Você está na página 1de 15

Distributia produselor si serviciilor bancare

Pentru cine nu stia,activitatea bancara reprezinta activitatea de


atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de la public si acordarea
de credite in cont propriu. Banca exista pentru clientii sai. Ca institutie si
activitate, ea a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii,
datorita nevoii oamenilor de a efectua diverse tranzactii.
In Romania,bancile, persoane juridice romane, si sucursalele bancilor
straine pot desfasura, in limita autorizatiei acordate, urmatoarele activitati:
a) acceptarea de depozite;
b) contractarea de credite, operatiunile de factoring si scontarea efectelor
de comert, inclusiv forfetare;
c) emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit;
d) plati si decontari;
e) leasing financiar;
f) transferuri de fonduri;
g) emiterea de garantii si asumarea de angajamente;
h) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu:
- instrumente monetare negociabile (cecuri, cambii, certificate de depozit);
- valuta;
- instrumente financiare derivate;
- metale pretioase, obiecte confectionate din acestea, pietre pretioase;
- valori mobiliare;
i) intermedierea in plasamentul de valori mobiliare si oferirea de servicii
legate de acesta;
j) administrarea de portofolii ale clientilor, in numele si pe riscul acestora;
k) custodia si administrarea de valori mobiliare;
l) depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;
m) inchirierea de casete de siguranta;
n) consultanta financiar-bancara;
o) operatiuni de mandat.

PRODUSE SI SERVICII IN SISTEMUL FINANCIAR BANCAR


Produsul este un obiect tangibil destinat spre vanzare unei piete cu
scopul satisfacerii unor nevoi sau dorinte ale consumatorilor. De exemplu,
cumparam Vinarom pentru a renova o locuinta.
Serviciul este o activitate prestata ,oferita unui consumator. De
exemplu, un cetatean solicita anumite informatii la primarie legate de
documentele cadastrale.
Raportandu-ne la domeniul financiar bancar putem identfica faptul ca
linia de demarcaj dintre produse si servicii este foarte fina. O institutie
financiar bancara nu detine produse ci doar presteaza servicii insa aceasta
trebuie sa includa in cadrul serviciului prestat aspecte tangibile pentru a se
putea realiza vanzarea.O banca poate crea produse dintr-un portofoliu de
servicii, precum: credite, investitii, economii etc care constituie oferta ce
vizeaza vanzarea de servicii catre clienti. Sa luam exemplul cardului de aur.
Cardul este produsul tangibil care este accesibil clientului , serviciul este
multimea beneficiilor , precum limitele mari de credit, statutul de client
preferential, posibile beneficii de asigurare, utilizarea ATM-ului, transfer de
fonduri.
Bancile prezinta pachete adecvate de produse , care trebuie sa tina
seama de caracteristicile si categoria clientelei sale . Banca are in vedere
companiile mari si clienti strategici , agentii economici cu activitate de
export , intreprinderile mici si mijlocii , activitatea de retail.
Caracteristicile care diferentiaza serviciile de produse sunt:

Intangibilitatea
Inseparabilitatea
Perisabilitatea
Varietatea
Gradul inalt de copiere

TIPURI DE SERVICII FINANCIAR BANCARE


De regula,dupa numarul tranzactiilor serviciile bancare se impart in:

1.Tranzactii singulare care apar atunci cand un client vine la banca si


cumpara un serviciu fara un contract ulterior. (plata cu OP, schimbare
valuta,incasare CEC etc).
2.Serviciile cu caracter de continuitate in cadrul carora clientul va utiliza
serviciul respectiv in mod repetat( de exemplu , Contul curent : clientul va
deschide contul si-l va folosi pentru a depune si a retrage bani ). Cu ocazia
folosirii unui serviciu se pot indica si altele care ar putea fi utile clientului .
Acest tip de serviciu asigura perpetuarea relatiilor cu banca. Aceste servicii
pot conduce adeseori clientul catre achizitionarea mai multor servicii .
Ambele tipuri de servicii sunt importante pentru consolidarea
relatiilor cu clientii .
Dintre serviciile cu caracter de continuitate cele mai importante sunt
depozitele si creditele.
Tipurile de credite oferite de banci se diferentiaza, in primul rand,
dupa destinatia banilor imprumutati, astfel:
Credite de consum (sau credite de nevoi personale, cum sunt denumite
aceste tipuri de imprumuturi la multe banci), cand este vorba de sume
obtinute pentru diverse cheltuieli personale, ce nu trebuie justificate la
banca.
Credite pentru achizitia diverselor bunuri de folosinta indelungata,
oferite de regula in magazine. In aceste cazuri, banca transfera sumele
aferente creditelor, reprezentand contravaloarea produselor, direct
magazinului respectiv.
Credite destinate investitiilor imobiliare: credite ipotecare pentru
cumpararea sau constructia unei locuinte sau credite pentru renovarea casei.
In primul caz, sumele imprumutate se transfera automat vanzatorului
locuintei, in timp ce pentru creditele de renovare sau pentru constructia
locuintelor, beneficiarul trebuie sa faca bancii dovada cheltuieilor.
Creditele pe card reprezinta un tip de imprumut special, ce nu este inclus,
de regula, in categoria creditelor. Aceasta intrucat emitentii de carduri si
bancile recomanda ca acest imprumut sa nu fie utilizat ca un credit obisnuit
ci doar ca o rezerva de bani pentru acoperirea unei lipse de lichiditati pe
termen scurt sau pentru a profita de anumite reduceri, bonusuri sau servicii
speciale. Cu toate acestea, tot mai multe banci promoveaza cardul de credit
3

cu plata in rate fara dobanda ca un card de cumparaturi, ce poate fi folosit


pentru achizitii de valori tot mai mari, ce pot fi rambursate in tot mai multe
rate. Creditul pe card este de doua tipuri: cardul de credit si overdraftul
(descoperitul de cont) pe un card de debit, de obicei card de salarii.
Principalele deosebiri ale acestor tipuri de credite le regasim la garantiile
cerute de banci, perioadele de rambursare a imprumutului, garantiile
necesare, tipul dobanzilor, valuta in care se obtine.
Astfel, daca in cazul creditelor de nevoi personale si a creditelor pe card nu
este nevoie de alte garantii in afara de dovada veniturilor personale sau, in
unele cazuri, de unul sau mai multi garanti (coplatitori) persoane fizice,
creditele destinate achizitiei unor bunuri (aparate de uz casnic, autoturisme)
sau a locuintelor sunt garantate chiar cu bunurile care fac obiectul creditului.
Ceea ce inseamna ca, in cazul in care beneficiarul unui credit ipotecar sau a
unui credit auto nu-si ramburseaza la timp ratele, exista riscul ca banca sa
decida vanzarea masinii sau locuintei ipotecate in favoarea sa, in vederea
recuperarii datoriei.
Trebuie precizat ca pentru cumpararea unor bunuri de folosinta indelungata
sau a unui autoturism, cu exceptia imobilelor, se pot utiliza atat credite
destinate special acestor tipuri de achizitii, cat si credite de nevoi personale,
fara garantii si justificarea destinatiei. Diferenta este aceea ca, in general,
creditele garantate sunt mai ieftine decat cele negarantate.
Tipuri de depozite
Depozite in cont current reprezinta sume depuse de titular sau de alte
persoane in favoarea titularului,rezultate in cadrul operatiunilor curente de
incasari si plati (ex: plata salariilor,plata si incasarea facturilor).Aceste sume
pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in orice
moment,fara preaviz.Soldul contului trebuie sa fie creditor.Exceptie fac
conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii,ce ii
permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele
necesare.Rata dobanzii care remunereaza contul current este printre cele
mai reduse ,putand sa fie chiar zero.
DEPOZITE LA TERMEN.Acestea

reprezinta o suma de bani depusa la banca pe o


perioada definita de timp numita maturitate a depozitului (1-26 zile, 1, 3, 6,
4

12, 24, 36 luni), pentru care banca plateste depunatorului o dobanda. Pentru
a deschide un depozit la termen trebuie depusa o suma minima de bani in
contul depozitului, suma care in general difera de la o institutie bancara la
alta. La deschiderea unui depozit unele banci solicita si deschiderea unui
cont curent. Depozitele la termen pot beneficia de dobanda
fixa sau variabila. Dobanda fixa are o valoare constanta pe intreaga perioada
a depozitului, in timp ce dobanda variabila poate fi modificata (marita sau
micsorata) de catre banca in orice moment, modificarea aplicandu-se din
ziua respectiva.

