Solvency II.

Sub denumirea exacta de DIRECTIVE 2009/138/EC OF THE

EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on the taking-up and pursuit of the
business of Insurance and Reinsurance, aceasta face referire la revizuirea modului de calcul al
solvabilitatii si a standardelor de management al riscului pentru asigurarile din spatiul Uniunii
Europene. Directiva se va aplica tuturor companiilor de asigurari si reasigurari cu un volum
anual de prime de asigurare de peste 5 milioane euro sau cu rezerve tehnice de peste 25 milioane
euro.
Solvency II a fost aprobat in noiembrie 2009, conform procesului Lamfalussy, aceasta
directiva va trebui transpusa in legislatia nationala a fiecarui stat membru; planul intial de
implementare a fost luna octombrie 2012, dar termenul a fost extins pentru toate tarile UE pana
la 1 ianuarie 2013.
Elementele centrale ale regimului Solvency II sunt de ordin cantitativ si calitativ, fiind
abordate pe trei piloni, dupa cum urmeaza:
pilonul I (cantitativ) se refera la dimensiunea capitalului necesar pentru ca o companie
de asigurari s fac fa obligatiilor garantate intr-o situatie extrema;
pilonul II (calitativ) cuprinde reglementarile calitative privind supravegherea;
pilonul III (calitativ) include obligatiile de transparenta si cele de raportare.
Directiva Solvency II va aduce schimbari in cadrul pietei asigurarilor din Romania in
sensul ca va duce la o noua abordare a procesului de supraveghere la nivel comun european bazat
pe principii economice pentru masurarea activelor si a pasivelor, si va lua in considerare
multitudinea si varietatea riscurilor la care se expun companiile de asigurari, folosind principii
comune pe baza carora se va stabili nivelul capitalului, actualizarea metodelor de calcul al
capitalului companiilor de asigurari in cazul unor situatii neobisnuite.
Implementarea Directivei Solvency II va avea o influenta foarte mare asupra abordarii
riscului, a capitalului, produselor, mixului de business, preturilor, distributiei, asupra tuturor
proceselor operationale ale industriei asigurarilor in ansamblu si drept urmare, va schimba
fundamental cadrul general si modalitatile concrete de supraveghere a asigurarilor. Directiva are
drept scop abordarea solvabilitatii intr-o maniera complexa determinata de realitatile lumii
financiare actuale si de complexitatea riscurior asumate de asiguratori in activitatea lor. Solvency
II va fi baza pe care se va realiza reglementarea si supravegherea sectorului asigurarilor si al
reasigurarilor. (www.unsar.ro/solvency-ii ).
Rezultatele studiului de impact cantitativ QIS 5 pentru industria de asigurri din
Romnia.
QIS 5 , cel de-al cinicelea studiu de impact cantitativ in ceea ce priveste Solvency II, a fost
realizat de catre EIOPA (the European Insurance and Occupational Pensions Authority), pe
parcursul unui an (incepand cu luna martie a anului 2010.)
Obiectivele exerciiului au fost urmtoarele:

a. furnizarea informaiilor detaliate tuturor prilor interesate referitoare la impactul

cantitativ asupra bilanului ntocmit de asigurtor/reasigurtor n conformitate cu
msurile de implementare de nivel II, comparativ cu situaia existent n prezent conform
Solvabilitate I;
b. verificarea faptului c specificaiile tehnice ale exerciiului sunt aliniate la principiile si
intele de calibrare stabilite prin Directiva cadru, de nivel I;
c. ncurajarea asigurtorilor/reasigurtorilor si supraveghetorilor de a se pregti pentru
introducerea Solvabilitii II si de a identifica domeniile unde procesele interne,
procedurile si infrastructura au nevoie de a fi mbuntite, respectiv, n mod particular,
ncurajarea asigurtorilor/reasigurtorilor de a-si mbunti procesele de colectare a
datelor.
n ceea ce privete industria de asigurri din Romnia, rezultatele QIS5 au fost stabilite n
urma analizei datelor calitative si cantitative transmise Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor
de ctre 18 societi de asigurri.
Cu privire la impactul Solvency II asupra bilanului contabil a celor 18 societ i se pot
meniona urmtoarele:
Referitor la partea de active a bilanului:
- valoarea totala a activelor celor 18 societi participante evaluate conform specificaiilor
tehnice QIS5 a sczut cu 9,77%, comparativ cu valoarea agregat a activului bilan ier evaluat
conform standardelor actuale de contabilitate;
- n ceea ce privete structura activului bilanier, posturile care au ponderi semnificative i au
nregistrat cele mai mari scaderi atunci cnd se compar bilanul ntocmit conform principiilor
Solvabilitate II cu cel ntocmit conform principiilor Solvabilitate I sunt: Cheltuieli de achiziie
amnate(100%, deoarece n bilanul QIS5, aceastea sunt evaluate la valoarea zero), Creane
din reasigurare (descretere cu 27,4%) si Creane din activitatea de asigurri, exclusiv
intermediarii (descretere cu 16,4%).
n ceea ce privete partea de pasiv a bilaului, modificrile induse de Solvency II sunt dup
cum urmeaz:
Rezervele tehnice
Comparnd valorile rezervelor tehnice brute calculate conform aplicrii specificaiilor
tehnice QIS5 (cele mai bune estimari plus marja de risc) cu cele rezultate prin aplicarea
principiilor actuale de evaluare, toi cei 18 asigurtori participani au nregistrat scderi ale
valorilor rezervelor tehnice, scderea medie fiind de 29,32%.
Pentru fiecare dintre cele doua activiti de asigurare s-au obinut urmtoarele rezultate:
Rezerve tehnice pentru asigurrile de via:
- valorile rezervelor tehnice brute pentru activitatea de asigurri de via nregistrate de
societile participante care subscriu asigurri de via (inclusiv cele compozite) au sczut n
medie cu 40,6%.

