China de Sud

1. Pozitia Geografica
China este aezat n Asia de Est i Central. Este a treia ar ca ntindere de pe glob (dup Rusia
i Canada) cu o larg deschidere la Oceanul Pacific.
Limite: Marea Galben, Marea Chinei de Est (E); Marea Chinei de Sud, Vietnam, Laos ( S);
Myanmar, Birmania, India, Bhutan (V).
2. Istoricul regiunii
China a dat natere celei mai vechi civilizaii din lume i are o istorie ce dateaz din urma cu 3500
de ani. Numele chinezesc Zhong Guo, care desemneaza denumirea arii se traduce astfel: Zhongmijloc, Guo- ara, numindu-se astfel "Tara de mijloc" , o referin la credina chinezeasc n care se
spune ca ar era centrul geografic al Pmntului i singura civilizaie adevarat. In secolul al XIX-lea,
China a devenit o naiune slab din punct de vedere economic i politic, dominat de puteri strine.
3. Cadrul natural
Aceasta regiune cuprinde Valea Yangzi si diverse regiuni topografice catre sud. Valea Yangzi
consta intr-o serie de bazine cu soluri fertile. Aceste campii sunt intretaiate de cai navigabile, naturale si
artificiale si presarate cu lacuri. Bazinul Sichuan, situat in vest, este inchis de pintenii accidentati ai
Hightlands-ului Central si contituie o zona relativ izolata de teren deluros. Zona este cunoscuta pentru
agricultura intensiva. Zona muntoasa din sudul Chinei se extinde de la podisul Tibet pana in est, catre
mare.In partea de vest, destul de erodat se gaseste platoul Yunnan-Guizhou. Acesta este marginit de o
serie de lanturi muntoase separate de chei adanci, cu pereti abrupti. Unul dintre peisajele cele mai
frumoase din lume se gaseste in estul Guizhou-ului, acolo unde terenul este dominat de culmi inalte si
varfuri de calcar si coloane. La est sunt cele mai defrisate si grav erodate dealuri Nan Ling, iar de-a
lungul coastei sunt zone accidentate unde golfurile cu numeroase insule sunt locuri potrivite pentru
porturi. In sudul dealurilor Nan - Ling predomina o zona deluroasa, cu soluri nefertile si numeroase
fluxuri in aceasta regiune. Totusi, acesta este marginit de vai fertile, plate, cu vai aluvionare. Delta plana a
raului Zhu Jiang este numita si Delta Canton.
3.1. Relief
Regiunea carstica a Chinei de Sud est se intinde pe o suprafata de jumatate de milion de km2,
situata in principal in Yunnan, Guizhou si provinciile Guangxi. Ea reprezinta unul dintre cele mai
spectaculoase peisaje carstice tropical umede.
Sudul Chinei este de neegalat pentru diversitatea caracteristicilor sale carstice si peisaje.
Padurile de piatra de Shilin sunt considerate fenomene naturale si au o gama larga de forme, peisaje
carstice cu o diversitate de forme si culori, culmi. Impresionantul labirint de stanci care da impresia unui
codru cu arbori incremeniti pe vecie este considerat una din "primele minuni ale lumii". Este situat in
regiunea Lunan, la 86 kilometri sud-est de Kunming (capitala provinciei Yunnan, din sud-vestul Chinei),
un tinut in care traiesc etnici Yi (etnie minoritara care mai traieste in provinciile Sichuan, Guizhou si
regiunea Guangxi Zhuang). Padurea de piatra din Shilin a fost inscrisa de UNESCO in patrimoniul
mondial al umanitatii.
Carstul turn de Libo este de asemenea considerat un loc de referinta mondial pentru acest timp de
carst, ce formeaza un peisaj distinct si frumos.Carstul Wulong prezinta doline gigant, poduri naturale si
pesteri.
Podisul Yunan pozitionat in SV Chinei este fragmentat de afluentii fluviilor Menkou si Chang
Jiang care i-au imprimat un aspect montan. In substrat predomina rocile carbonatice,el suprapunandu-se
cutarilor mezozoice si tertiare.
1

3.2. Clima
China este caracterizata de un climat cu vanturi musonice, distingandu-se patru anotimpuri:
climatul este rece si arid iarna, cald si umed vara. In anotimpul rece, temperatura uscatului este mai
coborata decat cea a oceanului, teritoriul chinez fiind dominat de mari presiuni atmosferice (vantul
musonic dinspre Siberia si Mongolia catre Marea Chinei Meridioanale). In timpul verii temperatura
continentului este mai ridicata decat cea a oceanului, presiunea atmosferica este scazuta si vantul sufla
dinspre mare spre uscat. Musonului de vara ii sunt caracteristice doua tipuri de vant: de sud-est (ce vine
din vestul Oceanului Pacific si afecteaza provinciile estice) si un muson de sud-vest (dinspre Oceanul
Indian si loveste teritoriul sud-vestic si sudic al Chinei). Acesti musoni sunt principala cauza a
precipitatiilor. Regiunea sta sub actiunea maselor de aer musonic, aducatoare de ploi in anotimpul verii
boreale.
