Grup Scolar Constantin Brancusi

- IASI -

PROIECT PENTRU OBINEREA

CERTIFICATULUI DE COMPETENE
PROFESIONALE NIVELUL 3

SPECIALIZAREA:
Tehnician Designer Mobila si Amenajari Interioare

INDRUMATOR :
Ing. Bulgaru Doinita

ABSOLVENT :
Alexa Cristian Calin

Iunie 2010
1

TEMA PROIECTULUI
AMENAJAREA SPATIULUI PENTRU:
BIROU

DIMENSIUNI DE GABARIT
4500 /4000/2500

CUPRINS

1. CAP. I - ARGUMENT
2. CAP. II - AMENAJAREA SPATIULUI
DISTRIBUTIA PRODUSELOR DE MOBILIER
3. CAP. III - AMBIENTUL SPATIULUI AMENAJAT
ELEMENTE DE INTERIOR
4. CAP. IV - CONDITII TEHNICE DE REALIZARE A
UNUI PRODUS DE MOBILIER
5. CAP. V - NORME DE SSM
6. BIBLIOGRAFIE
7. ANEXE

CAPITOLUL I
ARGUMENT
Am ales realizarea acestei teme deoarece face parte din categoria unui design modern , si
consider ca pot prezenta elementele arhitecturii de interior si mobilarii locuintelor, avand ca
punct de plecare gustul si personalitatea distincta a oamenilor. Senzatia spatiala este determinata
in cadrul locuintei si prin modul de dispunere a volumelor, de succesiunea lor, de raporturile
dintre ele, de intregul echilibru sculptural al formelor ce compun interiorul.
Mai mult design, mai multa eleganta ,mai multa inovatie, iata cum poate fi caracterizata
productia de mobila din Romania. Designul merge mana in mana cu inovatiile tehnice si
functiile de optimizare, in timp ce modelele sofisticate de mobilier sunt realizate tot mai usor si
ocupa spatii de productie si depozitare reduse.
Necesitatea modernizarii si imbunatatirii conditiilor de studiu in scoala a condus la alegerea
probei practice. Aceasta tema de amenajare a spatiului destinat camerei pentru copii are ca
obiectiv fixarea cunostintelor teoretice si practice acumulate pe parcursul celor patru ani de
studiu si aplicarea acestora in exercitiu practic si de asimilarea de noi cunostinte care
consolideaza capacitatea de alegere si sintetizarea continutului de specialitate.
Lucrarea cuprinde documentatia minima pentru executarea in bune conditii a acestui produs.
La cuprins am precizat punctele care trebuie atinse pentru a realiza acest atestat. In cadrul
descrierii tehnice am precizat partile componente, tipul imbinarilor si dimensiunea acesteia.
Fluxul tehnologic contine in intregime succesiunea operatiilor pentru

toate elementele si

masinile care ajuta si conduc la realizarea dimensiunii cerute in documentatie.

Descrierea Normelor de Securitate a Muncii , P.S.I si Protectie Mediului sunt la loc respectat in
atestat si prezinta obligatia executantului de a efectua prelucrari manuale si mecanice in bune
conditii de maxima siguranta si protectie.
Aici am prezentat pe scurt continutul acestei lucrari pe care am executat-o astfel incat sa
cuprinda toate operatiile necesare mobilarii placute si armonizata stilistic a incaperii.
Calitatea mobilierului depinde de :
-introducerea in fabricatie si promovarea pe flux numai a materialelor si a semifabricatelor care
se incadreaza in parametrii prescrisi de conditiile de calitate .
Mentinerea sistemului de masini la precizia de prelucrare necesara.
Calificarea si disciplina personalului de executie si control care trebuie sa cunoasca la perfectie
operatiile ce se vor executa si sa nu promoveze sub nici un motiv pe flux repere, subansambluri
sau materiale tehnologice ce nu se incadreaza in parametrii tehnico-calitativi prescrisii

CAPITOLUL II
AMENAJAREA SPATIULUI DISTRIBUTIA PRODUSELOR
DE MOBILIER
Organizarea spatial-functionala a unei locuinte
Repartitia incaperilor
Planul unei locuinte are urmatoarele zone de activitate:
- zona colectiva - cand familia se intruneste si unde primeste oaspeti, camera de zi.
- zona particulara dormitoare, camera copiilor, salile de baie.
- zona de serviciu-bucataria, oficiul unele dependente, garaj, spalatorie.
- zona de circulatie-intrare, vestibul, culuare.
Dispunerea incaperilor
- zona de primire-receptie,izolata de zona particulara,intima,a locuintei intrarea in locuinta
- rezolvarea unei comunicari usoare si scurte
- camera de baie sa fie amplasata in imediata apropiere a dormitorului
- acces direct de la vestibulul de intrare la toate zonele distincte ale locuintei
- gruparea instalatiilor pentru reducerea lungimii si a costului acestorblocuri sanitare
comune,baie,bucatarie
- asigurarea unei iluminari si ventilari naturale si directe pentru toate incaperile locuintei
- asigurarea orientarii duble a incaperilor apartamentului si ventilatie transversala
- izolare fonica.

Functiile locuintei
Necesitatile biologice, materiale si psihice ale oamenilor determina in ultima instanta
functiunile locuintei.Aceste necesitati pot fi de ordin general dovedind caractere comune si de
ordin particular, fiind diferite, in functie de ocupatia si caracterul locatarului.Arhitectura de
interior si mobilierul au ca obiect rezolvarea acestor necesitati vitale, care sunt comune tuturor
oamenilor, si realizarea lor practica prin mijloace optime. Functiile locuintei trebuie sa
permita si desfasurarea activitatilor particulare, ca de exemplu: pictura, muzica, cercetare
stiintifica.
Aceast spatiu este mai mult decat un birou. Este un loc de relaxare, de odihna, un spatiu de
discutie creativ si inspirational. De aceea, in afara de zona principala, destinata biroului, au
mai fost amenajate si altele, precum: un loc de conversatie mobilat cu fotolii si o masuta, o
biblioteca si un mini-bar. Poti petrece destul de mult timpintr-un astfel de birou, chiar si cand
nu ai de lucru, deoarece ambientul este foarte placut.

