CUPRINS

II. ANALIZA VARIABILITATII SPATIALE .........................................................................................2

1. Reprezentarea distributiei spatiale a punctelor de investigare (HARTA PUNCTUALA) ........... 2
2. Reprezentarea distributiei spatiale a valorilor disponibile (HARTA SIMBOLICA) ................... 4
3. Estimarea legii de variabilitate spatiala a erorilor de estimare (VARIOGRAMA
EXPERIMENTALA)............................................................................................................................ 7
4. Studiul anizotropiei (VARIOGRAMA DE SUPRAFATA) ......................................................... 9
5. Modelarea legii de variabilitate spatiala a erorilor de estimare (MODELUL DE
VARIOGRAMA)................................................................................................................................ 12
6. Evaluarea gradului de acoperire cu informatie structurata spatial (variografie.exe)............... 12
III. ESTIMAREA DISTRIBUTIEI SPATIALE A VARIABILEI INVESTIGATE...............................14
1. Estimarea distributiei valorilor prin kriging punctual ordinar .................................................... 14
2. Reprezentarea grafica a distributiei variabilei investigate (HARTA CONTURALA A
VALORILOR VARIABILEI) ............................................................................................................ 15
IV. ESTIMAREA DISTRIBUTIEI SPATIALE A INCERTITUDINII..................................................16
1. Estimarea distributiei erorilor prin kriging punctual................................................................... 16
2. Reprezentarea grafica a distributiei spatiale a valorilor KSD (HARTA CONTURALA A
VALORILOR KSD) ........................................................................................................................... 18

II. ANALIZA VARIABILITATII SPATIALE

Analiza variabilitatii spatiale are ca obiectiv identificarea legilor de variatie spatiala pentru:
valoarea variabilei
o legi de tip DETERMINIST
in cazul variabilitatii reduse

v = f ( x, y , z )

eroarea de estimare a valorii variabilei

o legi de tip STOCHASTIC
in cazul variabilitatii complexe

( )

r
= f , d = f ( , x, y, z )

Intelegerea modului (identificarea legii de variatie spatiala) in care variaza valorile masurate
ale variabilei in domeniul cercetat este necesara pentru estimarea in orice punct din domeniul studiat a
valorii variabilei si a erorii de estimare.

1. Reprezentarea distributiei spatiale a punctelor de investigare (HARTA

PUNCTUALA)
Harta punctuala are ca obiectiv estimarea unei corelatii intre:
densitatea punctelor de investigare si
eroarea de estimare a distributiei spatiale a valorilor variabilei.
Date necesare:
valorile variabilei (valorile porozitatii);
coordonatele spatiale ale punctelor in care au fost determinate valorile variabilei.

Etape de lucru:
construirea hartii punctuale (SURFER Map New Post Map);
338000

336000

334000

332000

330000

328000

326000

324000

322000

320000

318000

316000
578000 580000 582000 584000 586000 588000 590000 592000 594000 596000 598000

reprezentarea distributiei densitatii punctelor de observatie:

o delimitarea zonei cu puncte de investigare:
crearea unui fisier de tip *.BLN (SURFER - Worksheet) cu coordonatele spatiale
ale colturilor conturului zonei cercetate;
reprezentarea grafica a conturului zonei cercetate (Map New Base Map).
338000

336000

334000

332000

330000

328000

326000

324000

322000

320000

318000

316000
578000 580000 582000 584000 586000 588000 590000 592000 594000 596000 598000

o impartirea zonei cercetate in 70 de celule patratice cu dimensiunea de 2000 x 2000

metri;
338000

336000

334000

332000

330000

328000

326000

324000

322000

320000

318000

316000
578000 580000 582000 584000 586000 588000 590000 592000 594000 596000 598000

o crearea unui fisier in programul EXCEL cu:

coordonatele spatiale ale centrelor celor 70 de celule (Xc, Yc);
numarul punctelor de observatie din fiecare celula (NP).
Nr. crt.

Xc

Yc

NP

579000

321000

581000

321000

...