Rezerve tehnice pentru asigurrile generale:

- valorile rezervelor tehnice brute pentru activitatea de asigurri generale nregistrate de
societile participante care subscriu asigurri generale (inclusiv cele compozite) au sczut mai
puin, n medie cu 21,7%. (Ionel Marin, Rezultatele studiului de impact cantitativ QIS 5
pentru industria de asigurri din Romnia )
n ceea ce privete fondurile de baz se poate men iona faptul c, calculate la nivel agregat
pentru cei 18 asigurtori participani, fondurile proprii rezultate conform evalurii specifica iilor
tehnice QIS5 au crescut cu 45,82% comparativ cu fondurile proprii rezultate prin aplicarea
standardelor actuale de evaluare. Aceast cretere a fondurilor proprii se datoreaz n principal
scderii rezervelor tehnice.
n rndurile care uremeaz ne vom referi la SCR Cerina de capital de solvabilitate,
valoarea la risc a fondurilor proprii de baza cu un nivel de incredere de 99.5% pe o perioada de 1
an. Calculat la nivel agregat pentru cei 18 asigurtori participani, cerin a de capital de
solvabilitate (SCR) rezultat conform calculului menionat n specificaiile tehnice QIS5 a
crescut cu 107,74% comparativ cu cerina de Solvency I. In medie, lund n considerare toate
cele 18 societi supse acestui exerciiu, SCR are urmtoarea componen : 94,89% reprezint
SCR de baz, 10,85% reprezint riscul operaional iar -5,74% reprezint ajustarea pentru
capacitatea taxelor amnate i a rezervelor tehnice de a absorbi pierderile.
Pe baza informaiilor cu privire la QIS5, furnizate de CSA vom face referire la impactul
financiar global generat de introducerea noilor cerine de solvabilitate. Prin agregarea rezultatelor
primite de la toate societile participante, surplusul de capital, adic diferen a dintre fondurile
proprii eligibile pentru acoperirea SCR i cerinele de capital de solvabilitate, rezultat din
calculul efectuat conform specificaiilor tehnice QIS5, a sczut cu 17,47% comparativ cu
surplusul de capital rezultat n urma aplicrii actualului regim de solvabilitate (marja disponibil
minus marja minim). n urma unei analize mai detaliate, se observ c 4 dintre cele 18 societi
participante au raportat o cretere a surplusului de capital (3 societ i de asigurri de via i 1
societate compozit).
Din cele 18 societi participante, 3 societi (1 societate de asigurri de via i 2 societi
compozite) nu ndeplinesc cerinele privind SCR, respectiv nregistreaz o valoare a fondurilor
proprii eligibile pentru acoperirea SCR mai mic dect valoarea SCR, impunandu-se masuri
pentru ajustarea profilului de risc. De asemenea, n urma agregrii tuturor rezultatelor celor 18
participani, raportul de solvabilitate obinut (raportul dintre fondurile proprii eligibile pentru
acoperirea SCR i cerina de capital de solvabilitate) conform specificaiilor tehnice QIS5 a sczut
cu mai mult de o treime - de la 2,60 la 1,64 - comparativ cu raportul de solvabilitate rezultat n
urma aplicarii actualului regim de solvabilitate (raportul dintre marja disponibil si marja
minim).

