, anorexie
   E: anorexie, voma , durere
Schwartz-pag.1382-A

39. Unul din urmatoarele semne poate fi un prim semn pozitiv intr-o apendicita
   A: semnul Rowsing
   B: cresterea temperaturii
   C: semnul psosului
   D: hiperestezia cutanata
   E: sensibilitate la palpare in flancul drept
Schwartz-pag.1383-D

40. CT-ul este folositor in cadrul suspiciunii de apendicita acuta si trebuie indicat 
  A: In orice apendicita acuta
   B: cand se suspicioneaza un abces
   C: in suspiciunea de peritonita generalizata
   D: cand semnul Rowsing este pozitiv
   E: nu ne da nici o informatie in apendicita
Schwartz-pag.1383-B

41. Cea mai frecventa confuzie diagnostica in apendicita acuta se face cu:
   A: limfadenita mezenterica
   B: enterita regionala acuta
   C: invaginatia intestinala
   D: purpura Henoch-Schonlein
   E: infectia de tract urinar
7
Schwartz-pag.1385-A

42. Tesutul limfoid apare pentru prima data la nivel apendicular in:
   A: saptamana a 8-a de viata
   B: trimestrul trei de sarcina
   C: a doua saptamana dupa nastere
   D: a doua luna dupa nastere
   E: la pubertate
Schwartz-pag.1381-C
   43. In apendicita acuta cea mai frecventa secventa de aparitie a simptomelor este:   
A: Anorexie, voma, durere abdominala
   B: Anorexie, durere abdominala, voma
   C: Durere abdominala, voma, anorexie
   D: Voma, durere abdominala, anorexie
   E: Voma, anorexie, durere abdominala
Schwartz-pag.1382-B
44. Cele mai severe complicatii din apendicita acuta nu includ:
   A: abcesele
   B: infectiile plagii
   C: fistula fecala
   D: complicatiile septice
   E: septicemia cu germeni Gram negativi
Schwartz-pag.1389,1390-C
45. In care din urmatoarele situatii ar trebui cautat/reconsiderat un (alt) diagnostic in afara
celui de apendicita acuta:
   A: daca voma lipseste sau nu e accentuata
   B: daca anorexia precede durerea abdominala
   C: daca durerea abdominala precede voma
   D: in prezenta unui numar normal de leucocite
   E: gravida cu leucocitoza de ~15000/mm3
Schwartz-pag.1382-D

46. Perforatia apendiculara intereseaza de obicei una din ariile infarctizate,datorita,cu

exceptia:
   A: distensiei lumenului apendicular
   B: invaziei bacteriene
   C: compromiterii aportului vascular
   D: infarctelor progresive
   E: capacitatii lumenului apendicular de a se dilata mult,astfel subtiindu-se
Schwartz-pag.1382-E

47. Indicatia ce mai importanta a laparoscopiei intr-o apendicita acuta este:

   A: la obezi;
   B: de natura cosmetica;
   C: la femeile tinere;
   D: la copiii mici;
   E: la batrani.
Schwartz-pag.1382-C

48. Distensia lumenului apendicular continua datorita:

   A: secretiei pulsatile a mucoasei intestinale
8
   B: multiplicarii lente a bacteriilor locale din apendice
   C: cresterii presiunii intraapendiculare
   D: suprimarii presiunii venoase
   E: infarctelor elipsoidale de la nivelul marginii antimezenterice
Schwartz-pag.1382-C

49. In cadrul tratamentului apendicitei acute:  

 A: flegmoanele si abcesele mici pot fi tratate conservator prin simpla supraveghere
   B: abcesele bine localizate pot fi tratate prin antibiotice intravenos
   C: abcesele complexe pot fi tratate prin drenaj percutanat
   D: cand drenajul chirurgical e necesar trebuie folosita calea de acces extraperitoneala in
cazul unui apendice usor accesibil
   E: abcesele bine localizate se trateaza prin drenaj chirurgical
Schwartz-pag.1382-D

50. In prezenta unui proces inflamator acut ileal distal,fara interesarea cecului si cu apendice
de aspect normal,e indicata
   A: celiotomia exploratorie
   B: apendicectomia
   C: antibioterapia intravenoasa
   D: administrarea de antiinflamatorii si antalgice
   E: nici o varianta nu e corecta
Schwartz-pag.1385-B

