PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

Caile de atac:
Sunt remedii juridice procesuale prin intermediul carora se
poate solicita verificarea legalitatii si temeinicitatii hotararilor
judecatoresti in scopul remedierii erorilor savarsite.
Clasificarea cailor de atac:

1. dupa conditiile de exercitare:

- ordinare: pot fi exercitate de parti fara sa se limiteze materiile
de exercitare.
- extraordinare: pot fi exercitate numai in conditiile si pentru
materii limitativ prevazute de lege.
In sistemul nostru procesual singura cale ordinara este apelul
iar recursul, contestatia in anulare, revizuirea si recursul in interesul
legii sunt cai extraordinare de atac.
Cai ordinare-> o singura data exercitate-> suspenda
executarea hotararii.
Cai extraordinare->de mai multe ori-> nu suspenda executarea
ci numai pentru anumite motive.
2. Dupa instanta competenta sa se pronunte asupra cailor de
atac:
- De reformare:
- De retractare
De reformare: Se realizeaza controlul judiciar mai exact
instantele superioare verifica si daca este cazul modifica sau dispun
rejudecarea hotararilor instantelor inferioare.
De retractare: Prin care de atac de retractare este oferita
posibilitatea ca instanta ce a pronuntat hotararea sa verifice ea
insasi si daca este cazul sa revina asupra ei.
Sunt cai de atac de reformare apelul si recursul, iar de
retractare contestatia in anulare si revizuirea.
1. Dupa faptul daca proba provoaca o noua judecata in fond:
- Devolutive: se poate reedita judecata in
fond inclusiv administrarile de probatorii.
1

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

Apelul este calea de atac devolutiva integrala.

-

Nedevolutive: nu se poate reedita o noua

judecata in fond.

Reguli comune privind instituirea si exercitarea cailor de

atac:
1. Legalitatea cailor de atac: o hotarare judecatoreasca nu
poate fi exercitata decat prin caile de atac prevazute de
lege.
2. Ierarhia cailor de atac: o cale de atac extraordinara nu poate
fi exercitata decat dupa exercitarea caii ordinare de atac.
3. Unicitatea caii de atac: nimanui nu ii este permis de a uza de
2 ori de aceeasi cale de atac( apel si recurs).
4. Aplicarea principiului ,,non reformatio
imperius=neagravarea situatiei partii in propria cale de
atac. Art. 296,, prevede apelantului nu i se poate creea in
propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din
hotararea atacata, principiul se aplica si in celelalte cai de
atac.
Apelul:
Este o cale ordinara de atac prin intermediul caruia oricare din
parti poate solicita unei jurisdictii superioare reformarea hotararii
pronuntate de instanta de fond.
Este o cale de atac ordinara devolutiva, de reformare si
suspensiva de executare.
Conditiile apelului:
Conditii de fond si conditii de forma.
Conditiile de fond: hotararile care pot fi atacate, subiectele
recursului, termenul de apel.
1. Hotararile susceptibile de a fi atacate cu apel:
Art. 282,, (1)Hotrrile date n prim instan de judectorie sunt
supuse apelului la tribunal, iar hotrrile date n prim instan de
tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel..

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

Art. 2821:,,
(1)Nu sunt supuse apelului hotrrile judectoreti date n
prim instan n cererile introduse pe cale principal privind pensii
de ntreinere, n litigiile al cror obiect are o valoare de pn la
100.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea prilor, profesioniti sau
neprofesioniti, asupra aciunilor posesorii, aciunilor n evacuare, a
celor referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil i luarea
msurilor asigurtorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor
cauzate prin erori judiciare svrite n procesele penale i n alte
cazuri prevzute de lege.
(2)Hotrrile instanelor judectoreti prin care se soluioneaz
plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu
activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate nu
sunt supuse apelului, dac legea nu prevede altfel.
In ce priveste incheierile art. 282 alin 2:,, (2)mpotriva
ncheierilor premergtoare nu se poate face apel dect odat cu
fondul, n afar de cazul cnd prin ele s-a ntrerupt cursul judecii.