CAPITOLUL III
AMBIENTUL SPATIULUI AMENAJAT ELEMENTE DE
INTERIOR
Ne-am obisnuit sa lucram acasa si din ce n ce mai multi ncepem sa consideram necesar sa
ne amenajam un birou n locuinta. Fie ca este vorba de o activitate la domiciliu, munca peste
program la serviciu pe care o prestam de acasa, sau pur si simplu pentru ca vrem sa avem o
camera separata pentru computerul personal sau pentru lectura, biroul de acasa trebuie sa
respecte anumite conditii.
Sunt cteva aspecte ce trebuie luate n considerare nainte de a ncepe amenajarea unui
birou acasa. Nu trebuie sa facem greseala de a cumpara o gramada de aparate si echipamente
pe care le vom considera mai trziu inutile, sau pe care nu le putem ncadra n spatiul
disponibil. Totul trebuie planuit cu maxima atentie. Trebuie sa urmam sfaturile designerilor de
interior care stiu cel mai bine cum se amenajeaza o camera pentru o eficienta maxima.
Pentru nceput trebuie sa ne gndim la spatiul unde vrem sa fie biroul de acasa. n dormitor,
la mansarda sau la subsol, n orice loc n care avem garantat un nivel de intimitate cerut de
activitatea desfasurata. Nu trebuie sa fim tentati sa ne amenajam biroul n zonele frecventate
de ceilalti membrii ai familiei. Zgomotul produs de copii ne poate afecta concentrarea n orice
moment, sau chiar mai rau, clientii cu care vorbim la telefon ne pot considera lipsiti de
profesionalism atunci cnd se aud zgomote pe fundalul discutiei de afaceri.

Iluminarea camerei de lucru

Trebuie sa fim atenti la iluminatul camerei, care trebuie sa fie adecvat activitatii noastre si
ca temperatura si umiditatea creeaza un spatiu confortabil. Odata ales locul unde va fi
situat biroul de acasa, ncepem amenajarea. Trebuie sa masuram spatiul si sa ne gndim
bine atunci cnd cumparam produsele, pentru ca ele trebuie sa si gasesca locul foarte
usor. Pentru nceput trebuie sa cumparam piesele de baza, adica masa de lucru si scaunul.
Acestea trebuie gndite n functie de echipamentul necesar activitatii noastre: un
calculator, o imprimanta, un copiator, un fax/telefon. Cnd vom instala aceste
echipamente trebuie sa fim siguri ca fiecare este pozitionat n cel mai util loc. Nu trebuie
sa ne gndim la design si att, iar atunci cnd raspundem la telefon sa stam ntr-o pozitie
inconfortabila, trebuie sa cunoastem anumite reguli de amplasare a becurilor, lampilor
cum ar fi :
1. Iluminatul direct - dirijat de sus in jos - cu o lampa obisnuita suspendata de plafon;
2. Iluminatul indirect - dirijat spre plafon, care reflecta in camera o lumina estompata si
difuza, atenuand relieful obiectelor; conditie primordiala este ca plafonul sa fie neted si alb iar
lampile

puternice;

3. Iluminatul semiindirect - in special spre plafon si in mica masura in jos;

4. Iluminatul semidirect - in special in jos si in mica parte spre plafon.
Becurile incandescente pot dura aproximativ 1000 ore, un bec mai puternic da mai multa
lumina decat mai multe becuri slabe grupate.
Lampile fluorescente dau o lumina care se apropie de tonalitatea naturala a luminii, ele pot
fi:
1. De culoare alba - nu se recomanda, deoarece dau o lumina rece;
2. De culoare bleu - se folosesc ziua pentru a completa un iluminat natural insuficient;
3. De culoare roz - se recomanda pentru dormitor.
O lampa fluorescenta produce de 3 - 4 ori mai multa lumina decat un bec incandescent si
dureaza 6000 ore.

Conditiile principale ale unui iluminat de calitate

1. O lampa electrica nu trebuie plasata niciodata in campul visual.
2. In afara de sursele de lumina localizate este nevoie de o lumina de ambianta pentru a evita
contrastele excesive dintre umbra si lumina.
3. Cu cat peretii sunt zugraviti in culori mai inchise cu atat iluminarea trebuie sa fie mai
puternica.
4. Punctele de lumina independente se aprind pe rand in functie de nevoile momentului.
5. Suprafata prea stralucitoare a unor birouri deranjeaza prin reflexive.
6. Lampile incandescente trebuiesc inlocuite inainte de a face 1000 ore.
7. Lampile trebuiesc sterse de praf pentru a nu diminua luminozitatea.

Un iluminat bine studiat poate ameliora confortul

a) Camera de lucru, pe langa o iluminare generala, trebuie sa fie prevazuta cu unele puncte
luminoase asezate asimetric. O lampa de birou se aseaza in stanga cu axa lampii la 0,40 m
distanta de planul de lucru. Pentru lucru este preferabil un bec de 100 W, pentru citit si cusut
se amplaseaza un lampadar in spatele scaunului la o distanta de 0,65 m si la 0,35 m in partea
stanga. Cand privim la televizor este bine sa se plaseze in spatele acestuia o lampa de 25 W.
b) In sufragerie se va plasa un punct luminos la o distanta de 1,5 m de blatul mesei, de preferat
lampa

orientabila.

c) In dormitoare trebuie un iluminat cald. Ideal, mai ales daca-n dormitor este si masa de lucru
a

copilului,

este

montarea

unui

tub

fluorescent

de

40

W.
10

d) Camera de baie trebuie sa aiba: un punct luminos deasupra cazii, unul deasupra oglinzii si
alte

doua

de

parte

si

de

alta

acesteia.

