1.

Mass-media
Mass-media constituie un important instrument al stabilitii unei
societi.Funciile pe care sistemul mass-media le ofer la nivel social consolideaz
deci stabilitatea sa i, atta vreme ct societatea le reclam drept necesare, cu
oricte schimbri tehnologice ale unor mijloace, cu oricte modificri impuse de noi
realiti tiinifice dedicate comunicrii, sistemul mediatic va supravieui. n toate
statele democratice, recunoscndu-li-se drepturile de a informa, comenta i critica,
precum i rolul de vector al emanciprii, mass-media este, implicit, considerata
centrul vital al vieii publice. Conceptul de funcii este difuz, fiind interpretat diferit.
Pentru c funciile nu pot defini, n toat complexitatea lor, relaia pe care massmedia o ntreine cu ntreg cmpul social. Astfel, cerettorul Mihai Coman
menioneaz:
Relaia dintre mass-media i societate se poate pune n termeni de consecine
globale (funciile presei) (efectele presei) sau (rolurile presei). n limbajul uzual i
chiar n unele lucrri de specialitate, termenul funcie cumuleaz frecvent cele trei
posibiliti enumerate mai sus. (...) Expresia funcia de informare a presei poate fi
tradus prin trei sintagme diferite: a) drept urmare a activitii presei, publicul este
informat funcie; b) presa are misiunea de a informa publicul rol; c) prin
informaiile pe care le distribuie, presa influeneaz gndirea i comportamentul
publicului efect. n primul caz, faptul c presa ne informeaz apare ca o
consecin a existenei sistemului mass-media (Mihai Coman, Introducere n
sistemul mass-media, Iai, Polirom, 1997, p. 70).
De la un autor la altul sau de la un tip de pres la altul, numrul funciilor difer, ceea ce nu
nseamn ns c pot fi identificate cele de maxim impact la nivelul culturii de mas,
excluzndu-se din discuie presa de ni (care se adreseaz unui public restrns,
specializat i fidel domeniului)Despre functiile comunicarii in masa s-a scris foarte mult si sau facut diferite clasificari. De aceea, va prezint cateva functii ale comunicarii prin massmedia, ce vor fi regasite in cele mai multe lucrari de specialitate1.Mass media are

urmatoarele functii:
1. functia de informare
2. functia de corelare (interpretare)
3. functia de comunicare (legatura)
4. functia cultural-educativa
5. functia de evaziune (divertisment, psihoterapeutica, de identificare)
6. functia publicitara
Functia de informare. chiar din definiia cuvntului informare vedem c aceast funcie are
rolul de a forma gndirea oamenilor. De a aduce cea mai relevant informaie Nu degeaba
secolul 21 a fost numit drept unul al informrii, i asta deoarece informarea este foarte
important la fel ca i alte necesiti (hran, mbrcminte, cas) Ziarele, revistele, radioul,
televiziunea si Internetul sunt canale care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie
fundamentala a omului modern.

.
Aceste canale de comunicare realizeaza mai mult decat o informare. Ele influenteaza,
orienteaza si dirijeaza opinia publica, interesele si motivatiile oamenilor, constiintele
chiar dincolo de propria vointa. Mass-media poate realiza chiar distrugerea
discernamantului, instalarea unei apatii, poate distruge vointa de a intelege si a actiona.
Cercetatorii americani Paul Lazarsfeld si Merton R. K. au denumit aceasta
influenta-"disfunctia de narcotizare