51. In apendicita cel mai semnificativ factor asociat mortii materne si fetale este:
   A: prematuritatea
   B: practicarea oricarei operatii in timpul sarcinii
   C: plasarea laterala si superioara a apendicelui in primul trimestru al sarcinii
   D: laparotomiile negative
   E: perforatia apendiculara
Schwartz-pag.1385-E

52. Semnul psoasului:

   A: indica un focar iritativ in vecinatatea muschiului
   B: testul se realizeaza prin pozitionarea pacientului in decubit dorsal
   C: testul se realizeaza prin pozitionarea pacientului in decubit lateral stang
   D: testul se realizeaza prin pozitionarea pacientului in decubit lateral drept
   E: testul este negativ daca flexia produce durere
Schwartz-pag.1385-AC

53. Despre succesiunea aparitiei simptomelor in apendicita acuta urmatoarele afirmatii sunt
false:
   A: are o mare semnificatie in stabilirea diagnosticului diferential
   B: la peste 95% din pacienti durerea abdominala este primul simptom
   C: daca voma precede durerea ar trebui cautat un alt diagnostic
   D: anorexia este primul simptom urmat de durere abdominala
   E: voma precede anorexia
Schwartz-pag.1385-BE

9
54. Rezultate fals negative la efectuarea ecografiei in apendicita acuta pot sa apara in
urmatoarele situatii:
   A: dilatarea trompelor uterine
   B: in caz de perforatie apendiculara
   C: apendice cu localizare retrocecala
   D: limitarea procesului inflamator la varful apendicelui
   E: la pacientii obezi
Schwartz-pag.1385-BCD

55. Prognosticul apendicitei la batrani depinde de urmatorii factori:

   A: evolutia rapida a perforatiei
   B: bolile asociate
   C: sexul masculin
   D: leucocite >18.000/mm3
   E: neglijarea diagnosticului
Schwartz-pag.1385-ABC

56. Factorii principali implicati in mortalitate in apendicita acuta sunt: ()

   A: varsta
   B: patologia asociata
   C: sexul masculin
   D: perforatiile aparute anterior tratamentului chirurgical
   E: apendicita la pacientiicu SIDA sau infectii HIV
Schwartz-pag.1385-AD

57. Complicatii precoce postapendicectomie sunt urmatoarele cu exceptia:

   A: aderente intestinale ocluzive
   B: hernia inghinala
   C: eventratia
   D: abcese intraabdominale
   E: infectia plagii
Schwartz-pag.1383-ABC

58. Semne intalnite in apendicita acuta sunt:

   A: Rowsing
   B: Psoasului
   C: Obturatorului
   D: Von Wahl
   E: Laugier
Schwartz-pag.1382-ABC

59.Diagnosticul diferential al apendicite acute se face cu:

   A: sindromul ocluziv intestinal
   B: hematomul peretelui abdominal
   C: infarctul enteromezenteric
   D: pleurezia de la nivelul hemitoracelui drept inferior
   E: pleurezia de la nivelul hemitoracelui drept superior
Schwartz-pag.1386-ABCD

60.Factorii implicati in mortalitatea apendicitei acute sunt: ((pag. 1389))

   A: varsta pacientului
10
   B: sexul pacientului
   C: perforatiile aparute anterior tratamentului
   D: statutul social
   E: statutul profesional
Schwartz-pag.1389-AC

61.Manifestarile clinice ale apendicitei acute sunt:

   A: durerea abdominala
   B: anorexia
   C: voma
   D: constipatia
   E: hemoptizia
Schwartz-pag.1382-ABC

64.Ecografic, o imagine fals pozitiva de apendicita acuta, poate sa apara in urmatoarele

situatii: (pg 1383)
   A: dilatarea trompelor uterine
   B: apendice retrocecal marit
   C: la obezi
   D: prin limitarea procesului inflamator la varful apendicelui
   E: cand exista un proces inflamator periapendicular
Schwartz-pag.1383-ACE

65. Adenita acuta mezenterica:

   A: este mai frecventa la copii
   B: se asociaza cu o infectie a tractului respirator inferior
   C: se insoteste intotdeauna de rigiditate abdominala
   D: este autolimitata
   E: se poate insoti de limfadenopatie generalizata
Schwartz-pag.1385-ADE