2. Subiectele recursului:
Hotararea judecatoreasca produce efecte numai in privinta
persoanelor care au luat parte la judecata, de regula.
Pornind de la aceasta afirmatie in principiu putem spune ca
subiecte ale apelului pot deveni numai partile de la prima instanta.
Pentru a putea exercita apelul este suficient ca partea sa se
declare nemultumita de hotararea pronuntata in prima instanta,
acesta poarta denumirea de apelant si intimat.
Aderarea la apel:
a) Apelul incident:
Art. 293:
,,(1)Intimatul este n drept, chiar dup mplinirea termenului de
apel, s adere la apelul fcut de partea potrivnic, printr-o cerere
proprie, care s tind la schimbarea hotrrii primei instane.
Cererea se poate face pn la prima zi de nfiare.
3

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

(2)Dac apelantul principal i retrage apelul sau dac acesta

este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu
implic cercetarea fondului, aderarea la apel prevzut la alin. (1)
rmne fr efecte. Cu toate acestea, dac aderarea s-a fcut
nuntrul termenului de apel, ea se consider apel principal.
b) Apelul provocat:
ART. 2931:,,In caz de coparticipare procesuala precum si atunci
cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces,
intimatul este in drept chiar dupa implinirea termenului de apel, sa
declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat
in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca
aceasta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra
situatiei sale juridice in proces.
Tertele persoane introduse in proces dobandesc calitatea de
parti si astfel sun indreptatite sa exercite calea de atac a apelului.
De asemenea pot exercita apel mostenitorii sau creditorii
chirografari. Procurorul poate exercita apel indiferent daca a
participat sau nu la judecata in prima instanta.
3. Termenul de apel de fond:
Potrivit art. 284:,, (1)Termenul de apel este de 15 zile de la
comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altfel.
(2)Termenul de apel curge chiar dac comunicarea hotrrii a fost
fcut o dat cu somaia de executare.
(3)Dac o parte face apel nainte de comunicarea hotrrii, aceasta
se socotete comunicat la data depunerii cererii de apel.
(4)Pentru procuror termenul de apel curge de la pronunarea
hotrrii, n afar de cazurile n care procurorul a participat la
judecarea cauzei, cnd termenul curge de la comunicarea hotrrii.
(5)Apelul declarat n termen suspend executarea hotrrii de prim
instan, cu excepia cazurilor anume prevzute de lege.
Exceptie termenul de apel in cazul divortului care este de 30 de
zile.

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

Art. 102 alin 2:,, Termenele ncep s curg i mpotriva prii

care a cerut comunicarea, de la data cnd a cerut-o.
Termenul de apel este unul de decadere imperativ care curge
continuu fara sa fie susceptibil de intrerupere sau suspendare.
In mod exceptional termenul de apel se poate intrerupe in 3
situatii:
-

Prin moartea partii care are interes sa faca

apel.
Prin moartea mandatarului caruia i s-a facut
comunicarea.
Atunci cand partea a pierdut termenul de
apel dintr-o imprejurare mai presus de
vointa sa.

Termenul de apel curge deosebit pentru procuror: art 284 alin

4:,,Pentru procuror termenul de apel curge de la pronunarea
hotrrii, n afar de cazurile n care procurorul a participat la
judecarea cauzei, cnd termenul curge de la comunicarea hotrrii.

Conditiile de forma ale apelului art 287:

,, (1)Cererea de apel va cuprinde:
1.numele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoanele
juridice, denumirea i sediul, precum i, dup caz, numrul de
nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul
persoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Dac apelantul
locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n Romnia, unde
urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul;
2.artarea hotrrii care se atac:
sanctionata in mod expres cu nulitatea.

nearatarea

hotararii

este

3.motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz apelul;

Motivarea apelului este importanta deoarece pe aceasta cale
se aduce la cunostinta instantei motivele de nemultumire ale
apelantului fata de hotararea atacata, in acelasi timp intimatul este
pus in situatia de a-si formula din timp si in mod judicios apararea.

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

Apelul are un caracter devolutiv astfel ca potrivit:

art. 292:,, (1)Prile nu se vor putea folosi naintea instanei de
apel de alte motive, mijloace de aprare i dovezi, dect de cele
invocate la prima instan sau artate n motivarea apelului ori n
ntmpinare. Instana de apel poate ncuviina i administrarea
probelor a cror necesitate rezult din dezbateri.
(2)n cazul n care apelul nu se motiveaz ori motivarea
apelului sau ntmpinarea nu cuprind motive, mijloace de aprare
sau dovezi noi, instana de apel se va pronuna, n fond, numai pe
baza celor invocate la prima instan.
4.dovezile invocate n susinerea apelului;
5.semntura.
In cazul neindicarii motivelor si a dovezilor intervine sanctiunea
decaderii. In cazul neindicarii hotararii sau lipsei semnaturii intervine
sanctiunea nulitatii.