70

597000

333000

0
3

o identificarea numarului minim (NP = 0), respectiv maxim (NP = 14) de puncte de
observatie din cele 70 de celule;
o impartirea amplitudinii valorilor NP pe clase valorice si atribuirea unui cod pentru
fiecare clasa:
NP = 0 culoare rosu;
NP (0;5] culoare portocaliu;
NP (5;10] culoare galben;
NP (10;15] culoare verde.
o realizarea hartii prin plasarea culorilor corespunzatoare fiecarei celule (Fig. 1.1).
338000

336000

LEGENDA

334000

332000

NP = 0
330000

NP in (0;5]

NP in (5;10]

328000

326000

324000

NP in (10;15]
322000

320000

318000

316000
578000 580000 582000 584000 586000 588000 590000 592000 594000 596000 598000

Fig. 1.1 Reprezentarea grafica a densitatii punctelor de observatie in zona cercetata

Comentariu: erorile de estimare a valorilor porozitatii vor fi maxime in zonele in care nu exista nici un
punct de investigare. In zonele in care densitatea punctelor de investigare este mare, erorile de estimare
a valorilor porozitatii vor fi mai mici.

2. Reprezentarea
SIMBOLICA)

distributiei

spatiale

valorilor

disponibile

(HARTA

Harta simbolica are ca obiectiv estimarea unei corelatii intre:

variabilitatea spatiala a valorilor variabilei din punctele de investigare si
eroarea de estimare a distributiei spatiale a valorilor variabilei.
Date necesare:
valorile variabilei (valorile porozitatii);
coordonatele spatiale ale punctelor in care au fost determinate valorile variabilei.

Etape de lucru:
construirea hartii punctuale (SURFER Map New Post Map);
338000

336000

334000

332000

330000

328000

326000

324000

322000

320000

318000

316000
578000 580000 582000 584000 586000 588000 590000 592000 594000 596000 598000

delimitarea zonei cu puncte de investigare:

o crearea unui fisier de tip .BLN (SURFER - Worksheet) cu coordonatele spatiale ale
colturilor conturului zonei cercetate;
o reprezentarea grafica a conturului zonei cercetate (Map New Base Map).
338000

336000

334000

332000

330000

328000

326000

324000

322000

320000

318000

316000
578000 580000 582000 584000 586000 588000 590000 592000 594000 596000 598000

impartirea zonei cercetate in 70 de celule patratice cu dimensiunea de 2000 x 2000 metri;

338000

336000

334000

332000

330000

328000

326000

324000

322000

320000

318000

316000
578000 580000 582000 584000 586000 588000 590000 592000 594000 596000 598000

crearea unui fisier in programul EXCEL cu:

o coordonatele spatiale ale centrelor celor 70 de celule (Xc, Yc);
o valoarea medie a variabilei (porozitatii) pentru fiecare celula calculata ca medie
aritmetica a tuturor valorilor din celula respectiva.

Nr crt

Xc

Yc

NP

Val. medie

v1

v2

v. v14

579000

321000

581000

321000

0 =IF(NP1=0,absent,AVERAGE(v1:v14))
1
39,50 39,5

583000

321000

...

24

585000

325000

14

37,59 37,1 40,4

25

587000

325000

38,91 36,0 36,5

...

70

597000

333000

absent

40,50 40,5

34,0

identificarea valorii medii minime ( nmin = 33% ), respectiv maxime ( nmax = 44,62% ) din cele 70
de valori calculate;
calculul amplitudinii valorilor medii ale porozitatii (A = 11,62 % 12% );
impartirea amplitudinii valorilor medii ale porozitatii pe clase valorice si atribuirea unui cod
pentru fiecare clasa:
o pentru absent culoare rosu;
o n [33;36] culoare portocaliu;
o n (36;40] culoare albastru;
o n (40;44] culoare galben;
o n (44; 48] culoare mov.
realizarea hartii prin plasarea culorilor corespunzatoare valorilor medii ale porozitatii din
fiecare celula (Fig. 2.1).
338000
336000

LEGENDA

Comentariu: erorile de estimare a

valorilor porozitatii vor fi:
mici in zonele in care
variabilitatea
spatiala
a
valorilor porozitatii este mica
(diferenta valorilor medii din
celulele invecinate este mica);
mari in zonele in care
variabilitatea
spatiala
a
valorilor porozitatii este mare
(diferenta valorilor medii din
celulele invecinate este mare).