66.Diagnosticul diferential al apendicitei acute se poate face cu urmatoarele afectiuni

genito-urinare masculine:
   A: hidrocel
   B: torsiunea de testicul
   C: epididimita acuta
   D: orhita acuta
   E: inflamatia veziculelor seminale
Schwartz-pag.1385-BCE

67.Apendicita acuta la tineri se caracterizeaza prin:

   A: progresia rapida a perforatiei
   B: dificultatea stabilirii diagnosticului
   C: capacitatea epiplonului de a limita si localiza perforatia
   D: diagnosticul poate fi stabilit cu usurinta
   E: incidenta mai mare decat la batrani
Schwartz-pag.1386-ABE

68.Situsurile predilecte pentru formarea abceselor intraabdominale secundare contaminarii

peritoneale prin perforatia sau gangrena apendiculara sunt:
   A: spatiul subhepatic
11
   B: spatiul subsplenic
   C: fundul de sac Douglas
   D: fosa apendiculara
   E: spatiul dintre ansele intestinale
Schwartz-pag.1390-ACDE

69.Germenii cultivati cel mai frecvent din lichidul peritoaneal au fost:

   A: Bactoerioides fragilis
   B: Lactobacili
   C: Coli
   D: Stafiloccocus aureus
   E: Pseudomonas
Schwartz-pag.1382-AC

70. Semnele fizice de iritatie peritoneala sunt :

   A: sensibilitatea abdominala maxima in punctul Mc Burney
   B: sensibilitate dureroasa maxima in fosa iliaca dreapta
   C: aparare musculara la durere directa sau indirecta
   D: semnul Rowsing
   E: hiperestezie cutanata in aria inervata de nervii spinali din partea stanga T10, T11,T12
Schwartz-pag.1382-BCD

71.Din punct de vedere ecografic apendicele normal se prezinta ca:

   A: structura tubulara inchisa la uhn capat
   B: usor compresibila
   C: necompresibila
   D: diametru de 5 mm sau mai putin
   E: diametru mai mare sau egal de 6 mm
Schwartz-pag.1383-ABD

72.Perforatia apendiculara
   A: apare distal de obstructie de-a lungul marginii antemezenterice
   B: febra > 39 grade
   C: leucocite> 18000/mmc
   D: absenta febrei
   E: absenta durerii abdominale
Schwartz-pag.1384-ABC

73. Diagnosticul diferential pentru apendicita acuta se poate face cu:

   A: adenita acurta mezenterica
   B: gastro duodenita cronica
   C: diverticul Meckel
   D: infectia cu Salmonellla
   E: infarct miocardic acut
Schwartz-pag.1385-ACD

74.Semnul psoasului in apendicita acuta:

   A: indica un focar iritativ in vecinatatea muschiului
   B: este pozitiv daca extensia membrului pelvin stang produce durere
   C: este pozitiv daca extensia membrului pevin drept produce durere
   D: testul se realizeaza prin pozitionarea pacientului in decubit lateral drept
12
   E: testul se realizeaza prin pozitionarea pacinetului in decubit lateral stang
Schwartz-pag.1385-ACE

75.Apendicita acuta:
   A: este una din cele mai rare afectiuni chirurgicale acute
   B: este una din cele mai frecvente afectiuni chirurgicale acute
   C: incidenta apendicitei acute atinge un apogeu in tinerete
   D: intereseaza mai frecvent sexul masculin,aparand in special in tinerete
   E: studiile demonstreaza o predominenta la sexul feminin fata de sexul masculin 1,3:1
Schwartz-pag.1385-BCD

76. Abcesele intraabdominale secundare contaminarii peritoneale prin perforatie sau

gangrena apendiculara au situsuri predilecte:
   A: fosa apendiculara
   B: fund de sac Douglas
   C: spatiu subhepatic
   D: spatiul dintre ansele intestinale
   E: vava ileocecala
Schwartz-pag.1382-ABCD

77.Diagnosticul diferential al apendicitei depinde de urmatorii factori majori:

