Aprecieri Asupra Normativului de Protectie Seismica

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI
INTEGRITATII STRUCTURILOR SPITALELOR DE URGENTA SI ALARMARE IN

CAZ DE SEISM. STUDIU DE CAZ SPITALUL SF. PANTELIMON
RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC (RST) ETAPA 1 - IN EXTENSO
CUPRINS
1. Obiectivele generale
2. Obiectivele fazei de executie
3. Rezumatul fazei
4. Descrierea stiintifica si tehnica
5. Anexe
Anexa 1 Sistemul OASIS (Kinemetrics SUA) date de
catalog
Anexa 2 Inregistratorul K2 (Kinemetrics SUA) date de
catalog
Anexa 3 Sistemul de inregistrare multicanal Mt Whitney
(Kinemetrics SUA) date de catalog
Anexa 4 Accelerograful tip ETNA (Kinemetrics SUA)
date de catalog
Anexa
Program
de
detectie
si
evaluare
evenimentului seismic in vederea alarmarii

Anexa 6 Standard pentru interschimbul de date in timp
real, privitoare la cutremure (seed)
6. Concluzii
7. Bibliografie

1. Obiectivele generale
Obiectivul
general
al
proiectului
il
constituie
obtinerea
informatiilor legate de spectrele de raspuns in acceleratii absolute ale

structurilor cladirilor de tip spitale de urgenta in timpul miscarilor
seismice precum si interconectarea managementului spitalelor de
urgenta cu reteaua nationala de alarmare seismica.
Obiectivele
specifice
si
masurabile
ale
proiectului
sunt
urmatoarele:
- elaborarea modelului conceptual al sistemelor de monitorizare in
timp real ale structurilor spitalelor de urgenta ;
- elaborarea modelului conceptual al sistemelor de alertare
seismica pentru spitalele de urgenta;
- proiectarea sistemelor de monitorizare in timp real a structurilor
cu definirea hardware si software a cerintelor tehnice pentru
sistemele de achizitie de date;
- proiectarea sistemelor de management in cazul avertizarilor
seismice in cadrul spitalelor de urgenta prin preluarea informatiilor
din reteaua nationala de alarmare seismica;
-
implementarea
unui
model
experimental
de
sistem
de
monitorizare in timp real al structurilor si de alarmare seismica in

cadrul Spitalului de urgenta Sf. Pantelimon;
- experimentarea modelului de sistem si adaptarea software-lui
specific de prelucrare a informatiilor;
- elaborarea rapoartelor de testare a modelului experimental,
demonstrarea functionalitatii modelului;
- definirea manualului de prezentare a sistemului;

- intocmirea si publicarea in reviste de specialitate a articolelor

stiintifice si publicarea pe site-ul propriu al proiectului a rezultatelor
obtinute in cercetare.
2. Obiectivele fazei de executie
Obiectivele specifice ale fazei de executie 1 sunt elaborarea
modelelor conceptuale de sistem de monitorizare in timp real a
structurilor
spitalelor
de
urgenta
si
de
interconectare
managementului la sistemul national de alarmare seismica.

3. Rezumatul fazei
Scopul principal al proiectului este de a oferi solutii pentru
monitorizarea
structurilor
cladirilor
care
constituie
obiective
strategice in caz de miscari seismice prin asigurarea conditiilor de

informare in timp real la nivelul managementului in vederea luarii
masurilor necesare de consolidare a structurilor si de interventie in
scopul asigurarii conditiilor de desfasurare normala a activitatilor cu
regim continuu.
In cazul fazei 1 au fost definite modelele conceptuale ale
sistemelor de monitorizare in timp real ale structurilor spitalelor de
urgenta si a sistemelor de alertare seismica in cazul seismelor
puternice.
Raspunsul constructiilor la actiunea seismica este influentata de
foarte multi factori si anume :
- caracteristicile cutremurului ;
- configuratia structurala a constructiei ;
- proprietatile dinamice ale structurii de rezistenta ;
- capacitatea de deformatie a elementelor cladirilor ;
- interactiunea sol-structura ;
- calitatea executiei ;

- varsta constructiei si mentenanta ;

- istoria actiunii mediului asupra structurii de rezistenta (seisme
majore suportate sau alte evenimente care au provocat socuri si
zdruncinari) ; etc.
Costul instrumentarii eficiente a unei cladiri de tip spital de
urgenta, inclusiv ntretinerea acesteia, ar putea fi considerat ridicat
in tara noastra.
Daca
instrumentarea
se
face
cu
un
numar
redus
de
instrumente se va obtine, evident, un numar limitat de date

utilizabile. Tinnd seama de aceste doua aspecte, opuse din punctul
de vedere al optiunii de instrumentare, configuratia sistemului de
instrumentare trebuie sa asigure cel putin identificarea comportarii
dinamice a cladirii instrumentate.
Constructia modelelor conceptuale, de calcul structural, avnd
ca suport date instrumentale, presupune asigurarea echilibrului ntre
diferite
atribute:
liniar
neliniar,
parametric
neparametric,
determinist / stohastic, tinnd seama de numarul parametrilor

considerati (mare/redus) si de calitatea informatiilor experimentale.
Altfel spus, numarul datelor instrumentale utilizabile decide
complexitatea acestor modele conceptuale. Caracterul complex al
unui model conceptual, de calcul structural, este dat n primul rnd
de geometria sistemului structural al unei constructii prin numarul
gradelor de libertate ale modelului dinamic.
n general, identificarea dinamica a sistemelor structurale
consta ntr-o definire unica a caracteristicilor de rigiditate si de
amortizare
dependente
pentru
de
modelele
relatiile
liniare
sau
neliniare
forta-deformatie,
considerate,
respectiv
moment-
configuratia
modelului
curbura.
Matricea
de
rigiditate
depinde
de
dinamic. Cel mai simplu model - modelul forfecat - poate fi utilizat

4

pentru calculul sistemelor structurale n cadre spatiale fara a tine

seama
de
rotatia
nodurilor
rigide.
Matricea
de
rigiditate
corespunzatoare acestui model dinamic este o matrice tridiagonala,

iar pentru a fi identificata este necesar un numar redus de date
instrumentale.
Pentru un sistem structural caracterizat printr-o distributie
uniforma a rigiditatii pe naltime, exista o unica posibilitate de
identificare a caracteristicilor de rigiditate corespunzatoare unui
model liniar. Acest lucru este posibil numai n cazul existentei unor
nregistrari la nivelul fundatiei, etajului 1 si terasei sau la nivelul
ultimului etaj si terasei. Identificarea proprietatilor de rigiditate ale
altor sisteme structurale este mult mai complexa si, n consecinta,
este necesar un numar mai mare de informatii instrumentale
utilizabile.
Modelele conceptuale privind instrumentarea structurilor de
rezistenta au fost definite in functie de:
grupa tipologica din care face parte cladirea (sistem structural,
configuratie n plan, numar de etaje, materiale din care este

realizata);
modelul de calcul structural utilizat n investigatiile teoretice si
numarul corespunzator de informatii instrumentale cerut pentru o

ntelegere deplina a comportarii cladirii n timpul miscarii dinamice,
pentru o selectie eficienta a parametrilor de identificare structurala si
pentru stabilirea locatiilor de amplasare a instrumentelor.

4. Descrierea
stiintifica
si
tehnica,
cu
punerea
in
evidenta a rezultatelor fazei si gradul de realizare a

obiectivelor
4.1 Generalitati
Raspunsul constructiilor la actiunea seismica este influentat in
principal de caracteristicile cutremurului, configuratia structurala,
proprietatile dinamice, capacitatea de deformatie a elementelor
fundatii,
interactiunea
sol-structura,
calitatea
executiei,
varsta
constructiei si mentenanta, istoria incarcarilor, etc.

Conform normativului P100/1992 proiectarea antiseismica a
constructiilor urmareste limitarea degradarilor, avariilor si evitarea
prabusirii
elementelor
structurale
si
nestructurale,
unui
corespunzator
ale
unei
constructii.
Pentru
realizarea
nivel
de
protectie
antiseismica a constructiilor, n normativ sunt definiti urmatorii

termeni:
seismicitatea
zonei,
conditiile
locale,
importanta
constructiei, tipul si caracteristicile structurilor de rezistenta etc.

n normativul P100/1992 diagrama r - Tc a fost corectata dupa
cutremurul din 1977 n sensul ca a fost marita zona de amplificare
maxima prin extinderea acesteia pna la perioade mari, de 1,5
secunde. Prin aceasta extindere s-a introdus n normativul romnesc
specificul cutremurelor intermediare vrncene si a tipurilor de teren
de fundare. Aceasta extindere este bine venita si ea corecteaza o
eroare preluata de echipa care a ntocmit normativul anterior P13
dupa
normativul
SUA.
Vechiul
normativ
P13
avea
curba
de
amplificare b identica cu cea a normativului din SUA n acea perioada

si care era reprezentativa numai pentru cutremurele de suprafata.

