Simboluri religioase crestine

Crestinismul este una dintre cele mai importante religii monoteiste din lume.
Credintele sale sunt strans legate de iudaism, din care s-a dezvoltat. Elementul principal
al crestinismului se bazeaza pe credinta in posibilitatea mantuirii care a fost deschisa
oamenilor prin rastignirea si invierea lui Iisus din Nazaret, fiul lui Dumnezeu.
Iisus din Nazaret este figura principala a Bibliei si a crestinismului. Profetia lui
Iisus Hristor si calea spre mantuire sunt considerate repere ale credintei crestine.
In urmatoarele randuri sunt prezentate o colectie de simboluri religioase crestine
cat si semnificatiile acestora:
Alpha si Omega - sunt prima si ultima litera din alfabetul grecesc clasic (ionic). Sunt
folosite si ca simbol pentru totalitate, Dumnezeu si in special pentru Hristos, primul si
ultimul.
Expresia biblica Alfa si Omega apare in Noul Testament in urmatoarele 3 locuri
(Apocalipsa Sfantului Ioan Teologul):
Apocalipsa 1 (8): Eu sunt Alfa si Omega, Inceputul si Sfarsitul, zice Domnul
Dumnezeu, cel ce este, cel ce era si cel ce vine.
Apocalipsa 21 (6): Apoi a zis: S-a ispravit! Eu sunt Alfa si Omega, Inceputul si
Sfarsitul. Celui ce ii este sete, ii voi da sa bea fara plata din izvorul apei vietii.
Apocalipsa 22 (13): Eu sunt Alfa si Omega, Cel dintai si Cel de pe urma, Inceputul si
Sfarsitul.
Tetragrama INRI - Evanghelia dupa Ioan (19,19): Pilat a scris o insemnare, pe care a
pus-o deasupra crucii, si era scris: Iisus din Nazaret, Regele Iudeilor.
Sfanta Cruce, Altar de jertfa al Mantuitorului, are trei semnificatii: obiect sfant, semn de
inchinare si cale/misiune de urmat. In cele ce urmeaza se va prezenta o serie de forme a
obiectului sfant; se cunosc circa 400 de forme de cruci, dintre care cele mai raspandite
sunt: Crucea latina/catolica, Crucea greaca/ortodoxa, Crucea Sfantului Andrei, Crucea
Sfantului Petru, Crucea Sfantului Anton-Eremitul, Crucea trilobata, etc
Bratele Crucii au si ele o semnificatie aparte. Cel orizontal arata ca jertfa Mantuitorului
se rasfrange asupra intregii creatii, restabileste armonia dintre om si creatie. Bratul cel

vertical arata actul de refacere a legaturii dintre Dumnezeu si om, dintre ceresc si
pamantesc, arata posibilitatea de indumnezeire a omnului. Omul nu mai este un animal
rational, ci un animal indumnezeit- dupa cum afirma P. Nellas.
1. Crucea latina/catolica (crux immissa) - aceasta reprezentare a crucii, si cea mai
raspandita, evoca sacrificiul suprem pe care l-a facut Iisus Hristos pentru a
rascumpara pacatele omenirii. Crucea este goala pentru a aminti de momentul
Invierii si de speranta in viata vesnica.
Mantuitorul a fost rastignit pe o crux immissa. Acest fapt apare si in Sf. Scriptura, unde
Matei (27, 37), Marcu (15, 26), Luca (23, 38) si Ioan (19, 19) pomenesc despre titlul
pironit deasupra capului lui Hristos (redat iconografic cu initialele I.N.R.I. - Iisus
Nazarineanul, Regele Iudeilor).
2. Crucea greaca/ortodoxa aceasta cruce are bratele de dimensiuni egale,
intersectate perpendicular. In Antichitatea clasica aceasta reprezentare facea
referire, printe altele, si la simbolul celor patru elemente ale Universului. (pamant,
apa, foc, aer)
3. Crucea Sfantului Anton-Eremitul este o cruce in forma de T.
4. Crucea Sfantului Petru - crucea latina inversata, folosita pentru martiriul
Sfantului Petru, care, conform legendei, din smerenie fata de Iisus Hristos, nu s-a
simtit suficient de demn pentru a muri in aceeasi pozitie ca aceasta. (Fratele
Sfantului Apostol Andrei)
5. Crucea Sfantului Andrei (crux decussata) este o cruce in forma de X. Numele
sau provine de la forma Crucii care a fost utilizata, potrivit traditiei, la torturarea
si uciderea Sfantului Andrei. Potrivit Evangheliei dupa Matei, Sfantul Andrei a
simtit ca este nedemn sa fie rastignit la fel ca Iisus, fiul lui Dumnezeu, astfel incat
el a implorat sa i se faca o cruce de forma diferita. Crucea Sfantului Andrei este
un simbol al umilintei, al patimirii si al martiriului.
6. Crucea trilobata - este cea mai raspandita forma a crucii, ea evocand Sfanta
Treime prin capetele sale in forma de trifoi/trefla.
7. Crucea Papala/Pontificala - aceasta cruce este emblema oficiala a papalitatii.
Ea nu poate fi folosita decat de Papa insusi. Se spune ca cele trei bare orizontale
ar reprezenta cele trei raspantii de pe Golgota. Mult mai probabil, ele
simbolizeaza cele trei directii ale autoritatii papale: Biserica, pamantul si cerul.

