Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
ADAM
Nu uita!
O maică aşteaptă
În pântece
Să mă ia!
Doamne mă iartă!
În oceanul lumii nebune!
EU mă nasc!
LUCIDITATE
*
* *
S-a oprit…uimit…
Stele aurii în păru-ţi
Te sărută rece…sfânt…
Vântul brumei,
Ce al toamnei cântec rece de sirenă
A uitat să-l mai înveţe,
În mirarea lui de tine, scumpul meu,
A amuţit!
JOACĂ
Aripi de fluturi
Ploaie de vară
Cântă alături
De inima mea!
Muguri de suflet
Strop de visare
Spasmă de floare
De „Nu mă uita”;
Lacrimi de rouă
Pe frunza cea nouă
Griji de furnică
A florii bobocului frică
De a nu exploda;
Tact de rumoare
Raza de soare
Atinge cu frică
A mea răsuflare
Râde în spuze
Valul de mare
De neliniştea mea!
Raze de lună
Gheaţă-nflorită
Ploaie de stele
Toate sunt ele
Vis de copil!
Muguri de aripi,
De aripi de înger,
Cât timp,
Eu la tine, gândesc,
Ele cresc!
Pasăre mică
Va veni!
Nu-ţi fie frică!
E dragostea mea!
Lume închisă
Cu iz de narcisă
Ţie promisă
E inima mea!
EU
Cerul mă acoperă
Mă inundă, mă îneacă!
Aerul refuză să-l respir!
Şi urlu scrijelind
A sufletului cameră
Şi vorba mi-e tăcere!
Ecoul a murit!
Iubesc! Mă lasă!
De ce..?
Vreau a lui să fiu!
„Nu permit!
Nu sparg acest blestem!
Acceptă-ţi lemnul!”
Nu vreau să mor!
Vreau doar ca să-l iubesc!
TESTAMENT
BOCET
Râset de maică
De mamă nebună
Se –aude în al meu piept răvăşit!
Taci tu păgână!
Taci tu nebună!
Ştiai că datori cu o moarte
Suntem!
*
* *
Sărută - mi genunchiul
Ce doare a rugăciune
Sărută –mi şi talpa
Ce doare a pământ!
Şi sărută mâna
Ce doare a piept!
Sărută şi buzele
Dor de tăcere
Şi crucea de deasupra
Ce doare a deşert!
Şi pleacă! Mă lasă
În noaptea amintirii
Strigând din adâncuri
TE IERT!
*
* *
SFAT
DISPERARE
Lăsaţi-l să intre
De frica durerii
Şi viaţa s-o lase
Afară de voi!
Strigăt mut,
Ţipăt gândit,
Fiară flămândă,
Zumzet păgân
Răsărit!
JOC DE CUVINTE
Dar fă ceva!!!
Nu mă lăsa să mă topesc!
Mai bine ia un bisturiu
Şi-nfinge adânc în carnea mea!
Învârte-l!
O dacă-ai şti tu cât aş vrea
Să mor de mâna ta!
Să se întâmple ce doresc
Măcar odată-n viaţă!
Aşa scăpa-vor toţi,
De mine – spin
Din a lor coastă!
Iubitul meu
Te rog! Nu mă lăsa în viaţă!
Nu am vreun rost!
*
* *
Sărutul morţii-aşteaptă
Pe buzele-mi lipite
Ce încă luptă amarnic
Nevrând să înţeleagă
Că soarta este una!
„ De ce n-accepţi copilo
Să fi a mea?!? „
Îmi strigă
Frumoasa Doamnă
În negure de noapte-nveşmântată!
Nu vezi?
Iubesc!
Rosteşte geana-mi.
Mai lasă de la tine Doamna
Vreau să trăiesc!
*
Iubirea mea-i sfărmată
În mici bucăţi de stele
Şi fi-va împrăştiată
În cele patru zări!
*
* *
În ziua a opta
Tu ai luat Pământului
Frântură mică fără vreun cusur
Ai rupt-o apoi şi ai udat-o
Cu lacrimile calde ale oceanului!
*
* *
Fulgi de ploaie
Ating a tale ploape
Şi se-nspăimântă
De răcimea lor!
Stea sclipitoare
A căzut în noapte
Acum ţi se închină
Cerul călător.
Iar sufletul
Ţi-e plin de nerăbdare
Pe ea să o revadă
Măcar în vis!