334000

absent

36.4
38.5
36.2
38.5
35.2
37.7
40.5
38.9
33.5
38
37.3
40
36.5
39.535.5
35.8
38.5
35.5
42.2
40
42.536.5
36.5

332000

38.7

v med in [33;36]

330000

38.5

45.5
56.5
48.6

33

v med in (36;40]

39.5 39.6

326000

v med in (44;48]

40.9

43.1
42.1
34.9
31.3
37
35.2 37.8
38.5
35.6
36.6 37 35
43.4
36
37.5
43.637
38.5
33.5
41
35.7 34.5
37 33
34.5
35.537.5
33.5
37
34.5
31.7
41
37
30.8
36
36.6 32 30
36.4
33
36
35.3
35.539.8
37.5
43.5
36.6
41
30.5
37.8
36.2
35.9
38.5
39.941
42.5
37.2
40.5
40.4
37.1
45.3
39.1 37.6
35.5
34.8
40
36.2
34
39.5 36
40
40
3841.6 40
36
36.5
38.541.5
41
42.6
41.5
41.5
38 34.5
35.5
34
41.2
4135.5
44
37
41.7 40
42.5
42.5
40.3
36.4
38.9
41
40
43
40.5
36
39.5 42.5
384439
45
40
39.5 41.3
42.3
40.8
39.5
36
40.5

40.6
41
39.539.4

328000

v med in (40;44]

37.4
39.6

324000

322000

41
37.5

41.5

320000

318000

316000
578000 580000 582000 584000 586000 588000 590000 592000 594000 596000 598000

Fig. 2.1 Harta simbolica a porozitatii

6

3. Estimarea legii de variabilitate spatiala a erorilor de estimare (VARIOGRAMA

EXPERIMENTALA)
Obiectivul acestei etape este identificarea legii de variatie spatiala pentru erorile de estimare a
valorilor variabilei.
= f ( , x, y, z )

eroarea de estimare a valorii variabilei;

riscul asumat;
x, y, z coordonatele spatiale ale punctului in care se realizeaza estimarea.
Instrumentul utilizat pentru identificarea modelului structural (legea de variabilitate spatiala)
este variograma experimentala.
r
1
r dr =dr vi v j 2
d =
(3.1)
2 N d (i , j ) ij

()

()

()

valoarea variogramei calculata pentru

distanta d si orientarea ;
r
N d numarul de perechi de puncte aflate la
distanta d si avand orientarea utilizate la calculul unei
valori a variogramei;
(i, j ) drij =dr perechea de puncte Pi Pj aflate la

()

distanta d si avand orientarea ;

vi , v j valorile variabilei masurate in punctele

Pi , respectiv Pj .

Pj

Pi

Variograma exprima variabilitatea spatiala a valorilor variabilei in functie de distanta d si de

orientarea . Variograma indica ritmul de crestere al erorilor de estimare pe masura ce ne indepartam
de punctul de observatie.
Existenta unei legi de variatie spatiala pentru erorile de estimare a valorilor variabilei rezulta
din existenta unei corelatii intre valorile variogramei experimentale omnidirectionale (toleranta
r
unghiulara = 90o ; Fig. 3.1) i vectorii ( d i ) pentru care sunt calculate aceste valori.

()

()

r
b)
d
Fig. 3.1 Variograme omnidirectionale ce indica:
a) existenta unei legi de variatie spatiala;
b) inexistenta unei legi de variatie spatiala.

a)

r
d

Date necesare:
valorile variabilei (valorile porozitatii);
coordonatele spatiale ale punctelor in care au fost determinate valorile variabilei.
Etape de lucru:
deschiderea in programul Surfer a fisierului ce contine valorile porozitatii si
coordonatele spatiale ale punctelor in care au fost determinate acestea (Grid
Variogram New Variogram);
selectarea corespunzatoare a informatiilor necesare calcului valorilor variogramei
(coordonatele spatiale ale punctelor de investigare si valorile variabilei) Fig. 3.2. a)
stabilirea parametrilor de calcul pentru variograma experimentala (Fig. 3.2 b)):
o distanta maxima pentru care se calculeaza variograma (Max Lag Distance) este
jumatate din distanta maxima intre doua puncte de observatie din domeniul cercetat;
o numarul directiilor de calcul al variogramei (Angular Divisions);
o numarul de distante pentru care se calculeaza valorile variogramei (Radial
Divisions).