8. Crucea Episcopala - capetele in forma de mar simbolizeaza roadele vietii

crestinesti. Deoarece acest motiv era reprezentat pe vesmintele preotesti in
perioada crestinismului timpuriu, crucea in aceast forma este uneori denumita si
cruce episcopala. (Pomme Cross)
9. Crucea Patriarhala aceasta cruce ecleziastica purtata de patriarhi apare
frecvent reprezentata in arta crestina. Bara superioara simbolizeaza inscriptia
plasata pe cruce de catre Pilat. A fost adoptata de cardinali si de episcopi ca semn
distinctiv al rangului in ierarhia bisericeasca.

Simboluri religioase islamice

Cel mai renumit simbol al lumii islamice este reprezentat de semiluna si stea.
Cele doua simboluri apar impreuna inca din Israelul antic si au fost asociate de-a lungul
timpului cu mitologia sumeriana unde luna reprezinta zeul Sin, iar steaua pe Ishtar
( Venus).
De asemenea exista surse care confirma ca au fost folosite de oamenii din Asia
Centrala si Siberia pentru a ii venera pe zeii lunii, soarelui si cerului. Apar insa si surse in
care cele doua erau simboluri ale zeitei cartagineze Tanit sau a zeitei Diana.
Bizantul, cunoscut mai tarziu ca Istanbul sau Constantinopol, a adoptat semiluna si
steaua ca simboluri ale orasului, in cinstea zeitei Diana.
Comunitatea musulmana nu a avut de la inceput un simbol. In timpul Profetului
Mahomed caravanele si armatele musulmane erau identificate dupa simple steaguri able,
negre sau verzi. De-a lungul generatiilor urmatoare, liderii au continuat sa foloseasca
steaguri simple, fara simboluri.
Aparitia semilunii a fost o data cu Imperiul Otoman.Cand turcii au cucerit
Constantinopolul in 1453 au adoptat simbolul acestuia
Legenda spune ca fondatorul Imperiului, Osman Pasa a avut un vis in care semiluna
se intindea de la un capat la celalalt al pamantului. Considerand acest vis o prevestire
buna a ales sa pastreze semilunar ca symbol al dinastiei sale. Exista o speculatie conform
careia cele 5 colturi ar reprezenta cei cinci stalpi ai islamului.