   A: varsta pacientului
   B: sex
   C: antecedente personale patologice
   D: pozitia anatomica a apendicelui inflamat
   E: stadiul procesului (inflamatie simpla sau perforatie)
Schwartz-pag.1382-ABDE

78.Durerea in apendicita acuta :

   A: apendicele pelvic determina frecvent durere testiculara
   B: dupa 4-6 ore durerea se localizeaza in fosa iliaca dreapta de obicei
   C: durerea se poate localiza initial in fosa il dr
   D: la mai mult de 95%,anorexia este primul symptom
   E: initial durerea e moderat severa si constanta
Schwartz-pag.1382-BCDE
79. Diagnosticul diferential in apendicita acuta depinde de urmatorii factori majori
   A: pozitia anatomica
   B: localizarea durerii
   C: sex
   D: varsta
   E: stadiul procesului inflamator
Schwartz-pag.1384-ACDE

80.Despre apendicita acuta la tineri

   A: progresia rapida a perforatiei creste morbiditatea in copilarie
   B: la copiii mai mici de 8 ani,rata perforatiei e mai mica datorita dezvoltarii insuficiente a
florei intestinale
   C: tratamentul d eelectie este drenajul transperitoneal cu instilare de antibiotice
intraperitoneal
   D: apendicectomia laparoscopica este salvatoare si eficienta la copii
   E: postoperator se pot administra antibiotice 10 zile
13
Schwartz-pag.1384-ADE

81.Diagnosticul diferential in apendicita acuta

   A: cea mai frecventa afectiune genitala cu care se face diagnosticul diferential este chist
ovarian torsionat
   B: PNA mimeaza apendicita retroileala
   C: Adenita acuta mezenterica se carcaterizeaza prin durere si rigiditate musculara
   D: In invaginatia intestinala,tratamentul si diagnosticul se face prin administrarea de bariu
   E: Litiaza ureterala poate mima o apendicita acuta retroileala
Schwartz-pag.1385-BD

82.Cele mai frecvent izolate microorganisme in apendicite sunt:

   A: Bacteroides fragilis
   B: Bacilul piocianic
   C: Escherichia coli
   D: Bacteroides subtilis
   E: Mycoplasma
Schwartz-pag.1382-AC

83.Urmatoarele elemente pot diferentia febra tifoida de apendicita acuta:

   A: Bradicardia
   B: Leucocitoza
   C: Starea de prostatie
   D: Tahicardia
   E: Culturile pozitive de Salmonella typhi din sange
Schwartz-pag.1385-ACE

84.Diagnosticul diferential al apendicitei acute include:

   A: Gastroenterita cronica
   B: Torsiunea testiculara
   C: Ciucurii epiploici
   D: Ruptura foliculului Graff
   E: Hematomul peretelui abdominal
Schwartz-pag.1385-1386-BCDE
85. Infectiile intraabdominale severe se trateaza cu:
   A: Carbapenem
   B: Cefoxitin
   C: Monobactami
   D: Ticarcilina-acid clavulanic
   E: Aminoglicozide
Schwartz-pag.1387-BCE

86.Urmatoarele afirmatii despre apendicita acuta sunt false:

   A: In apendicectomia clasica se foloseste incizia transversala Rocky-Davis
   B: In perforatia apendiculara,pielea se sutureaza cu grija
   C: In apendicectomia clasica se foloseste incizia transversala McBurney
   D: Nu se indica sectionarea mezoapendicelui,in cadrul apendicectomiei
   E: In caz de nedepistare a apendicitei,trebuie cautat un alt diagnostic
Schwartz-pag.1387-BCD

87. De electie,abcesele intraabdominale secundare perforatiei apendiculare,se localizeaza in:

14
   A: Fosa apendiculara
   B: Flexura colonica stanga
   C: Fundul de sac Douglas
   D: Spatiul subhepatic
   E: Spatiul dintre ansele intestinale
Schwartz-pag.1390-ACDE

88.Prezinta specificitate crescuta pentru diagnosticul apendicitei acute:

   A: Distensia gazoasa intestinala la radiografia abdominala pe gol
   B: Diagnosticul ecografic al apendicitei acute
   C: Prezenta fecalitilor la radiografia abdominala pe gol
   D: Modificarile prezente la tranzitul baritat
   E: Leucocitoza moderata
Schwartz-pag.1383-BC