Depozite la vedere.Sunt produse de economisire care ofera posibilitatea


de a retrage sau depune numerar in orice moment. Depozitul la este
covedere este constituit pe o perioada nedeterminata. Pentru acest tip de
depozit bancile ofera in general o dobanda mai avantajoasa decat cea de la
contul curent, dar mai mica decat cea a unui depozit la termen.
De obicei, conturile de economii nu permit si efectuarea de tranzactii ca in
cazul conturilor curente. De exemplu, daca se doreste plata utilitatilor, mai
intai va trebui transferati banii din contul de economii in contul curent si apoi
se face plata.
Rata dobanzii contului de economii este variabila. In cazul unei modificari a
acesteia de catre banca, noua valoare va fi aplicata in cazul tuturor din ziua
respectiva. Dobanda se plateste la sfarsitul fiecarei luni sau la inchiderea
contului pentru zilele din luna in curs.
Depozite colaterale reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea
garantarii unor obligatii contractuale ale clientului,ca de exemplu :
-deschidere de acreditive;
-emitere de scrisori de garantie;
-ordine de plata cu scadenta;
-cecuri certificate;
-garantii gestionari;

Depozite cu plata periodica a dobanzii - pentru acest tip de depozite, la


anumite intervale de timp (de exemplu lunar), se poate primi si folosi
dobanda acumulata pana atunci. Avantajul acestui tip de depozit este ca se
poate primi dobanda inainte de termenul final (data maturitatii).
5

Depozite cu dobanda in avans - pentru aceste tipuri de depozite se poate


primi si folosi dobanda calculata pentru perioada aleasa de client chiar in
momentul in care se deschide depozitul.
Depozite cu optiunea de a retrage o parte din numerar inainte de
termenul de maturitate (scadenta) - pentru acest tip de depozit,
indiferent de perioada depozitului, se poate retrage o parte din suma depusa
inainte de scadenta depozitului.
Depozite cu dobanda care creste odata cu prelungirea perioadei
initiale de constituire
Exemplu:
pentru primul trimestru - 5%/an / pentru al doilea trimestru - 5,25%/an /
pentru al treilea trimestru - 5,50%/an / pentru ultimul - 5,50%/an
Avantajul acestor depozite consta in faptul ca nu oblige clientul la termene
lungi si clientul poate primi o dobanda mai mare daca isi pastreaza
economiile in depozit, pentru mai multe perioade.
Certificatele de depozit reprezinta produse de economisire prin care
banca emite tiluri de valoare care atesta depunerea unei sume de bani la o
rata a dobanzii fixa pe o anumita perioada de timp. Acestea pot fi
nominative, deci netransmisibile sau nenominative, adica la purtator.
Certificatele de depozit au optiunea la cele mai multe banci de a fi vandute
inainte de scadenta si fara a fi percepute penalizari si cu acordarea dobanzii
din momentul achizitiei pana la data rascumpararii certificatului.
Dobanda se plateste lunar, trimestrial, semestrial sau anual, in functie de
precizarile de emisiune ale bancii emitente.

Tipuri de servicii pe categorii de clienti


Serviciile oferite clientilor sunt impartite, astfel:
1. Pentru persoane juridice:
Conturi curente: in lei sau in valuta
Conturi pentru depozite la termen in lei sau valuta cu scadenta la 30,
60, 180, 270, 360 zile.Dobanda platita la scadenta sau lunar.
Certificate de depozit
Cumparare/vanzare de valuta
Credite in lei si valuta pentru:
necesitati de productie/aprovizionare,
6

linii de credit din surse interne BIRD( Banca Internationala pentru


Reconstructie si Dezvoltare), BERD (Banca Europeana pentru
Reconstructie si Dezvoltare),BEI (Banca Europeana de Investitii).
proiecte de dezvoltare
export
descoperiri de cont
Utilizarea unor instrumente de plata fara numerar
Evaluare si consultanta pentru:
Evaluarea firmelor pentru privatizare, fuziune, lichidare sau marire de
capital
Evaluarea activelor
Valoarea reala si alte evaluari de proprietati
Plan de afaceri
Studii de fezabilitate pentru fuziuni de firme
Analize financiare
Finantarea proiectelor
Tranzactii pe piata extrabursiera
Tranzactii valutare
o Operatiuni pe piata monetara
o Tranzactii valutare spot sau la termen pe piata interna si
internationala
o Tranzactii valutare cu optiuni pe piata internationala
Operatiuni valutare
o Plati in numerar si incasari
o Schimburi valuare
o Incasso documentar (este modalitatea de colectare, prin
intermediul unei banci, a unei sume de bani datorate de
cumparator, contra livrarii unor anumite documente. Banca
prezinta documentele care fac dovada livrarii
marfurilor/serviciilor din ordinul exportatorului- si solicita in
schimb plata sumei sau acceptarea tratei)
o Operatiuni de comert exterior
o Ordine comerciale de plata
o Emiterea si confirmarea acreditivelor (constituie un aranjament
bancar prin care o banca (banca emitenta) care actioneaza in
conformitate cu instructiunile primite de la un client (ordonator)
se angajeaza irevocabil sa plateasca catre exportator (beneficiar)
o prezentare de documente conforme cu termenii si conditiile
acreditivului.
o Avalizarea cambiei
o Expedierea cecurilor comericiale
7