a)
b)
Fig. 3.2 Selectarea informatiilor (a) si stabilirea parametrilor (b) necesari
pentru calculul variogramei experimentale

actionarea comenzii de calcul automat al variogramei

experimentale si vizualizarea graficului (Fig. 3.3). In
mod implicit, programul Surfer calculeaza
variograma
experimentala
omnidirectionala
o
( = 90 ).
vizualizarea fisierului cu datele care au stat la baza
realizarii graficului variogramei experimentale
omnidirectionale. Datele sunt exportate din
Programul Surfer intr-un fisier de tip *.DAT ce poate
fi vizualizat cu ajutorul programului Excel. Fisierul
(Tabel 3.1) contine valorile variogramei calculate (cu
relatia 3.1) pentru fiecare distanta, distantele de
calcul al variogramei si numarul de perechi de puncte
utilizate in calculul fiecarei valori a variogramei.

14

12

10

Variogram

Column D: n [%]
Direction: 0.0 Tolerance: 90.0

0
0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Lag Distance

Fig. 3.3 Variograma

experimentala omnidirectionala

Tabel 3.1 Datele ce stau la baza realizarii

graficului variogramei experimentale
Nr. valori
1
2
3
4
5
6

25

(d)
7.721885
7.11
7.223425
7.034567
9.435962
9.10358

13.25757

d
184.5813
447.5896
727.3318
992.7927
1276.486
1565.432

6955.777

N(d)
61
132
200
208
239
250

344

Comentariu: existenta unei corelatii intre valorile variogramei experimentale omnidirectionale

r
(Fig. 3.3) i vectorii ( d i ) pentru care sunt calculate aceste valori indica existenta unei legi de variatie
spatiala pentru erorile de estimare a valorilor porozitatii.

4. Studiul anizotropiei (VARIOGRAMA DE SUPRAFATA)

Studiul anizotropiei structurilor spatiale are ca obiectiv identificarea tipului de structura
spatiala izotropa sau anizotropa. O structura spatiala este izotropa daca legea de variabilitate spatiala
este aceeasi pe toate directiile sau anizotropa daca legea de variabilitate spatiala se modifica la
modificarea directiei de calcul.
In cazul structurilor anizotrope, studiul se va concretiza prin calculul parametrilor de
anizotropie:
raportul de anizotropie: = R / r ;
orientarea directiei de continuitate maxima:
Identificarea tipului de structura se face cu ajutorul variogramelor experimentale directionale
(toleranta unghiulara < 90 o ; Fig. 4.1).
Column D: n [%]
Direction: 150.0 Tolerance: 30.0

Column D: n [%]
Direction: 120.0 Tolerance: 30.0
14

14

12

12

12

10

10

10

Variogram

14

Variogram

Variogram

Column D: n [%]
Direction: 60.0 Tolerance: 30.0

0
0

1000

2000

3000

4000

Lag Distance

5000

6000

7000

0
0

1000

2000

3000

4000

Lag Distance

5000

6000

7000

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Lag Distance

Fig. 4.1 Variogramele experimentale directionale pe directiile NE-SV, VNV-ESE si NV-SE

Comentariu: variogramele experimentale directionale pe directiile NE-SV, VNV-ESE si NV-SE (Fig.

4.1) evidentiaza existenta unor legi de variabilitate a porozitatii diferite pe aceste directii de calcul, fapt
ce indica anizotropia structurii spatiale studiate.

Calculul parametrilor de anizotropie se face pe baza variogramei de suprafata (Fig. 4.2).