Biroul si scaunul de lucru

n general, o masa de lucru n forma de L sau n triunghi este cel mai potrivit, iar toate
echipamentele si dosarele sunt la ndemna, mai ales daca alegem si un scaun ergonomic cu
roti. Factorul cel mai important este confortul, iar aici nu trebuie sa facem rabat. Investitia
ntr-un scaun n care putem sa stam timp ndelungat si un birou cu o naltime corespunzatoare
este cea mai sigura, pentru ca va fi acoperita foarte repede, de o productivitate crescuta.

11

Cele mai potrivite birouri si scaune pentru camera de lucru

1. Birou CT 3783
12

Materiale: Sticla securizata 8 mm, structura metalica.

2. Scaun birou Panther LX

Materiale: Tesatura.

3. Birou Easy
Compozitie birou Easy realizat din Pal structura celulara cu acoperire melaminica de grosime
60 mm.
13

4. Scaun birou 2400 F 205

Materiale: Tesatura.

14

Cele mai potrivite fotolii pentru camera de lucru

1. Fotoliu GHOST
Fotoliu neinflamabil din fibre din spuma, GHOST are un aspect dramatic, dar fara a
compromite confortul. Cadrul este din lemn, cu sistem cu arce Nozag, in timp ce tapiteria este
din piele sau din tesatura. Inovator prin jocul liniilor, dar si prin tehnologie, fotoliul GHOST
este alegerea perfecta pentru un rezultat spectaculos.

2. Fotoliu BOND
Scapati de monotonia care caracterizeaza un birou traditional. Conferiti-i personalitate,
apeland la culori indraznete sau motive florale. Motivele florale s-au impus in ultimele
tendinte, fiind in topul preferintelor al designerilor. Fotoliul BOND este un icon al designului
contemporan, paleta sa cromatica fiind una indrazneata, dar incadrandu-se in trendurile de
acum. Astfel, puteti apela la culori precum verde, galben, mov, albastru electric, rosu, oranj
sau negru.

15

3. Fotoliu Palma
Fotoliului PALMA i-a fost acordata o atentie deosebita in ceea ce priveste detaliul.
Prin forma lui organica si exubreranta devine un simbol al designului suedez, dar si un
icon al secolului XXI.

4. Fotoliu SOLITAIRE
Daca in biroul dumneavoastra, lipsa spatiului isi spune cuvantul, va recomandam cu
caldura fotoliul SOLITAIRE, acesta putand fi prevazut, aditional, cu suport pentru scris
din plexiglas. Inaltimea fotoliului este reglabila, iar gama cromatica va ofera posibilitatea
de a opta pentru negru, rosu sau portocaliu.

16

Rafturile si decorarea biroului

Productivitatea poate fi ajutata si de o organizare foarte buna, asa ca trebuie sa ne asiguram
ca rafturile si sertarele pentru dosare sunt usor de folosit. Decorarea biroului este importanta
pentru ca ne ofera satisfactia de a lucra ntr-un loc primitor si cald, care este si eficient pe
deasupra. Se pot alege cosuri si rafturi din rachita sau mpletituri pentru depozitare si astfel
renuntam la rafturile si cutiile metalice de genul fisetelor. Iluminatul poate fi adaptat foarte
usor cu lampi de birou, care de asemenea trebuie sa aiba un design placut.

17

18

Decorarea biroului cu ajutorul unor accesorii utile si deosebit de

importante pentru design

1. Accesorii birou
Babele - o colectie unica pentru un birou fara varsta; Babele ofera un design contemporan si
elegant. Piesele colectiei sunt disponibile in varianta neagra, aluminiu, rosu, albastru, gri. Colectia
include: tava pentru hartii, se completeaza cu un pad de birou, tava pentru creioane, cupa creion,
suport memo pad i suport hartii.

2. Suport reviste
Bukan - Suport pentru reviste, realizat din otel inoxidabil; disponibil in 3 variante de
culori: rosu, alb si negru.

19

3. Suporturi birou
Colectia Violetto e Titanio cuprinde mai multe suporturi decorative pentru birou.
Printre piesele incluse, mentionam: Suport pentru perete Sweet Angel un suport cu o
forma curba unica, cu o capacitate de 90 CD-uri; Suportul de perete Box By Box ce
combina intr-un mod unic negrul cu violetul capacitate 696 CD-uri, si ,respectiv, 350
CD-uri; Suport Magma - o combinatie unica de violet si argintiu - cu picioare, cu o
capacitate de 180 CD-uri.

4. Lampa Birou
Snodo - lampa de masa sau podea din alumiiu.

20

Decoratiuni : draperiile, rulourile si controlul luminii naturale

Nu trebuie sa ne izolam complet de exterior, ci sa alegem draperii si rulouri care sa ne
permita controlul luminii naturale. Obiectele de decor trebui sa fie amuzante, pentru ca
pna la urma, nu trebuie sa urmam regulile impuse de o corporatie, noi suntem sefii!
Putem sa ne punem amprenta prin decoratiuni si culori, dar pornind totusi de la stilul si
culorile folosite n casa. Putem sa ne jucam cu tonuri de culoare, sa adaugam accente, sa
folosim tapet, obiecte de arta si oglinzi care sa reflecte locul de interes maxim.
O mare parte din timpul nostru il petrecem la serviciu, respectiv in diverse birouri si
spatii publice, deci este vital ca acestea sa fie gandite inteligent. Perdelele si
draperiile pe care vi le propun vor personaliza placut birourile dumneavoastra.

