Toate substanele sunt otrvuri;nu este nici una care nu este o otrav.

Doza potrivit difereniaz o otrav de un remediu.

Paracelsus (1493-1541)

Valorificarea resurselor
locale,din Bazinul Dornelor,
in activitati de agricultur
ecologic si de ecoturism

Valorificarea integrala a resurselor locale,din Bazinul Dornelor, in activitati de

agricultura ecologica si de ecoturism

Valorificarea integrala a resurselor locale,din Bazinul Dornelor,

in activitati de agricultura ecologica si de ecoturism
In conditiile descentralizarii administrative,a conservarii specificului local si
ale traditiilor comunitare se impune :
1.= Definirea biotopului Bazinul Dornelor
Structura biotopului (care cuprinde substanele anorganice,factorii geografici,mecanici,fizici,fizicochimici i relaiile dintre aceti factori.)determin configuraia ecosistemului.
Structura biocenozei este determinat de structura specific,de diversitatea,distribuia n spaiu,
numrul i biomasa speciilor componente,dinamica i relaiile dintre specii.
Unitatea funcional a ecosistemului rezult din structurile sale integrate sistemice.

2.= Raspunsul la provocarea de a avea sansa construirii unei piete durabile si rentabile
pentru produsele zonale,cu ce am fost daruiti de catre natura, produse deosebite dar si
traditionale.Toate intr-o structura de proprietate privata,in coordonarea comunitatii locale.
3.= Stabilizarea fortei de munca tinere si valorificarea integrala a experientei adultilor
si o alta sansa varstnicilor,cu un obiectiv clar : esti la tine acasa

Cum sa utilizam resursele si locatiile specifice pentru o produc ia vegetal i

animal durabil si obtinerea de produse de nalt calitate?

Problemele principale au rezolvari bazate pe :

elemente de inginerie chimica,bilanturi de material si energie,analiza de solutii
comparative,prezentare simpla bazata pe grafice,tabele si calcule tehnologice si
tehnico-economice, pe structuri de piata si pe legislatie UE.

Lantul trofic presupune : roca-sol-planta-animal-om pentru a obtine produsele pe care

le dorim, adica :
pajisti de calitate,lapte,branza si carne bio si nutrienti de calitate in hrana umana

Temele propuse vizeaza utilizare eficienta a resurselor minerale din

Bazinul Dornelor.
Pe linga elementele secundare (Ca,Mg,S) se au in vedere si elementele principale
(N,P,K) obtinute ca subproduse de la procesarea microelementelor :
Mn,Fe,Cu,Zn,privite in triplu rol :
fertilizanti - pentru planta si sol
nutienti - pentru hrana animalelor
suplimente minerale - pentru om.
Efecte pozitive pot fi si asupra :
padurilor,fructelor de padure,mierea de albine,plante medicinale, pastravi,
dar si asupra mediului (combaterea particulelor de praf prin noi metode ,utilizarea de agenti
de dezghet bio,mineralsequestration CO2)

precum si materiale de constructii CO2-negativ bio, pigmenti minerali naturali.

Un element ar putea fi considerat esenial n cazul n care :

1. Lipsa sa mpiedic planta sa finalizeze ciclul de via
2. Lipsa sa este specifica i poate fi corectata sau prevenit numai prin furnizarea acestui element
3. Elementul are un rol nutriional separat de corectarea oricrei stari microbiene nefavorabile sau
de starea chimic a solului.