Şi ne-ai lăsat
Plângând fără de lacrimi
Plecarea din popas.
Şi plânge luna
Frământând pământul
Să-ţi facă pat
De hodină-n vecie
Şi stelele răsună
În surdină
Sonete de vecernie
Sperând să te revadă
Strălucire vie.
BLESTEM
Bântuie-ţi viaţa
Printre degetele iubirii
Bântuie-ţi vântul
Printre lemnele în semne
Spargă-se de valuri
În oceanul amintirii
Al tău gând
De strigăt al inimii!
Să rămâi în soartă
Asemeni jeluirii
Blestemat să fi!
C-a pământului rotire
Dar să nu te întorci
De unde ai venit!
Veşnic cum muntele
Stăruie în poala timpului
Dar vântul să-ţi putrezească
Oasele-ţi de granit!
ÎNCERCARE
Te vreau!
În fiecare clipa
Te vreau!
Când mi-e sete de aer!
Te vreau!
Cum noaptea doreşte luna.
Te vreau!
Când caisul doreşte soare.
Te vreau!
La fiecare răsuflare,
Când tremur în furtună,
Te vreau!
Când moartea îmi împleteşte cunună!
Te vreau iubite,
Etern şi niciodată
Aici şi nicicând...
Te vreau!
ACUARELĂ
Cerşeşte pe la colţuri
Iubire.
E oarbă
De-a lui amintire.
Se roagă să moară,
Imploră…
Nu poate!
Şi-n colţul de pleoapă
O lacrimă
În neştire
Se arată.
„ O Viaţă
Cer prea mult?
Un dram de iubire!
Sunt moartă
Dar nu putrezesc.
Omenire!
Găseşte-mi iubitul
Şi spune-i să vină
Să-nfingă cuţitul
În mine!”
DEFINIŢIE
Iubire?
Piatră de hotar
Mănunchi de spini
Cu stropi de iasomie!
Al constelaţiei altar,
Idee sfântă,
Vis murdar
Şi inima-n loc
Făcută ca s-o ţie.
Pas de zână
Pe buzele fierbinţi
Sclipiri diavoleşti
În a ochiului corvoadă,
Leac pentru inimi în bucată
Şi lamă-n junghier!
Dăruire întreagă
Sentinţă încrustată
În sânge;
Legendă vie,
Tremur sufletesc,
Sămânţă germinând
În lacrimi şi durere
Şi jurământ.
Al vieţii capăt.
Punct!
EROTIC
Cugetam
Existam
Existăm deci
Iubim!
*
* *
Ce strigă oare?!?
Opreşte-i din vorbă!
Spune-le să inspire...
Dor..plâng..ţipă!
Nu. Nu eu sunt de vină!
Nu-i mai fă să plângă!
Curge prea mult nectar
În picături.
Tremur
Auzindu-ţi cântecul
Ochilor tăi!
Am uitat să vorbesc
Privindu-ţi buzele.
Trup golaş
De negru înger,
Mi-ai împietrit
În ispită
Inima!
Depind de aerul
Ce-l respiri,
Drog de linişte
În al meu cuget.
Tulburi ivirea
În apusuri de luna
Înmiresmând cămări de suflet.
Ai îndrăznit
Să-mi apari!
Tulburându-mi dorinţa
Carnală.
Ai îndrăznit
Să-mi dispari!
Îndrumându-mi dorinţa
Fatală.
Doresc forma ta nefirească!
O reneg!
Doresc privirea-ţi albastră!
O contest!
Împietrită să fiu toată viaţa
De nu te iubesc!
Împietrită voi fi toată viaţa
De mă iubeşti!
CONSTATARE TÂRZIE
Petală cu petală
Am smuls iubirea,
Iar spinii fremătau
Sub biciuire.
Petală cu petală
Am văduvit privirea
Iar sufletu-ţi
A omorât toţi trandafirii.
Atunci am început
Să căutăm speranţa;
Zadarnic şi haotic
Precum şi funigeii.
Parfum de roze
Împle goluri caste;
Cotloane ascunse
În sufletele noastre.
Dar ce păcat
Că doar atât trăieşte!
Realul vis
A luat sfârşit.
Murise!
O NOAPTE
Te iubesc!
Sunt vis şi realitate.
Ochiul închis pentru lume
Deschis pentru noi.
Mă învelesc cu tine!