21

Cum sa ne alegem draperiile ?

Chiar daca in ultimul timp din ce in ce mai multi opteaza pentru jaluzele atunci cand
isi decoreaza casa, exista un anumit segment de oameni care stie ca nimic nu este
mai elegant decat niste draperii de bun gust care sa se incadreze perfect cu stilul
caminului nostru.
Poate mai mult decat jaluzelele, draperiile ne reflecta personalitatea si simtul estetic.
Pe de alta parte, paleta de modele este mult mai variata si mai flexibila atunci cand
ne alegem draperiile in functie de mobilier, stilul casei sau functionalitatea camerei.

22

Atunci cand alegem draperia potrivita trebuie sa avem in vedere mai multi factori, cum ar
fi:
1. Intimitatea camerei. Daca ne dorim mai putina lumina in camera ar fi bine sa ne
achizitionam o draperie mai grea, din satin sau matase.
2. Lungimea draperiei variaza in functie de stilul camerei si de functionalitatea ei. Totusi,
pentru o casa sau un apartament cu peretii mai josi este de preferat ca draperia sa fie prinsa
imediat sub tavan.
3. Materialul draperiei sa fie in concordanta cu restul mobilierului, dar si cu dorintele
noastre si functionalitatea camerei.
4. Culoarea draperiei : sunt de preferat draperiile in doua tonuri in defavoarea celor in mai
multe culori.
5. Alegerea celorlalte accesorii cum ar fi: tintele, cutele, modelul sau materialul draperiei se
face tot in functie de celelalte elemente. Pentru camerele mici si bogat mobilate sunt
recomandate draperiile simple sau in doua culori, in vreme ce pentru cele mai mari se pot
admite si draperii cu diverse modele.
6. Estetica ferestrei cu draperii si din exterior, nu numai din interior.
7. Stilul galeriei si sistemul de prindere al draperiilor: bare metalice, galerii din lemn, bare
fixate in zidarie sau suporturi pe sina.
8. Sistemul de prindere. Este important de stiut ca, in vreme ce inelele din metal sau alama
dau un aer formal camerei , cele din plastic sau lemn dau un ton familiar.
9. Stilul draperiei: dreapta, care cade in cascada sau pliata.
Draperiile translucide - Sunt fie din plasa , fie dintr-un material mai transparent. Sunt ideale
in cazul in care nu ne dorim o opacitate sporita, mai ales in timpul zilei. Daca totusi vedem
acest detaliu ca pe un inconvenient mai ales in timpul noptii, putem opta pentru draperii
translucide
in
acelasi
timp
cu
unele
dintr-un
material
mai
gros.
Draperiile prinse de sus - Sunt drepte, agatate de galerie cu inele din diverse materiale. Sunt
mai putin formale, dar mai moderne. Materialul din care sunt facute poate varia, de la catifea
pana
la
brocart.
Draperiile romane - Pot fi confectionate din diverse materiale alese chiar de noi. Sistemul de
prindere este unul diferit iar actionarea poate fi cu lant sau snur si blocator.
Draperiile care lasa libera partea de mijloc a ferestrei - Ieftine si practice, sunt ideale
pentru bucatarie. Materialul ni-l alegem singuri si poate fi in diverse culori sau texturi.
Draperiile drepte - Sunt draperiile cu partea de sus mai mare si in valuri. Functionalitatea
acestor draperii este mare, fiind ideale pentru orice tip de camera.
Draperiile prinse in parti - Sunt poate cele mai de efect, fiind intalnite cu precadere in casele
amenajate in stil clasic. Textura si culoarea materialului variaza, partea de sus este mai mare si
un pic pliata. De regula lungimea lor este pana in podea, draperiile find legate in parti.
23

Binenteles ca exista si alte tipuri de draperii. Poate cea mai mare calitate a lor este faptul ca
putem improviza si adapta foarte mult, ajutand la decorarea camerei intr-un stil propriu si
interesant.

Recomandari de plante pentru birou

Ti-ai propus sa insufletesti spatiul de lucru si nu stii cum sa procedezi? Plantele de
interior sunt ideale pentru un birou datorita efectelor benefice si aspectului placut.

24

Langa geam se poate aseza un palmier, palmierul "Phoenix" (Phoenix canariensis).

Este o planta care provine din Africa de Nord, cu frunze mari, de culoare verde
inchis si are ceva elegant in faptul cum se lasa in jos. Acest palmier are nevoie de
ceva lumina si ideal ar fi sa stea mai departe de calorifer,
insa daca este totusi un calorifer in apropiere, palmierul
trebuie udat mai des, desi rezista aerului uscat.
Pentru birou se recomanda o Dracena (Dracena
marginata). Provine din Madagascar, iar numele ei in
limba greaca, insemna "zmeoaica". Trebuie udata
moderat, necesita o umiditate mai mare. Este sensibil si
la praf, iar pantru a-l ajuta, trebuie sterse frunzele cu o
carpa

umeda,

de

cate

ori

nevoie.

Daca exista un dulap cu acte poti aseza pe el un

filodendron curgator (Philodendron scandens), care
rezista bine la semiumbra si creste repede. Trebuie udat moderat si daca vei utiliza
si

un

spray

pentru

luciul

plantelor

va

arata

ca

fiinta

divina.

Daca se doreste o planta cu flori se opteaza pentru un trandafir chinezesc

(Hibiscus rosa-sinensis). Necesita o udare mai densa si o umiditate mai ridicata. Eu
am si un arbore norocos (Pachira), un arbust usor de crescut ca planta de interior.
Nu este pretentios, dar trebuie totusi sa ii asiguri un climat si atentie
corespunzatoare. Este superb si are tulpina impletita, pot spune ca este una din
preferatele mele."