Luna ianuarie este cea mai rece perioada a anului in cea mai mare parte a tarii. Media
temperaturilor de iarna scade de la 17.8 grade C in partea tropicala de sud, pana la 3,9 grade C de-a lungul
raului Yangzi., iar media temperaturilor de vara din aceasta regiune este de 26 grade C (luna iulie este
reprezentativa pentru sezonul cald).
Precipitatiile sunt abundente in special in timpul verii, ajung la aproximativ 990mm/an in aproape
toate zonele din sudul Chinei. Sub influenta musonului, precipitatiile sunt insotite de oraje, iar in China de
sud-est, n timpul anotimpului ploios, perioada iulie-septembrie, au loc taifunuri frecvente (regiunea
costiera sud-estica cu latimea de 100 si uneori chiar de 400 km).
3.3. Hidrografie
Cel mai lung rau din Asia si al 3-lea din lume este raul Yangzi (dupa Nil si Amazon) cu o lungime
de 6300km.Izvoraste sub denumirea de Ulan Muren din Muntii Ula (cca 6000km inaltime) si primeste
aprox 700 afluenti mari si mici, bazinul sau acoperind a,8km, 19% din suprafata totala a Chinei, iar
volumul total de apa deversat este de 1050mld m. Se varsa in Marea Chinei de Est in apropierea
Shanghai-ului. Chinezii numesc intregul rau CHANG JIANG, care insemana rau lung, in limba chineza.
Insa este cunoscut sub numele de Yangzi sau Yangtze.
Un alt fluviu important este Fluviul Perlelor (Zhuijiang) cel mai mare din sudul Chinei. Se
caracterizeaza printr-un debit foarte mare si se varsa prin opt guri in Marea Chinei de Sud. Are resurse
hidroenergetice bogate si bazinul sau reprezinta o zona agricola importanta.
3.4.Vegetatie
In conditiile de clima specifice acestei regiuni se dezvolta padurile subtropicale, cele de foioase cu
frunze cazatoare (stejar, fag) care continua in altitudine cu cele sutropicale si cu cele tropicale ce apar in
extremitatea sudica. In etajul acestora din urma se intalnesc specii de liane.
Padurile tropicale dense se gasesc in regiunea de sud a vaii Xi. Acestea constau in paduri de
foioase din plante perene, unele mai inalte de 50m. O regiune extinsa de vegetatie sutropicala se extinde
catre nord, pana la valea Yangzi si catre vest pana la podisul Tibet. Aceasta zona este deosebit de bogata in
specii, cum ar fi stejarul mereu verde, ginkgo, bambus, pin, azalee. De asemenea sunt intalnim paduri de
dafin si magnolie, si mici tufarisuri de bambus sau de arbusti. Coniferele si ierburile de munte domina la
altitudinile mai mari.
Fauna este bine reprezentata prin maimute, prin specii precum gibonul, lemurii. Intalnim
numeroase specii de pesti dar si de pasari (fazani, papagali). Unele specii, disparute in alta parte inca se
mai intalnesc in China. Printre acestea se numara speciile de aligatori si salamandre din lungul raului
Yangzi, panda gigant (gasite doar in sud-vestul Chinei) si caprioara de apa (se gaseste doar in China si
Coreea).
Mai multe tipuri de primate, inclusiv gibon si macaci, precum si o serie de alte specii de maimute
sunt abundente in partea sudica. Carnivorele mari cum ar fi ursul, tigrul si leopardul sunt putine si numar
si se intalnesc in zonele indepartate. Impreuna cu animalele domesticite intalnim si bivolul de apa, un
animal important in zona sudica.
2

4. Populatie
China este a treia tara din lume ca suprafata, dup Rusia i Canada. Aceasta acoper mai mult de o
cincime din continentul Asia. Exist aproximativ 1.287 miliarde de oameni n China - peste o treime din
populaia total din Asia. China a fost o civilizaie importanta n cele mai vechi timpuri. Zhongguo,
numele chinezesc pentru ar, nseamn "teren central". Acesta este numita astfel pentru c Vechii chinezi
credeau c au stat n centrul lumii.