Curba r - Tc din actualul normativ P100/1992 este prea

conservativa pentru cladirile rigide n sensul ca pentru cutremurele
intermediare vrncene zona de amplificare din curba r - Tc este mult
prea
mare
pentru
perioade
mai
mici
de
0,25
s.
Aceasta
supraevaluare duce la scumpirea constructiilor odata cu cresterea

masei si respectiv a fortelor seismice care n filozofia de asigurare a
constructiilor
legiferata
de
normativul
P100/1992
(aparitia
articulatiilor plastice) poate conduce la solutii neadecvate si totodata

la micsorarea gradului de siguranta a constructiilor.
Din nefericire conceptia de comportare ductila a structurilor
afectate de cutremurele de suprafata (de dinamica mare) a fost
preluata din practica internationala, fara adaptari, ca fiind buna si
pentru cutremurele intermediare (de dinamica lenta) desi din analize
dinamice si o judecata logica si rezulta contrariul.
Urmarind fenomenele care au loc n transferul energiei seismice
de la terenul de fundare la constructie precum si comportarea
dinamica a constructiilor cu diferite grade de degradare n timpul
unui cutremur, rezulta ca prevederile actualului normativ acopera
comportarea reala a constructiilor numai n cazul cutremurelor de
suprafata cnd miscarea seismica nu are componente importante de
perioade joase, asa cum au cutremurele intermediare vrncene.
Pentru cutremurele de suprafata (cutremurele care afecteaza
teritoriul SUA, Japonia, Turcia, Italia etc.) aplicarea prevederilor
normativelor echivalente lui P100/1992 duce la realizarea unor
constructii cu un grad de siguranta sporit n special prin iesirea
constructiei din zona de rezonanta datorita acceptarii degradarilor
limitate ale acestora si aparitiei articulatiilor plastice.
n cazul cutremurelor intermediare (cum sunt cele vrncene),
ntruct perioadele dominante ale miscarii seismice sunt n jurul
valorii de 0,5 - 1,5 secunde, aplicarea normativului conduce la
7

suprasolicitari mari n constructie odata cu aparitia fenomenului de

degradare a structurii de rezistenta care pot avea ca rezultat final
prabusirea constructiei datorita faptului ca fenomenul se dezvolta n
avalasa nu se atinge limita iesirii din rezonanta nainte de prabusire.
Fenomenul de amplificare a ncarcarilor seismice poate fi oprit
numai n cazul n care la deformatii mari apar amortizari foarte mari
4.2 Aspecte privind sistemul structural
Colapsul structurilor din beton armat este datorat cedarii
elementelor verticale portante la valori mici ale deformatiilor. In
general nu este recomandabil ca deformatiile structurale sa fie
localizate/limitate numai in anumite elemente din cauza faptului ca in
conditii
normale
un
element
din
beton
armat
avand
detalii
conventionale nu poate avea o capacitate de deformatie foarte

mare.
Trebuie evitate cedarile fragile prin aplicarea unor metode de
proiectare si a unor detalii de armare corespunzatoare.
4.3
Capacitatea
de
rezistenta
si
deformatie
necorespunzatoare
Cedarea unei structuri in timpul unui cutremur puternic se
produce in momentul in care se atinge capacitatea de deformatie, in
mod normal, prin cedarea elementelor verticale inainte sau dupa
formarea mecanismului plastic sub incarcarile laterale.
Cele mai recente abordari ale proiectarii seismice (in sens de
performanta) fac referiri la prevenirea degradarilor pentru cutremure
frecvente si la evitarea prabusirii in cazul unor evenimente rare.

Fig.1 Exemplificare la depasirea capacitatii de deformatie
4.4 Neregularitati verticale

Una din categoriile cele mai vulnerabile de constructii din beton
armat sunt acelea la care rigiditatea si rezistenta asociata sunt brusc
reduse pe nivel.
In aceste cazuri deformatiile induse de seism tind sa se
concentreze la nivelul slab/flexibil. In cazul in care nivelul moale
cuprinde stalpi putin ductili, degradarea poate conduce la colaps.

Fig 2 Exemplificarea neregularitatilor verticale

Acest tip de structura este intalnit in special la constructii din
beton armat cu pereti structurali si stalpi la parter. Si in tara noastra
s-au executat constructii avand stalpi din beton armat la parter,
restul constructiei avand structura din pereti din beton armat
(constructii cu
parter flexibil). Necesitatea executarii acestor tipuri
de constructii a fost dictata, in marile orase, de prevederea la parter

a unor spatii deschise pentru activitati comerciale sau garaje. Stalpii
parterului trebuie sa reziste in timpul miscarii seismice la actiunea
unor forte taietoare importante, care conduc inevitabil la deplasari
mari concentrate la acel nivel. In cazul in care acesti stalpi nu au fost
bine proiectati, sau/si in cazul unei forte axiale foarte mari, acestia
nu pot urmari o deformabilitate foarte mare si cedeaza. De
asemenea, fortele axiale aditionale (efect indirect) datorate actiunii
cutremurului, reduc capacitatea de deformatie a stalpilor. Mai trebuie
subliniat ca, in perioada de proiectare a acestor tipuri de constructii,
prevederile
normativelor
antiseismice
10
nu
erau
suficient
de

acoperitoare pentru a preveni cedarile fragile din forta taietoare ale

stalpilor.
Fig 3 Exemplificare a efectelor fortei taietoare a stalpilor

Un alt exemplu, intalnit mai putin frecvent, este acela referitor
la constructii ce prezinta diferente de rigiditate importante la ultimul
nivel. Asemenea configuratii tind sa excite constructia in modul 2 de
vibratie si astfel sa produca deformatii importante chiar la baza
ultimului nivel.
4.5 Neregularitati orizontale
Excentricitatea dintre centrele de masa si rigiditate cauzeaza
vibratii de torsiune in timpul cutremurului putand rezulta degradari
importante in special ale elementelor aflate la distanta mare de
centrul de rigiditate.
11

Aceasta
deficietaa
apare
in
special
in
cazul
amplasarii
inadecvate a unor pereti structurali in planul unor structuri in cadre

din beton armat.
4.5.1 Diafragme orizontale inadecvate
Diafragmele
fortelor
laterale
orizontale
elementelor
sunt
necesare
verticale
de
pentru
repartizarea
rezistenta.
In
cazul
constructiilor la care diafragmele sunt amplasate intre elemente

verticale situate la distante mari, fortele laterale pot produce eforturi
mari in diafragme, conducand la o comportare inelastica a acestora.
Un astfel de caz s-a intamplat in timpul cutremurului din Northridge
in 1994.
4.5.2 Cadre secundare, gravitationale
O practica utilizata in anumite zone a fost de proiectare a unor
elemente/subansamble destinate in mod special preluarii fortelor
gravitationale (elemente secundare).
In anumite cazuri numai cateva elemente au fost proiectate pentru
preluarea
fortelor
laterale.
In
aceste
cazuri,
aceste
sisteme
secundare nu au fost proiectate adecvat pentru a prelua deformatiile

din timpul miscarii seismice. Cateva exemple de acest tip au fost
observate in timpul cutremurului din 1994 de la Northridge.
12

Fig.4 Efcete ale cutremurului din 1994 de la Northridge

4.6 Interactiunea cu elemente nestructurale
Interactiunea cu elementele nestructurale poate fi un avantaj
sau un dezavantaj pentru comportarea de ansamblu a constructiilor
supuse la cutremur.
Din
punct
de
vedere
al
sistemului
structural
elemente
importante nestructurale sunt peretii de zidarie din ochiurile cadrelor,

scarile etc.
Aceste elemente pot aduce un aport insemnat la
rigiditatea structurilor in cadre. In cazul in care amplasarea peretilor

este inadecvata se pot produce de asemenea diferente importante
intre centrul de rigiditate si cel al maselor.
13

Fig.5 Exemplificare a efectelor seismelor asupra peretilor de zidarie

din ochiurile cadrelor
4.7 Modificari si degradari anterioare
In examinarea unor constructii existente rezistenta estimata la
seism a sistemului trebuie sa tina seama de modificarile produse in
timp. Exista cazuri in care ocupantii/proprietarii constructiilor pot
aduce modificari structurii din ratiuni functionale. Aceste modificari
pot avea consecinte negative asupra comportarii constructiei la
actiuni seismice.
In
general
modificarile
aduc
cresteri
semnificative
ale
incarcarilor permanente si utile care conduc la reducerea rezistentei

seismice.
14

Deteriorarile datorate imbatranirii, agresivitatii mediului pot

avea de asemenea efecte adverse asupra performantelor seismice
ale constructiilor.
De asemenea trebuie luate in considerare efectele/degradarile
provocate de cutremurele anterioare. Deteriorarile produse de mediu
sau/si cele provocate de actiunea seismelor anterioare trebuie
identificate prin inspectia cladirii.
Pot fi aplicate metode distructive sau nedistructive pentru
determinarea calitatii si, in general a starii betonului.
4.8 Rosturi intre constructii
Constructiile
invecinate
avand
caracteristici
diferite
de
rigiditate si fiind situate la distante mici pot fi deteriorate prin

ciocnire in timpul miscarii seismice.
4.9 Rigiditatea inadecvata care conduce la deteriorari
ale elementelor nestructurale
Pentru
asigurate
mentinerea
performante
unei
functionalitati
corespunzatoare
atat
adecvate
ale
trebuie
elementelor
structurale cat si nestructurale.