n urma analizei rezultatelor QIS5 transmise de asigurtorii din Romnia, rezult c

activitatea de asigurri generale este cea mai afectat de introducerea noilor cerin e cantitative de
solvabilitate: 3 dintre cele 5 societi de asigurri generale participante i 5 dintre cele 8 societi
de asigurri compozite participante au nregistrat o scdere a surplusului de capital mai mare de
50%. n acelai timp, rezervele tehnice constituite pentru asigurrile generale nu au sczut att de
mult precum cele constituite pentru asigurrile de via, iar societile de asigurri generale au
nregistrat cea mai mare cretere a cerinei de capital de solvabilitate (134,20%), comparativ cu
creterea cerinei de capital pentru societile de asigurri de via (56,93%) si cea nregistrat de
societile de asigurri compozite (109,88%) ((Ionel Marin, Rezultatele studiului de impact
cantitativ QIS 5 pentru industria de asigurri din Romnia )
n cele ce urmeaz o s facem o trecere n revist a societilor care reglementeaz activitatea
asigurrilor pe plan naional, respective a entitilor care sunt n strns legtur cu asigurrile.
Pentru nceput ne vom ndrepta atenia asupra Uniunii Naional a Societilor de
Asigurare i Reasigurare din Romnia UNSAR. UNSAR este o organizatie profesional
constituita in anul 1994, in baza OG 26/2000 privind asociaiile i funda iile. Uniunea a fost
constituit la iniiativa unui grup de 13 companii de asigurare i reasigurare, iar n prezent
numar 21 de membri cu drepturi depline, precum i 3 membri asociai.
Conform statutului Asociatiei, UNSAR este o organizaie neguvernamental, apolitic,
independent, cu caracter nelucrativ, creat cu scopul de a se dezvolta i extinde colaborarea i
cooperarea n domeniul asigurrilor i reasigurrilor.
Obiectivele i aciunile principale ale UNSAR vizeaz aprarea i reprezentarea intereselor
asigurtorilor i reasigurtorilor din Romnia, membri ai UNSAR, participarea la mbunt irea
cadrului legislativ existent n domeniul asigurrilor, iniierea de soluii legale adecvate cu privire
la modificarile legislaiei in vigoare, promovarea activitii de asigurri din Romnia,
promovarea dezvoltrii cat mai durabile a industriei asigurrilor pe plan intern i internaional.
Organul suprem de conducere al UNSAR l reprezint Adunarea General a membrilor
Uniunii, iar activitatea operaional desfasurat ntre dou Adunari Generale este asigurat de un
Comitet de Direcie compus din apte membri. (adaptat dup: http://unsar.ro/).
Lista membrilor UNSAR este alctuit din: Allianz-iriac Asigurri, ASIROM, ASTRA
Asigurri, AXA Asigurri, BCR Asigurri de Via, BRD Asigurri de Via, CARPATICA
ASIG, CERTASIG, ERGO Asigurri de Via, EUROINS, FATA Asigurri, GARANTA
Asigurri, GENERLI Romnia Asigurare Reasigurare, GOTHAER Asigurari Reasigurare,
GRAWE Romnia, GROUPAMA, ING Asigurri de Via, Metropolitan Life, OMNIASIG VIG,
UNIQUA Asigurri, UNIQUA Asigurri de via. (adaptat dup: http://unsar.ro/desprenoi/membri).

O alt asociaie care face referire la piaa asigurrilor din Romnia este Uniunea
Naional a Societilor de intermediere i Consultan n Asigurri din Romnia. Dup
cum sugereaz i denumirea acesteia, uniunea de fa se refer la societile de intremediere n
asigurri, reprezentate n bun parte de ctre spcietile de brokeraj.
UNSICAR a fost nfiinat n anul 2000, ca iniiativ a unui grup de 12 societ i de
intermediere i consulta n asigurri, fiind o organizatie non profit, neguvernamental i
apolitic.
Scopul UNISCAR const n sprijinirea membrilor si n creterea recunoaterii publice a
rolului activitii intermediarilor i consultanilor n asigurri;
Conform site-ului oficial al UNISCAR, obiectivele acestei asociaii sunt dup cum
urmeaz:
1. Colaborarea cu societile de asigurri i cu autoritatea de supraveghere a activit ii de
asigurari n pregtirea bazelor legislative i tehnice n domeniul asigurrilor;
2. Crearea standardului de lucru, a normelor deontologice i urmrirea creterii nivelului calitativ
al serviciilor membrilor si;
3. Susinera membrilor UNISCAR n educarea i instruirea personalului propriu;
4. Susinera intereselor legitime ale membrilor si n relaiile cu ter ii, inclusive n cele cu
instituiile de stat i mass-media.
5. Dezvoltarea relaiilor la nivel naional i internaional cu alte asociaii i organism de profil.
Membrii UNISCAR sunt: AB ASIG Broker de Asigurare SRL, AB BROKER SRL, ACT
MANAGEMENT ASIGURARI SI PENSII Broker de Asigurare SRL, ACTIV ASIGURARI
Broker de Asigurare - Reasigurare SRL, AGX BROKER DE ASIGURARE, APRIL BROKER
DE ASIGURARE- REASIGURARE SRL, ASICONS BROKER DE ASIGURARE SRL, ASIG
MANAGEMENT - BROKER DE ASIGURARE SRL, ASIGENT BROKER DE ASIGURARE
SRL , ASIGEST Broker de Asigurare- Reasigurare SA, ASIMAR Insurance-Broker Asigurare
Reasigurare
SRL,
ASISOFT
SRL,
ASOCIATIA
NATIONALA
A
CONSTATATORILOR,EVALUATORILOR SI LICHIDATORILOR DE DAUNE DIN
ROMANIA, ASTOP Broker de Asigurare SRL, ASTOP BROKER DE PENSII PRIVATE SRL,
AUDATEX SERVICES SRL, AUST INSURANCE BROKER DE ASIGURARE SRL, AVUS
INTERNATIONAL BROKER DE ASIGURARE- REASIGURARE, AXARO'S Broker de
Asigurare SRL .a.