Sursa de minereurile feroase si neferoase va fi in principal din apele de mina si sterilele din iazuri
de decantare,o problema esentiala si cu solutii actuale paleative si pasagere.
Pentru o activitate durabila se vor folosi si carierele de minereuri feroase (Fe-Mn-SiO2) si
neferoase (Cu-Zn-Fe-S ; Ca-Mg).
Esential este bilantul de metal in politica UE de materii prime critice

Ratiunea de baza este de a folosi integral materiile prime locale,in procese

tehnologice ecologice (fara deseuri) pentru a obtine produse conform reglementarilor
UE,la preturi atractive,la comanda utilizatorului local,fara cheltuieli de transport si
fara intermediari
Depresiunea Dornelor sau Bazinul Dornelor este o zona unica in tara si care si-a
pastrat specificul local.
Politicile curioase de privatizare si de oprire voluntara de activitati industriale pot
conduce la diluarea identitatii locale,urmata de imburuienireatotala a zonei (similar
cu ce s-a facut cu pajistile unicat din zona).Poate inca mai este timp.

Esential este de a face ceva pentru a nu mai pleca localnicii din zona.

Dar pentru asta trebuie : sa ai ce face,sa ai cu cine produce,sa ai unde sa vinzi.

Propunerile mele vizeaza refacerea unor piete pierdute (mai degraba generos
cedate) si castigarea unora noi,prin realizarea de produse de calitate,unele unicat,la
preturi competitive.

I.= Construirea unui model economic de zona,integrat,axat pe cateva

directii principale :

1.= Minereuri feroase si neferoase - Fertilizanti Nutrienti - Suplimente alimentare

2.= Minereuri feroase si neferoase Pajisti Lapte Branza tip svaiter = schweitzer (emmental)
3.= Minereuri feroase si neferoase Pajisti - Produse din carne bio
4.= Minereuri feroase si neferoase Turba Flori Gazon Terenuri golf
5.= Minereuri feroase si neferoase - Plante medicinale
6.= Minereuri feroase si neferoase - Epurari ale apelor de mina - Ingrasaminte cu microelemente in
agricultura ecologica (organica sau bio)
7.= Minereuri feroase si neferoase - Epurari deseuri lapte - Produse ecologice pentru particule de praf P10,
agenti de dezghet si protectie drumuri si pasarele metalice
8.= Minereuri feroase si neferoase - Paduri Fructe de padure
9.= Minereuri feroase si neferoase - Paduri Case si constructii ecologice din material carbon negative Recuperare CO2
10.= Minereuri feroase si neferoase Mineralsequestration - Recuperare CO2

11.= Minereuri feroase si neferoase - Ambalaje PET - reciclare PET

12.= Minereuri feroase si neferoase - Gunoaie menajere - Biogaz prin fermentare acetica - Acetati
metalici
13.= Pajisti Biogaz si Biomasa
14.= Pajisti Materiale izolante si de constructii
15.= Minereuri feroase si neferoase pigmenti naturali si sintetici de Mn,Cu,Fe,Zn,Mg,Ca

II.= Consolidarea ecoturismului local ca urmare a acestor activitati

economice

1.= Traseu similar Emmen-tal,Elvetia : Drumul svaiterului-traseu unicat

2.= Consolidarea caracterului ecologic-unicat al zonei,similar zonei Klagenfurt,Austria si

Tirol,Italia :Regiune cu agenti de desprafuire si de dezghet ecologici (aplicare CMA :
praf-vara,dezghet-iarna)

3.= Traseul apelor minerale de la surse la producatori,similar nordului Italiei.

4.= Traseul zonelor miniere inchise (Calimani-Parcul Calimani,cariere mangan,mine

mangano-feroase,mine de neferoase,cariere de calcar),in special pentru flora unica si pigmentii
naturali.

III.= realizare unei activitati de productie si service pentru agricultura

ecologica zonala, prin actionariat privat local.

1.= realizarea de instalatii tip PILOTde producere in fluxuri discontinue (la comanda)

2.= realizarea unui laborator tehnologic mobil,cuplat cu instalatia Pilot

3.= realizarea unei activitati de service tehnologic pentru fermieri (producatorul de

microfertilizanti si micronutrienti desfasoara activitati sezoniere si curente la fermieri)

4.= scolarizarea personalului pe loturi experimentale si in instalatia Pilot-mobila

5.= punerea in practica a studiilor,proiectelor si programelor unitatilor de invatamant superior

de specialitate si realizarea lor preponderent la initiative locale.

