Editor: Calin Viasie Redactor: Mugur Butuza ‘Tehnoredactare & prepress: Luminita Badea Coperta colectiei: Ionut Brostianu Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei FIRICEL, DANIELA. Memorator de biologie vegetali si animald : clasele DCX Daniela Fret, rina Kovacs. - Ed 2-0- Pig: Parla 45, ISBN 978.973-47-1980-8 1. Kovacs, rina '57:58(075.35Y079.1) 59(075.35\079.1) Copyright © Ear Pala 45,2014 Pret are deri ce conse leprae ia cont este protejat de legislata privind dreptul de propriate intelectual or CUPRINS CLASA A IX-A LDIVERSITATEA LUMI VIL 11. Notiuni introductive 1.1. Virusurile, 1.1.2. Regnurile lumii vi. {) Regnul Procariota (monera.. fi) Regnul Protista..oo Regnul Fungi (ciuperci) iv) Regnul Plant . vy) Regnul Animal 1.2. Conservarea biodiversitail in Romania. II, CELULA - UNITATEA STRUCTURALA $1 FUNCTIONALA A VIETIL... 2 III, DIVIZIUNEA CELULARA IV, EREDITATEA $I VARIABILITATEA LUMII VIL......32 4.1. Concepte. 42. Mecanismele transmiterii earacterelor ereditare. Legile lui Mende! 43. Recombinarea geneticd prin schimb reciproc de gene... 4.4, Determinismul cromozomal al sexelor ee a ws rei 4.6. Genetica umani.......CLASA A X-A I. TESUTURILE VEGETALE $1 ANIMALE....0000000--4l LAL. Tesuturile vegetal... 12. Tesuturile animale eet? 1. SrRUCTURA St FUNCTILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISME 2.1. Functiile de nutritie... al 2 Naa south 2.12. Nata beter 2:13. Digest ante 2.14 Respiaia. 2H 2.22 Sistemul nervos la mamifere. 2.23. Locomofia la animale... 23. Funetia de reproducere. 2.3.1. Reproducerea la plante. 2.3.2. Reproducerea la om. DIVERSITATEA LUMII VII ‘Sp 11. nortunt ntroouctive Uniti de clasificare, numite taxon, reprezinthniveluri in rathia unei clasifilri: specie, gen, familie, ordin, clasa, tncren- gard (flu), reer. ‘Linné a introdus nomenclatura binar8, primol termen desem- ‘ind genul, iar cel de-al doile, specia (ex. Canis lupus). ‘Organismele sunt grupate in inci regnuri:procariote, protiste, fungi, plante si animale. 14.1. Virusurile Caractere generale ‘Sunt entitafiinfectioase situate la limita dintre materia vie (au ‘cizi nucleic si cea nevie (lpsite de metabolism propriv, multi- plieate doar fn celula pe care o paraziteaz3), ‘Sunt strict parazite intracelula. ‘Virusul matur se numeste virion gi este compus din: capsid, invelig proteic format din capsomere; ~‘Mnaterial genetic (genom viral), format din acizi nucleic: ADN sau ARN Clasificarea virusurilor se face dup& mai multe eriterii (morfo- logie, proprietii fizice/chimice/biologice, substat,tipul de acid ruceic). ‘Dupi tipul de acid nucleic, exist: ‘dezoxiribovirusuri (contin ADN): virusul varicele herpetic, virusul hepatite ‘*ribovirusuri (confin ARN): HIV, Ebola, virus gripei,virusul turbirii, VMT. i, virusul 5Bolile produse se numesc viroze: hepatita, turbarea, gti q Pesul, varicela, SIDA, aa ie 1.1.2 Regnurile lumii vii 1) REGHUL PROCARIOTA (MONERA) Caracre enrale amt ine wie, owe, het me iz. Sut pnd nt riled ah ans ‘cu conditii extreme, eae Csieare i -aeacnebae = ag ast ver anche) "cll pind to piri nme + BacreRmLe. Pot aves difeite forme: steric (coci), de bastonage (baci, de Virguld (virion) de spirale (spiri). or Aledtuire ~perete celular rigid (congine murein); ~ capsull cu rol protector: tage ~ nucle lipst de membrand nuclear (aucleoid; = lcromozom fn forms circular format din ADN; ~ dine orgaitle citoplasmaticeprzint doar ibozom Hrinire ~ autotrofa (prin fotosintezd sau chemosintez8); ~ heterotrfa(saproft sau paaztt). Reproducerea este asexuad, prin dlviclne direct. fn condi neprielnice formeazd spori de rezisten, 4 rte Sa alimentel Bacterile parazite produc boli numite bacterioze: tuberculoza, lepra, siflisul, ium, tetanosul, holera ete, Reprecentans Ince saprofte: Bails subiis Sac fanuli, Lactobacillus lactis (lactobaci). + bacterii parazite: Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), ‘Salmonella typhi (baci tific). W) REGNUL PROTISTA Caractere generale ‘Sunt organisme eucariote unicelulare sau pluricelulare, soltare ‘sau coloniale. Pot fi forme libere sau parazite. Nutritie autotrofi— prin fotosimezs; = heterotrof™ ~ saprofith sau parazitl. Respiratie = anaeroba la formele primitive; = aeroba la majortatea specilor. Locomofia se ralizeaz3 cu ajutoul flagellar, cillor, pseudopodelor. Reproducere ~ asexuatd prin diviziune direct sau prin spori; ~ seruatd, la unele apind alternanta de generafii. Importanta = protistele participt la realizarea ciclurilor biogeochimice; ~ intr fn aledtuirea planctonului, constituind brand pentru alte animale acvatice; ~ protistele autotrofe contribu la oxigenarea mediului; ~ stau la baza evolufici fungilor plantelo sia animalelor.