Funcia de informare Nelipsit din niciuna dintre clasificri, este cea care
exemplific existena attor forme de media, care fie se completeaz, fie se
concureaz n a-l bombarda pe utilizator cu informaii dintre cele mai diverse,
unele cu impact imediat, sau temporale, altele de interes general, care ns nu
modific n niciun fel comportamentul individului sau grupului. ntre o informaie
despre schimbarea brusc a vremii i atribuirea premiului Nobel pentru literatura
unui anumit scriitor, impactul imediat asupra consumatorului de mass-media va fi
maxim n cazul primei informaii, i repede uitat n cazul celei de-a doua. Rcirea
brusc a vremii, previzionat de un buletin meteo, va fi nsoit de comentarii
numeroase, se vor pregti hainele i nclmintea adecvate, se vor izola spaiile
sensibile la frig, pe cnd un nume de scriitori adesea greu de pronunat i dintr-o
literatura mai puin cunoscut va fi uitat n momentele urmtoare.
La rndul lor, informaiile pot fi generale, instrumentale sau de prevenire, toate
acestea, n dozaje bine gndite, fac obiectul de interes al productorilor de media
care mizeaz pe efectul de dependen al cititorilor de informaia pe care presa i-o
aduce zilnic n fa supra-informndu-l i transformndu-l astfel ntr-un cititor pasiv
al evenimentelor pe care el le acceseaz prin text, sunet i imagine, fr s
reacioneze ns n vreun fel oarecare. Bombardamentul informatic d individului
senzaia de control asupra lumii nconjurtoare, dar lipsa informaiilor l face sa
intre in panica, el devenind dependent de ziare, radio sau televiziune. Renunarea
la acestea, este analog cu efectul de sevraj pe care l au consumatorii de droguri,
de alcool, de tutun, de cafea, n grade diferite, desigur, dar evident atunci cnd
timpul liber trebuie umplut cu ceva. Politicul, economicul, socialul, juridicul etc.
ofer publicului prin intermediul canalelor mass-media informaii generale, care
permit apoi individului s se raporteze la lumea n care triete, dei datele
eseniale ale vieii sale nu se schimb prea mult. Informaiile instrumentale sunt
cele care i permit cititorului s se orienteze n activitile sale zilnice, l scutesc de
efortul deplasrilor la distane considerabile de cas sau de serviciu, l ajut s-i
organizeze viaa. Astfel de informaii sunt primele cutate ntr-un ziar, la radio sau
TV, sunt accesate preponderent pe Internet. Ele vizeaz starea vremii, programele
instituiilor de divertisment, transportul public, cotaia valutar i bancar, noutile
comerciale, ofertele de vnzare, cumprare sau schimb, decese, nchirieri, sfaturi
medicale, reete culinare, soluii de slbire etc. Cuantumul informativ al acestora
nu este prea mare i de aceea au o valoare relativ, ns pe moment ele se
dovedesc extrem de utile. . .
Daca se intelege acum ca functia de informare este expresia unui intreg
evantai de preocupari, cerinte si interese de tot felul ale publicului, putem arunca o
rapida privire catre comunicator, catre cel care asigura promptitudinea, sanatatea
informatiei si sa-l urmam pe David Randall intr-o declaratie concludenta: "Rolul
unui ziar este de a afla informatia proaspata despre chestiuni de interes public si
de a o transmite cititorilor cat mai repede si cu cat mai multa acuratete posibil, in
mod cinstit si echilibrat. Asta-i tot".
In acest atat de simplu si de firesc asta-i tot locuieste partea cea mai vie a
jurnalisticii dintotdeauna, parte in spatiul careia din ce in ce mai putini ajung sa se
mentina, oriunde in lume.

Informatiile asupra evenimentelor care se produc in mediu nu au toate aceeasi

valoare de intrebuintare pentru consumatorul mass-media. De aceea, am rafinat
abordarea informatiilor, detectand (cel putin) trei niveluri sau trei tipuri: informatiile
generale (neutre), informatiile utilitare (de serviciu sau instrumentale) si
informatiile de avertisment sau de prevenire.
2.1 informatiile generale (neutre)
.
2.2 informatiile utilitare
Pe langa informatiile generale (neutre), consideram necesar a evidentia doar
informatiile utilitare (de serviciu sau instrumentale) Gratie unor asemenea stiri,
oamenii se orienteaza in "jungla" marilor orase, dobandesc instrumentele
informationale prin care controleaza mediul imediat si pe baza carora isi
organizeaza viata de zi cu zi
2.3 informatia de avertisment
Informatia de avertisment sau informatia de prevenire este o consecinta a
particularitatii presei de a trata si subiecte legate de viitor, de posibilitatile pe care
le are un fenomen de a se produce si cu ce eventuale consecinte pentru publicul
caruia i se adreseaza.
Functia de avertisment confirma disparitia privilegiului informational despre
care scria John Naisbitt, cultivand acel sentiment de egalitate pe care-l genereaza
mass-media, difuzand democratic mesajele sale si abordand "subiectele spre care
oamenii se orienteaza in viata de zi cu zi si proprietatile structurale ale relatiilor si
institutiilor sociale in care se gasesc implicati".
Naisbitt pune intreaga miza a lumii contemporane pe informatie: O data cu ivirea
societatii informationale, avem pentru prima oara o economie bazata pe o resursa
chei Functia de informare, pe langa cele trei tipuri de informatii discutate aici,
cunoaste si altele, cum este informatia de documentare. Informatia de
documentare poate fi asimilata, pe un important segment al ei, informatiilor
generale, deosebindu-se totusi limpede de acestea prin specificul sau de a
vulgariza (populariza) cunostintele stiintifice.
2.4 parazitarea functiei de informare
prin :
a)mimetismul mediatic
Mimetismul mediatic este un fenomen modern (si la moda, din pacate), un efect al
crizei de supraproductie mediatica, numita suprainformare. "Mimetismul inseamna
acea febra care cuprinde brusc mediile de informare si care le impinge, in cele mai
urgente situatii, sa se repeada sa reflecte evenimentul sub pretextul ca celelalte
mijloace de informare, in special cele principale, ii acorda o mare importanta

Prin urmare, mijloacele media nu actioneaza doar asupra individului, oferind

modele de comportament care pot fi adoptate prin invatare, ci au efecte si asupra
culturii, volumului de cunostinte, valorilor si normelor unei societati, precum si a
relatiilor sociale umane.

Universitatea de Studii Europene a Moldovei

Functia de informare
Tema:Mass media ,functiile si manifestarile ei.

A efectuat

Bacal Nadejda _____________

A evaluat

P.Derescu

Chisinau 2012

______________