o Acceptarea si vanzarea cecurilor de calatorii


o Factoring-este un contract comercial de creditare la care
participa o societate specializata (societate bancara sau o
institutie financiara specializata) in incasarea de facturi,
denumita factor, si o societate comerciala furnizoare de produse
sau servicii, denumita aderent.
o Forfetare ( modalitate de finantare a comertului exterior care
foloseste combinat mai multe tehnici bancare bazate pe operatii
de scontare.
Garantii bancare:
o Emiterea de garantii bancare de consultanta sau pentru diverse
operatiuni in lei si in valuta
o Garantii bancare pentru operatiunile de leasing
o

Emitere, notificarea acreditivelor stand-by (este o garantie


bancara emisa sub forma unei scrisori de credit, pentru a garanta
executarea unei obligatii contractuale. Banca emitenta se
angajeaza sa despagubeasca financiar beneficiarul, in cazul in
care ordonatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin
contract.)

o Emitere de rapoarte pentru clienti


Cardul de plata in lei
Servicii de acceptare a tranzactiilor cu carduri VISA, Europay
Servicii bancare legate de emisiuni de tituluri financiare
Managementul portofoliului de obligatiuni
Casete de valori

2.Pentru persoane fizice:

Conturi curente: in lei sau in valuta


Conturi pentru depozite la termen in lei sau valuta cu scadenta la 30,
60, 180, 270, 360 zile.Dobanda platita la scadenta sau lunar.
Certificate de depozit
Credite in lei pentru:
o Constructii de locuinte
o Case de vacanta
o Imbunatatiri interioare
o Cumpararea de apartamente
o Cumpararea de masini
o Cumpararea de teren pentru construirea unei locuinte
o Cumpararea de bonuri de larg consum
8

Tranzactii valutare
o Operatiuni pe piata interna si internationala
o Tranzactii valuatare cu optiuni pe piata internationala
Operatiuni valutare
o Plati in numerar si incasari
o Schimburi valuare
o Acceptarea si vanzarea cecurilor de calatorii
Cardul de plata in lei
Servicii de acceptare a tranzactiilor cu carduri VISA, Europay
Servicii bancare legate de emisiuni de tituluri financiare
Casete de valori

Distributia serviciilor bancare


Canalele de distributie sunt grupuri de organizatii interdependente
angrenate in procesul de punere la dispozitie, spre utilizare sau consum, a
unui produs sau serviciu. Exista o stransa interdependenta intre canalele de
distributie si celelalte elemente ale mixului de marketing.
Astfel, in sistemul bancar, pe anumite canale de distributie (agentii
speciale sau puncte de lucru) nu se pot contracta credite sau nu se pot
achizitiona unele produse de investitii fortele de vanzare (inclusiv
personala) si publicitatea difera foarte mult de la un tip de canal la altul
relatiile cu clientul pot fi directe (in cazul sucursalelor si agentiilor) sau
indirecte (in cazul unitatilor selfbanking sau prin ATM, ASV, Internet banking
si mobile banking).
Specificitatea canalelor de distributie in sistemul bancar rezida din
faptul ca dispare, oarecum, nivelul de angrosist sau de depozit. In
principal, exista urmatoarele tipuri de canale de distributie bancara:
A. Centrala. De aici pornesc toate produsele si serviciile catre
subunitati, inclusiv softurile de instalare a noilor programe informatice ce
faciliteaza desfasurarea unor tranzactii (valutare, spre exemplu).Tot aici
sunt primiti si serviti marii clienti, in speta reprezentantii marilor corporatii
precum si partenerii de afaceri, pe baza colaborarii lor realizanduse noi
servicii sau produse bancare (carti de credit personalizate, produse mixte
si pachete de servicii).