Variograma de suprafata reprezinta harta conturala a variogramelor experimentale directionale.
Calculul variogramei de suprafata se realizeaza cu ajutorul a doua programe: PREVAR2D,
VARIO2DP.
Date necesare:
valorile variabilei (valorile porozitatii),
coordonatele spatiale ale punctelor in care au fost
determinate valorile variabilei
stocate intr-un fisier de tip ASCII (Fig. 4.2)

Fisierul trebuie sa aiba pe primul rand un comentariu de

maximum 253 de caractere, pe al doilea rand numarul de
variabile numerice (3 variabile), pe urmatoarele trei randuri
denumirea variabilelor numerice (maxim 10 caractere pentru
fiecare variabila: X, Y, porozitate) iar pe urmatoarele randuri
valorile celor trei variabile corespunzatoare fiecarui punct de
investigare separate prin spatiu.
Fisierul poate fi editat in programele Word sau Notepad
Fig. 4.2 Fisierul cu date cu structura
si salvat in format ASCII.
impusa de programul PREVAR2D
Etape de lucru:
calculul distantelor dintre perechile de puncte disponibile cu ajutorul programului
PREVAR2D:
o deschiderea fisierului cu date (File);
o selectarea coordonatelor punctelor (Settings);
o calculul distantelor si salvarea rezultatelor (Run!) intr-un fisier cu extensia .PCF
(Pair Comparison File).
calculul variogramei de suprafata cu ajutorul programului VARIO2D:
o deschiderea fisierului de tip *.PCF creat cu
programul PREVAR2D (File);
o calculul variogramei de suprafata (Fig. 4.3)
pentru variabila studiata (Calculate
Variogram Surface);
o salvarea variogramei de suprafata intr-un
fisier de tip *.GRD compatibil cu formatul
fisierelor GRD ale programului Surfer (File
Save).
Fig. 4.3 Variograma de suprafata
(VARIO2D)

10

reprezentarea grafica a variogramei de suprafata din fisierul *.GRD creat cu programul

VARIO2D (Fig. 4.4) prin izolinii cu programul SURFER (Map New Contour Map);
6000

4000

2000

-2000

-4000

-6000
-8000

-6000

-4000

-2000

2000

4000

6000

8000

Fig. 4.4 Variograma de suprafata a distributiei spatiale a valorilor porozitatii (SURFER)

digitizarea izoliniei cu contur inchis si extindere maxima care are centrul de simetrie in
originea sistemului de referinta in care este reprezentata variograma de suprafata si
salvarea datelor intr-un fiser de tip *.DAT cu coloanele separate prin virgula (conturul
trebuie sa fie inchis, primul punct din fisier avand aceleasi coordonate cu ultimul).

Calculul parametrilor
VARIOGRAFIE.exe.

de

anizotropie

se

realizeaza

cu

ajutorul

programului

Etape de lucru:
deschiderea fisierului cu coordonatele izoliniei digitizate in programul Surfer (Fisier Date);
calculul parametrilor de anizotropie (Fig. 4.5) prin stabilirea celor doua raze si a orientarii
elipsei de anizotropie care trebuie sa inscrie izolinia digitizata (Anizotropie):
R 7100
o raportul de anizotropie: = =
= 2,96 ;
r 2400
o orientarea directiei de continuitate maxima: = 18o .

Comentariu: directia VSV-ENE este directia de

continuitate maxima a porozitatii. Pe aceasta
directie variabilitatea valorilor porozitatii este
minima.

Fig. 4.5 Calculul parametrilor de anizotropie

cu ajutorul programului ANIZOTROPIE

11

5. Modelarea legii de variabilitate spatiala a erorilor de estimare (MODELUL DE

VARIOGRAMA)
Modelarea legii de variabilitate spatiala a erorilor de estimare se face prin alegerea unui
model elementar (sferic, exponential, gaussian, putere, logaritmic etc.) si modificarea succesiva a
parametrilor acestuia pana cand se reuseste cea mai buna interpolare a valorilor variogramei
experimentale omnidirectionale.
Column D: n [%]
Direction: 0.0 Tolerance: 90.0

14

Date necesare:
variograma experimentala omnidirectionala

12

Variogram

10

Etape de lucru:
fisierului
cu
variograma
deschiderea
experimentala omnidirectionala (File Open);
alegerea componentelor modelului (Model
Add);
modificarea parametrilor fiecarei componente
a modelului ales.