* alge verzi unicelulare: fotoautotrofe, ex. verzeala-zidurilor; + euglena verde (autotrof® la lumina si heterotrofa la intuneric: prezinth stigma ~ formatiune sensibilé la lumind; diviziune Tongitudinal8; deplasare cu ajutorl flagelului). * sporozoare — protiste imobile care se inmuljese prin sporis sunt exclusiv parazite. Exemple: —plasmodiul malariei produce malaria; transmis de anjarul anofel; distruge globulele roi — babesiile produc babesioze la vite; — coceidile produc coceidioze la pisiri gi iepuri {) REGNUL FUNGI (CIUPERCI Caractere generale Eucariote imobile, lipsite de clorofilt, heterotrofe. Au corpul format din hfe ce formeazi un miceli, Prezintd perete celular ce confine chitin, iar substanja de re- zervibeste glicogemul Nutrife = heterotrofi - saprofits, paraziti sau simbiotrof& (licheni, rmicorize). Important = speciile saprofie sunt descompundtori care asigurl circutul materiei fn naturi, Multe specit saprofite au important econo- ‘mica, find sursi de hrand sau sunt utlizate pentru producerea de antibiotice (Penicillium notatum), alcool, vitamin; ~ speciile parazite cauzeazi diminuarea producjei agricole, boli laplante si animale. ceprecentanti Repretomicete ~ pot fi uni- sau pluricelulare. Sporangele are fount de sac numit ased, ce confine spori numiti ascospor. ‘Exemple: ~ parazite ~ Aspergillas (mucegaiul nepru), cormul-se- ie drole, Pencil ~mucepsil verde bs « Basidiomicete —ciupereisuperioare,pluricelular, spori sunt produsi in bazid : Fremple: ~ parazite ~ Puccinia graminis ~ rugina griului, Ustlago maydis —ticiunele porumbul iw saprofite, ciuperci cu pliie ce pot fi: comestible (Bolewus ‘edulis ~ bibul, Psalliota campestris ~ ciuperca de cmp) si ‘trivitoare (Amanita muscaria — muscarija, Boletus satanas ~ hribul-dracului). Jv) REGHUL PLANTE Caractere generale ‘Sunt organisme eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe. Sunt rs indie in toate zonele globului, in medi acvatce gi trestre. Sunt fixate de substrat prin rizoizi sau rddacini. ilante avasculare ~lipsit de vase condocttoare, sunt repre- zemiat de algcle plurceulare se briofite; plane vasculare ~ ai vase conducitoare (rake si traheide- Coral planelor vasulae ete numit corm (penru cB are organe Segeutive difereniate), iar plantele sunt numite gi eormotite. Sum reprezentate de periofite gi spermatofite (gimnosperme 5 angiosperme). 4 ALGELE PLURICELULARE Caractere generale ‘Sunt organisme acvatice. Corpul lor se numese talClasificare Dupi tipul pigmentilor asimilatori, se deosebese algele: verzi, rosii brune gi auri. ~ algele verzi (clorofite) prezintd clorofilé a si b. Exemple: ‘matasea-broastei (Spirogyra), lina-broastei (Cladophora), salata- sde-mare (Uva; ~algele roi (rodofite) sunt alge care populeazé mri calde 51 4a care predomin8 pigmentul rosu(fcoeritrind). Exemple: Chondrus crisps, Ceramium rubrun; = algele brune (feofite) sunt alge care tiese in apele mirilor si ‘ceanelor i la care predomind pigmentul brun (fucoxantina), Exemple: Fucus, Laminaria, Sargassum. BRIorrreLe (Muscum) Caractere generale ‘Sunt primele plante verzi adaptate la mediul terestru, Important ‘Sunt pionierii vegetaje, impiedica eroziunea solului, mengin umi- ditatea solulu, reprezint indicatori pentru schimbarile survenite in ‘ecosisteme; au format c&rbuni (wurba), Ingrisimant in agriculturs, Repreventangi ** Muschi hepatici (inferior) ~ Marchantia polymorpha ~ ferea-p®- rant ‘© Muschi franzogi (superiori) ~ Polytrichum commune ~ mus- cchiul-de-pimant, Sphagnum sp. — muschiul-de-turba. * PTERIDOFITELE (FERIGILE) Caractere generale ‘Trdiesc in mediul terestru in locuri umede si umbroase sau in ‘mediul acvatic. Au vase conducatoare lemnoase reprezentate de tra- hide, prin care seva circuld mai lent decit la celelalte grupe de plante vasculare. Nu formeazi fori si seminje. 10 Important agate, pate dcorive, aj la formarea depo iat, pon de pant fel Toile arborscents). epee ‘i @ se ateoris flix mas), frigula dulce (Polypodium vulgare), Cait Seolopendrium vulgare) ( SPERMATOFITE (PLANTE CUSAMANTA) Gimnosperme - conifere ccuprind cele mai evoluate ferigi: feriga comunt Come M ate tie fe Mj att el temper, Au vse condostonr ~ ett, Pras Sticulare sau solzoase. Flori organizate tn conuri, lipsite de Invelis Aral Conul maseain ese oloare, ar con eminin este oinflo ovens Polenizare prin vin, reproducere sents, fecundajia CSocing Ai gant reire ce pots ag. 7 ‘Formeaza paduri pe suprafefe extinse. Lemnul lor este utilizat in conocido lela ndusiaccuoel, Din Saag teeta, vck, strap mings inctiae Din ite pert epecieese: Mats pauperis * Abies alba (brad), Picea abies (wali), pin, jneapln,ienupar. Angiosperme Caractere generale eee delete etary ee ae oe Seen es = "