89.Incidenta apendicitei acute :

   A: Nu difera in functie de sex
   B: Este in crestere in ultimii ani
   C: Creste paralel cu dezvoltarea limfatica
   D: Are un apogeu intre 7-10 ani
   E: Este maxima la barbatii tineri
Schwartz-pag.1382-CE

90.Variatiile de pozitie anatomica apendiculare determina urmatoarele localizari ale durerii

in faza somatica a apendicitei acute:
   A: Apendicele lung poate cauza durere in fosa iliaca stanga
   B: Apendicele pelvica determina durere testiculara
   C: Malrotatia determina dureri atipice
   D: Apendicele retroileal determina in special dureri posterioare
   E: Apendicele retrocecal poate cauza dureri in flancul drept si posterior
Schwartz-pag.1382-ACE

91.Interventia chirurgicala de urgenta este tratamentul indicat in:

   A: Apendicita acuta
   B: Diverticulul Meckel
   C: Invaginatia intestinala
   D: Suspiciunea de apendicita acuta indusa provocata de Yersinia enterocolitis
   E: Perforatia ileonului terminal din febra tifoida
Schwartz-pag.1385-1386-ABDE

92.Durerea initiala din apendicita acuta este cel mai frecvent:

   A: De severitate moderata
   B: Localizata in fosa iliaca dreapta
   C: Difuza
   D: Localizata in hipogastru sau periombilical
   E: Colicativa
Schwartz-pag.1382-ACD
15
93.Agentii patogeni cel mai frecvent izolati din lichidul peritoneal la pacientii cu abcese
apendiculare:
   A: Bacteroides fragilis
   B: Escherichia coli
   C: Citomegalovirus
   D: Lactobacilus
   E: Pseudomonas
Schwartz-pag.1382-AB

94.In cazul diagnosticului diferential al apendicitei acute cu adenita acuta mezenterica:

   A: Probele de laborator sunt suficiente pentru a stabili diagnosticul corect
   B: Diferenta este facuta de apararea voluntara, care lipseste in adenita acuta mezenterica
   C: Adenita acuta mezenterica se asociaza invariabil cu limfadenopatii generalizate
   D: Sensibilitatea abdominala din adenita acuta mezenterica nu e localizata
   E: Aparitia unei limfocitoze poate sugera diagnosticul de adenita mezenterica
Schwartz-pag.1385-DE

95.Din punct de vedere al succesiunii aparitiei simpomelor in apendicita acuta, la

majoritatea pacientilor:
   A: Durerea precede anorexia
   B: Anorexia precede voma
   C: Constipatia precede durerea
   D: Durerea apare dupa aparitia anorexiei
   E: Voma precede durerea
Schwartz-pag.1382-BCD

96.Factorii majori de care depinde diagnosticul diferential in apendicita acuta sunt:

   A: Simptomatologia la debut
   B: Varsta si sexul pacientului
   C: Stadiul procesului
   D: Pozitia anatomica a apendicelui inflamat
   E: Patologia asociata
Schwartz-pag.1385-BCD

97. Cele mai frecvente bacterii intr-o apendicita acuta sunt:

   A: Lactobacilus
   B: Bacteroides fragilis
   C: Pseudomonas
   D: Escherichia coli
   E: Bacteroides splanchicus
Schwartz-pag.1382-BD

98.Avantajele laparoscopiei intr-o apendicita acuta sunt:

   A: beneficiul substantial economic
   B: scaderea infectiilor postoperatorii
   C: scaderea durerii
   D: scaderea duratei de spitalizare
   E: reintegrarea mai rapida in munca
16
Schwartz-pag.1388-BCDE

99.Diagnosticul diferential al apendicitei acute depinde de urmatorii factori majori:

   A: sexul pacientului
   B: pozitia anatomica a apendicelui inflamat
   C: stadiul procesului
   D: tratamentul
   E: virsta
Schwartz-pag.1385-ABCE

100.Factorii ce contribuie la prognosticul apendicitei la batrani sunt:

   A: localizarea apendicitei
   B: neglijarea diagnosticului
   C: boli asociate
   D: evolutia rapida a perforatiei
   E: evolutia lenta a perforatiei
Schwartz-pag.1386-BCD

17