Art. 133:
,,(1)Cererea de chemare n judecat care nu cuprinde numele
reclamantului sau al prtului, obiectul ei sau semntura, va fi
declarat nul.
(2)Lipsa semnturii se poate totui mplini n tot cursul
judecii. Dac prtul invoc lipsa de semntur, reclamantul va
trebui s semneze cel mai trziu la prima zi de nfiare urmtoare,
iar cnd este prezent n instan, n chiar edina n care a fost
invocat nulitatea.
Efectele apelului:
1. Apelul este o cale de atac ordinara, suspensiva de
executare.
2. Apelul are ca efect si investirea instantei superioare cu
exercitarea controlului judiciar, adica din momentul sesizarii
instanta are dreptul dar si obligatia de a proceda la
solutionarea cauzei.
3. Cel mai important efect, efectul devolutiv: consta intr-o
veritabila innoire sau reeditare a judecatii.
6

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

Aceasta regula nu are un caracter absolut ea este limitata de 2

reguli restrictive:
a) Tantum devolutum cuantum apelatum= constituie o exigenta a
principiului disponibilitatii. Astfel instanta superioara este
limitata sa cerceteze cauza numai cu referire la motivele
invocate in cererea de apel.
Aceasta regula isi gaseste aplicarea atunci cand prin cererea de
apel se tinde la anularea in intregime a hotararii sau cand obiectul
litigiului este indivizibil. Se aplica si in situatia in care apelul nu a fost
motivat.
b) Tantum devolutum cuantum iudicatum=exprima ideea ca
efectele apelului nu se pot rasfrange decat asupra a ceea ce sa
judecat la prima instanta, mai exact prin apel nu se poate largi
cadrul procesual.
Art. 294:,,(1)n apel nu se poate schimba calitatea prilor,
cauza sau obiectul cererii de chemare n judecat i nici nu se pot
face alte cereri noi. Excepiile de procedur i alte asemenea
mijloace de aprare nu sunt considerate cereri noi.
Ca o derogare de la efectul devolutiv: art 294 alin. ,,(2)Se vor
putea cere ns dobnzi, rate, venituri ajunse la termen i orice alte
despgubiri ivite dup darea hotrrii primei instane. De asemenea,
se va putea solicita compensaia legal.
Procedura de solutionare a apelului:
Reguli art. 288:
,,(1)La cererea de apel se vor altura attea copii ci intimai
sunt.
(2)Apelul se depune la instana a crei hotrre se atac, sub
sanciunea nulitii.
(3)Preedintele va nainta instanei de apel dosarul, mpreun
cu apelurile fcute, numai dup mplinirea termenului de apel pentru
toate prile.
(4)Cu toate acestea, apelul va fi trimis de ndat dac s-a fcut
cerere pentru suspendarea executrii hotrrii primei instane.
7

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel:

Potrivit art 296:,, Instana de apel poate pstra ori schimba, n
tot sau n parte, hotrrea atacat. Apelantului nu i se poate ns
crea n propria cale de atac o situaie mai grea dect aceea din
hotrrea atacat.
Potrivit art. 297:
,,(1)n cazul n care se constat c, n mod greit, prima
instan a soluionat procesul fr a intra n judecata fondului ori
judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a fost legal citat, instana
de apel va anula hotrrea atacat i va judeca procesul, evocnd
fondul. Cu toate acestea, n cazul n care prima instan a soluionat
procesul fr a intra n judecata fondului, instana de apel va anula
hotrrea atacat i va trimite cauza spre rejudecare, o singur dat,
primei instane sau altei instane egale n grad cu aceasta din
aceeai circumscripie, dac prile au solicitat n mod expres luarea
acestei msuri prin cererea de apel ori prin ntmpinare. De
asemenea, instana de apel va anula hotrrea atacat i va trimite
cauza spre rejudecare, o singur dat, primei instane sau altei
instane egale n grad cu aceasta din aceeai circumscripie, n cazul
n care judecata n prim instan s-a fcut n lipsa prii care nu a
fost legal citat, iar partea a solicitat n mod expres luarea acestei
msuri prin cererea de apel. Dezlegarea dat problemelor de drept
de ctre instana de apel, ca i necesitatea administrrii unor probe
sunt obligatorii pentru judectorii fondului.
(2)Dac prima instan s-a declarat competent i instana de
apel stabilete c a fost necompetent, anulnd hotrrea atacat,
va trimite cauza spre judecare instanei competente sau altui organ
cu activitate jurisdicional competent, afar de cazul cnd constat
propria s competen. n acest caz, precum i atunci cnd exist
vreun alt motiv de nulitate, iar prima instan a judecat n fond,
instana de apel, anulnd n tot sau n parte procedura urmat i
hotrrea pronunat, va reine procesul spre judecare.