Nu!
De ce nu eşti aici?!?
Mă trezesc şocant;
Închid ochii.
Sprâncenele încruntate
Aşteaptă sărutul.
Vreau viaţă!
Îmi dai?...
Mă dăruiesc toată!
Îmi dai?
Te merit?
Cerul suspină
Norii se zbat
Stele cortină
Ce întrebi?!?
Sunt o infimă...
Mă ai!
Da dragostea mea,
Mă ai!
Veşnic...
Te iubesc!
Închid roata.
ICAR
Zburam.
Vroiam doar să-ţi ating
Sufletul
Plin de stele şi vânt.
Am întins doritoare
Mâna.
Inima
Îmi bătea ritmic
Ajutată de degete.
Durere.
Mă dor şi lacrimile,
Încetează!
Vreau să mă dăruiesc,
Doar atât!
Oh aripa-mi stângă
Se frânge
De greutatea gândurilor
Din Sufletul
Plin de stele si vant.
Durere.
Mă dor şi surâsurile,
Încetează!
Vreau să mă dăruiesc...
Aura se destramă;
Mă dezintegrez
Cu ochii ţintă
La Sufletul
Plin de stele şi vânt.
Nu mai zbor!
*
* *
SĂRUT
Şi fulger
Şi apă
Şi ploi
Şi pământ.
Şi scâncet
În grabă
Şi flori
Şi mormânt;
Dar uite
Cum sapă
Şi scuipă degrabă
A vieţii suflare
În leagăn mormânt.
Mă uită în grabă
Pe cruci scrijelind;
Se-ntoarce
Şi spune urlând:
E timpul! Acceptă
Al morţii sărut!
LOCUL MEU
Am vrut să îmbrăţişez
O floare
Dar iubind
S-a uscat.
Am vrut să mă aciuiez
Lângă stele.
Dar au dispărut;
Timpul a venit!
Am vrut să sărut
Pământul
Dar el piatră
S-a făcut!
Am vrut să alint
Marea
Dar a secat.
Atunci am vrut
Să adorm în mine...
Nu mai existam,
M-am pierdut!
LUCI
Înţelege!
Suntem doi
Dar suntem unul!
Suntem noi
Dar fără unul,
Ne topim încet ca ceara
Lumânării
Arsă seara!
Iar de nu vei asculta
Pulsul sufletului meu,
Voi pieri încet
Ca focul
Lumânării
Arse
În tot locul!
Îngrijeşte
C-un sărut
Suflul rugii
Către tine.
Spală-mi faţa
C-o privire
Şi veghează
Al meu somn
Ţinându-mi trupul
Pentru tine!
*
* *
O tu divinitate,
Al meu culcuş angelic,
Mi-ai dat un întuneric
Prea greu de dus în spate!
Nu ştiti?
Atunci răspunde
Tu Creator Suprem!
Mă va iubi vreodată
Un om?
DOR
Dor de tine
Dor de cânt
Dor de seară
De cuvânt
Dor rostit
La repezeală
Dor de suflet
De pământ
Dor de stele
Mărunţele
Dor de soare
De răcoare
Dor adânc
De un sărut,
Dor de inimă
Pulsată,
Plămădit de un cuvânt.
*
* *
Când visam
Visam duios
Vis de toamnă
Drăgostos
Vis micuţ
Cu gămălie
S-ascult vântul
Doar se ştie!?!
Când visam
Visam frumos
Vis de toamnă
Drăgostos
Cu petale de hârtie
Galbene şi verzi
O mie!
Doar cu fulgi
Din iasomia
Scuturată
Pe câmpie!
Când doream
Mai arzător
Ca să tot vie,
Reuşeam să-mi amintesc
Iz puternic de gutui
Struguri dulci
Striviţi în mână
Râsul tău, c-al nimănui
Şi suavul
Noapte bună!
Vis de toamnă....
Să-l tot spui!
COLIND
Cânt colind
Colind de seară
Zumzăind dintr-o vioară.
Cânt colind
De ziurel
Tot zicănd încetinel
Dorul meu
De zi cu zi
Zori de zi
Şi leru-i ler!
Cânt colind
Colind de noapte
Tot încet şi plin de şoapte
Doar acum în astă noapte
Sfântă noapte!
NEGRU FUM
Existenţă infinită
Întreruptă doar
De fum.
Negru fum!