Experienta a demonstrat ca, in cazul unei rigiditati neadecvate
a structurii, nivelul de deteriorare a elementelor structurale si
nestructurale este legat de deplasarea relativa de nivel.
Peretii de umplutura din caramida slaba si fragila ce umplu
ochiurile unor structuri in cadre flexibile pot ceda chiar in cazul unor
solicitari seismice moderate.
De asemenea se pot produce deteriorari importante ale
elementelor nestructurale si a unor obiecte/echipamente aflate in
15

interiorul
constructiilor
ce
pot
provoca
pagube
importante
ocupantilor/proprietarilor.
Fig 6 Exemplu de rigiditate neadecvata a elementelor structurate

4.10 Fundatii inadecvate
Cedarea fundatiilor se poate datora mai multor cauze legate de
lichefierea si pierderea capacitatii portante la intindere, faliilor,
compactarii pamanturilor, tasarilor diferentiate etc.
Cedarea
fundatiilor
stalpilor
fost
constatata
in
cutremurului de la Kobe din 1995.

In aceste cazuri costul reparatiilor este deosebit de ridicat.
16
urma

4.11 Aspecte privind elementele structurale

Tipurile de cedari ale elementelor pot fi diferite pentru stalpi,
grinzi, pereti structurali si noduri.
Este deosebit de important sa se considere consecintele
degradarii elementelor asupra performantelor structurale.
4.12 Cedarea stalpilor la incovoiere
Capacitatea
de
deformatie
stalpilor
la
incovoiere
este
influentata de nivelul fortei axiale si de cantitatea de armatura

transversala prevazuta in zonele plastice potentiale.
Stalpii marginali si, in special, cei de colt sunt supusi unor
variatii ale fortelor axiale in timpul actiunii seismice, variatie datorata
actiunii indirecte datorata fortelor taietoare din rigle. Nivelul fortei
axiale in ace]ti stalpi poate deveni foarte ridicat si poate conduce la
cedarea stalpilor la incovoiere urmata de pierderea capacitatii
portante de preluare a incarcarilor gravitationale. Uneori este dificil
de distins intre modul de cedare datorat fortei taietoare si axiale,
respectiv incovoierii cu forta taietoare, ambele producandu-se la
capetele stalpilor cu distrugerea betonului .
17

Fig 7 Exemplu de cedare a stalpilor la incovoiere

4.13 Cedarea la forta taietoare a stalpilor
Cel mai fragil mod de cedare a elementelor din beton armat
este cel datorat fortei taietoare. Cedarile la forta taietoare au drept
cauza principala armarea transversala neadecvata in ceea ce priveste
marimea,
distanta
intre
armaturi
si
rezistenta
acesteia.
De
asemenea, deosebit de importante sunt si detaliile de armare,

inclusiv cele legate, de exemplu, de ciocurile etrierilor. Asa cum se
cunoaste unul din principiile de baza ale proiectarii este de evitare a
acestui mod de cedare prin dimensionarea elementelor la momentele
capabile asociate.
4.14 Cedarea prin pierderea aderentei armaturii
Pierderea aderentei armaturii se poate produce prin aparitia
unor fisuri si/sau desprinderea betonului de acoperire a armaturilor
longitudinale.
18

Acest fenomen poate sa apara in cazul in care armaturile

longitudinale ale stalpilor si grinzilor nu sunt suficient de legate de
armaturi transversale, in aceste cazuri pot apare fisuri care se
dezvolta in lungul armaturilor longitudinale.
Aparitia si dezvoltarea acestor fisuri este favorizata in cazul in
care
eforturile
in
betoane
sunt
reduse,
diametrul
armaturilor
longitudinale este mare si stratul de acoperire cu beton a armaturilor

este redus. Fisurile produc reducerea/pierderea aderentei intre beton
si armatura, slabind astfel potentialul elementelor de a prelua diferite
tipuri de forte exterioare.
4.15 Cedarea ancorarii armaturii
Dupa cum se stie, transmiterea efoturilor intre beton si
armatura se face prin aderenta. In zona ancorarilor si/sau innadirilor
este necesara indesirea etrierilor. In cazurile in care armarea
transversala este insuficienta, ancorarea se face practic in beton
simplu.
Un exemplu comun al acestui fenomen il constituie ancorarea
insuficienta a armaturilor longitudinale din stalpi la partea superioara
in noduri.
4.16 Cedarea nodurilor
In cazul structurilor in cadre proiectate dupa principiul stalpiputernici, grinzi slabe, nodurile cadrelor sunt
supuse unor eforturi
importante dupa aparitia articulatiilor plastice in rigle si pot apare

fisuri diagonale in noduri. Asemenea tipuri de fisuri pot reduce
semnificativ rigiditatea constructiei. De asemenea apar fisuri foarte
deschise la capetele riglelor, partial datorate alunecarii armaturilor
din grinda. In general, acest gen de degradari nu conduc la cedarea
19

structurii de rezistenta, in schimb cedarea unor noduri exterioare

poate conduce la colapsul constructiei.
4.17 Cedarea elementelor prefabricate/precomprimate
Experienta
pe
plan
international
privind
comportarea
structurilor prefabricate in timpul cutremurelor nu este foarte bogata.

Oricum,
punctele
slabe
ale
acestor
genuri
de
structuri
sunt
imbinarile. In unele tari s-au construit structuri prefabricate in zone

seismice fara a se lua in considerare detalii specifice.
Fig.8 Exemplu de cedare a elementelor prefabricate

Deosebit de relevant este cazul prezentat in fotografia de mai
sus. Se poate observa ca structura din elemente prefabricate are o
diferenta mare de rigiditate pe cele doua directii si datorita directiei
20

de actiune a seismului una din structuri a cedat, iar cealalta orientata

favorabil fata de actiunea cutremurului nu a suferit degradari majore.
Cel mai elocvent exemplu il reprezinta structurile din beton
prefabricate ce au cedat in urma cutremurului din 1988 in Spitak in
Armenia. De asemenea s-au produs cedari ale unor garaje in urma
miscarii seismice
din 1994 de la Northridge. In aceste cazuri s-au
inregistrat deformatii excesive ale stalpilor, care fusesera proiectati

pentru preluarea fortelor gravitationale, avand drept consecinte
cedarea treptata a stalpilor ce a condus la cedarea constructiilor.
a. Prin instrumentarea cladirilor se va intelege totalitatea
activitatilor tehnice si financiare care permit echiparea unei anumite
cladiri
cu
aparatura
specifica
inregistrarii
calibrate
si
stocarii
miscarilor induse de vibratii,. Cladirile astfel instrumentate pot fi

considerate microstatii informationale.
b.
In
vederea
cuantificarii
efectelor
cutremurelor,
instrumentarea cladirilor reprezinta unul dintre cele mai eficiente

mijloace prin care se obtin informatii sigure cu privire la comportarea
diferitelor categorii de cladiri, componente ale sistemelor structurale,
instalatii, sisteme de echipamente si medii de fundare.
c. In timpul unui eveniment real se realizeaza testarea la scara
naturala a unei cladiri, fiind eliminate in aceasta situatie limitarile
caracteristice unei miscari simulate. Singurele limitari existente sunt
legate de:
timpul necesar pentru a obtine datele;
calitatea instrumentarii cladirilor;
asigurarea ca toate inregistrarile sa fie corect prelucrate si
interpretate.
d. Avnd n vedere obiectivul principal ale instrumentarii, este
necesar sa se stabileasca o metodologie eficienta pentru realizarea
acestuia, in vederea diferentierii problemelor legate de comportarea
21

diferitelor categorii de sisteme structurale. Metodologiile stabilite

pentru instrumentarea cladirilor sunt diferite de cele utilizate pentru
supravegherea seismica a barajelor, podurilor, centralelor nucleare
sau a altor constructii speciale.
e.
Obiectivul
proiectarii
si
realizarea
unei
microstatii
informationale este acela de a produce un ansamblu format dintrun traductor, un conditionator de semnal si un sistem de inregistrare
prin intermediul caruia sa se obtina un volum maxim de informatii
despre caracteristicile miscarii in timpul unei actiuni dinamice, sau
despre
raspunsul
dinamic
al
diferitelor
categorii
de
sisteme
structurale. In urma procesarii datelor instrumentale se obtin valori

precise ale caracteristicilor miscarilor intr-un domeniu dinamic larg n
functie de costurile instrumentelor, cele legate de intretinerea
acestora si cel al prelucrarii informatiilor obtinute.
f. Datele de baza ale miscarilor si ale raspunsului sistemelor
structurale sunt extrem de importante facind posibile:
compararea
diferitelor
miscari
pe
baza
caracteristicilor
globale si potentialului distructiv al acestora;
interpretarea comportarii diferitelor sisteme structurale si
stabilirea faptului daca avariile produse sunt rezultatul miscarilor

distructive sau ale unor greseli de proiectare sau executie;
cuantificarea parametrilor de baza ai proceselor de generare
si propagare a miscarilor, astfel incat investigatiile sa poata fi