Se sugereaza, insa, evitarea plantelor parfumate, ca iasomia,

pentru ca parfumul sau puternic isi face simtit efectul... Asa ca nu trebuie sa ezitam
sa

aducem

plante

la

birou.

In urma unui studiu facut la Washington State University, persoanele care

muncesc intr-un mediu unde exista plante sunt cu 12% mai productive si mai putin

25

stresate decat cele care lucreaza intr-un mediu fara plante."

Ficusul diversiflora (ficusul pitic) este o planta rustica, usor de intretinut. Are o forma de
arbust si se dezvolta mai lent. Acest tip de ficus iese in evidenta prin numeroasele fructe
rotunde, de culoare galbena, apoi rosie, prinse de petioli lungi si care persista mult in timp. Se
planteaza intr-un ghiveci mare, asezat langa geam. Are nevoie de umiditate ridicata.

Mimoza, o planta vesela, ce poate schimba atmosfera monotona de birou intr-una plina de
viata. Nu este deloc greu de ingrijit; are nevoie de caldura, de multa umezeala in aer (un
26

pulverizator ajuta foarte mult, mai ales vara). Ghiveciul trebuie udat putin si des. Ce este
deosebit la aceasta planta este ca cea mai mica atingere o face sa isi miste frunzele.

Begonia este o planta ce se potriveste foarte bine pe birou, langa monitorul computerului
sau langa fax. Florile viu colorate de la rosu, galben, portocaliu, roz pana la alb reusesc prin
"inocenta" lor sa inveseleasca atmosfera de la birou. Au nevoie de umiditate atmosferica
medie. Se uda moderat, cu apa la temperatura camerei.

Croton (Codiaeum varigeatum pictum) este extrem de cautat datorita frunzisului

deosebit de bogat in culori, in combinatii de rosu, roz, violet, portocaliu. Udarea trebuie sa se
faca dupa ce solul de la suprafata ghiveciului s-a uscat putin. Din cand in cand se stropesc si
frunzele. Plantata intr-un ghiveci mic, poate fi asezata oriunde, pe birou, masa de lucru sau pe
un dulap.

27

Atunci cnd lucram acasa putem ajunge chiar sa ne placa sa muncim. Pentru ca o facem
ntr-un mediu placut, confortabil, personalizat, intr-un ambient care ne face sa ne simtim
n largul nostru.

CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE DE REALIZARE A UNUI PRODUS
Mobilierul din cadre -

este utilizat cu mare succes in institutii socio

administrative,poate fi usor incadrate intr-o garnitura de mobilier din locuinta si este utilizat
in special pentru

servit masa ,diferite activitati socio-culturale evenimente si ocazii

28

deosebite .cat si in toate unitatile hoteliere si restaurante .Mobila din cadre este tipul de
mobilier realizat din doua parti distincte:
-partea de schelet sau de sustinere
-partea de utilizare sau utila
In general mobila din cadre se realizeaza in constructie fixa .
Partile componente ale produsului
- scaun cu spatar tapitat
-picior fata
-picior spate
-rama sezut
-legaturi superioare
-legaturi inferioare
Mobila trebuie sa fie conceputa in concordanta cu destinatia,functia si spatiul pentru care a
fost creata .fiecare piesa de mobila este destinata sa satisfaca una sau mai multe functiuni
.Piesele sunt concepute sa fie unifunctionale si multifunctionale .Caracteristica functionala a
mobilei reprezinta o caracterstica de baza si se concepe in stransa corelatie cu functiunile
locuintei .
Mobila este produsul in a carei componenta intra o serie de elemente si complexe a caror
constructie difera in functie de tipul de mobilier.
Oricare ar fi utilizarea si local de destinatie din punct de vedere constructiv mobilierul se
executa din corpuri modulate sau mobilier din cadre sau pe schelete metalice.
Pentru a nu influenta negativ producerea mobilei in tara noastra ca urmare a reducerii
volumului de masa lemnoasa, se preconizeaza sa creasca gradul de industrializare prin
reducerea pierderilor de prelucrare, de redimensionare a tuturor produselor, concomitent cu
ridicarea calitatii acestora. De asemenea trebuie sa tinem cont de conservarea si ingrijirea
padurilor actuale spre a le transmite functional nealterate generatiilor viitoare, de a restabili
echilibrul mediului ambiant, acolo unde a fost degradat si a asigura necesarul de masa
lemnoasa cerut de dezvoltarea intr-un ritm continuu a economiei de piata din U.E. si din alte
colturi pe glob.
MATERIALE PRIME DE BAZA
In constructia mobilierului se utilizeaza ca materie prima de baza lemnul masiv si
semifabricatele superioare pe baza de lemn. Lemnul masiv se utilizeaza sub forma de
cherestea sau sub forma de prefabricate.
Lemnul este singurul material de construcie sntos i natural.
29