5. Principalele orase si functii
Guangzhou (7.607.220 in 2002) oras port de pe Zhu Jiang, cel mai mare oras din China de sud
Cel mai mare ora i cel mai mare port este Shanghai, cu o populaie de 13,680,800 (2006 estimare).
Shanghai are legturi excelente de transport. Portul este la priza pentru Grand Canal, i un sistem local de
canale mai mici, l face locul perfect pentru transport produse agricole i produse industriale.
Alte industrii majore includ oel, echipamente electrice, produse chimice i maini. Shanghai este, de
asemenea, unul dintre Chinei mai importante centre culturale i educaionale.
Hong Kong are o populaie de 7,018,636 (2008 estimare). Densitatea populaiei este de 5753 de
oameni pe kmp fcnd Hong Kong una din regiunile cele mai dens populate din lume. Aproximativ 95 la
sut din populaie este urban. Sperana medie de via la natere (1994) este de 76 de ani pentru brbai i
81 de ani pentru femei, printre cele mai ridicate niveluri din lume. Industrie: Tipuri - textile,
mbrcminte, electronice, materiale plastice, jucarii, ceasuri,
XIAMEN ocupa o suprafa de 1 565 km cu o populaie total de 2,5 milioane. Acesta a fost cotat ca al
doilea "cel mai potrivit orasde a trai.
Xiamen industria electronica i IT, maini, produse chimice. n industria de maini, Xiamen
exceleaz la producia de maini i echipamente electrice de distribuie. Alte produse importante produse
n Xiamen includ produse farmaceutice, textile, produse alimentare, materiale de construcii i produse de
tungsten. Privind spre viitor, oraul are planuri de a grbi dezvoltarea industriei serviciilor trei: logistic,
aviaie de ntreinere i turism.
6. Industrie
Resursele de apa ale Chinei sunt mult mai numeroase decat cele din orice alta tara.O caracteristica
notabila a industriei de energie din China a fost construirea de centrale mici, locale - generatoare de
energie. Autoritatile locale si comunele rurale au valorificat potentialul hidroenergetic ca parte integrata a
programelor lor de conservare a apei, mai ales in sud, unde cantitatile de precipitatii sunt mari,si raurile
rapide, adesea cu pante abrupte.
In anul 1993 au inceput lucrarile la un baraj imens pe raul Yangzi. Finalizata in 2009, Three
Gorges Dam genereaza mai mult curent elenctric decat orice alt baraj din lume.
In anul 1980 s-a incercat folosirea ca si combustibil a gunoiului.
7. Turism
Zhangjiajie este un parc national din provincia Hunan din sud-estul Chinei, un loc uimitor de
frumos si in acelasi timp, o gradina zoologica naturala, rezervatie botanica si geologica. Locul este
renumit pentru stancile sale de cuartit de pana la 800 de metri, cele mai inalte varfuri Wulingyuan
ajungand la o inaltime de peste 3 km deasupra nivelului marii. Muntii prezinta o priveliste pitoreasca cu
piloni imensi de piatra ce se inalta din paduri tropicale, stanci masive cu pereti abrupti si varfuri
colturoase, cascade si un sistem urias de pesteri. Se spune ca anume acesti munti zburatori l-au inspirat
pe Cameron sa deseneze insula Pandorei in filmul Avatar.
Circa 380 milioane de ani in urma in acest loc era doar apa. Solul s-a ridicat in perioadele
cretacica si jurasic. Treptat, ca urmare a eroziunii, peisajul s-a transformat in ceea ce putem vedea astazi:
un parc maiestuos, excentric, fabulos si salbatic, caracterizat prin stanci inalte, rauri cu apa stravezie, flora
si fauna bogata; aproape 100% din suprafata sa este acoperita cu verdeata.
3

Studiile, efectuate in 1980, arata ca parcul este un veritabil depozit de genomi de plante si refugiul
tuturor animalelor posibile. Aici cresc specii rare de arbori, animale, amfibieni si pasari, de exemplu:
fazan auriu, maimuta rhesus si salamandre gigantice
In provincia Yunnan, mai precis la sud-vest de Kunming, capitala acesteia, dealurile, a caror
altitudine nu depaseste 800 de metri, sunt complet acoperite de culori vii, intr-un melanj incredibil,
capabil sa iti taie rasuflarea. Motivul acestui fenomen il reprezinta concentratia mare de minereuri feroase
care, datorita unei lungi perioade de oxidare, au dat reliefului o neobisnuita culoare rosie. Peste toate se
adauga sutele de culturi diferite ale taranilor chinezi, practic nicio parcela nu este lasata la voia
intamplarii.