Curs 17

procesual civil

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

Recursul
Este calea de atac prin intermediul careia partile sau Ministerul
Public solicita in conditiile si pentru motivele limitativ prevazute de
lege desfiintarea hotararilor judecatoresti pronuntate fara drept de
apel in apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala.
Caracterele recursului:
-

Este o cale extraordinara de atac.

Este o cale de atac de reformare.
Este nesuspensiva de executare:

Exista o exceptie art. 300:

,,(1)Recursul suspend executarea hotrrii numai n cauzele
privitoare la strmutarea de hotare, desfiinarea de construcii,
plantaii sau a oricror lucrri avnd o aezare fix, precum i n
cazurile anume prevzute de lege.
(2)La cerere, instana sesizat cu judecarea recursului poate
dispune, motivat, suspendarea executrii hotrrii recurate i n alte
cazuri dect cele la care se refer alin. (1).
(3)Suspendarea la cerere a executrii hotrrii poate fi acordat
numai dup depunerea unei cauiuni ce se va stabili, prin ncheiere,
cu ascultarea prilor n camera de consiliu, scop n care acestea vor
fi citate n termen scurt, chiar nainte de primul termen de judecat,
dac este cazul. Dispoziiile art. 403 alin. (3) i (4) se aplic n mod
corespunztor.
(5)Pentru motive temeinice, instana poate reveni asupra
suspendrii acordate, dispoziiile alin. (3) aplicndu-se n mod
corespunztor.
-

Este o cale de atac nedevolutiva: nu

determina o rejudecare in fond a cauzei.

Exceptie art. 3041:,, Recursul declarat mpotriva unei hotrri

care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel nu este limitat la
motivele de casare prevzute n art. 304, instana putnd s
examineze cauza sub toate aspectele.
Conditiile de fond ale recursului:
1. Hotararile susceptibile de recurs
2. Partile care pot exercita recursul
3. Termenul de recurs
9

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

Conditiile de forma ale recursului:

Art. 3021:
,,(1)Cererea de recurs va cuprinde, sub sanciunea nulitii,
urmtoarele meniuni:
a) numele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru
persoanele juridice, denumirea i sediul lor, precum i, dup caz,
numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n
registrul persoanelor juridice, codul unic de nregistrare sau, dup
caz, codul fiscal i contul bancar.
Dac recurentul locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n
Romnia, unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind
procesul;
b) indicarea hotrrii care se atac;
c) motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul i
dezvoltarea lor sau, dup caz, meniunea c motivele vor fi depuse
printr-un memoriu separat;
d) semntura.
(2)La cererea de recurs se va ataa dovada achitrii taxei de
timbru, conform legii.
Motivele de recurs:
Sunt prevazute in art. 304:
,,Modificarea sau casarea unor hotrri se poate cere n
urmtoarele situaii, numai pentru motive de nelegalitate.
1.cnd instana nu a fost alctuit potrivit dispoziiilor legale;
acest motiv vizeaza nerespectarea dispozitiilor privitoare la
compunerea si constituirea instantei.
O prima ipoteza se refera la compunerea completului cu un
numar mai mare sau mai mic de judecatori.
O a doua ipoteza se refera la solutionarea cauzei in care
participa un judecator incompatibil.
O ultima ipoteza se refera la neparticiparea procurorului la
judecata in cazurile in care participarea sa era obligatorie potrivit
legii.