interpretate si utilizate n aplicatii ingineresti;
furnizarea
necesarului
de
date
instrumentale
care
sa
acopere numarul mare de variabile introdus de generarea si

propagarea vibratiilor si interactiunea acestora cu diferite sisteme
structurale existente.
Aceste obiective de baza trebuie avute n vedere atunci cnd se
intetioneaza proiectarea unui sistem de instrumentare.
22

g.
Obiectivele
principale
care
stau
la
baza
deciziei
de
instrumentare a unei cladiri pot fi sintetizate astfel:
obtinerea de date instrumentale cu grad ridicat de ncredere,
prin intermediul carora sa poata fi evaluata starea de eforturi si de

deformabilitate generata ntr-o cladire ;
mbunatatirea
capacitatii
de
ntelegere
comportarii
diferitelor sisteme structurale ale cladirilor si a modului de avariere a

acestora la ncarcari dinamice produse de miscari distructive;
rezultatul direct al acestui deziderat consta n faptul ca activitatile de
proiectare si de executie pot fi mbunatatite astfel nct avarierea
cladirilor sa fie minima;
obtinerea
structurale
cele
unor
mai
nvataminte
vulnerabile
cu
sau
privire
cele
la
sistemele
mai
eficiente,
corespunzatoare anumitor zone sau amplasamente;
acumularea unor cunostinte noi cu privire la influenta
proprietatilor terenului din amplasament si caracteristicilor unitatilor

structurale, n vederea perfectionarii conceptiei de proiectare si
realizare a constructiilor, la un nivel ridicat de asigurare .
studierea fenomenelor de interactiune dintre cladiri si
diferite medii de fundare;
comportarea terenului de fundare si influenta conditiilor
locale;
obtinerea de informatii reale cu privire la comportarea
dinamica a unei cladiri n timpul solicitarii dinamice, pentru a putea fi

comparata obiectiv cu cea anticipata prin calcul; astfel, sunt necesare
examinari detaliate ale performantelor ale diferitelor categorii de
cladiri, ale caracteristicilor de raspuns ale acestora si ale factorilor de
mediu ce le pot influenta, cu scopul de a constata daca comportarea
reala ar fi putut fi anticipata si, n consecinta, ar fi putut fi elaborate
23

noi modele de calcul prin intermediul carora sa fie diminuate sau

chiar nlaturate deficientele constatate;
perfectionarea codurilor de proiectare a cladirilor;
identificarea
caracteristicilor
raspunsului
sistemelor
structurale si utilizarea informatiilor obtinute la stabilirea strategiilor

de mbunatatire a performantelor structurale;
reducerea hazardului;
perfectionarea proiectarii sistemelor structurale.

h. Conectarea echipamentelor instrumentale din statiile seismice
la sistemul national de achizitie si stocare a datelor nregistrate, sau

la
anumite
subsisteme
regionale/zonale,
reprezinta
sursa
suplimentara si importanta de informatii. Subsistemele de colectare a

informatiilor pot fi distribuite n teritoriu pe baza unor criterii de
competenta tehnica si de performanta.
i. Datele obtinute prin nregistrarile instrumentale/experimentale
pot furniza informatii deosebit de importante cu caracter fundamental
privind
identificarea
anumitor
parametri
specifici
actiunilor
si
structurilor de rezistenta:
parametri
care
pot
caracteriza
amplasamentele
locale/punctuale;
parametri corespunzatori proprietatilor dinamice proprii si
caracteristicilor de raspuns ale structurilor de rezistenta, implicit celor
de rigiditate/flexibilitate .
j. Pe baza nregistrarii, prelucrarii, interpretarii si extrapolarii
informatiilor instrumentale/experimentale, pot fi anticipate gradele
relative de vulnerabilitate potentiala, att ale amplasamentelor, ct si
ale structurilor de rezistenta. Practic, rezultatele obtinute pot
contribui
la
elaborarea
unor
masuri
tehnice
minime
de
reabilitare/refacere/retrofitare a cladirilor existente, prin care sa se
24

previna, chiar sa se evite, aparitia unor probabile distrugeri sau

avarii.
k. Toate informatiile furnizate de sistemele de supraveghere
permit identificarea defectiunilor esentiale si n consecinta, pot
contribui la adoptarea celor mai eficiente solutii de redresare a
caracteristicilor structurale, definite, n principal, prin capacitatea de
rezistenta si prin caracteristicile de deformabilitate. n urma unor
prelucrari si extrapolari specifice ale datelor nregistrate, pot fi puse
n evidenta viciile genetice de conceptie si de conformare ale
elementelor structurale ale cladirilor sau constructiilor, precum si a
deficientelor de evaluare initiala a structurii de rezistenta.
4.18 Criterii de amplasament a cladirilor monitorizate
seismic
Cladirile selectate n vederea instrumentarii trebuie sa fie
amplasate n zone strategice, n care sunt asteptate miscari intense
capabile sa produca avarii elementelor sistemului structural al unei
cladiri, cel putin o data n perioada de instrumentare a acesteia.
Durata de functionare a unui sistem de monitorizare a unei
cladiri este estimata la 110 ani. Datorita acestui fapt, alegerea
amplasamentului cladirii ce urmeaza a fi instrumentata este extrem
de importanta, ntruct o selectare neadecvata poate conduce la
obtinerea unor informatii neconcludente sau chiar la lipsa acestora.
Mai
mult,
daca
probabilitatea
de
obtine
informatii
semnificative despre o miscare intensa este foarte scazuta, devine

evident faptul ca probabilitatea de a irosi efortul financiar cerut de
realizarea
sistemului
de
monitorizare
este
foarte
mare.Pentru
fundamentarea deciziei de instrumentare a unei cladiri, determinarea

caracteristicilor dinamice ale unui anumit amplasament poate fi
25

realizata pe baza hartilor de microzonare, care definesc activitatea

microzonala.
4.19 Alegerea sistemelor de instrumentare
Pentru Romnia, costul instrumentarii eficiente a unei cladiri,
inclusiv ntretinerea acesteia, ar putea fi considerat ridicat. Daca
instrumentarea se face cu un numar redus de instrumente se va
obtine, evident, un numar limitat de date utilizabile. Tinnd seama de
aceste doua aspecte, opuse din punctul de vedere al optiunii de
instrumentare, configuratia sistemului de instrumentare trebuie sa
asigure
cel
putin
identificarea
comportarii
dinamice
cladirii
instrumentate.
n functie de severitatea miscarii, n elementele sistemului
structural al unei cladiri pot sa apara att deformatii elastice ct si
deformatii
inelastice si este absolut necesar ca acestea, utiliznd
modele si metode de calcul specifice, sa poata fi justificate.

Metodele de identificare dinamica curent utilizate si avnd la
baza tehnici de prelucrare a informatiilor att n domeniul timp ct si
n domeniul complex al frecventei necesita un numar ridicat de date
pentru o identificare unica a sistemului structural.
Constructia modelelor de calcul structural avnd ca suport date
instrumentale
atribute:
presupune
asigurarea
liniar/neliniar,
determinist/stohastic,
tinnd
echilibrului
ntre
diferite
parametric/neparametric,
seama
de
numarul
parametrilor
considerati (mare/redus) si de calitatea informatiilor experimentale.

Altfel spus, numarul datelor instrumentale utilizabile decide
complexitatea acestor modele de calcul. Caracterul complex al unui
model de calcul structural este dat n primul rnd de geometria
26

sistemului structural al unei constructii prin numarul gradelor de

libertate ale modelului dinamic.
n general, identificarea dinamica a sistemelor structurale
consta ntr-o definire unica a caracteristicilor de rigiditate si de
amortizare
dependente
pentru
de
modelele
relatiile
liniare
sau
neliniare
forta-deformatie,
considerate,
respectiv
moment-
configuratia
modelului
curbura.
Matricea
de
rigiditate
depinde
de
dinamic. Cel mai simplu model - modelul forfecat - poate fi utilizat

pentru calculul sistemelor structurale n cadre spatiale fara a tine
seama
de
rotatia
nodurilor
rigide.
Matricea
de
rigiditate
corespunzatoare acestui model dinamic este o matrice tridiagonala,

iar pentru a fi identificata este necesar un numar redus de date
instrumentale.
Pentru un sistem structural caracterizat printr-o distributie
uniforma a rigiditatii pe naltime, exista o unica posibilitate de
identificare a caracteristicilor de rigiditate corespunzatoare unui
model liniar. Acest lucru este posibil numai n cazul existentei unor
nregistrari la nivelul fundatiei, etajului 1 si terasei sau la nivelul
ultimului etaj si terasei. Identificarea proprietatilor de rigiditate ale
altor sisteme structurale este mult mai complexa si, n consecinta,
este necesar un numar mai mare de informatii instrumentale
utilizabile.
Identificarea proprietatilor de amortizare ale unui sistem
structural este mai dificila dect identificarea proprietatilor elastice
ale acestuia si depinde, n principal, de modelul de amortizare ales.
Identificarea dinamica a modelelor neliniare reprezinta o
operatie extrem de complexa deoarece implica cunoasterea unui
numar ridicat de parametri pentru care sunt necesare multe
informatii cu caracter experimental/instrumental.
27