8. Comert
Citricile, mai ales portocale si mandarine,sunt produsele din sudul Chinei. Ceaiul este o cultura
traditionala de export in China. Ramanand principalul producator de ceai, China produce mai mult de
20% din oferta la nivel mondial, productia sa fiind in 2006 de 1049500. Plantatiile principale de ceai sunt
pe dealurile de la mijlocul vaii raului Yangzi.
Sericicultura este comuna in zonele centrale si de sud,in special in delta Yangzi.
9. Transporturi
Liniile noi construite au extins doua cai principale nord-sud (Guangzhou - Beijing si ShanghaiBeijing) in nord-est, Mongolia si Rusia si sud-est.
Cele mai aglomerate cai navigabile interioare sunt reprezentate de Canalul Mare,care se extinde de
la Beijing la Hangzhou. Partea de sud a canalului este integrat in sistemele locale de canale si lacuri,
facand orase precum Suzhou, Wuxi, Changzhou imprtante porturi fluviale. In unele parti din China aceste
canale sunt folosite la irigare,sau ca si canale de drenaj utilizate de taranii ca si cai de navigare interioara.
10. Probleme de mediu
50 de ani de industrializate si dezvoltare economica au avut consecinte grave asupra mediului
Chinei. Caderea Chinei in industrializare dupa anii 50 a avut efecte negative asupra atmosferei,
aprovizionarii cu apa, padurilor. Poluarea severa a mediului,inclusiv ploile acide, smogul gros, deseurile
toxice, poluarea apei si cresterea rapida a emisiilor de dioxid de carbon au fost rezultatul. In anul 1980
autoritatile au devenit mai constiente de impactul problemelor de mediu asupra performantei economice a
tarii. Ei au inceput o seie de campanii de propaganda care au fost de a educa oamenii in mentinerea
imprejurimilor curate. Acest lucru a fost formulat in termenii de a mentine un nivel inalt de igiena
personala precum si de moralitate sociala
La un nivel general scopul a fost de a face oamenii, atat cei din zonele rurale, cat si cei din orase
sa fie mai constienti de necesitatea de a contribui la ecologizareadin China si a a infrumusetamediul.
China este in prezent al doilea emitator de dioxid de carbon.Este deja vinovata de 10%din efectul
de sera.Poluarea produsa prin arderea carbunelui are un efect direct asupra mediului,cauzand ploi
acide,care afecteaza 30% din teritoriul tarii.China genereaza din energie din carbune.Poluarea cauzeaza
efecte grave in orasele industriale din China. Potrivit OMS, Beijing, Shenyang, Xi'an, Shanghai i
Guangzhou sunt n top-10 orae din lume ca fiind cele mai poluate.
China a aderat la o serie de acorduri internaionale de combatere a polurii mediului. n 1992,
guvernul a semnat Convenia - cadru privind schimbrile climatice la Conferina Naiunilor Unite pentru
Mediu si Dezvoltare, care a fost ratificat n 1993. China este, de asemenea, semnatar a Protocolului de la
Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon.
Un alt aspect important de mediu a fost pierderea terenurilor agricole ca urmare a extinderii rapide
a constructiilor si oraselor intre 1980 si 1990, suprafata terenului arabil a scazut cu 0.37%/an. Cand apar
mari inundatii se produc distrugeri mari, iar cantitatea de sol este mai mare,din cauza defrisarilor. Astfel
se demonstreaza ca China sufera de probleme economice si sociale ca urmare a degradarii mediului.
Plantarile regulate de copacii sunt folosite pentru a ridica gradul de constientizare a populatiei.
4

Aproximativ jumtate din toate resursele apelor urbane la sol, lacuri i apte sisteme majore riverane sunt
poluate din cauza lipsei de canalizare i a instalaiilor de tratare a deeurilor.
85% din toate orasele din China folosesc de ap murdara, iar n mediul rural doar un chinez n apte are
ap potabil. Mii de kilometri de ruri sunt contaminate cu toxine industriale, iar o treime din zonele de
pescuit de coast sunt distruse de poluare. Doar aproximativ 15% din apa menajer este tratat.
Constitutia chineza din 1978 a fost prima care a prevazut unele masuri de protectie a mediului intro tara ce pana acum a avut productivitate nationala crescuta. Legea protectiei mediului a fost adoptata in
1989. Aceasta reflecta ata un patrimoniu de catastrofe naturale cat si degradarea severa in mediu,ce ar fi
putut costa pana la o treime din terenurile agricole ale Chinei din ultimii 40 de ani. Oficiul de Protectia
meciului a stabilit in conformitate cu Consiliul de Stat,solutii pentru probleme de mediu.Institutul
National de Protectia Mediului monitorizeaza utilizarea de produse chimice, erbicide si insecticide.