6.= utilizarea rationala a ciclului : roca-sol-planta-animal-om pentru produse unicat :

ex.:branza tip emmentaler (schweitzer = svaiter) si nu lapte UHT cu 0,1% grasimi
(cu valoare adaugata la fermier extrem de mica)

Toate documentatiile propuse vor folosi materii prime din Bazinul Dornelor, au la
baza tehnologii originale,nepoluante,nu se produc sterile,au piata certa,
sunt sub incidenta legilor UE ,pot fi finantate din fonduri europene sau suverane

utilizarea magneziului si calciului din minereuri de magneziu si calciu din

Romania (brucite,serpentinite,dolomite,calcare),utilizate separat sau
impreuna ;
utilizarea manganului, fierului si dioxidului de siliciu din minereuri de
mangan din Romania (carbonati si oxizi );
utilizarea cuprului,zincului,sulfului,fierului si HTE (aur,argint,REE) din
minereurile neferoase din Romania, utilizate separat sau impreuna cu cele
de mangan
recuperarea Mn,Fe,Cu,Zn din apele de mina active si/sau inchise folosind
Ca si Mg

Propuneri de sistem integrat :

resurse minerale din zonaagricultura ecologica-produse PDO

Sursa : (Watson et al.2012) Swedish University of Agricultural Sciences

Problema majora este :

ferma este scara corecta de a aborda bilanturile nutritive n agricultura
ecologic sau grupurile de ferme sau regiuni sunt mai adecvate ?

Recent au existat controverse considerabile n literatura de specialitate cu

privire la cuantificarea i reducerea decalajului de randament ntre
producia ecologic i convenional,conducand la regandirea agriculturii
ecologice.Creterea randamentelor n agricultura ecologic va necesita o
cretere att n totalul sumelor de macro i micro-nutrien i precum i
disponibilitatea lor de la surse acceptabile.
Unele culturi exporta cantiti mult mai mari de nutrien i per kg de
substan uscat dect altele i acest tip de detaliu poate fi pierdut n
bugetele calculate pentru perioade scurte de timp,ceea ce este,mai nou,
denumit minerit agricol.
Ca urmare a decuplrii spaiale a produciei i a consumului de alimente,
macroelementele i microelementele sunt exportate nu numai de ferme
ecologice ci de regiuni ntregi i cantiti de substan e nutritive de
nlocuire acceptabile pentru standardele ecologice vor trebui s fie gsite
(ideal n ara de producie).

Micronutrientii
sunt eseniali pentru creterea normal i sntoas a plantelor,animalelor i oamenilor.

Baza de materii prime propusa o constituie microelementele recuperate

din apele de mina (sursa gratis),iazurile de steril (sursa gratis),minereurile
feroase,neferoase, dolomitice (in sistem privat), deseuri de la epurari
lactate si gunoi menejer (pentru acid acetic gratis).
Toate acestea sunt din abundenta in Bazinul Dornelor si in marea lor
majoritate se arunca (doar sunt deseuri!?!).Pana si metalele rare sunt
aruncate in acest sistem in care nimeni nu stie ce face celalalt (un clivaj
total,fiecare are o alta directie ma refer la producatori finali)
Pentru scopul propus doar acestea sunt utile (deoarece sunt din zona,se pot
folosi si in stare naturala sau dupa o prelucrare fara alte deseuri) si nu cele
importate (de la premixturi minerale, ingrasaminte,suplimente,reactivi la
epurari).
Avem de toate si in acelasi timp nimic

O alta abordare a agriculturii : ingrasaminte si zooforturi (+suplimente alimentare)