0
0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Lag Distance

Modelarea variogramei omnidirectionale pentru

porozitate s-a facut cu un model exponential cu efect de
pepita (Fig. 5.1) avand parametrii:
efect de pepita = 6;
palier = 10;
raza de influenta a variogramei R = 5500 m.

Fig. 5.1 Modelul de variograma

pentru porozitate

Modelul exponential cu efect de pepita avand parametrii de mai sus va fi folosit in estimarea
distributiei spatiale a valorilor porozitatii si a erorilor de estimare asociate acestora.

6. Evaluarea gradului de acoperire cu informatie structurata spatial

(variografie.exe)
Gradul de acoperire cu informatie structurata a zonei investigate se stabileste pe baza zonei
de influena a variogramei:
un cerc cu raza variogramei omnidirectionale in cazul structurilor izotrope, plasat cu
centrul in fiecare punct al retelei de investigare;
o elipsa (cu razele R si r si orientarea ) in cazul structurilor anizotrope, plasata cu
centrul in fiecare punct al retelei de investigare.

In zonele neacoperite de cercurile/elipsele plasate cu centrele in punctele reelei de

investigare, distribuia spaiala a valorilor variabilei cercetate este aleatoare. In aceste zone valoarea
variabilei poate fi aproximata cu valoarea medie calculata in etapa analizei variabilitaii globale (AVG),
valoare estimata cu o eroare determinata doar de riscul asumat ( ).
12

Gradul de acoperire cu informatie structurata spatial a domeniului investigat se poate stabili si

vizualiza cu ajutorul programului VARIOGRAFIE.
Date necesare:
valorile variabilei (valorile porozitatii);
coordonatele spatiale ale punctelor in care au fost determinate valorile variabilei
stocate intr-un fisier de tip ASCII (cu coloanele separate prin virgula).
Etape de lucru:
deschiderea fisierului in care sunt stocate valorile porozitatii si coordonatele spatiale ale
punctelor in care au fost determinate (Fisier Date);
vizualizarea distributiei punctelor de investigare (Monitorizare);
introducerea parametrilor de anizotropie calculati (Monitorizare Anizotropie);
plasarea elipselor de anizotropie in fiecare punct al retelei de investigare:
o manual prin plasarea elipselor de anizotropie in punctele de investigare
selectate aleator (Manual Fig. 6.1 a))
o automat prin plasarea simultana a tuturor elipselor de anizotropie in punctele
de investigare (Automat Fig. 6.1 b))

a)

b)

Fig. 6.1 Stabilirea gradului de acoperire cu informatie structurata spatial (VARIOGRAFIE)

a) plasarea manuala a elipselor de anizotropie;
b) plasarea automata a elipselor de anizotropie.

13

III. ESTIMAREA
INVESTIGATE

DISTRIBUTIEI

SPATIALE

VARIABILEI

Estimarea distributiei spatiale a variabilei investigate are ca obiectiv calculul valorilor

variabilei in orice punct din domeniul cercetat.
Date necesare:
valorile variabilei (valorile porozitatii);
coordonatele spatiale ale punctelor in care au fost determinate valorile variabilei;
legea de variatie spatiala (modelul de variograma);
parametrii de anizotropie.

1. Estimarea distributiei valorilor prin kriging punctual ordinar

Kriging-ul este metoda topo-probabilista care consta in gasirea celei mai bune estimari lineare
posibile a valorii medii intr-un punct pe baza valorilor disponibile din vecinatatea acestuia. Kriging-ul
realizeaza o pondere a valorilor masurate in asa fel incat varianta de estimare rezultata sa fie minima,
tinand seama de geometria punctelor de investigare si de variabilitatea spatiala. Kriging-ul atribuie
ponderi mari valorilor apropiate de punctul in care se doreste estimarea valorii variabilei si ponderi
mici valorilor indepartate. La calculul ponderilor este utilizat modelul matematic al variogramei.
n

v0* = wi vi
i =1

v0* valoarea estimata a variabilei intr-un punct oarecare P0 ;

vi valorile cunoscute ale variabilei in punctele Pi (i = 1,2,..., n ) ;
wi ponderile acordate fiecarei valori masurate.

