ARTA

Arta nu este, pur i simplu, decat expresia unei emoii. Un ipt, o

simpl
scrisoare, aparin, inevitabil, primul artei, cealalt literaturii.
Insui gestul este artistic sau nu dac este sau nu este interpretarea
unei emoii.
De fapt, in gest exist scopul gestului i exprimarea acestui scop.Unul
dintre aceastea
ine de voin iar cellalt de emoie. Elegana sau inelegana unui gest
semnific fie
concordana sau neconcordana cu emoia pe care o exprim. Astfel, o
imagine a
durerii este fixarea gesturilor care arat durerea: cu cat va fi mai
corect va
reprezenta mai exact, prin aceste gesturi, emoia durerii i cu cat
aceste gesturi vor fi
mai potrivite pentru a reprezenta aceast emoie, cu atat aceasta va fi
mai frumoas.

1. Arta este inregistrarea fidel a unei impresii false. (Inregistrarea

fidel a unei
impresii exacte se numete tiin.)
2. Procesul artistic const in relatarea acestei impresii false in aa fel
incat s par
absolut natural i adevrat.

Emoiile i dorinele sunt pete de umanitate care ar trebui curate de

pe suflet
deoarece acesta urmrete o atitudine tiinific.

Senzaia estetic poate deveni o tiin; i originalitatea poate fi

cultivat ca o
disciplin.

Sinceritatea este un obstacol pe care artistul trebuie s il inving.

Numai o
disciplinare elaborat, un antrenament pentru a nu simi lucrurile decat
literar, pot
aduce spiritul pe aceste culmi.

O oper de art este cu atat mai valoroas cu cat mijlocul de

manifestare a ideii
este mai pur artistic.

Dac opera de art ar fi fost generat de intenia de a o realiza, ea ar fi

putut s

fie produsul voinei. Cum nu este cazul, ea nu poate fi, in esen, decat
produsul
instinctului.

Arta are ca valoare esenial faptul de a fi mrturia trecerii omului prin

lume,
rezumatul experienei emoionale pe care o are aici; i cum numai prin
emoie i prin
gandurile declanate de emoie existena omului poate fi cel mai real
pe pmant,
adevrata sa experien, ea il inscrie in analele emoiilor sale i nu in
cronica
gandurilor sale tiinifice sau in istoria regenilor i suveranilor si.
Cu ajutorul tiinei incercm s inelegem lumea in care locuim, dar
pentru a
ne folosi de ea; pentru c plcerea (sau simpla dorin) de a inelege,
inainte de a
deveni general, conduce la metafizic aceasta fiind deja o art.
Lsm arta noastr in scris pentru a ghida experiena generaiilor
viitoare i,
probabil, pentru a le ghida emoiile. Arta, i nu istoria, este aceea care
deine
suveranitatea absolut asupra vieii.

Pentru c arta ne d nu viaa marcat/care poart amprenta frumuseii

care,
pentru c este via, este trectoare, ci frumuseea care poart
amprenta vieii care,
pentru c este frumusee, este etern.