Microelementele au rol specific esenial i complex n metabolismul plantelor,au aciune direct, particip la
activitatea enzimelor, servesc drept cofactor n alctuirea a numeroase enzime, influeneaz asupra
fotosintezei, a transferului, transportului i depozitrii substanelor, a consumului de ap etc. Insuficiena
lor mpiedic ndeplinirea ciclului vital al plantelor.
Problema valorificrii unor reziduuri industriale pentru obinerea ngrmintelor cu microelemente este
de stricta actualitate n condiiile crizei de energie i de materii prime. Mult timp, aplicarea
ngrmintelor cu microelemente era considerat doar un remediu mpotriva bolilor plantelor, tiind c
microelementele au un rol specific complex i esenial n metabolismul organismelor vii. Astzi, ns, se
consider aceast aplicare ca un mijloc eficace de cretere a randamentului recoltelor.
Microelementele nu pot fi nlocuite cu alte substane i deficitul acestora trebuie suplinit,lund n consideraie
forma n care ele se vor afla n sol.Plantele pot asimila microelementele numai n forma solubil n ap,iar
microelementele n form fixat pot fi utilizate de plante numai dup desfasurarea proceselor biochimice
complexe cu participarea acizilor humici din sol.
n majoritatea cazurilor aceste procese sunt lente,iar irigarea abundent a solului provoac splarea unei pri
considerabile de microelemente asimilabile formate.Toate microelementele, cu excepia borului,fac parte
din compoziia diferitor fermeni.
Producerea i utilizarea ngrmintelor cu microelemente va spori calitatea i cantitatea recoltei
avantaje:
- Prezena microelementelor n sol ntr-o cantitate suficient d posibilitate plantelor de a sintetiza tot spectrul
de fermeni,ce permite utilizarea mai intens a energiei, apei i alimentelor (N, P, K) i respectiv, obinerea
unei recolte sporite.
- Microelementele i enzimele n baza acestora mresc activitatea de restabilire a esuturilor i mpiedic
mbolnvirea plantelor.
- Microelementele fac parte din puinele substane ce sporesc imunitatea plantelor. n cazul carenei lor se
creeaz o stare de depresie fiziologic i receptivitatea general a plantelor la boli parazitare.
- Majoritatea microelementelor sunt catalizatori activi, ce intensific un ir de reacii biochimice.
- Aciunea combinat a microelementelor sporete proprietile lor catalitice. n unele cazuri numai compoziii
de microelemente pot restabili dezvoltarea normal a plantelor.

Scop propus :
produse de calitate superioara si produse traditionale,cu certificare
POD(AOP) si TGI sau CGC

Tehnicile analitice moderne i aparatura permit acurate e in determinarea

concentraiei de microelemente in tesuturile vegetale i animale.Din pcate,cu toate
acestea,astfel de decizii nu ofer informaii cu privire la utilizarea de minerale
pentru animale.Utilizarea implic noiunea de biodisponibilitate i este critic n
selecia unei surse adecvate de minerale.
n ceea ce privete mineralele,biodisponibilitatea poate fi definit ca raportul dintre
un mineral ingerat care este absorbit,transportat la locul su de ac iune i convertit
la speciile active fiziologic (O'Dell,1983)
Biodisponibilitatea poate fi afectat de un numr de factori,inclusiv specii de
animale,starea fiziologic,nutri ie anterioar a,interaciuni cu substane nutritive
dietetice i ingrediente,alegerea de criterii de rspuns,alegerea sursei standard i
forma chimic i solubilitatea elementului mineral.
Exist un organism vast de cercetare privind managementul nutrien ilor n
agricultura ecologic desfurate n Europa n ultimii 30 de ani,dar majoritatea se
concentreaz asupra azotului (N) i fosforului (P),cu mai puine studii privind
potasiul (K),luarea n considerare foarte rar de macro-elemente secundare (Ca,Mg ,
S) i tratare printre altelepentru microelemente (Mn.Fe,Zn,Cu,etc.)