La nivelul Centralei se aproba creditele de valori foarte mari si se


desfasoara unele activitati valutare speciale (operatiuni derivative,cele de
acoperire a riscului valutar, cumpararivanzari de valuta in volum mare de
pe pietele financiare internationale, etc.).
B. Centrele regionale sau grupurile de sucursale reprezinta un
nivel oarecum nou de canale de distributie bancare in Romania.Ele au
aparut in urma cu doi ani (la Raifeisen Bank) si sau dezvoltat sub diverse
forme la BRD GSG, Bancpost si altele. De obicei, sunt infiintate pentru
cele 8 regiuni statistice din Romania, cu exceptia birourilor regionale ale
Raifeisen Banca pentru Locuinte, care a infiintat astfel de unitati in mari
centre urbane: Bucuresti, Timisoara, Cluj si Constanta.
C. Sucursalele judetene sau ale Municipiului Bucuresti detin o
pondere insemnata a afacerilor bancare aici se aproba creditele de valori
mari si se practica operatiuni in lei si in valuta pentru clienti aici se primesc
cererile de carduri, de deschidere de depozite si tot aici se fac platile
facturilor pentru anumiti furnizori de servicii care sunt in parteneriat de
afaceri cu banca aici se centralizeaza toate vanzarile de produse si servicii
la nivelul tuturor unitatilor din judet sau din Bucuresti, aici se distribuie
materiale promotionale pentru toate unitatile din subordine tot aici se
implementeaza activitatile de merchandising mobilier deosebit, totemuri
cu brosuri si pliante, ambianta prieteneasca prin etalarea unor
tablouri/sculpturi sugestive, biroulmasa la care clientul poate discuta direct
cu angajatul bancii din front ofice.
D. Sucursalele de sector sau municipale/orasenesti sau de
sector (in cazul
Capitalei) desfasoara aproximativ acelasi tip de operatiuni, cu mentiunea
ca, anumite credite sunt trimise spre aprobare la un nivel superior, iar
anumite operatiuni valutare se efectueaza pana la un anumit plafon la
nivelul acestor sucursale se efectueaza cercetarile de marketing prin
metoda interviurilor directe elemente de merchandising.
E. Unitatile corporate sunt o creatie relativ recenta in sistemul
bancar romanesc ele au aparut ca urmare a faptului ca este mai
rentabil,cateodata, sa se lucreze doar cu clientii corporative deoarece
personalul este mai eficient folosit.In Romania BRDGSG si ING au fost
primele banci care au deschis astfel de unitati.
F. Agentiile sunt amplasate,de obicei,in cartierele periferice si pot
trimite clientii la sucursalele din centru sau chiar la sucursala judeteana
10

daca este vorba de credite mai mari sau operatiuni speciale, dar se evita
acest lucru, prin faptul ca agentia trimite lucrarea mai departe,urmand ca,
dupa o zidoua, clientul sa revina la unitatile bancii.
G. Agentiile specializate au in vedere acele unitati de dimensiuni
mai mici, care au fost deschise in interiorul unor cladiri guvernamentale
sau parlamentare, in incinta universitatilor si facultatilor ori in interiorul
marilor supermarketuri sau hypermarketuri cu care fac afaceri. Astfel de
unitati au fost deschise de BRD GSG in toamna anului 2004 si efectueaza
operatiuni de interes pentru acest grup de clienti: deschideri de depozite si
de carduri, efectuarea de plati sau primirea de sume din strainatate prin
intermediul serviciului Western Union, operatiuni valutare, completarea
cererilor de credite (care se transmit mai departe la sucursalele mari, de
sector, de municipiu sau judetene) si altele.
In cazul unitatilor din centrele comerciale (Carrefour, Bricostore,
Kaufland, etc.) creditele de consum pentru achizitii de aparate electronice
si electrocasnice sunt aprobate in mod rapid, in circa 30 de minute,
datorita unor comunicatii rapide cu Centrala. Este interesant de semnalat
ca, astfel de unitati care isi desfasoara activitatea in mari unitati
comerciale, inclusiv malluri au un progam special, identic cu cel al marii
unitati comerciale unde isi desfasoara activitatea: de obicei intre orele 1022, iar in timpul sarbatorilor, pana la ora 23 sau chiar pana la orele 24.
H. Unitatile selfbanking apartin Grupului ING Bank si constau in
unitati care prezinta doua incaperi: una clasica, in care clientii sunt serviti
de personal de specialiate (de obicei doar 34 persoane) si o incapere in care
clientul poate intra atat in timpul orelor de program cand functioneaza cu
angajati, cat si peste orele de program sau in weekend cand, pe baza unei
cartele obtinute ca urmare a deschiderii unui cont (inclusiv de card) poate
patrunde in acea incapere pentru a efectua operatiuni specifice: retrageri
de sume, efectuarea unor plati catre o serie de furnizori de utilitati publice
care sunt in parteneriat cu banca sau pot chiar achita unele rate de credit
sau asigurari catre grupul financiar ING. Astfel de unitati au fost
implementate si de ABN Amro Bank si urmeaza a fi lansate si de catre
Bancpost.
I. Centrele ipotecare au aparut recent.Sa constatat ca valoarea mai
mare a creditului si complexitatea problemei impun deschiderea unor
unitati speciale care sa discute numai problemele creditelor ipotecare.
Prima banca care a deschis o astfel de unitate este Raifeisen Bank.
11