Arhitectii si constructorii se intorc catre produsele din lemn, in special acele care ofera din
punct de vedere tehnologic si mai multe oportunitati pentru constructii.
Cu cat arhitectii se straduiesc mai mult sa creeze ,, cladiri verzi care sa reduca efectele
nocive asupra mediului, cu atat avantajele constructiilor din lemn devin tot mai evidente.
Important este c lemnul se prezint ca un material inerent regenerabil i nu prezint
probleme de reciclare.
Materialul lemnos folosit la fabricarea mobilei trebuie sa indeplineasca anumite conditii
de calitate sa fie fara defecte care diminueaza rezistenta si aspectul mobilierului cum ar fi :
putregai, mucegai, inima, maduva, coaja infundata, gauri de insecte, noduri vicioase, pungi de
rasina sau alte defecte ca : alburn, coloranti, lemn de compresiune, coloranti. Se admit partial
insa cu conditia sa nu influenteze negativ aspectul si rezistenta elementelor de mobilier.
Din categoria semifabricatelor superioare pe baza de lemn se utilizeaza la fabricarea
mobilei, produse stratificate din lemn ca : furnir, placaj, panel, placi celulare, elemente mulate
si produse aglomerate din lemn (P.A.L si P.F.L) in stare bruta sau innobilate. Furnirele estetice
se folosesc la placarea panourilor de mobila, cu scopul de a le ridica valoarea estetica. Alaturi
de materia prima la realizarea unui produs finit sunt folosite si materiale auxiliare. Aceste
materiale au un rol ajutator la fabricarea produsului finit, realizand asamblarea si aspectul
acelui produs.
In constructia mobilei trebuiesc respectate clasificarile dupa : destinatia incaperilor, stilul,
constructia, utilizarea, produsele fabricate sa fie conform stasurilor in vigoare.
Gama larga a suprafetelor precise din punct de vedere tehnologic, inovative si mai
fascinante sunt acum prezente si disponibile in toate magazinele de livrare a mobilierului.
MATERIALE AUXILIARE
Materialele se impart in materiale auxiliare directe care ajuta la fabricarea produsului si se
gasesc incorporate in el cum sunt lacurile, feroneria, adezivi si materiale auxiliare indirecte
care ajuta la fabricarea produsului finit, dar nu se gasesc incorporate in acestea cum ar fi :
materialul.
ADEZIVII
Adezivii sunt materiale tehnologice naturale sau sintetice care, aplicate sub forma unei
pelicule pe o suprafa, realizeaz o lipire.
Aracetul

30

Cele mai cunoscute utilizri ale adezivilor tip aracet sunt la asamblarea reperelor din
cherestea i semifabricate pe baz de lemn, pentru obinerea diferitelor produse.

Asamblarea unei rame prin ncleiere:

a- reperele componente ale ramei, nainte de asamblare prin ncleiere;
b- rama asamblat prin ncleiere (poziia final fix a reperelor prin ncleiate);
1- lonjeroane; 2- traverse de capt; 3 travers intermediar.
Elementele componente ale unui scaun nainte de ncleiere:
1- picioare fa; 2- picioare spate; 3- traverse de legtur; 4- ezut; 5- sptar.
Avantaje n utilizarea adezivilor de tip aracet:
- sunt solubili n ap i realizeaz ncleieri elastice;
- nu sunt adezivi toxici i nu pun n libertate, prin ntrire, substne care s conduc la
condiii grele de munc;
Dezavantaje n utilizarea adezivilor de tip aracet:
-au rezisten sczut la umiditate, fapt care limiteaz domeniul de utilizare doar la lucrri
de interior (protejate de umezeal);
-datorit coninutului ridicat de ap trebuie ferii de nghe, prin depozitare la o temperatur
cuprins ntre + 4C i 40C.
Aspect.Aracetul se prezint sub form de soluie vscoas, de culoare alb-lptoas, cu un
miros specific. Este ambalat n butoaie de P.V.C. cu o capacitate de 50 de litri sau n bidoane
mai mici, nchise ermetic.
31

Faza deschis este mai lung , de 10- 15 minute, timp n care se evapor o parte din apa
coninut de adeziv, fr ca reacia de ntrire s nceap. Respectarea fazei deschise n timpul
ncleierii conduce la o bun rezisten a ncleierii i la scurtarea timpului de meninere a
pieselor sub presiune.
Temperatura de aplicare are o influen foarte mare asupra calitii ncleierii i asupra
duratei de ntrire a adezivului, ea fiind cuprins ntre 18 C i 60 C. La temperaturi de
aplicare mai sczute nu se mai formeaz prin ntrire un strat continuu de pelicul de adeziv,
ci se obine o pulbere sfrmicioas, care nu mai are proprieti adezive. Pentru adeziuni cu
aracet la cald, procesul de ntrire este accelerat, de aceea se recomand, dac este posibil s
se fac prenclzirea pieselor nainte de ncleiere.
Consumul specific de adeziv , care reprezint cantitatea de adeziv aplicat pe un metru
patrat de suprafa de ncleiat, este de 120- 200 g/mp la ncleieri la rece i 120- 180 g/mp la
ncleieri la cald.
Durata de presare este, de 1-3 ore pentru tehnologia la rece i de 30- 40 min pentru cea la
cald
MATERIALE ABRAZIVE
Abrazivi: materiale de lefuire formate din suport, adeziv i granule abrazive.
Granule abrazive: particule de o anumit mrime i natur chimic (electrocorindon, carbur
de siliciu) prin care se obine lefuirea suprafeelor.
lefuire: operaia de prelucrare prin achiere cu granule abrazive care se execut pe fee i
canturi pentru eliminarea asperitilor de la operaiile anterioare

DESCRIEREA TEHNIC
Scaun cu spatar
Scaunul cu sptar face parte din grupa mobilierului de edere i odihn. El se regsete n
toate locurile de la locuine pn la spaii hoteliere, sli de conferine, sli de protecol.
Scaunul cu sptar este executat din cherestea de fag.
Pentru o estetic mai aparte scaunul se mai poate sculpta, colora sau picta.
32

Pentru lucrarea pe care o prezint am ales scaunul cu sptar simplu.