Estimarea valorilor variabilei se poate realiza pentru orice punct din domeniul investigat insa,
din considerente practice, se obisnuieste ca valorile variabilei sa fie calculate in nodurile unei retele
regulate plasata pe domeniul cercetat. Geometria retelei de calcul se stabileste de catre geostatistician
in functie de densitatea punctelor de investigare si de gradul de detaliere dorit.
Etape de lucru:
deschiderea modelului de variograma obtinut in etapa de modelare (File Open);
deschiderea fisierului ce contine valorile porozitatii si coordonatele spatiale ale
punctelor in care acestea au fost determinate (Grid Data);
alegerea metodei de calcul a valorilor porozitatii (Gridding Method);
stabilirea geometriei retelei de calcul (Grid Line Geometry);
denumirea fisierului de tip *.GRD in care programul va salva valorile porozitatii
calculate in nodurile retelei de calcul si coordonatele spatiale ale nodurilor retelei
(Output Grid File);

14

importarea parametrilor modelului de variograma (Advanced Options General Get

Variogram);
precizarea parametrilor de anizotropie ( R, r , ) obtinuti in etapa de studiu al anizotropiei
(Advanced Options Search);
actionarea comenzii de calcul.

Fig. 1.1 Precizarea parametrilor necesari calculului valorilor porozitatii in nodurile unei retele
regulate de calcul
Comentariu: valorile porozitatii calculate in nodurile retelei de interpolare sunt salvate automat intr-un
fisier de tip *.GRD (grid_porozitate.grd) si vor fi utilizate la realizarea hartii cu izolinii de porozitate.

2. Reprezentarea grafica a distributiei variabilei

CONTURALA A VALORILOR VARIABILEI)

investigate

(HARTA

Reprezentarea grafica a distributiei valorilor variabilei se realizeaza utilizand fisierul ce

contine valorile variabilei calculate in nodurile retelei si coordonatele spatiale ale nodurilor retelei.
Rezultatul obtinut este harta conturala a valorilor variabilei.
Date necesare:
valorile porozitatii calculate in nodurile retelei regulate de calcul (fisierul
grid_porozitate.grd);
coordonatele spatiale ale nodurilor retelei de calcul (fisierul grid_porozitate.grd).
Etape de lucru:
deschiderea fisierului ce contine valorile calculate ale porozitatii si coordonatele spatiale
ale nodurilor retelei de calcul (Map New Contour Map);
definitivarea hartii cu izolinii de porozitate (Fig. 2.1):
o indesirea izoliniilor prin micsorarea intervalului valoric de reprezentare a acestora
(Levels Level);
o modificarea culorii si a grosimii izoliniilor (Levels Line);
o afisarea valorilor porozitatii pe izolinii (Levels Label).

15

338000

336000

334000

332000

330000

328000

326000

324000

322000

320000

318000

316000
578000 580000

582000 584000

586000 588000

590000 592000

594000 596000

598000

Fig. 2.1 Harta cu distributia spatiala a valorilor porozitatii in zona cercetata

IV. ESTIMAREA DISTRIBUTIEI SPATIALE A INCERTITUDINII

Estimarea distributiei spatiale a erorilor are ca obiectiv calculul in orice punct din domeniul
cercetat al erorilor de estimare asociate valorilor calculate ale variabilei.
Date necesare:
valorile variabilei (valorile porozitatii);
coordonatele spatiale ale punctelor in care au fost determinate valorile variabilei;
legea de variatie spatiala (modelul de variograma);
parametrii de anizotropie.

1. Estimarea distributiei erorilor prin kriging punctual

Kriging-ul este singura metoda topo-probabilista care permite calculul in orice punct din
domeniul studiat al erorilor de estimare asociate valorilor calculate ale variabilei studiate.