Principalele directii de protectie a mediului au fost impaduririle, controlul eroziunii si concervarea apei. O
componenta importanta de protectia meidului in China este terasarea.Conbinata cu plantarea de arbori si
construirea de iazuri cu rezervoare mici,terasarea este o metoda de cultivare care a fost practicata cu
succes de secole. Ea prevede controlul eroziunii semnificative si este o masura locala de conservare a
apelor. Cu toate acestea,educatia slaba,in special in unele zone rurale,si recordul negativ anterior in ceea
ce priveste protectia mediului, nu se asteapta la un randament bun, date fiind problemele de mediu cu care
se confrunta Marea China.
Multi agricultori practica taierea si arderea copacilor. Astfel, ei ar copacii dupa recoltare si inainte
de inceperea sezonului de plantare pentru a avea noi terenuri agricole, pentru a fertiliza solul si a scapa de
insecte. Aceasta metoda de agricultura afecteaza mediul.Ea polueaza aerul, erodeaza si degradeaza
solul,distruge padurea si seaca izvoarele.Oamenii de stiinta au arata ca, campurile fertilizate cu gunoi de
grajd de la bivolii de apa si lasate parloaga pentru o perioada lunga de timp sunt mai productive decat
cele arse. Acesti fermieri au o singura cultura in timp ce fermierii de orez umed au de obicei doua sau
chair 3culturi. Campurile sunt pregatite din martie, plantate inainte de musonii de vara si recoltate in luna
octombrie.
Sute de km de padure sunt taiate si arse in China in fiecare an. Conservationistii au estimat ca
suma de lemn pierdut in fiecare an este adesea in valoare de 20 d ori valoarea culturii de orez cultivate.
Aceasta agricultura este o forma durabila doar in cazul in care terenul este lasat necultivat pentru cel putin
7 ani, dupa o recolta. Dar acest lucru se intampla foarte rar, mai ales acum ca populatiile de crestere au
fortat pamantul in fiecare an cu ingrasaminte scumpe. Uneori terenurile agricole nu sunt cultivate daca un
semn rau a fost primit. Padurile Teak de obicei nu sunt taiate pentru culturi, fiindca au solul nisipos si nu
este bun pentru agricultura.
Alte tehnici agricole
Unele practici de cultivare a orezului pe terase. Orezul ud este cultivat in terase si orezul uscat cu
alte culturi sunt cultivate pe versantii care au fost taiati si arsi.
Se practica plantarea de porun in panza de paianjen decat in randuri, facandu-se astfel o adapatare
la conditiile de relief. Bivolii de apa sunt utilizati ca si plug. Recoltatul si treieratul se face de mana.
Pentru a alege un sat, oamenii se orienteaza in functie de conditiile de irigat.

Marea Campie Chineza

1. Pozitia geografica.
Marea Campie Chineza are o desfasurare meridionala, de la paralela de 40 lat.nordica pana la
valea fluviului Chang Jiang, se intinde pe aproape 1100km lung (N-S) si pe o latima de cca 700km.
Este situata intre litoralul Marii Galbene si al Marii Chinei de Est in partea de rasarit, Muntii
Taihan si Tin Lin la apus, Muntii Huai-Yang si prelungirile
nord-estice ale muntilor Chinei de Sud.
2. Istoricul regiunii
In spatiul Marii Campii Chineze a aparut una din cele mai vechi civilizarii ale lumii.Aceasta zona
a contribuit la dezvoltarea societatii umane prin diverse domenii ( inventii si descoperiri celebre : busola,
matasea natuala, praful de pusca etc) .
3. Cadrul natural
3.1. Geologie
Marea Campie Chineza s-a format incepand de la sfarsitul tertiarului pe locul unei vaste depresiuni
tectonice. In faza initiala o buna parte din aceasta campie a fost o campie de eroziune, astazi regasindu-se
doar cateva exemple la altitudini de peste 150m (Munyii Taishan, Pen.Yantai). ). Fundamentul campiei
este format din roci dure, vechi, apartinand Platformei Sinice, peste care , s-au depus aluviuni de grosimi
de sute de mii de kilometri. Depozitele aluviale alterneaza complexele loessoide, aceasta reprezentand o
caracteristica de baza a Marii Campii Chineze.
3.2. Relief
Campia are o inaltime medie de 50 m, cu aspect foarte neted, perturbat de domuri de origine
vulcanica din zona Nanjing-Bangfou-Hefei.