Localizarea echipamentelor de nregistrare n diverse zone ale

unei cladiri si performantele tehnice ale aparatelor de nregistrare au
un rol decisiv n achizitia de informatii instrumentale. Amplasarea
optima a unui numar limitat de instrumente trebuie realizata astfel
nct datele nregistrate sa ofere o imagine completa asupra
comportarii sistemului structural al cladirii n timpul actiunii dinamice,
iar rezultatele, obtinute prin tehnici specifice identificarii structurale,
sa fie unice si caracterizate printr-un nivel redus de incertitudine.
Distributia instrumentelor ntr-o cladire n vederea obtinerii
unor informatii utilizabile depinde, n principal, de factorii urmatori:
grupa tipologica din care face parte cladirea (sistem structural,
configuratie n plan, numar de etaje, materiale din care este

realizata);
modelul de calcul structural utilizat n investigatiile teoretice si
numarul corespunzator de informatii instrumentale cerut pentru o

ntelegere deplina a comportarii cladirii n timpul miscarii dinamice,
pentru o selectie eficienta a parametrilor de identificare structurala si
pentru stabilirea locatiilor de amplasare a instrumentelor.
La proiectarea unui sistem de instrumentare seismica trebuie
avute n vedere toate criteriile prezentate n cadrul acestui paragraf,
astfel nct sa se poata obtine date seismice utilizabile printr-un
numar optimizat de instrumente seismice.
4.20
Criterii
privind
selectia
cladirilor
pentru
instrumentarea si monitorizarea lor in conditiile unor seisme

majore
O zona urbana dintr-un teritoriu supus actiunilor intensive repetate
cuprinde o mare varietate de cladiri care difera ntre ele, n principal,
prin:
conditii geologice locale;

28

vrsta;
materialele din care sunt realizate;
sisteme structurale;
geometria n plan;
naltime.
Instrumentarea unui numar ridicat de cladiri la care sa se tina seama

de combinatiile posibile ale aspectelor mentionate anterior este
practic imposibil de realizat si inacceptabila din punct de vedere
economic. Pe de alta parte, ideea instrumentarii unui numar mare de
cladiri cu un numar redus de sisteme de achizitie a datelor
instrumentale este nejustificata din punct de vedere stiintific, ntruct
o monitorizare minima nu ofera posibilitatea unei identificari reale a
comportarii dinamice a cladirilor considerate. De aceea, din punctul
de vedere al utilitatii si aplicabilitatii rezultatelor experimentale n
vederea identificarii prin calcul a unui sistem structural, este
preferabila realizarea instrumentarii seismice a unui numar mai mic
de cladiri dar cu un numar suficient de mare de sisteme de achizitie.
4.21 Conditii geologice si de fundare
Conditiile
geologice
locale,
caracteristice
unui
anumit
amplasament, au o influenta decisiva asupra comportarii sistemelor

structurale n timpul solicitarilor extreme.
Undele generate de energia eliberata sursa dinamica se transmit prin
mediul de propagare n urma unor fenomene extrem de complexe de
reflexie
si
refractie,
datorate
neomogenitatii
si
discontinuitatii
straturilor pe care le traverseaza. Principalele aspecte legate de

fenomenul de propagare a undelor ntr-o anumita zona sau ntr-un
amplasament delimitat sunt:
29

variatia intensitatii undelor n functie de proprietatile fizico-
mecanice si dinamice ale mediului de propagare;
modificarea
raspunsului
sistemelor structurale n functie de
caracteristicile de deformabilitate locala ale mediului de fundare,

specifice amplasamentului.
n timpul unor solicitari extreme, miscarea generata la
interfata fundatie mediu de fundare este determinanta pentru
comportarea unei cladiri si, de aceea, trebuie ntelese cele doua roluri
importante ale mediului de fundare:
rolul de filtru dinamic pentru miscare (identificarea eventualelor
fenomene de filtrare dinamica, focalizare sau amplificare a efectelor

solicitarilor extreme);
rolul de interactiune cu cladirea al carui suport l reprezinta.

Fenomenul de interactiune dintre constructie si mediul de
fundare este extrem de important pentru aproape toate categoriile de

cladiri rigide amplasate n medii de fundare deformabile si prezinta
un interes real pentru cercetare. Astfel, n plus fata de amplasarea
aparaturii la nivelul fundatiei unei cladiri se recomanda amplasarea
unui accelerograf triaxial n cmp liber (freefield), conectat la reteaua
de supraveghere a cladirii si care ar trebui sa furnizeze informatii cu
privire la raspunsul mediului de fundare din amplasamentul cladirii.
n Fig.9 se prezinta un model de instrumentare al unei cladiri
cu sistem structural n cadre ortogonale.
30

Fig. 9 Model de instrumentare al unei cladiri su sistem structural in

cadre ortogonale
4.22 Sisteme de achizitie si prelucrare a datelor primare

Exigente ale instrumentarii seismice
Pentru a putea realiza o monitorizare eficienta a unei cladiri, n
sensul elucidarii aspectelor precizate anterior, se recomanda ca in
instrumentare sa se ia in considerare urmatoarele caracteristici:
canale de nregistrare sincronizate, trigherizate;
domeniul dinamic (raportul ntre amplitudinea maxima si minima a
semnalului ) de cel putin 108dB;
rata de esantionare ntre 50250 sps;
capacitati de memorare statica si dinamica;
controlul de la distanta (linie telefonica sau conexiune Internet);
sisteme continue/discontinue de inregistrare cu autonomie de
minim 24h de functionare cu mentinerea informatiei numerice

nregistrate pe suport nevolatil;
31

autodeclansare la depasirea unui prag prestabilit sau declansare la
comanda externa;
setare pre-event si post-event in cazul trigherizarii cu prag de
declansare;
ceas intern /gps.

n vederea interpretarii corecte a nregistrarilor instrumentale
efectuate cu mai multe echipamente este necesar ca acestea sa

poata ndeplini simultan urmatoarele cerite:
declansarea simultana a aparatelor;
baza de timp sincronizata pentru toate instrumentele;
esantionare comuna n vederea achizitiei numerice a semnalelor.
Figura 10 Exemplu de instrumentare cu accelerografe triaxiale

Un exemplu n acest sens este prezentat n Fig. 10. n acest
scop
s-a
prevazut
un
set
de
instrumente
triaxiale
digitale,
interconectate ntr-o configuratie de tip retea, asigurndu-se o

declansare
simultana
nregistrarilor
la
atingerea
declansare prestabilita prin pragul de trigherizare.
32
limitei
de

4.23
Elaborarea
modelului
conceptual
pentru
interconectarea la sistemul de alarmare seismica national.

Definire subansamble
Sistemul seismic dedicat supravegherii structurii de rezistenta a
unui spital , in cazul de fata o cladire foarte importanta care trebuie
sa fie functionabila
in timpul situatiilor de criza, (cum ar fi
producerea unui cutremur puternic) , trebuie sa indeplineasca o serie

de conditii dintre care amintim:
1. Sa asigure posibilitatea unei diagnosticari post seism cat mai
rapide a sigurantei cladirii si sa alarmeze automat factorii de decizie
in cazul in care nivelul de acceleratie produs de seism si inregistrat
de
accelerografe
proiectant,
depaseste
deci
cladirea
valorile
nu
maxime
mai
admise
prezinta
de
catre
siguranta
2. Sa poata fi conectata la sistemul National de Alertate Seismica ,

astfel incat sa poata receptiona Semnalul de alerta transmis din zona
epicentrala (in cazul municipiului Bucuresti 25- 30
secunde ),
interval de timp relativ scurt dar care poate fi utilizat pentru punerea
automata in pozitia de siguranta a anumitor instalatii care pot deveni
periculoase
pentru
bolnavi
si
pentru
personalul
medical
si
administrativ din cladire in cazul in care sunt surprinse in functiune

de
unda
seismica
periculoasa.(
lifturi,
centrale
termice,
etc)
3. Sa poata transmite automat, in timp real, , catre Sistemul

National de evaluare a Hartii efectelor seismului ( Shake map) a
nivelelelor de acceleratie inregistrate de catre senzorii seismici care
supravegheaza cladirea. Aceasta va permite o mai buna cunoastere
de catre
autoritatile abilitate sa
gestioneze criza post seism a
necesitatilor imediate privind dirijarea mijloacelor de interventie si

salvare.
33

4. Sa permita stocarea datelor seismice in inregistratoare pentru o

perioada nedeterminata de timp in cazul in care sistemele de
comunicare au suferit avarii si nu mai pot sa transmita informatia
spre calculatorul central de proces.
5. Sa aiba o autonomie energetica cat mai mare ,stiut fiind faptul ca
in cazul nedorit al unui cutremur puternic reteaua electrica poate fi
intrerupta.
6. Sa fie usor de operat, si sa nu necesite costuri mari privind piesele
de schimb.
7. Sa fie un sistem flexibil, usor de intretinut si de modernizat in
cazul aparitiei de noi cerinte pe durata exploatarii
4.24 Modelul conceptual pentru supravegherea structurii
de rezistenta
Supravegherea seismica a structurii de rezistenta a Spitalului
Sf.Pantelimon se propune a fi realizata in conformitate cu cele mai
moderne cerinte in domeniu, cunoscute in literatura de specialitate
ca fiind ale unui sistem de tip OASIS.
In Anexa 1 se prezinta datele de firma ale sistemului OASIS
(Kinemetrics SUA).
Pentru informare, Sistemul OASIS este compus din hard i soft
dedicat pentru operare n timp real, pentru monitorizarea online a
structurilor n vederea evalurii continue a integritii structurale.
OASIS realizeaz patru funcii vitale:
1. Alertare n timp real in-situ sau la distan
2. Achiziie datelor ca un accelerograf cu un domeniu
dinamic mare
3. Controlul i afiarea funciilor sistemului de la distan
4. Monitorizare pe termen lung
34