Temele propuse vizeaza :

1.= Ecologizarea Bazinului Dornelor,dupa sistarea intregului minerit feros si neferos, utilizand
tehnologii neconventionale si nepoluante si reintegrand in circuitul economic deseurile si sterilele
poluante
2.= Iazurile de steril,dupa inchiderea activitatilor miniere,revin comunitatilor locale : primarii si
peroane fizice.Solutiile propuse ofera certe oportunitati economice si de afaceri. Ca materie
prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume importante la recuperarea de
metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de suprafata,de praf si in stabilizarea
suprafetelor active.
3.=Apele de mina sunt o resursa greu de epuizat.Pot fi la fel de utile precum apele minerale.Ca
materie prima sunt practic gratuite.In plus statul si UE contribuie cu sume importante la
recuperarea de metale din apele care se deverseaza in diverse cursuri de ape de suprafata.
4.=Solutiile propuse vizeaza o dezvoltare durabila a unor activitati ecologice (agricultura,
zootehnie,turism) prin transformarea desurilor in materii prime de viitor.
a.= refacerea pajistilor (cresterea gradului de sanatate a plantei si neutilizarea de pesticide,

cresterea procentului de proteine si de fibre,crearea conditiilor de dezvoltare pentru

bacterii propionice pe soluri cu roca de minereuri de fier si mangan asemanatoare cu
zona muntilor Jura (Elvetia Franta - Germania)
b.= imbunatatirea calitatii laptelui si in special in bacterii propionice pentru branza
schwitzer,CLA.grasimi nesaturate,omega 3 si 6,acizi nucleici cu catena scurta,
diminuarea celulelor somantice
c.= obtinerea de PDO (AOC,TGI si CCS) pentru produsele zonei (lapte,branza,carne)

Temele propuse vizeaza :

6.= Prin abordarea sistematica a temelor propuse se obtine si interzicerea practicilor actuale-total
incorecte- de a recupera doar cuprul si metalele pretioase iar pirita aruncand-se ca deseu (din
40 t minereu,1t este vanduta la export ca produs,39 t sunt stocate ca deseu in cariera inchisa de
mangan,existand riscul producerii de acid sulfuric si poluarea grava a intregii regiuni). Pirita
trebuie recuperata si folosita ca materie prima.Sterilele se reduc astfel in proportie de
80%!.Problema de la Iazul Geamana-Rosia Poienii se poate repeta curand si la noi,mai ales ca
pirita flotata a fost depusa la partea superioara a iazurilor de steril (avand greutatea specifica
de 2 ori mai mare decat sterilul uzual,aflat la baza). Deciziile neinspirate , in contextul
politic actual au inlocuit deciziile tehnice, rationale : nu ai voie sa smantanestidupa cupru si
sa arunci pirita (din ea se face acid sulfuric si oxizi de fier).Peste tot este interzis.In Mexicproiect Boleo-se prelucreaza minereul de cupru doar in amestec cu minereul de mangan;din
2012,pe tehnologie canadiana !
7.=Prin recuperarea prin procedee neconventionale si nepoluante a microelementelor din apele de
mina se interzice si practica actuala absurda de a le ingloba intr-un namol (dupa neutralizare
cu lapte de var) si stocarea sa intr-o cariera la cca.100 km (cu alte cheltuieli de supraveghere).
Ca namol nu se va stabiliza sub forma de halda.
Practic aceste resurse sunt privite ca deseuri.Mai mult, vor fi ale nimanui prin restrangerea
activitatii Conversmin.Mentalitatea este ca natura se va proteja singura.

Compusii care se pot produce respectand directivele UE

Produse secundare :Sulfat de amoniu,Azotat de amoniu,Sulfat de sodium ,Sulfat de potasiu

Flxurile tehnologige sunt simple,discontinue - pentru a produce la comanda

Flxurile tehnologige sunt simple,discontinue - pentru a produce la comanda -II

Studiu comparativ de solutii de fertilizare a pajistilor in agricultura ecologica

Studiul comparativ al programelor realizate pentru pajistile din Bazinul Dornelor si din alte zone
montane (din tara ,din UE si din alte zone) si necesitatea utilizarii de microelemente
Posibilitati si modalitati de utilizare a microelementelor (in special Cu,Zn,Fe,Mn),dar si Ca,Mg,S
si N,P,K, produse din zacamintele din zona (control bilant de minerale)
Pajistile pot astfel sa produca ,in conditii ecologice si de eficienta,produse de calitate superioara si
in cantitati sporite.Se asigura astfel o calitate superioara a laptelui si branzeturilor.