De la nord la sud campia este traversata de Marele Canal Chinez, iar in lungul unor rauri se afla lacuri de
lunca si mlastini.
Litoralul Marii Campii Chineze este, in general, rectilinin si doar in dreptul deltelor apare insotit de
insule,capuri etc.
Delta fluviului Chand-Jiang reprezinta o parte terminala a Marii Campiei Chineze, fiind presarata cu
numeroase lacuri, canale etc.
Subdiviziunile Marii Campii Chineze
Pe teritoriul acestei vaste arii de campie se destind mai multe unitati,dintre care se remarca :
a.
Campia Beijingului
b.
Campia Huanhe
c.
Campia Huaihe
d.
Campia Changjiang
Campia Beijingului apartine in intregime bazinului Peiho, un bazin foarte complex cu un punct de
convergenta la Tianjin. Anual, zona de varsare inainteaza cu 100 m in mare determinand o crestere
permanenta a campiei in detrimentul Golfului Bohai.
Aici se afla una din marile concentrari urbane ale Chinei axata pe metropolele Beijing (9230687
locuitori) si Tianjin (7764141 locuitori) totalizand circa 17 milioane de locuitori. Beijingul sau Resedinta
de Nord, situat la 50 m altitudine, este al doilea oras al Chinei. In afara functiilor politico-administrative
orasul are o industrie puternic dezvoltata, cuprinzand toata gama ramurilor acesteia incepand de la cea
petrochimica pana la cea alimentara. Sub aspect urbanistic se detaseaza prin trama stradala regulata, prin
parcurile sale imense si palatele ce dispar in paduri si in verdeata.
6

Campia Huanhe este dezvoltata pe o parte si alta a fluviului cu acelasi nume, cursul inferior al lui
Huanhe fiind modificat deseori si radical cu urmari dezastruase. Centrele urbane cele mai importante sunt
situate in apropierea fluviului, ele reprezentand si puterince centre industriale: Jinan(1.360.000 locuitori),
Zhengzhou, Kaifeng, Xinxiang.
Campia Huaihe ocupa cel mai mare spatiu din interfluviul Huanhe-Changjiang. Aici raurile sunt
divagante, apar numeroase lacuri, mlastini si chiar areale de nisip. Practic, cele doua fluvii marginale nu
sunt despartite de nici o zona ridicata. Marele Canal (yunhe), care a realizat legatura dintre ele constituie
elemental cel mai important in funtionalitatea acestei campii. Atunci cand cedeaza vreun dig, polderele
situate la est devin o continuare a marii, fiind aproape in totalitate submerse.
Marele Canal, este cel mai vechi mare canal de navigatie si irigatii din toate timpurile (2 700 km
initial, n prezent 1 782 km), port la Marea Chinei de Est, unind cele trei mari fluvii chinezesti care se
varsa n Marea Chinei de Est : Huanhe = Fluviul Galben ,Houaiho si Yangzi = Fluviul Albastru. Marele
Canal a legat principalele cursuri de apa din partea de E a Chinei jucnd un rol important n asigurarea
comunicatiilor N - S ntr-o epoca n care lipseau soselele si caile ferate, iar transporturile maritime erau
putin dezvoltate. De asemenea, acest canal a avut si are un rol important n irigarea unor ntinse suprafete
de teren. Astazi Marele Canal, reconditionat, este navigabil pe cea mai mare parte a cursului sau pentru
vase de peste 1 000 t.
Campia Changjiang este dezvoltata pe cursul inferior al marelui fluviu, cu deosebire pe partea
stanga, unde apare ca un platou de loess, strapuns de unele vechi conuri vulcanice. Campia aluviala se
desfasoara la est de Nanjing (Nanking), unde fluviul are 3 Km latime. La varsare are mai multe zeci de
km. Delta fluviului Changjiang prezinta numeroase terenuri relativ recent intrate in circuitul agricol.
Astfel, incepand din anul 1959, municipalitatea orasului Shanghai a inceput valorificare terenurilor
desertice din districtele Chongming (insula), Changxing, Nauhui si Frengxian. Au fost defrisate zeci de
mii de hectare si s-au creat 15 ferme cu profile variate, care furnizeaza numeroase produse ca :peste,
carne, fructe, oua, lapte etc. anual, acestea produc circa un million tone cereale si peste 500.000 t bumbac.
La sud de fluviu, intre aceste si Golful Hangzhou se afla o vasta retea de canale de irigatie si desecari care
dau oraselor un aspect asemanator cu cel olandez (Suzhou este considerat Amsterdamul chinez). Aici se
gaseste Lacul Tai (2.200 km) ale carui ape oglindesc colinele plantate cu duzi si orezariile cu sistemul lor
geometric de amenajare.