J. Unitatile mobile au fost initiate pentru prima oara in Romania


de catre Banca Raiffeisen pentru Locuinte. Intrucat distribuitorii produselor
acestei banci (programe de creditare imobiliara pe baza de depozite
efectuate la aceeasi banca cu dobanzi reduse) sunt consilierii individuali, sa
luat hotararea de a initia un fel de caravana bancara motorizata care sa
oprit in zece mari orase ale tarii si a initiat popularizarea si vanzarea
acestor servicii specifice catre populatie.
K. Cafenelele bancare au fost initiate acum doi ani de catre
Banca
Transilvania. Cafeneaua bancara este rezultatul parteneriatului dintre o
cafenea (sau un lant de cafenele) si o banca, in sensul ca, in incinta
cafenelei respective isi desfasoara activitatea un mini punct de informare
bancara care ofera infomatii, pliante si brosuri cu produsele si serviciile
bancii respective si care pune la dispozitia clientilor potentiali si reviste sau
ziare de profil financiar bancar (inclusiv asigurari). O forma mai dezvoltata
si mai eficienta a cafenelei bancare a aduso Banca Comerciala Romana care
a unit, practic, printrun coridor, cafeneaua bancara de unitatea bancii
propriuzise. Aceasta idee a fost preluata ulterior si de ING Bank si
Volksbank. Astfel de cafenele bancare se gasesc in Bucuresti, Constanta,
Timisoara si Sibiu.
L. Posta reprezinta o alta modalitate de distributie a produselor
bancare si a instrumentelor de publicitate/promovare. In ultimii ani, una
dintre bancile mari din Romania, Bancpost, a incheiat un acord de
parteneriat prin care desfasoara unele activitati bancare (de atragere de
disponibilitati, de plata a pensiilor si a alocatiilor si chiar de microcreditare)
prin unitatile Postei Romane, reusind, in acest fel, sasi dubleze reteaua
nationala de unitati.
M.
. ATMurile (Automatic Teller Machine) sunt binecunoscutele
bancomate. Ele au aparut in Romania anului 1995 si sau dezvoltat constant,
ajungand sa depaseasca reteaua de unitati ale bancilor. La sfarsitul anului
2006, numarul bancomatelor din Romania depasea cu peste 1000 de unitati
numarul unitatilor teritoriale, ajungand la aproape 5.500 de unitati. Acest
lucru se explica prin faptul ca, in afara unei chirii lunare de 50100 EUR/USD,
costurile de intretinere sunt mult mai mici decat costurile de functionare ale
unitatilor, al caror personal fluctueaza de la douatrei persoane, pana la
cateva sute in cazul marilor sucursale judetene sau ale sucursalei
municipiului Bucuresti. Desigur ca si serviciile oferite sunt mult mai
12