10

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

2.cnd hotrrea s-a dat de ali judectori dect cei care au

luat parte la dezbaterea n fond a pricinii; in scopul respectarii
principiului continuitatii.
Nulitatea hotararii vizeaza atat dispozitivul intocmit cu prilejul
pronuntarii cat si hotararea redactata ulterior.
Cerinta enuntata de art 304 (2) nu se cere a fi intrunita la
termenele anterioare judecatii in fond, adica este posibil schimbarea
ulterioara a completului de judecata cu singura conditie ca
judecatorii care au solutionat fondul sa pronunte hotararea.
3.cnd hotrrea s-a dat cu nclcarea competenei de ordine
public a altei instane, invocat n condiiile legii; este vorba de
incalcarea competentei materiale, teritoriale exclusive si generale.
4.cnd instana a depit atribuiile puterii judectoreti;
Depasirea atributiilor instantei judecatoresti se concretizeaza
intr-o imixtiune a instantei de judecata in sfera activitatii executive
sau legislative.
Exemple: realizarea unui act care intra in sfera exclusiva de
activitate a organelor executive sau legislative; aplicarea unor texte
abrogate; refuzul de a recunoaste valoarea juridica unor dispozitii
normative in vigoare.
5.cnd, prin hotrrea dat, instana a nclcat formele de
procedur prevzute sub sanciunea nulitii de art. 105 alin. (2);
vizeaza neregularitati de ordin procedural.
Art. 105:
,,(1)Actele de procedur ndeplinite de un judector cu
nclcarea normelor de competen de ordine public sau privat vor
fi declarate nule n condiiile prevzute de lege.
(2)Actele ndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un
funcionar necompetent se vor declara nule numai dac prin aceasta
s-a pricinuit prii o vtmare ce nu se poate nltura dect prin
anularea lor. n cazul nulitilor prevzute anume de lege, vtmarea
se presupune pn la dovada contrarie.
Nulitatea nu opereaza automat ci numai in masura in care i s-a
produs partii o vatamare care nu poate fi inlaturata in alt mod.
Exemple: nesemnarea cererii de chemare in judecata;
neregulata citare a unei parti; nesemnarea cererii reconventionale;
nesocotirea principiului publicitatii, oralitatii si contradictorialitatii.

11

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

6.dac instana a acordat mai mult dect s-a cerut, ori ceea ce
nu s-a cerut;
Motivul vizeaza 2 ipoteze:
a) Pluspetita ( a acordat mai mult)
b) Extrapetita ( a acordat ceea ce nu s-a cerut)
Motivul are ca finalitate respectarea principiului disponibilitatii
procesuale.
7.cnd hotrrea nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau
cnd cuprinde motive contradictorii ori strine de natura pricinii;
Ipotezele in care se poate ajunge la o nemotivare sunt
urmatoarele:
a)

existenta unei contrarietati intre considerentele

hotararii; in sensul ca din unele rezulta temeinicia
actiunii, iar din altele rezulta ca actiunea este fondata.

b)

Contrarietatea
flagranta
dintre
dispozitiv
si
considerente; asfel actiunea este admisa prin dispozitiv
iar din considerente rezulta solutia de respingere a
cererii de chemare in judecata.

c)

Nemotivarea solutiei din dispozitiv ori motivarea

insuficienta a acesteia sau prezentarea in exclusivitate
a unor considerente straine de natura pricinii. Practica
judiciara a decis ca motivarea sumara si confuza
echivaleaza cu o nemotivare.

8.cnd instana, interpretnd greit actul juridic dedus

judecii, a schimbat natura ori nelesul lmurit i vdit nendoielnic
al acestuia;
Acest motiv urmareste defiintarea hotararii judecatoresti atunci
cand judecatorii au nesocotit principiul pacta sunt servanda.
Interpretarea pricinii, a actului juridic poate determina casarea
hotararii judecatoresti in acele imprejurari in care o atare
interpretare a determinat schimbarea naturii actului juridic sau a
intelesului lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, adica actul este
clarificat intr-o maniera in care este alterat substantial natura sa.
9.cnd hotrrea pronunat este lipsit de temei legal ori a
fost dat cu nclcarea sau aplicarea greit a legii;
2 ipoteze:
12