3.3. Clima
Acestei regiuni ii sunt caracteristice doua elemente importante si anume circulatia musonica si
influenta oceanica, acestea influentand atat oscilatiile de temperatura, cat si cantitatea de precipitatii.
In luna ianuarie temperaturile medii oscileaza in jurul valorilor de 0-2, iar in luna iulie peste 20.
Temperaturile sunt din ce in ce mai mari spre Sud, adica spre zona subtropicala-tropicala.
In luna cea mai umeda a anului precipitatiile trec de 250mm, iar in timpul unui an ajung chiar si la
1000mm.
Zona litorala este supusa taifun-urilor care au ca regiune de formare Marea Chinei de Sud.In anotimpurile
extreme cad precipitatii pana la 750mm (musonul de vara).
3.4. Reteaua hidrografica
Apele au doua directii generale spre care se indreapta si anume : una spre Golful Bo Hai (directie
SV-NE) si unele dirijate din nord-vest spre sud-est, fiind colectate de raul Huai.
Campia drenata de raul Huai se inscrie in peisajul morfohidrografic si printr-un numar mare de lacuri :
Hu, Wapu, Hongze, Gaoyou, Tai cu o suprafata de peste 2250km.
Peisajul Marii Campii Cineze este puternic influentat de existenta unor vaste retele de canale cu multiple
functionalitat. Celebru a ramas insa Marele Cabala, sapat in urma cu 2400 de ani si care a atins apogeul
utilizarii in timpul dinastiilor Ming si Qing.

Lipsa de apa este deosebit de acuta in compartimentele vitale (irigatii,alimentare cu apa potabila si
industriala a centrelor urbane). Pentru rezolvarea acestei probleme Republica Populara Chineza a
proiectat contruirea unor canale de aductiune de mare gabarit a apelor Changjiang (din sud) catre nord.
3.5. Vegetatia
Vegetatia primara formata din paduri de stejar si pin din asociatii cu Thuja orientalis, a fost
inlocuita aproape in totalitate prin culturi agricole. In zona litorala se dezvolta o vegetatie halofila
inlocuita, de asemenea, in buna parte, cu plante de cultura.
3.6. Solurile
Ca urmare a conditilor climatice si de vegetatie, solurile sunt reprezentate in principal, de cele
aluviale si brunoziomuri, azonal si cele hidromorfe si saraturate. Solurile loessoide (formate pe loessuri cu
grosimi medii de 200-500m), deosebit de fertile sunt utilizate cu precadere in agricultura.
4. Populatia
Marea Campie Chineza este una din cele mai populate campii ale lumii,cu o densitate medie de
peste 400 loc/km, aceasta fiind rezultatul unei retele bine dezvoltate de asezari umane cu peste 100000 de
locuitori, 6 orase cu peste 1000000 de locuitori .
Portul Shanghai se numara printre cele mai mari orase ale lumii si al tarii.Trei sferturi din
populatie traieste la sate, dar in China se gasesc si orase mari, peste 20 avand mai mult de 1 mil. de
locuitori fiecare. Capitala Chinei este Beijing, cu 5,8 mil. loc. Shanghai, cu 7,5 mil. loc., unul dintre cele
mai mari orase ale lumii, situat la gura de varsare a fluviului Changjiang este cel mai mare port si centru
industrial al tarii. Guangzhou, cu 2,9 mil. loc. este oras-port la Marea Chinei de Sud si important centru al
industriei matasii. Xi'an, cu 2 mil. loc. este unul dintre putinele orase mari din interior si fosta capitala a
Chinei, foarte bogat in monumente.
5. Economia
Economia Chinei este n plin proces de deschidere ctre exterior (Occident i Japonia), ncepnd
din 1980, cu efecte spectaculoase n creterea produciei, a schimburilor, a investiiilor strine i a
tehnologiei adus din strintate; descentralizarea n domeniul financiar i industrial.
Industria constituie ramura principala a economiei,participand cu cca 55% la formarea venitului
national.este prezenta prin toate ramurile sale :industria carbunelui ( China este prima productoare
mondial de crbuni), industria petroliera (provincia Nahai) si extractia petrolului submarin in Bo Hai si
Marea Chinei de Sud, industria constructoare de masini (Shanghai,Beijing,Tianjin), textile si
confectii(Beijing, Shanghai, Shiuazhiang, Hangzhou, Changzhou, Quingdao). Metalurgia feroasa s-a
dezvoltat in orasele porturi (Shanghai, Tianjin, Nanking) sau in cele din apropierea materiilor prime (Jian,
Handan, Anyang) iar industria aluminiului este concentrata in centrele specializate (Hefei, Lianshui si
Zhangdian).