Sistemul OASIS este compus din urmatoarele subsisteme soft si

hard:
Subsistemul
senzorilor
incorporeaz
accelerometre
de
tip
EpiSensor force balace de fabricaie Kinemetrics. Accelerometrul de

tip EpiSensor furnizeaz semnal util pe o lrgime de band extinsa
de la DC pn la 200 Hz . Aceasta permite studierea micrii
structurii la frecvene
nalte i n acelai timp asigura rspunsul la
DC, foarte important pentru calibrarea simpl a senzorului direct in

amplasament i pentru procesarea ulterioar.
Subsistemul
de
Achiziie
Datelor
se
bazeaz
pe
un
digitizoare tip K2 si Etna. Acesta este un sistem de achizitie
de
putere
de
mica
rezoluie
mare,
interconectabil
reelele
comunicatie. K2 are 6 canale de intrare la domeniu dinamic de 135

dB fiecare, n combinaie cu SLATE, un procesor multifuncional
compact, de putere ultra-sczut, care este folosit n acest caz
pentru achiziie/concentrare de date.
Ca
subsistem
de
Monitorizare
Soft,
OASIS
utilizeaz
platforma Rockhound, care este un produs software/firmware

proiectat s proceseze datele dintr-unul sau mai multe digitizoare,
realiznd
funciuni
asupra
acelor
date
care
sunt
necesare
utilizatorului final. Aceste funciuni pot include printre multe altele i

urmtoarele capaciti:
-
nregistrare continu
nregistrarea unui eveniment triggerat
nregistrare intr-o anumit fereastra de timp
managementul stocrii datelor
reformatarea i retransmiterea telemetriei
livrarea datelor
procesarea ulterioara a datelor

35

Reeaua Wireless este realizat prin folosirea Cisco Aironet

Wireless Bridge n punctul de concentrare, mpreun cu MOXA
AirWorks Wireless Radios n punctele de achiziie a datelor.
Ambele echipamente sunt echipate cu antenele standard pentru
distante scurte de transmitere n interiorul unei cldiri, precum i
antene direcionale de mare ctig pentru subsistemele de
achiziie
datelor
antene
concentratorul de date care
omni
direcionale
pentru
permite comunicaiile wireless pe
distane mai lungi.

Interfetele de comunicatie si software care vor fi instalate la
Spitalul Sf.Pantelimon pot fi considerate prin comparatie ca fiind
componente ale sistemului OASIS.
Senzorii folositi sunt accelerometri de tipul EpiSensor Model:
ES-U2
Acclerometrul EpiSensor tip Triaxial Force Balance model ES-U2
este proiectat n primul rnd pentru aplicaii privind ingineria
structural. El poate fi folosit ntr-o mare varietate de aplicaii
pentru msurarea acceleraiilor ntr-o gama larga, de la nivelul de
zgomot ambiental pana +/- 4g.
Fig.11 EpiSensor ES-U2 Force Balance Accelerometers
Avand domeniu de nregistrare full-scale de +/- 0.25 la +/- 4g

(selectabil
de
ctre
utilizator)
ES-U2
furnizeaz
nregistrarea
micrilor din timpul cutremurelor cu o buna dinamica , chiar i n

locaiile apropiate de falie i ntr-o larg varietate tipuri de structur.
36

Deoarece zgomotul ES-U2 este extrem de mic, el poate detecta

micri ale cmpului de vibraii ambientale in majoritatea site-urilor
urbane i structurilor civile de la 1 Hz la 200 Hz. Ieirea de la ES-U2
este un semnal amplificat, deci nu are nevoie de alte dispozitive
electronice externe, dect un sistemul de achiziie a datelor.
Asa cum s-a mentionat mai sus , lungimea de band semnificativ
mbuntit de la DC la 200 Hz permite inginerilor i cercettorilor
s studieze micarea pmntului la frecvene mai nalte dect cele
captate de senzorii seismici clasici
i n acelai timp meninerea
rspunsului la DC este foarte important deoarece permite calibrarea

simpl a senzorului direct in amplasament i reduce confuzia n
procesare.
Caracteristicile EpiSensor ES-U2
Zgomot redus
Banda de raspuns extinsa de la DC la
200Hz
Posibilitatea de selectie a nivelului maxim
de iesire
Bobina de calibrare standard
Iesire unipolara sau diferentiala cu
posibilitate de selectare
Proetectie la transient
SPECIFICATII
Dinamica
Banda de lucru
Bobina de calibrare
Nivelul maxim de iesire in acceleratie
155 dB+
DC la 200 Hz
Standard
Selectabil pentru +/- 0.25 g, +/- 0.5 g,
+/- 1g, +/- 2 g, +/- 4 g
Selectabil pentru; +/- 2.5 V unipolar, 10 V
unipolar, +/- 5 V diferential, +/- 20 V
diferential.
Prin trei orificii accesibile unei regalri
eficiente
< 1000 g/g2
< 0.1 % din maximul de scala
<1%
< 500 g/grad celsius
12 mA pentru +/- 12 V amplificator
standard, 35 mA pentru +/- 12 V
amplificator cu zgomot redus.
13,3 cm diamentru, 6,2 cm inaltime
Nivelul maxim de iesire in volti

Ajustarea pozitiei de zero
Linearitatea
Hysterezis
Senzitivitatea Directionala
Eroare termica
Alimentare
Dimensiuni
37

Fixare
Prin incastrare in structura cu ajutorul

unui holtz surub.
Variata militara -otel
-20 0C la 70 0C
Conector
Temp de lucru
Inregistratorul K2 (vezi si Anexa 2)

Inregistratorul K2 , un digitizor de putere mic i rezoluie mare,
interconectabil n reea printr-o interfata de tip MOXA DE 311.
Pentru a furniza o cat mai mare flexibilitate in accesarea si stocarea
datelor, comunicatii, Kinemetrics a inclus 2 sloturi PCMCIA
ce
suporta o varietate larga de carduri de memorie, hard disk-uri si

modemuri. Acestea permit utilizatorilor o configurare cat mai usoara
a K2-ului pentru diferite aplicatii. Cele doua programe dezvoltate de
catre Kinemetrics, QuickTalk si QuickLook, furnizeaza un mediu
prietenos si usor pentru configurarea sistemului, comunicatii si
analiza datelor.
Fig.12 - Inregistratorul K2
Caracteristici ale inregistratorului K2
Caracteristici principale
Interval dinamic ~ 114 dB (200 sps, 0-50 HZ BW
Sistem de operare multi-tasing ce permite simultan achizitia
de date si interogare
Precizia de timp 0.5 milisecunde data de esantionarea
sincronizata cu un sistem optional GPS
Capabilitatea de alertare la distanta pentru evenimente de
sistem sau greseli de autodiagnosticare
38

Achizitie de date la distanta cu date digitale in timp real la

iesire
Aplicatii
Retele dense de monitorizare a structurilor
Retele dense 2D si 3D
Retele dense pentru studiul replicilor
Retele seismice locale, regionale si nationale
Achizitia de date
Tip
Sistem cu 24 bit DSP (Digital Signal Processing)
Filtru anti-alias
Filtru FIR Brickwall. Frecventa de taiere 80% din frecventa

Nyquist; 120 dB la Nyquist
Interval dinamic
Raspuns in frecventa
Rate de esantionare
> 114 dB DC tipic la 50 Hz

DC - 80 Hz la 200 sps
20, 40, 50, 100, 200, 250
Moduri de achizitie
Continuu, declansare
Formatul datelor de iesire
24 bit cu semn (3 byte)
Determinari de parametri
Determinarea parametrilor in timp real
Declansare
Tip
Filtru trece banda IIR (3 tipuri diponibile)
Selectia declansarii
Selectare independenta pentru fiecare canal
Nivel de declansare
Intern, extern sau voturi de declansare in cadrul unei retele

dupa o combinatie aritmetica
Vot de declansare
Intern, extern dupa o combinatie aritmetica
Declansare aditionala
STA/LTA (media semnalului in valori absolute pe o fereastra

scurta de timp/ media semnalului in valori absolute pe o
fereastra lunga de timp)
Stocarea datelor
Tip
Compatibilitate
Slot de stocare primar
Slot de stocare secundar
Slot paralel secundar
Capacitate de inregistrare
Format de inregistrare
2 sloturi PCMCIA
PCMCIA standard 2.1. Socket-urile accepta carduri tip I, II, II,
modem tip I sau II
Card de minimum 16 MB memorie
Card de minimum 16 MB memorie
Accepta modem tip I sau II cu conectori
Aproximativ 22 minute per canal per MB, date 24 bit la 200
sps
Datele sunt stocate intr-un sistem de fisiere DOS ce permit
cardurilor sa fie citite pe PC
Firmware
Tip
Control sistem
Interfata cu utilizatorul
Sistem de operare multi-tasking ce accepta simultan achizitie

si interogare. Posibilitate de upgrade la distanta.
Configurarea ratei de esantionare, a tipului de filtru, a tipului
de declansare si votare
Prin intermediul interfetei RS-232
39