Scaunul se execut n

construcie fix cu ajutorul uruburilor pentru lemn i cepuri rotunde.

ezutul scaunului este din PAL i tapiat. Sptarul este i el tapiat cu acelai material ca i
ezutul.
Dimensiunile de gabarit ale scaunului sunt:
, 420 x 530 x 460/860mm.
Elementele care compun scaunul sunt:
Subansamblu spate -care este compuse din picioare ,sptar , legtur superioar i legtur
inferioar care formeaz partea din spate a produsului .
Picioarele fa sunt i ele un subansamblu deoarece au i ele legtura inferioar montate cu
ele.
Placa ezut este tapiat cu burete i material textil i este aplicat de cadru cu uruburi
pentru lemn.
Dup prelucrrile mecanice elementele care compun scaunul se lefuiesc cu hrtie abraziv
granulaie 80 se umezesc i se lefuiesc apoi cu hrtie abraziv granulaie 120.
Fagul este un lemn care are variaii de culoare. De aceea dac este cazul se face o
decolorare a lemnului folosind substane decolorante cum ar fi cel mai uzual perhidrolul.
Aceast soluie este cel mai des folosit n amestec de ap cu o reet stabilit de
laboratoarele unitii.
Finisarea se execut cu lacuri nitrocelulozice transparente n trei straturi.
Dup fiecare strat se usuc pelicula de lac n camere de uscare bine ventilate i aerisite.
Dup ultimul strat de lac se face o uscare final de 24 ore dup care se execut operaia de
montare a reperelor din lemn masiv.
Se lucreaz cu mare atenie deoarece pelicula de lac trebuie s rmn intact.
Pe mesele de lucru se va aplica material textil , psl sau chiar carton. Se asambleaz mai
nti picioarele din spate ,apoi picioarele din fa i dup aceea se asambleaz nttre ele
folosind legturile superioare.
ezutul se tapieaz i se aplic dup aceea cu suruburi pentru lemn.Dup montare se face
un control de calitate verificndu-se dimensiunile de gabarit, modul cum s-a montat fiecare
reper n parte i dac corespunde din punct de vedere calitativ.
Dup controlul de calitate se ambaleaz cu folie i carton .Dup ambalare se depoziteaz n
locuri curate ,aerisite i respectnd normele de protecia muncii.
Scaunul tapitat este un scaun executat din lemn de fag, in stil tamplaresc, foarte rezistent la
folosinta , cu sezutul tapitat cu piele ecologica. Finisaj si culoare lacuri nitrocelulozice, culori
:nuc,stejar,calvados,wenghe,mahon.
Debitarea sau croirea reprezint grupul de operaii prin care se obin piese cu contur rectiliniu
33

sau curbiliniu prevzute cu adaosuri de prelucrare pentru operaiile ulterioare.

Procesul de

fabricaie este format din mai multe procese tehnologice

Succesiunea tehnologiilor de prelucrare formeaz fluxul tehnologic al materiilor prime i
materialelor.
La fabricarea corpului de mobilier dulap doua usi ,ca fiind un produs realizat din panouri de
P.A.L si furniruit cu furnir estetic de stejar ,sau din panouri de lemn masiv de stejar
realizate prin incleiere are un program complex de fabricatie unde distingem 2 fluxuri
tehnologice .
Transformarea materieii prime de baza in aproape toate domeniile de activitate in produse
finite sau componente auxiliare, se realizeaza prin tehnologiile de prelucrare mecanica,
fizica, chimica si termo mecanica.
Realizarea oricarei operatii de prelucrare mecanica, dupa oricare metoda sau procedeu de
prelucrare, presupune existenta unei miscari relative intre piesa de prelucrat si scula taietoare.
Aceasta miscare relativa este ,de regula, obtinuta prin combinarea miscarii de taiere a sculei si
miscarea de avans a piesei.
1. Flux tehnologic pentru prelucrarea lemnului masiv utilizat la executia panourilor , care
incepe cu uscarea cherestelei pana la umiditatea de 8% 12 % urmat apoi de prelucrarile
mecanice necesare realizarii produsului
2.

Flux tehnologic pentru prelucrarea panourilor de P.A.L si placaj cu respectarea

operatiilor de calibrare bordurare frezare etc.

Dupa citirea schitei de desen si a documentatiei tehnice alegem succesiunea operatiilor la
elementele componente ale produsului si calculam consumul de material brut.
Dimensiunile de gabarit ale produsului permit valorificarea superioara a materialelor prime
de baza, cresterea productivitatii muncii,prin reducerea operatiilor de manipulare manuala ca
in cazul reperelor cu dimensiuni mari precum si ridicarea permanenta a nivelului tehnic de
realizare a produsului.
Prelucararile mecanice se realizaeaza pe masini si utilaje competitive precum si scule
taietoare de cea mai buna calitate,succesiunea operatiilor la elementele componente ale
produsului si calculam consumul de material brut.

Fluxul tehnologic / succesiunea operatiilor pentru executia urmatoarelor elemente

componente :picior spate ,elemente rama
Citirea desenului
Alegerea materialelor
nsemnare msurare
Debitarea cherestelei
34

 Tivirea
Spintecarea la multipli de latime
Retezare la lungime
Decuparea
Dimensionarea la dim .nete
Indreptarea
Rindeluirea
Gaurirea
Cepuirea
Frezarea
Slefuirea
Montarea ramelor si verificarea dimensiunilor
Finisarea
Aplicat adeziv pentru poliuretan
Croit si aplicat poliuretan
Tapitarea propriu-zisa
Retusarea
Recepia
Asamblare si depozitare
Operatia de tapitare se executa in sectoare special amenajate ,se folesesc materiale
specifice de tapiterie ca :stofa,poliuretanul,capse ,adeziv de lipire etc.
Aceasta operatie se realizeaza in scop estetic si mai ales ergonomic .
Operatia de decupare a elementelor decupate de la produsul aratat reprezinta operatia
de taiere a materialului dupa contur curbiliniu se executa dupa o insemnare a conturului ce
urmeaza a fi obtinut si se realizeaza pe fierastraul panglica utilizand ca scula taietoare panza
panglica se obtin repere cu adaos de prelucrare in vederea profilarii .
1. Secionarea, este operaia de tiere transversal a materiei prime. Secionarea se execut pe
ferstraie circulare de retezat.
2. Retezarea , este operaia de tiere transversal a captului unei piese i se execut pe
ferstraie circulare de retezat tip pendul sau radial.
3. Retezarea n multipli de lungime se execut pe aceleai maini
4. Spintecarea, este operaia de tiere longitudinal a materiei prime i se execut pe
ferstraie circulare de spintecat simple sau multiple cu avans mecanic
5. Tivirea , este operaia de eliminare a prii laterale de form neregulat i se execut pe
ferstraie circulare de spintecat simple.
35