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

1) Se regaseste in acele situati in care din modul de redactare

nu se poate stabilii daca legea s-a aplicat corect sau nu,
adica hotararea este lipsita de un fundament juridic.
2) Vizeaza cazurile de incalcare sau aplicare gresita a legii:
Exemplu: interpretarea eronata a unui text legal, aplicarea unei
norme generale in locul unei norme speciale, aplicarea unei norme
juridice care nu era incidenta in cauza.
Procedura de solutionare a recursului:
Solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs:
Art. 312:
,,1)Instana poate admite recursul, l poate respinge sau anula
ori poate constata perimarea lui.
(2)n caz de admitere a recursului, hotrrea atacat poate fi
modificat sau casat, n tot sau n parte.
(3)Modificarea hotrrii atacate se pronun pentru motivele
prevzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 i 9, iar casarea pentru cele
prevzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 i 5, precum i n toate cazurile
n care instana a crei hotrre este recurat a soluionat procesul
fr a intra n cercetarea fondului sau modificarea hotrrii nu este
posibil, fiind necesar administrarea de probe noi. Dac sunt gsite
ntemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar
altele casarea, instana de recurs va casa n ntregime hotrrea
atacat pentru a se asigura o judecat unitar.
(4)n caz de casare, curile de apel i tribunalele vor rejudeca
pricina n fond, fie la termenul cnd a avut loc admiterea recursului,
situaie n care se pronun o singur decizie, fie la un alt termen
stabilit n acest scop.
(5)Cu toate acestea, n cazul n care instana a crei hotrre
este recurat a soluionat procesul fr a intra n cercetarea fondului
ori judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a fost regulat citat att
la administrarea probelor, ct i la dezbaterea fondului, instana de
recurs, dup casare, trimite cauza spre rejudecare instanei care a
pronunat hotrrea casat sau altei instane de acelai grad.
(6)n caz de casare a hotrrii atacate pentru motivul prevzut
de art. 304 pct. 3, instana va trimite dosarul spre judecare instanei
judectoreti competente sau organului cu activitate jurisdicional
competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevzut de art. 304 pct.
4 va respinge cererea ca inadmisibil.
13

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

(61)Casarea cu trimitere poate fi dispus o singur dat n

cursul procesului pentru cazul n care instana a crei hotrre este
recurat a soluionat procesul fr a intra n cercetarea fondului,
pentru cazul n care judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a fost
regulat citat att la administrarea probelor, ct i la dezbaterea
fondului, respectiv pentru cazul casrii pentru lips de competen.
n cazul n care, dup casarea cu trimitere potrivit alin. (5) sau (6),
intervine o nou casare n aceeai cauz, tribunalele i curile de
apel vor rejudeca n fond cauza, dispoziiile alin. (4) fiind aplicabile.
(7)Dac instana de recurs constat c ea nsi era
competent s soluioneze pricina n prim instan sau n apel, va
casa hotrrea recurat i va soluiona cauza potrivit competenei
sale.
Art. 313:,, nalta Curte de Casaie i Justiie, n caz de casare,
trimite cauza spre o nou judecat instanei care a pronunat
hotrrea casat ori, atunci cnd interesele bunei administrri a
justiiei o cer, altei instane de acelai grad, cu excepia cazului
casrii pentru lips de competen, cnd trimite cauza instanei
competente sau altui organ cu activitate jurisdicional competent
potrivit legii.
Art. 314:,,nalta Curte de Casaie i Justiie hotrte asupra
fondului pricinii n toate cazurile n care caseaz hotrrea atacat
numai n scopul aplicrii corecte a legii la mprejurri de fapt ce au
fost deplin stabilite.
Art. 315
(1)n caz de casare, hotrrile instanei de recurs asupra
problemelor de drept dezlegate, precum i asupra necesitii
administrrii unor probe sunt obligatorii pentru judectorii fondului.
(2)Cnd hotrrea a fost casat pentru nerespectarea formelor
procedurale, judecata va rencepe de la actul anulat.
(3)Dup casare, instana de fond va judeca din nou, innd
seama de toate motivele invocate naintea instanei a crei hotrre
a fost casat.
(31)n cazul rejudecrii dup casare, cu reinere sau cu
trimitere, sunt admisibile orice probe prevzute de lege.
(4)La judecarea recursului, precum i la rejudecarea procesului
dup casarea hotrrii de ctre instana de recurs, dispoziiile art.
296 sunt aplicabile n mod corespunztor.
14

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL

15