In cazul special al Bazinului Dornelor se poate produce branza tip Schweitzer.

Caracterul sau unicat este dat de flora din zona cu mineralizatie de fier si mangan.
Exemplu de model adoptat :
Proiect din Suedia: "Micronutrienti-strategii de management n sisteme ecologice:
Cum se pot utiliza la nivel local resursele specifice din locul respectiv pentru produc ia vegetal i
animal durabila de produse de nalt calitate?"
i
" Cum putem alege specii,soiuri i amestecuri pentru a optimiza calitatea furajelor i concentrarea
micronutrientilor pe soluri contrastante?".

Model propus :Tipperary Co-op,Irlanda

Tipperary Irish Emmental Cheese

Studiu compartativ de piata si de producere pentru branza tip svaiter-Romania si

emmental-Elvetia,Franta,Germania,Austria si branza swiss-emmental industriala
Franta, USA,Finlanda, Suedia,Norvegia, Polonia si alte tari.

Studiu privind argumentarea ideei de producere de branza tip

emmental (svaiter) ca productie de nisa a unei branze traditionale,
intr-un ecosistem turistic.[consuma 12 l lapte / kg branza]
Strategii de afiliere la uniunile de producatori de branzeturi
traditionale si in special la asociatia producatorilor de branza
emmental traditionala (2011cca.30.000t) din Elvetia-Franta
(oponentii branzei emmental-franceze si a swiss cheese-USA ,
produse industriale,cca.600.000 t)- World Wide Traditional Cheeses Association

(brnzeturile tradiionale sunt produse de ni si nu de fast food)

Sursa : Adding

value to traditional products of regional origin

A guide to creating a quality consortium
UNITED NATIONS INDUSTRIAL DEVELOPMENT OrganizationVienna,2010

Studiu compartativ de piata si de producere pentru branza tip svaiter-Romania si

emmental-Elvetia,Franta,Germania,Austria si branza swiss-emmental industriala
Franta, USA,Finlanda, Suedia,Norvegia, Polonia si alte tari.
Un nou argument pentru producerea unei branze de calitate,putin perisabila (cu o marja larga de
comercializare),fructificarea subproduselor din zer si plata adecvata fermierilor pentru a putea
investi in refacerea,imbunatatirea si mentinerea pajistilor pentru producerea unui lapte de calitate
superioara (proteine,lipide,vitamine si microelemente) necesar branzeturilor si nu unui lapte UHT
0,1% grasimi [pentru asa ceva,la 132 de grade, poti sa fierbi orice pare a fi lapte].
ex.reprezentativ - 1997 (fara Norvegia,Polonia,s.a.):

Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania,singurele

zone in care flora este pe minereuri de fier si mangan,cu bacterii propinice.
Studiu privind rolul microelementelor Fe si Mn in circuitul : mineralogie roca-solplanta-animal-om

Studiu original pentru argumentarea ideei ca svaiterul adevarat se

produce doar in zona muntilor Jura (Elvetia-Franta-Germania) si Bazinul
Dornelor-zona cu mineralizatie de fier si mangan si rolul determinant in
existenta bacteriilor propionice in flora naturala din aceste zone.
Studiu privind argumentarea ideei de producere de branza tip emmental(svaiter)
ca productie de nisa a unei branze traditionale ,intr-un ecosistem turistic
In viitor se pune problema: Branza,subprodus de la fabricatia ZERULUI
Apare astfel un trio de produse conexe:zer,lapte praf degresat i lactoz,care sunt cele trei
componente majore de lapte praf pentru sugari.
planuri s se indexeze preul de lapte pltit productorilor la coninutul :
de proteine si de grsimi, dar si la coninutul su de lactoz.