Alertare inteligenta
Auto diagnosticare
Setare rapida
Sistemul poate fi configurat sa initieze comunicatia in cazul in

care un eveniment sau o greseala de autodiagnosticare sunt
detectate
Sistemul poate fi configurat sa verifice continuu tensiunea,
temperatura, RAM si integritatea sistemului baza de timp
Unitatea poate fi configurata din fisierul de parametri stocat
pe cardul PCMCIA
Baza de timp
Tip
Oscilator liber intern (standard), GPS (optional).
Precizia de timp (GPS)
Integrat cu sistemul, furnizeaza timpul, corectia oscilatorului

intern so pozitia geografica
5 microsecunde
Putere
Ciclu de putere este controlat prin software. 110mA la 12V
GPS
Intrare/Iesire, Afisaj
Intrare
Matrice de 8 LED-uri. Indica tipul de achizitie, evenimentul,

inregistrarea, tensiunea bateriei, memoria folosita
Conector pentru 24 Vdc, baterie externa
Interfata RS-232
Interfata RS-232C cu control prin modem
Afisaj
Intrare auxiliara
Protectie EMI/RMI
Conector pentru 4 canale, iesire IRIG, intrare IRIG, iesire

pentru alarma, interfata pentru interconectarea mai multor
unitati.
Toate liniile de intrare si iesire sunt protejate de filtre
feromagnetice
Alimentare
Tip
Sistem intreruptibil, baterie
Intrare
24 Vdc de la baterie
Interval de operare
10.5V 15V
Tensiune baterie externa
100-250Vac 50/60Hz
Rezistente
4 rezistente 2 amp
Baterii
Baterie interna 12 V 12 Ah
Autonomie
> 36 ore
Software suportat
QuickTalk
QuickLook
Antelope
Program de control si accesare a datelor prin conexiune

directa sau prin modem
Program de accesare si vizualizare a datelor si a informatiilor
despre eveniment.
Sistem de operare si de management pentru retele seismice
medii si largi (comercial)
40

Earthworm
NMS
PSD
SMA
Mediu
Temperatura
Sistem de operare si de management pentru retele seismice

medii si largi (public)
Sistem de management pentru retele seismice mici si medii
(comercial)
Program de analiza a datelor seismice (Power Spectral
Density)
Program de procesare si analiza a datelor seismice (Strong
Motion Analyst)
De la -20oC la 70oC
Sistemul de inregistrare multicanal Mt. Whitney (vezi Anexa3)

Accelerograful Etna (vezi si Anexa 4)
Accelerograful Etna este un digitizor asemanator cu digitizorul K2
dar are numai 3 canale iar senzorul este integrat in digitizor. Pentru
a furniza o cat mai mare flexibilitate in accesarea si stocarea datelor,
comunicatii, Kinemetrics a inclus 2 sloturi PCMCIA .
De asemenea Etna poate comunica cu sistemul central de achizitie
date prin interfata de tip DE 311.
Fig.13 Accelerograful ETNA
Interfete de comunicatii
Pentru a achizitiona datele seismice de la senzori se vor folosi
Comunicaii Wireless
41

Reeaua wireless folosete Cisco Aironet 1300 Wireless Bridge

i MOXA AirWorks AWK-1100 Wireless Radios.
Access Point/Bridge-ul pentru exterior Cisco Aironet 1300
Series este o platform flexibil cu funcionare n regim de access
point, bridge i workgroup bridge. Cisco Aironet 1300 Series ofer o
conectivitate de vitez mare i cost redus ntre mai multe reele i
clieni, ficsi sau mobili.
Cisco Aironet 1300 Series ofer suport pentru standardul
802.11b/g asigurand rate de transfer de pn la 54 Mbps cu o
tehnologie sigur. MOXA AirWorks AWK-1100 ofer clienilor care
efectueaz achiziia de date facilitatea de a
se conecta
la reea
folosind tehnologia wireless.

Achiziia i concentrarea datelor
Fiecare din cele 6 inregistratoare seismice care vor fi instalate
la Spitalul Sf.Pantelimon vor putea colecta, digitiza i transmite
semnalul analog primit de la accelerometrele fixate n structura
studiat. Datele vor fi transmise la centrul de achiziie via wireless in
combinatie cu tronsoane de fibra optica care vor asigura si rezerva
de comunicatie in cazul intreruperii accidentale a functionarii retelei
radio.
Datele vor fi nregistrate n concentratorul de date SLATE care
are un harddisk de 16GB i poate concentra toate datele i le poate
oferi pentru procesare ulterioar n mai multe formate cunoscute, ca
de exemplu n formatul nativ Kinemetrics .EVT, ASCII, MATLAB,
etc.
42

Procesorul SLATE lucreaza cu sistemul de operare Linux

integrat i este platforma pe care ruleaz softul de monitorizare
Rockhound pentru aceast aplicaie.
Sistemul de operare
Deoarece Rockhound este scris n limbajul Java, Rockhound nu
este limitat la un anumit sistem de operare. Codul programului
Rockhound poate rula pe multiple sisteme de operare.
Maina Virtual Java, sau JVM: JVM ofer mediul n care
opereaz codul Java compilat al Rockhound. JVM-ul izoleaz codul
Rockhound de detaliile specifice fiecrui calculator i sistem de
operare folosit. Rockhound este scris pentru JVM 1.4 sau mai recent
pentru Sun.
Firmaware-ul Rockhound
Acesta este firmware-ul care execut de fapt funciile unitii.
Funciile depind de tipul modulelor folosite i modul de conectare al
acestora. Acest firmware va fi actualizat periodic de Kinemetrics pe
msur ce noi capabiliti sunt adugate sistemului Rockhound, sau
n urma schimbrilor dictate de necesitile utilizatorilor, surselor de
date folosite, sau a altor factori.
Software suport pentru Rockhound
Scris de asemenea in Java, suportul pentru Rockhound include
ROCKTalk, un utilitar care permite utilizatorului s configureze
Rockhound uor i rapid pentru cele mai frecvente aplicaii.
43

In concluzie, configuratia sistemului de supraveghere seismica

se compune in principal din:
a. Sase (6) inregistratoare digitale seismice de tipul Strong
motion (ETNA
Kinemetrics) cu senzori triaxiali pentru acceleratie
maxima de 2g, memorie interna pentru salvarea automata a

inregistrarilor seismice care depasesc un nivel prestabilit, autonomie
de functionare de 48 ore in cazul intreruperii alimentarii cu
electricitate, sistem de transmisie automata a datelor spre o Unitate
Centala de analiza si decizie, receptor GPS pentru sincronizarea
timpului GMT (tipul universal folosit in inregistrarile seismice) .
Aceste inregistratoare vor fi deci instalate in locatiile dorite (1 buc in
camp liber in vecinatatea constructiei, un accelerograf la subsolul
cladirii, un accelerograf pe planseul ultimului etaj si un accelerograf
pe planseul ultimului etaj).
Accelerografele
vor fi legate in retea la o Unitate Centrala
prin intermediul a sase Cutii de jonctiune dotate cu: modul adaptor

RS 232 / Ethernet, alimentator si sistem protectie la supratensiune.
b. Unitatea Centrala va fi instalata intr-un cabinet de 19 si va
contine:
-
Calculator Industrial de proces (cu monitor si accesorii), care
analizeaza
-
in
timp
real
inregistrarile
Soft specializat pentru inregistrarea evenimentelor seismice , in
vederea
-
seismice
arhivarii.
Soft specializat in vederea analizei in timp real a evenimentelor
seismice
si
alarmarii
la
depasirea
unor
valori
de
acceleratie
prestabilite.
-
Modul de alarmare seismica locala la depasirea unor valori de
acceleratie prestabilite (optic, acustic, e-mail ,etc.)
44

Modul de receptionare a alarmarii seismice transmise din zona
epicentrala
de
catre
INCDFP
(Institutul
National
C-D
Fizica
Pamantului)
-
Modul de interfatare cu Reteaua Nationala de statii seismice a
INCDFP
Acestea vor permite receptionarea de catre managementul
spitalului Sf.Pantelimon a alarmarii seismice transmise de catre
INCDFP din zona epicentrala (in caz de cutremur puternic) cu 25-30
secunde inainte de sosirea undelor seismice periculoase la Bucuresti,
precum si cuprinderea automata a inregistrarilor de la Spital in
procesul de evaluare a hartii efectelor cutremurului.
- Switch 16 ports
- Imprimanta Laser Jet care tipareste valorile maxime de acceleratie
inregistrate de catre cei 4 senzori triaxiali precum si formele undelor
seismice inregistrate de acestia
- Sistem
de
protectie
la
suprasarcina
si
supratensiune
- Sistem de alimentare neintrerupta ( UPS 1 200 VA).