Agricultura cunoaste o continua dezvoltare, reflectata in cantitatile sporite de produse alimentare
si materii prime pentru industrie. In nord se caracterizeaza prin frecventa cerealelor dintre care domina
porumbul, graul si orzul. Se mai cultiva gaolean, bumbac, soia, orez si legume. In sudul campiei,pe
primul loc se situeaza cultura orezului,urmata de grau si porumb. Dintre celelalte plante agricole,
dezvoltare deosebita au: soia , bumbac , tutun, arahidele, ceaiul. Dudul detine o pondere importanta avand
in vedere utilizarea sa in sericicultura.
In ceea ce priveste cresterea animalelor,caracteristica ramane cresterea porcinelor, avicultura si
cresterea vacilor pentru lapte in jurul marilor centre urbane. Pescuitul asigura completarea resurselor
alimentare si se pracincepe in principalale fluvii ( zona cuprinsa intre Shangai si Guangzhou).
8

In subsolul campiei se afla zacaminte de carbuni exploatate in partea centrala (Huainan, la nord de
Xuzhou), zacaminte de fier(Maanshan pe Changjiang, Zibo la nord de Muntii Taishan) si zacaminte de
petrol (Shengli).
Transporturile
Marea Campie Chineza este strabatuta de doua magistrale feroviare si de mai multe sosele pe
directia nord-sud, circulatia est-vest facandu-se prin intermediul celor doua artere fluviale de baza
(Hunahe si Changjiang).
6. Turism
In Marea Campie Chineza se gasesc palate si temple stravechi, dar si constructii moderne si
industriale. Capitala Chinei este Beijing sau Resedinta de Nord; este situat la 50 m altitudine si este al
doilea oras al Chinei ca marime, cu 5,8 mil. loc.; portul Shanghai se numara printre cele mai mari orase
ale lumii si ale tarii cu 7,5 mil. Loc, situat la gura de varsare a fluviului Changjiang. Xi'an, cu 2 mil. loc.
este unul dintre putinele orase mari din interior si fosta capitala a Chinei, foarte bogat in monumente,
Jinan (1.360.000 locuitori), Zhengzhou, Kaifeng, Xinxiang, Xuzhou, Huainan, Xinhailian, Lianshui,
Bangou, Xinyang si Zhoukou, Lacul Tai (2.200 km), Nanjiang (Nanking, fosta capitala a Chinei
Capitala de Sud, in perioada primilor suverani ai dinastiei, un remarcabil centru economic, cu o
industrie puternica - siderurgie, electronica, chimie, textila).
In apropierea orasului Xi'an, capitala regiunii Shaanxi, in centrul Chinei, sint mai multe piramide
mari comparabile in marime cu piramidele de la Gizeh, precum si multe alte piramide mici. Aceste
piramide sint din pamant si desi 3 din ele au suprafata la baza comparabil de mare cu suprafata la baza a
celor 3 piramide originale de la Gizeh, piramidele din Xi'an au inaltimea, si astfel volumul, mult mai mici.
Alta atractie turistica o reprezinta formaiunile muntoase din regiunea sudic a Hunanului. Acest
stnci nalte, solitare, acoperite cu o oaz de copaci par rupte din filmul 3D Avatar, insa nu este vorba de
efecte speciale. Coloana Southern Sky de peste o mie de metri nlime este doar una din cele 3.000
existente n Parcul Naional Zhangjiajie din China, imortalizate n 2008 de un fotograf de la Hollywood.
Pozele care au ajuns n minile regizorului James Cameron l-au inspirit n proiectarea vrfurilor
plutitoare din pelicula Avatar.
Marea Campie Chineza, zona de plamadire si leaganul unei civilizatii stralucite, adanc inscrise in
istoria omenirii, constituie astazi cea mai puternica concentrare umana de pe glob, o zona cu mari resurse
economice , in special agricol.

Bibliografie
Radulescu, I, Marin, I, 1975, Regionarea fizico geografica, Asia mijlocie, Centrul de
multiplicare al Universitatii din Bucuresti
M. Apavaloaiei, A. Obreja, Veronica Giosu [et al.], 1982, Geografia continentelor Asia, Iasi,
Universitatea Al. I. Cuza, Facultatea de Biologie Geologie Geografie, Catedra de Geografie
Radulescu, I., Caloianu, N, Garbacea, V, Marin, I, Geografia continentelor Asia, Australia,
Oceania, Antarctica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
9