Ex : Arla -Tine :
investitie 40-50 de milioane de euro in constructia unei fabrici de valorificare a lactoserului din zer pentru lapte praf pentru sugari

Studiu comparativ emmental-Elvetia si svaiter-Vatra Dornei, Romania,singurele

zone in care flora este pe minereuri de fier si mangan,cu bacterii propinice.
Studiu privind rolul microelementelor Fe si Mn in circuitul : mineralogie roca-solplanta-animal-om
Le vrai terroir de l'Emmental est le coeur : du Jura. Ainsi en a voulu l'histoire o le lait et le bois se taillent un
morceau de choix.
Un nou argument : fabricarea de produse de nisa : specific local,caracteristici,productie mica
(ex.Vatra Dornei : 500-1000 t),desfacere prin turism local,protejarea zonei si in special a
populatiei de marile pericole : depopularea,salbaticirea iremediabila a florei,globalizarea
excesiva si inutila (fabrici de procesare lapte nu de productie branzeturi) - laptele se va aduce din
UE de unde este mai ieftin pentru produse noi si incerte.

Studiu privind utililizare sterilului de la fabricile de lactate si branzeturi precum

si a deseurilor menajere in producerea de acid acetic necesar obtinerii de acetati,in
special CMA (acetat de calciu si magmneziu).

Acetati in special pentru CMA,iarna-agent de dezghet si vara-recuperare particule P10 si acetat de mangan si acetat de zinc pentru producere
de granule PET

O alta modalitate de epurare a deseurilor de la fabricile de lactate :Transformarea acidului lactic in acid acetic si utilizarea acestuia ca
materie prima pentru producerea de CMA = calciu magnesium acetat

Producerea de acid acetic din deseurile menajere,mai ales din gropile ecologice (materie prima scumpa si deficitara in Romania,ex.: acetat
de vinil-baza in industria vopselurilor)

Fertilizanti : Ingrasaminte,legislatie UE
Opt din cele aptesprezece elemente care sunt esen iale pentru cre terea plantelor sunt
micronutrienti . Pe soluri cu deficiene de micronutrien i,aplicarea unor cantit i
mici de aceste substante nutritive pot spori foarte mult culturile de produc ie.
Micronutrientii sunt:bor (B),clor (Cl ),cobalt (Co),cupru (Cu),fier (Fe), mangan
(Mn),molibden (Mo) i zinc (Zn) . Termenul de micronutrient nu implic faptul c
aceste elemente apar n cantiti "micro" n roci i soluri .Doi dintre cei opt
micronutrieni ,Fe i Mn ,sunt printre elementele cele mai abundente din scoar a
terestr.Celelalte ase elemente se gsesc n concentra ii de mai pu in de 0,1 % , ele
sunt " oligoelemente ." Termenul de microelemente nseamn numai c aceste
elemente sunt necesare n cantiti foarte mici pentru plante .
Microelementele (magneziu, fier, cupru, zinc, mangan, molibden, cobalt,bor, etc.) sunt
parte componenta a enzimelor si le activeaza pe acestea.
Plantele au nevoie de cantitati mici din ele. Un continut redus, sau, dinpotriva, prea
mare a acestor microelemente deregleaza actiunea enzimelor la nivel celular si,ca o
consecinta,cauzeaza disfunctii ale intregului metabolism al plantelor.
Ingrasamintele care contin microelemente sunt utilizate pentru imbogatirea solului
sau pentru a ingrasa frunzele in diferite stadii ale dezvoltarii plantelor.
REGULAMENTUL (CE) nr. 2003/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI
AL CONSILIULUI din 13 octombrie 2003 privind ingrasamintele