NECREDINŢĂ
Cu degetul
Am atins cerul
Si sânge aburind
S-a perindat
Pe mâna mea
Cea neîncrezătoare.
Nu e ceea ce credeţi!
E doar dorinţa
Orbitoare
De a simţi
Divinitate
Creaţie
Exuberanţă
Dragoste.
Am strâns avid
Ceea ce câştigasem
În pumn
Acolo lângă inimă
Cu egoismul
Lui Adam.
E doar al meu!
Fluid al vieţii
Sfânt.
Doar am muncit
’Ndelung
S-ating
A Făcătorului de Lume
Carne.
Şi nu doresc acum
Să pierd
Mister a lumii
Parte!
Am atins Universul
Şi Cel ce L-a
Creat
Cu degetul!
VREAU
Vreau cerul
Şi marea
Vreau steaua ta,
Sarea
Pământului,
Dogoarea
Inimii!
Vreau viaţa ochilor tăi
Vreau zarea speranţelor
Puterea de a trăi
Aici, Acum!
Vreau totul şi nimicul
Din tine”
Vreau Infinitul
Şi punctul de lumină,
Din sufletul
Plin de stele şi vânt.
PASĂRE PHOENIX
Pasare phoenix
Suferi??
Suferă!
Doar aşa vei renaşte
În cenuşa mea,
În cenuşa ta,
În cenuşa iubirii noastre.
Vei renaşte cu mirosul amintirilor,
Cu gustul sărutului
Dar nu vei stii unde sunt.
Renaşti din cenuşa inimilor noastre”
Renaşte un nou început
Pentru o nouă iubire
Renaşte pentru tine!
BATRÂNUL CLOPOTAR
Bătrânul clopotar
Stătea pe obişnuitul scaun strălucind de vreme
Cu ochii ţinta la… doar el ştia
Mâinile strânse în semn de rugaciune
Şi – un zâmbet straniu
Pe faţa sa.
În turn, în casă,
Bătând în dungă
Se –aude al său clopot
Iubit.
Singurele fiinţe
Ce-l ajută..
Singurele ce sunt cu el!
UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Greutatea lacrimei
Se măsoară în suspine!
Greutatea inimii
Se măsoară în dragoste!
Greutatea vieţii
Se măsoară în suflete!
Greutatea minţii
Se măsoară în idei!
Greutatea atingerii
Se măsoară în dorinţe!
Greutatea bătrâneţii
Se măsoară în urmaşi!
Greutatea copilăriei
Se măsoară în joc!
Greutatea mea?
Se măsoară în tine!
AUZI?
Mi-e foame
Strigă sufletul
Mi-e sete
Ţipă inima
Mi–e moarte
Gângureşte mintea.
Opriţi!
Vreau să cobor.
Ajunge!
Vreau să simt!
Încetaţi!
Vreau să respir,
Să ţip viaţă!
Tăcere!
***
Flori zgâriate
Flori zgâriate aburind în piatră
Cânt de porumb
Cânt de porumb alb de moarte
Şoapte ţipate
Şoapte ţipate din eu
Respir greu
Respir greu parfum de viaţă
Eu?
Unde…Când…
În mine?
Nimic. Pământ
***
Lăsaţi-mă să ies
Să plec
Promit
Ba nu! JUR
Cu un conjur
Şi pecete de sânge
Din sânge
De înger căzut
Că nu ţip
Că vreau
Că iubesc
Să mă duc…
***
M-ai pierdut
Picătură;
Picătură, picaţi-ar ochii
La vulturi daţi-ar rărunchii!
M-ai zvârlit
Pe ceia parte
Fără nicio însemnătate
Şi bag samă
Omule
Că nu mai suntem bucată
De Dumnezeu lăsată.
***
***
E atât.
Dar colţurile
Intră în mine...
Oricât de geometrică
Aş fi,
Oricum l-aş întoarce,
Tot...
E atât.
Dar colţurile…
***
***
Picurând albastru
De pe genele infinitului
Alerg febril
Să culeg
Roua tăcerii.
***
Sclipirea căpruiului tău
Învie verdele.
Umbrirea ochilor
Este doar inteligenţă,
Totul!
Ţine-mă de mână,
Să nu mă laşi,
Să nu mă pierzi,
Cercetează verdele
Vezi umbra căpruiului tău?
Eşti totul!
Iubire!
Veşnică iubire!