restranse, dar si acest inconvenient a inceput, in ultimii doitrei ani sa


paleasca cand bancile au introdus posibilitatea platii facturilor catre
furnizorii de utilitati publice direct la bancomat (deci la orice ora din zi sau
din noapte, 24 de ore din 24) sau achitarea ratelor de credit si a primelor de
asigurare prin ATM. Alte tranzactii oferite de bancomat sunt: posibilitatea
reincarcarii cartelelor telefonice mobile (BCR) sau chiar depunerea
numerarului la bancomate speciale (Citibank).
N. ASVurile (automatele de schimb valutar) au fost introduse in
Romania de catre Banca Comerciala Romana si Raifeisen Bank. Prin ele,
clientul poate schimba direct, la aparat, dolari americani, euro, lire sterline
si franci elvetieni, in lei. Ele au fost amplasate, la inceput, in punctele
nodale din Bucuresti de catre cele doua banci, dar cea care a dezvoltat o
adevarata retea nationala este BCR, care la sfarsitul anului trecut
inregistra functionarea a 146 de aparate (circa 85% din reteaua nationala
de ASVuri).
O. Internet banking a fost introdus de circa patru ani in Romania.
La inceput, bancile ofereau numai simple informatii despre produsele si
serviciile lor, precum si unele date mai importante despre banca. Ulterior,
aceste informatii sau diversificat (inclusiv in domeniul carierei sau a
resurselor umane) si au aparut unele tipuri de plati care se pot efectua
prin Internet, inclusiv plata unor impozite catre stat. Alte tipuri de plati se
refera la transferarea unor sume de bani (inclusiv valuta) dintrun cont
bancar in altul, plata unor rate la credite, plata unor prime de asigurare sau
plata integrala a unor produse cumparate pe Internet cu ajutorul cardurilor
virtuale.

P. Mobile banking a aparut in Romania tot acum patru ani. El


oferea initial
informatii despre soldul unor conturi de depozite ale clientului. Ulterior,
activitatea de mobile banking sa amplificat, acest canal oferind in prezent
infomatii si despre: ultimele 5 tranzactii efectuate, cele mai apropiate
sucursale si ATMuri, cursurile valutare la zi, soldul la conturile de card sau
chiar soldul unor credite personale. In prezent, serviciul ofera posibilitatea
efectuarii unor transferuri intra si interbancare in lei, plata unor facturi de
utilitati si a primelor de asigurare, reincarcarea unor cartele telefonice
si altele. In prezent peste zece banci din Romania ofera un astfel de serviciu
bancar.
13

Q. Call centerul a fost introdus in Romania de catre Raifeisen Bank


in 2003.
Pana atunci existase posibilitatea contactarii telefonice directe a bancilor,
dar contra cost, iar infomatiile centralizate catre un singur numar de telefon
se refereau doar la problemele cu carduri. In rest, bancile ofereau numere
de telefon ale sucursalelor unde se transfera problema catre specialistul
din unitatea bancara, clientul pierzand de multe ori timp pretios si achitand
costul conversatiei la finele lunii prin clasica factura Romtelecom. Odata cu
introducerea callcenterelor, aceste informatii se obtin gratis (prin
TelVerde), iar la inceputul convorbirii, clientul este directionat catre gama
de servicii care il intereseaza (credite, carduri, plati de facturi, produse noi,
campanii promotionale, etc.). In plus, angajatii callcentreului pot initia
scurte cercetari de marketing sau pot prezenta clientului, telefonic,
elemente noi ale unui produs relansat sau ale unui produs nou. In prezent,
saisprezece banci ofera acest serviciu prin numere gratuite, iar patru ofera
acelasi serviciu si prin numere de telefon mobil.
R. Consultantii financiari sunt acei distribuitori specifici care
opereaza in bancile care nu au o retea de unitati dezvoltata. Acest lucru se
observa mai ales la cele doua banci care ofera programe de credite
imobiliare pe baza de depuneri preliminare. Ei activeaza atat in cadrul
unitatilor bancare cat si in cadrul unor retele comerciale ale unor firme
partenere sau in cadrul unor targuri sau expozitii cu caracter financiarbancar. Dupa cum am prezentat anterior, exista si posibilitatea utilizarii
acestor consultanti financiari in cadrul unor caravane bancare.

14

Bibliografie
1. http://www.banknews.ro/
2. http://legeaz.net

3. http://www.just.ro
4. http://ro.wikipedia.org
5. www.businessmagazin.ro
6. www.conso.ro
7. www.bancpost.ro
8. www.bcr.ro
9. www.brd.ro
10.
Balaure, V. (coord), (2000), Marketing, Editura Uranus,
Bucureti
11.
Produse si servicii bancare,Mihai Popescu

15