16

Eroarea de estimare este definita de relatia:

i = vi* vi
in care:
vi* valoarea estimata a variabilei intr-un punct oarecare Pi (i = 1,2,..., n ) ;
vi valoarea reala a variabilei in punctul de estimare Pi .
Kriging-ul calculeaza abaterea standard a erorii de estimare (Kriging Standard Deviation). Cu
ajutorul acesteia se estimeaza eroarea estimarii distributiei spatiale care pentru = 10% este:

i ( ) = 2 KSD
Etape de lucru:
deschiderea modelului de variograma obtinut in etapa de modelare (File Open);
deschiderea fisierului ce contine valorile porozitatii si coordonatele spatiale ale
punctelor in care acestea au fost determinate (Grid Data);
alegerea metodei de calcul a valorilor porozitatii (Gridding Method);
stabilirea geometriei retelei de calcul (Grid Line Geometry);
denumirea fisierului de tip *.GRD in care programul va salva valorile porozitatii
calculate in nodurile retelei de calcul si coordonatele spatiale ale nodurilor retelei
(Output Grid File);
importarea parametrilor modelului de variograma (Advanced Options General Get
Variogram);
denumirea fisierului de tip *.GRD in care programul va salva valorile abaterilor
standard ale erorilor de estimare calculate in nodurile retelei de calcul si coordonatele
spatiale ale nodurilor retelei (Output Grid of Kriging Standard Deviation);
precizarea parametrilor de anizotropie ( R, r , ) obtinuti in etapa de studiu al anizotropiei
(Advanced Options Search);
actionarea comenzii de calcul.

Fig. 1.1 Precizarea parametrilor necesari calculului valorilor abaterii standard a erorilor de
estimare in nodurile unei retele regulate de calcul
Comentariu: valorile abaterii standard a erorii de estimare calculate in nodurile retelei de interpolare
sunt salvate automat intr-un fisier de tip *.GRD (grid_KSD.grd) si vor fi utilizate la realizarea hartii cu
izolinii a abaterilor standard.

17

2. Reprezentarea grafica a distributiei spatiale a valorilor KSD (HARTA

CONTURALA A VALORILOR KSD)
Reprezentarea grafica a distributiei valorilor KSD se realizeaza utilizand fisierul ce contine
valorile KSD calculate in nodurile retelei si coordonatele spatiale ale nodurilor retelei si are ca rezultat
harta conturala a valorilor abaterilor standard ale erorilor de estimare.
Date necesare:
valorile calculate in nodurile retelei regulate de calcul (fisierul grid_KSD.grd);
coordonatele spatiale ale nodurilor retelei de calcul (fisierul grid_KSD.grd).
Etape de lucru:
deschiderea fisierului ce contine valorile abaterilor standard ale erorilor de estimare
calculate in nodurile retelei si coordonatele spatiale ale retelei de calcul (Map New
Contour Map);
definitivarea hartii conturale a abaterii standard a erorilor de estimare (Fig. 2.1):
o indesirea izoliniilor prin micsorarea intervalului valoric de reprezentare a acestora
(Levels Level);
o modificarea grosimii izoliniilor (Levels Line);
o afisarea valorilor KSD pe izolinii (Levels Label).
338000

336000

334000

332000

330000

328000

326000

324000

322000

320000

318000

316000
578000 580000 582000 584000 586000 588000 590000 592000 594000 596000 598000

Fig. 2.1 Harta cu distributia spatiala a valorilor KSD in zona cercetata

18

Comentariu: suprapunerea hartii cu izolinii de porozitate peste cea cu distributia abaterilor standard ale
erorilor de estimare (reprezentata prin nuante de culori de la verde la rosu) ofera posibilitatea extragerii
rapide a valorii porozitatii si a valorii KSD in orice punct din domeniul investigat.
Exemplu: in punctul A (587419; 329264) valoarea estimata a porozitatii, pentru un risc asumat de 10
% este:
v A = 36,5% ( ) = 36,5% 2 KSD = 36,5% 2 2,7%
338000

KSD

336000

4.7
4.6
4.5
4.4
4.3
4.2
4.1
4
3.9
3.8
3.7
3.6
3.5
3.4
3.3
3.2
3.1
3
2.9
2.8
2.7
2.6

334000

332000

330000

328000

326000

324000

322000

320000

318000

316000
578000

580000

582000 584000

586000

588000 590000

592000

594000 596000

598000

Fig. 2.2 Harta cu distributia spatiala a valorilor porozitatii si abaterilor

standard ale erorilor de estimare in zona cercetata

19