Ex.: Mangan ingrasaminte,legislatie UE

Nutrienti (si in special Agricultura ecologica)

Micronutrientii sunt substane necesare n cantit i foarte mici (mg sau g) si func ioneaz n principal ca un
cofactor al enzimelor (<0,005% greutate corporal)
minerale (Fe, Cu, F, Zn, I, Se, Mn, Mo, Cr, Co i B)
vitamine (A, B, C, D, E, K)
Minerale i cele mai multe vitamine, cu excep ia de vitamina D nu sunt sintetizate de organism i trebuie s
fie luate n dieta.
Macronutrientii sunt substane chimice care sunt necesare n cantit i relativ mari (> 0,005% greutate a
corporal) pentru aprovizionarea cu energie i sunt necesare pentru cre terea i ntre inerea organismului.
proteine
carbohidrai
grsimi
unele minerale (Na, Mg, K, Ca, P, S i Cl).
REGULAMENTUL (CE) NR. 834/2007 AL CONSILIULUI din 28 iunie 2007
privind producia ecologic i etichetarea produselor ecologice,precum i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.
2092/91
REGULAMENTUL (CE) NR. 889/2008 AL COMISIEI din 5 septembrie 2008
de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului privind produc ia ecologic
i etichetarea produselor ecologice n ceea ce prive te produc ia ecologic,etichetarea i controlul
REGULAMENTUL (CE) NR. 1831/2003 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din
22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor
Astfel cum a fost modificat prin:Jurnalul Oficial
M1 Regulamentul (CE) nr. 378/2005 al Comisiei din 4 martie 2005 L 59 8 5.3.2005
M2 Regulamentul (CE) nr. 386/2009 al Comisiei din 12 mai 2009 L 118 66 13.5.2009

Ordin nr. 358 din 15/04/2003 Ministerul Sanatatii- pentru aprobarea Normelor privind
parametrii de calitate si salubritate pentru producerea, importul, controlul calitatii,
comercializarea si utilizarea nutreturilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri,
premixurilor, substantelor energetice, substantelor minerale si a nutreturilor speciale

Ex.:.Premix mineral amestec de micro i macro elemente pe un suport vegetal sau

mineral

Suplimente alimentare legislatie UE

Ordin nr. 1069 din 19/06/2007 - Ministerului Sanatatii Publice
-pentru aprobarea Normelor privind suplimentele alimentare
ARTICOLUL 2.
In sensul prezentelor norme, termenii folositi se definesc dupa cum urmeaza:
a) suplimente alimentare - produsele alimentare al caror scop este sa completeze dieta normala si care sunt
surse concentrate de nutrienti sau alte substante cu efect nutritional ori fiziologic, separat sau in
combinatie, comercializate sub forma de doza, cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule si alte forme
similare, pachete de pulbere, fiole cu lichid, sticle cu picurator si alte forme asemanatoare de preparate
lichide sau pulberi destinate consumului in cantitati mici, masurabile;
b) nutrienti - urmatoarele substante:
(i) vitamine;
(ii) minerale.

Ex.: Mangan
50. carbonat de mangan
51. clorura de mangan
52. citrat de mangan
53. gluconat de mangan
54. glicerofosfat de mangan
55. sulfat de mangan
REGULAMENTUL (CE) NR. 953/2009 AL COMISIEI din 13 octombrie 2009
privind substanele care pot fi adugate cu anumite scopuri nutri ionale n produsele
alimentare destinate unei alimentaii speciale

Propunere de colaborare :
in nume personal-colaborator extern,drept persoana autorizata sau printr-o
societate comerciala privata personala- intreprindere individuala sau SRL
(in functie de obiectivul Dv.)
ing.Leniuc Vasile

Str.Podu Verde Nr.5A

725700 Vatra Dornei/jud.Suceava
Tf.:0230371705 Mobil:0735100626
leniucvasile@yahoo.com ;leniucvasile@gmail.com
Vatra Dornei,sept.2014