Datorita faptului ca simbolul are o legatura mai degraba istorica decat una
religioasa cu islamul multi dintre musulmani refuza s ail foloseasca. Credinta musulmana
nu a avut nici un simbol si multi refuza inca sa recunosca semiluna si steaua, considerate
insemne pagane.
Hamsa ( Mana Fatimei)
Este o amulet n form de palmier, foarte popular n ntregul Orient Mijlociu i
Africa de Nord, frecvent utilizat n bijuterii, materiale i draperii, ilustrnd mna dreapt
deschis, o imagine recunoscut la nivel mondial i folosit ca simbol de protecie
mpotriva energiilor negative, pentru abunden, fertilitate, prosperitate, noroc i sntate.
De asemenea ofer i protecie mpotriva deochiului.
Pictat n rou pe uile caselor simbolizeaz sacrificarea unor animale uneori
simbolul se picta chiar cu sngele animalelor sacrificate. Mna Fatimei se aga deasupra
uii de la camera femeii care trebuia s nasc pentru a avea o natere uoar iar pruncul
s fie norocos dar i deasupra uii de la intrare pentru a proteja casa de incendii. Se spune
c mna Fatimei cu degetele desfcute alunga spiritele rului iar cea cu degetele nchise
aducea norocul.
Deseori n interiorul minii Fatimei se insereaz un ochi care simbolizeaz
protecia persoanei mpotriva deochiului i a energiilor negative, acesta avnd rolul de a
orbi agresorul. Ritualurile specifice Khamsei se fac n a cincea zi a sptmnii joi
considerndu-se c atunci puterile ei acioneaz la potenialul maxim.
Numrul cinci n Islam este conectat la o parte deschis, pentagrama celor cinci
simuri, cstoria, cei cinci stlpi ai Islamului, cele cinci rugaciuni zilnice i mna
Fatimei. Pentru iii, degetele de la mn Fatimei reprezint i cele cinci persoane
sfinte ale familiei lui Muhammed: Muhammed, Fatima, Ali, Hassan i Hussein. Numele
lui Ali sau cele ale tuturor celor Doisprezece imami importani sunt uneori gravate pe
minile de metal ale Fatimei. Hamsas poate include, de asemenea, o inim, o hexagrama
sau cuvntul lui Allah nscris n palma.
Hamsa este recunoscut ca simbol sacru n multe culturi i religii, inclusiv n
iudaism, budism, shamanism, hinduism, cretinism, Jainism i credina islamic. Hamsa
este simbolul minii care scrie tot i a asociaiilor cu Divinitatea. Mna Fatimei poate fi
vzut att n poziie vertical ct i cu susul n jos, n funcie de cultur. In plus,
simbolurile prezentate n mn sunt importante i variaz funcie de religie sau locaie. n
ciuda variaiilor, Mna Fatimei este un motiv arhetipal care vorbete dincolo de
frontierele limbilor pmntului, de cultur i de convingerile religioase.

Simboluri religioase iudaice

Steaua lui David
Se spune ca fiecare om are o stea, si ca destinul nostru e scris in stele.
Dintotdeauna, oamenii au fost fascinati de bolta cereasca, plina cu stele. In religii
si biserici, steaua are o semnificatie celesta. Si in Biblie, cei trei magi de la Rasarit au fost
calauziti de stea pentru a-l gasi pe pruncul Isus.
Steaua poate fi cu trei sau mai multe colturi. Steaua cu sase colturi e formata din
doua triunghiuri suprapuse, iar cea cu opt din doua patrate suprapuse.
Steaua cu sase colturi sau hexagrama este un simbol al macrocosmosului, care
uneste cerul cu pamantul. Cele doua triunghiuri erau folosite de catre alchimisti in evul
mediu, ca simbol al apei si al focului. Cele doua triunghiuri mai simbolizeaza uniunea
dintre barbat si femeie, dintre bine si rau sau relatia lui Dumnezeu cu omul.
Steaua lui David, pecetea sau scutul lui David e formata din doua triunghiuri
echilaterale suprapuse, unul cu baza in jos, iar altul cu varful in jos. Este un simbol
iudaic, David fiind rege al Israelului si autor al cartii Psaltirea din Vechiul Testament.
Denumirea si forma vine de la presupunerea ca David, pe scutul sau, ar fi avut acest
simbol, care este o impletire a initialei numelui sau, litera D, pentru ca, in vechiul
alfabet ebraic, litera D era reprezentata printr-un triunghi echilateral, cum este delta, in
alfabetul grecesc. Acest simbol apare la evrei inca din secolul VIII i. Hr. si a fost ales de
ei ca sa ii reprezinte, incepand cu anul 1648.
Acest simbol, original numit Magen David, a fost explicat prin mai multe ipoteze in
afara de cea amintita de mai sus, aceasta fiind cea mai populara:

Simbolul provine de la modul in care vechii razboinici evrei isi construiau

scuturile, care aveau pe interior cele doua triunghiuri (singura figura geometrica
nedeformabila), montate astfel ca sa formeze sase puncte de prindere pe
perimetrul scutului.
Cele sase varfuri simbolizeaza faptul ca Dumnezeu domneste asupra intregului
univers, pe sase directii: est, vest, nord, sud, sus si jos.
In Cabala, cele doua triunghiuri reprezinta dihotomia inerenta omului: binele
versus raul, spritualul versus fizicul etc. Prin urmare, cele doua triunghiuri ar
putea reprezenta relatia reciproca intre poporul evreu si Dumnezeu. Triunghiul cu

varful in sus simbolizeaza faptele bune, care urca spre cer, spre a activa un flux de
bunatate, ce se revarsa asupra lumii, reprezentat de triunghiul cu varful in jos.
Din anul 1897, Steaua lui David a fost adoptata ca emblema a sionismului. Sionismul
- de la Muntele Sion, nucleul asezarii davidice in Ierusalim - este miscarea de emancipare
nationala a evreilor cu scopul readunarii lor din imprastiere si revenirii in tara
stramoseasca, in Tara Israel, pentru restabilirea unei vieti evreiesti independente si, in
continuare, recrearea si consolidarea unui stat evreiesc.
Menorah
Candelabrul de aur, cu sapte brate Menorah este unul dintre cele mai vechi
simboluri iudaice. Dateaza din zilele Exodului iudaic, cand a ars in lacasul de rugaciune
din desertul Sinai.
Dupa traditie, a luat nastere din aurul pe care Moise 1-a aruncat in foc. In mod
miraculos, alimentat cu ulei de masline, o flacara ardea mereu, in timp ce celelalte se
stingeau. Ulterior, a fost plasat in al doilea templu in Ierusalim pana cand Titus a distrus
orasul in anul 70 a.d.
Simbolizand intelepciunea divina, cele sapte brate ale sfesnicului sunt considerate
ca ramuri din copacul babilonian al luminii si reprezinta cele sapte zile ale Genezei si, de
asemenea, Soarele, Luna si planetele, cele sapte ceruri si cele sapte stele ale Ursei Mari.
Sfestnicul cu sapte brate inalta mintea la lumina lui Dumnezeu, care lumineaza pe
tot omul ce vine in lume, cat si la centralitatea prezentei lui Dumnezeu in viata omului.
Poporul ales a avut constiinta reala ca prin el vine lumina la toate popoarele, astfel
in Templul din Ierusalim, o candela a menorei ardea permanent, anume cea dinspre vest a
sfestnicului. Centralitatea lui Dumnezeu in viata omului se intelege de acolo de unde,
initial, cele sase brate laterale erau indreptate inspre centru.
Se mai crede ca ziua de odihna iudaica, sabatul, era simbolizata de candela
centrala a sfestnicului, in vreme ce candelele laterale, inchipuie celelalte sase zile ale
saptamanii.
In 1949, Menorah a devenit emblema/stema oficiala a statului Israel si este
infatisata pe steagul prezidential.

Palmierul
Palmierul este important in iconografia iudaica, unde, in acord cu cabala,
simbolizeaza omul cinstit (tzaddik) si fosta stema a Iudeei dupa Exod.

Alaturi de mirt, fructul citric si salcie, ramura de palmier, lulav, este una din cele
patru specii agricole de parada la Sukkot pentru sarbatorirea marinimiei lui Dumnezeu.
Fiecare reprezinta un tip de evreu, iar palmierul simbolizeaza pe cineva care studiaza
Torah, dar nu se supune poruncilor.
In plus, ramura de palmier simbolizeaza coloana verticala indoita in fata lui
Dumnezeu si este un simbol al lui Dumnezeu insusi. In crestinism, palmierul
simbolizeaza dreptatea, invierea, intrarea lui Christos in Ierusalim si pelerinajul pe
Pamantul Sfant. In Babilonia, Egipt, Grecia Antica si Roma, simboliza victoria.

Bibliografie
Andronovici, L. (2009). Scurta istorie a bijuteriilor romanesti incepand cu Dacia
precrestina. Bucuresti: Bucuresti 2009
Chevalier, Jean si Alain Gheeerbrant. Dictionar de simboluri. Bucuresti: Artemis, 1993,
pg 364-365
Danalache, T. (2012, 19 Iulie). Menora, sfestnicul cu sapte brate. Preluat din
http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/iudaism/
Danalache, T. (2014, 11 Aprilie). Steaua lui David Scutul lui David. Preluat din
http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/iudaism/
Gibson, C. (1998). Semne si simboluri. Oradea: Aquila93