Programul de detectie si evaluare a evenimentului seismic in
vederea alarmarii managementului Spitalului Sf.Pantelimon este
prezentat in Anexa 5.
5. Anexe
Anexa 1 Sistemul OASIS (Kinemetrics SUA) date de catalog
Anexa 2 Inregistratorul K2 (Kinemetrics SUA) date de catalog
Anexa 3 Sistemul de inregistrare multicanal Mt Whitney (Kinemetrics
SUA) date de catalog
Anexa 4 Accelerograful tip ETNA (Kinemetrics SUA) date de catalog
Anexa 5 Programul de detectie si evaluare a evenimentului seismic in
vederea alarmarii
Anexa 6 Standard pentru interschimbul de date in timp real, privitoare
la cutremure (seed)
45

6. Concluzii
In cadrul etapei 1 a proiectului SISTEM DE MONITORIZARE IN
TIMP
REAL
SIGURANTEI
SI
INTEGRITATII
STRUCTURILOR
SPITALELOR DE URGENTA SI ALARMARE IN CAZ DE SEISM. STUDIU

DE CAZ SPITALUL SF. PANTELIMON au fost realizate urmatoarele
obiective:
-
elaborarea modelului conceptual al sistemului de monitorizare

in timp real al structurilor specifice spitalelor de urgenta;
elaborarea
modelului
conceptual
de
interfatare
managementului cu sistemul national de alarmare seismica.

Modelul conceptual al sistemului de monitorizare in timp real al
structurilor de rezistenta specifice spitalelor de urgenta (sistem de tip
OASIS On-line Alerting of Structural Integrity and Safety) propune
ca sistemul sa asigure :
-
alertarea in timp real in-situ sau la distanta;
achizitia datelor cu un accelerograf cu domeniu dinamic mare;
controlul si afisarea functiilor sistemului de la distanta;
monitorizarea pe termen lung.
Structura sistemului OASIS va cuprinde:

-
subsistemul senzorilor, care vor ncorpora accelerometre de tip

EpiSensor Force Balance;
subsistemul de achizitie a datelor, care se bazeaza pe

digitizoare tip K2 si ETNA;
subsistemul de monitorizare soft, care va utiliza platforma

Rockhound, capabila sa proceseze datele de la mai multe
digitizoare;
subsistemul de comunicatie (transmitere date), care va fi o

retea wireless cu utilizarea Cisco Aironet Wireless Bridge;
46

subsistemul centru de monitorizare, care va cuprinde un

calculator de proces, soft specializat pentru inregistrarea
evenimentelor seismice,soft specializat pentru analiza in timp
real a evenimentelor sesimice, modulul de alarmare seismica
locala si modulul de receptionare a alarmarii seismice din zona
epicentrala.
Modelul conceptual de interfatare a managementului cu sistemul

national de alarmare seismica propune ca sistemul integrat sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
-
asigurarea posibilitatii unei diagnosticari post seism cat mai

rapide a sigurantei cladirii;
alarmarea automata a factorilor de decizie cu privire la

depasirea valorilor maxime admise de proiectant;
conectarea la sistemul national de alertare seismica;
transmiterea automata, in timp real, catre sistemul national de

evaluare a hartii efectelor sistemului (shake map);
stocarea datelor seismice in inregsitratoare pentru o perioada

nedeterminata de timp;
sa aiba autonomie energetica cat mai mare;
sa fie usor de operat si sa nu necesite costuri mari privind

piesele de schimb;
sa fie un sistem flexibil, usor de intretinut si de modernizat.
In cadrul acestei etape s-a realizat si documentarea asupra

elementelor componente ale sistemului si an ume: accelerografe tip
ETNA, inregsitratoare tip K2, sisteme de inregistratoare multicanal tip
Mt.Whitney.
In cadrul etapei s-a prezentat si Programul de detectie si
evaluare a evenimentului seismic in vederea alarmarii
care a fost
elaborat de catre Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru

Fizica Pmntului.
47

Programul este prezentat in doua variante:

-
varianta 1 - de detectie si alarmare automata la evenimente

seismice cu magnitudine prestabilita;
varianta 2 de detectie si evaluare manuala a evenimentelor

seismice.
Elaborarea
conditiilor
si
definirea
elementelor
sistemului
de
monitorizare in timp real a sigurantei si integritatii structurilor

spitalelor de urgenta si alarmare in caz de seism va perimte
abordarea concreta a proiectarii sistemului de monitorizare in cadrul
etapei 2 a proiectului.
Intocmit
dr.ing.Ovidiu VASILIU
48

7. Bibliografie
1. OASIS for pEQ BORA Catalog de produs Firma KINEMETRICS

ed.01/07
2. GRANITE High Dynamic Range, IP Aware, Communication
Centric
Multichannel
Recorder
Catalog
produs
Firma
Kinemetrics ed.7/05
3. EpiSensor ES-T Catalog produs firma Kinemetrics ed.06/04
4. EpiSensor ES-U2 Catalog produs firma Kinemetrics
ed.10/04
5.
HypoSensor
Force
Balance
Accelerometer
firma
Kinemetrics ed.1/02
6. Project Brief Structural Monitoring firma Kinemetrics
ed.5/99
7.
Emil-Sever
Georgescu,
Ioan-Sorin
Borcia
Monitorizarea
instrumentala a constructiilor la cutremur Bucuresti - 2006
49

Aprecieri Asupra Normativului de Protectie Seismica

Enviado por

Dados do documento

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Aprecieri Asupra Normativului de Protectie Seismica

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

INTEGRITATII STRUCTURILOR SPITALELOR DE URGENTA SI ALARMARE IN

evenimentului seismic in vederea alarmarii

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

informatiilor legate de spectrele de raspuns in acceleratii absolute ale

monitorizare in timp real al structurilor si de alarmare seismica in

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

- intocmirea si publicarea in reviste de specialitate a articolelor

managementului la sistemul national de alarmare seismica.

strategice in caz de miscari seismice prin asigurarea conditiilor de

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

- varsta constructiei si mentenanta ;

instrumente se va obtine, evident, un numar limitat de date

determinist / stohastic, tinnd seama de numarul parametrilor

dinamic. Cel mai simplu model - modelul forfecat - poate fi utilizat

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

pentru calculul sistemelor structurale n cadre spatiale fara a tine

corespunzatoare acestui model dinamic este o matrice tridiagonala,

grupa tipologica din care face parte cladirea (sistem structural,

configuratie n plan, numar de etaje, materiale din care este

modelul de calcul structural utilizat n investigatiile teoretice si

numarul corespunzator de informatii instrumentale cerut pentru o

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

evidenta a rezultatelor fazei si gradul de realizare a

constructiei si mentenanta, istoria incarcarilor, etc.

antiseismica a constructiilor, n normativ sunt definiti urmatorii

constructiei, tipul si caracteristicile structurilor de rezistenta etc.

amplificare b identica cu cea a normativului din SUA n acea perioada

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

Curba r - Tc din actualul normativ P100/1992 este prea

supraevaluare duce la scumpirea constructiilor odata cu cresterea

articulatiilor plastice) poate conduce la solutii neadecvate si totodata

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

suprasolicitari mari n constructie odata cu aparitia fenomenului de

conventionale nu poate avea o capacitate de deformatie foarte

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

Fig.1 Exemplificare la depasirea capacitatii de deformatie

4.4 Neregularitati verticale

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

Fig 2 Exemplificarea neregularitatilor verticale

parter flexibil). Necesitatea executarii acestor tipuri

de constructii a fost dictata, in marile orase, de prevederea la parter

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

acoperitoare pentru a preveni cedarile fragile din forta taietoare ale

Fig 3 Exemplificare a efectelor fortei taietoare a stalpilor

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

inadecvate a unor pereti structurali in planul unor structuri in cadre

constructiilor la care diafragmele sunt amplasate intre elemente

secundare nu au fost proiectate adecvat pentru a prelua deformatiile

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

Fig.4 Efcete ale cutremurului din 1994 de la Northridge

importante nestructurale sunt peretii de zidarie din ochiurile cadrelor,

Aceste elemente pot aduce un aport insemnat la

rigiditatea structurilor in cadre. In cazul in care amplasarea peretilor

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

Fig.5 Exemplificare a efectelor seismelor asupra peretilor de zidarie

incarcarilor permanente si utile care conduc la reducerea rezistentei

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

Deteriorarile datorate imbatranirii, agresivitatii mediului pot

rigiditate si fiind situate la distante mici pot fi deteriorate prin

structurale cat si nestructurale.

SISTEM DE MONITORIZARE IN TIMP REAL A SIGURANTEI SI

Fig 6 Exemplu de rigiditate neadecvata a elementelor structurate

cutremurului de la Kobe din 1995.