6. nsemnarea se face cu scopul de trasare a conturului, de eliminare a defectelor

Prelucrarea mecanic a reperelor din lemn masiv reprezint micorarea adaosului de
prelucrare, creterea preciziei de prelucrare i a gradului de finee a suprafeelor.
7. ndreptarea , reprezint baza tehnologic pentru operaiile ulterioare. Prin ndreptare se
obin suprafee plane i perpendiculare ntre ele i se execut la maina de ndreptat.
8. Rindeluirea, este operaia de obinere de suprafee i canturi perpendiculare ntre ele i se
execut la maina de rindeluit la grosime.
9. Retezarea la lungime se execut dup operaia de ndreptare i rindeluire i se execut pe
ferstraie circulare simple sau duble.
10. Burghierea i scobirea se execut pe maina de burghiat, la maini de frezat cu lan i la
maini de dltuit.
11. Frezarea este operaia de prelucrare a elementelor liniare i curbilinii i se execut la
maina de frezat normal.
12. lefuirea este operaia de netezire a suprafeelor n vederea finisrii. Se execut lefuirea
grosier cu hrtie abraziv granulatie 80 i lefuirea de finisare cu hrtie abraziv granulaie
150- 180.
lefuirea se execut pe maini de lefuit cu band orizontal i cu ax vertical.
13. Finisarea este operaia de acoperire a suprafeelor i canturilor cu substane
nitrocelulozice n vederea creterii valorii estetice.
Finisare se execut cu pistol de pulverizat pentru canturi i suprafee mai mici , i cu maina
de turnat lac pentru suprafee mai mari.
14. Montarea se execut cu ajutorul mainilor i al dispozitivelor speciale de asamblat
urmrind fixarea elementelor dup schia de montare.
UTILAJEJE FOLOSITE
FERSTRAIE CIRCULARE
- Cuitul divizor se monteaz n spatele discului circular, att la ferstraele cu o pnz ct i la
cele cu mai multe pnze la o distan de 5-10mm fa de acestea.
- fiecare disc circular va fi protejat cu capote de protecie pentru a mpiedica ptrunderea
minilor n zona de tiere
- la prelucrarea pieselor scurte (spintecare) se vor folosi mpingtoare de lemn(pentru piesele
mai scurte de 400mm)
- discurile de circular vor avea dantura i construcia adecvat speciei i a materialului de
prelucrat.
- este interzis folosirea discurilor fisurate, crpate sau cu mai mult de doi dini consecutiv
rupi
- este interzis ca muncitorul s stea n planul de tiere al discului; el va sta n poziie lateral
36

- la nceputul lucrului se va verifica tensionarea

Frezarea elementelor- este operaia de prelucrare a elementelor liniare i curbilinii i se
execut la maina de frezat normal.
Maina de frezat vertical: se compune din:
-batiu;
-mas;
-arbore portscul;
-cuite i freze;
-dispozitive de ghidare.
Pe batiu se afl masa de lucru care susine care susine masa mobil la care se poate ataa,
pentru piese mai mari, masa fixat pe bar. Masa de lucru se regeaz fa de arborele
portscul cu roata de mn. Rigla de ghidaj se monteaz pe masa de lucru de o parte i de alta
a arborelui portscul. Deasupra mesi se afl lagrul de susinere a arborelui portscul care
gliseaz pe consol cu ajutorul roii de mn.

Maina portabil: de frezat cu lan este alctuit dintr-un cadru metalic, prevzut la partea
interioar cu o talp de sprijin, un dispozitiv de fixare a piesei care trebuie prelucrat, unealta
tietoare, care este fixat pe dispozitivul de antrenare.
Motorul electric i freza-lan cu dispozitivul ei de fixare sunt montate pe suportul mobil, care
pune n micare freza-lan printr-o simpl apsare.
MAINII DE BURGHIAT

37

- nainte de pornirea mainii se verific starea burghiului , ascuirea, centrarea i fixarea n

mandrin
- n faa sculei se va monta o aprtoare s permit vederea piesei ce se prelucreaz
- nu este permis presarea piesei cu mna pe masa de lucru a mainii
- reglarea cursei dispozitivelor i fixarea burghielor se face dup deconectarea de la reeaua
electric
Gurirea- se realizeaz la mainile de gurit simple sau multiple.se efectueaz guri de cant
sau de fa.
Maina de gurit orizontal: se compune din:
-batiu;
-mas;
-burghiu;
-prghii pentru manevrarea mesei i a dispozitivului de fixare a piesei.
Batiul este executat din font, fiind prevzut la partea inferioar cu o plac de baz care se
fixeaz de fundaie.

38

Masa mainii poate fi cobort, ridicat sau chiar nclinat la un anumit unghi cu ajutorul
unui volant sau deplasat orizontal cu ajutorul unei prghii cu manet, pentru executarea unor
scobituri prin guri alungite.
lefuirea: este operaia de prelucrare prin achiere , cu granule abrazive i care se execut
pe fee i canturi pentru eliminarea asperitilor de la operaiile anterioare.Rugozitatea
suprafeelor lefuite este dat de marimea urmelor lsate de granulele abrazive, care ptrund
n lemn pentru detaarea achiilor.
La slefuirea cu granulatii dure (40 - 60) rugozitatea este mare fiind cuprinsa intre 40 80
m, la slefuirea cu granulatii mai fine ( 100, rugozitatea scade la 10 20 m, iar la granulatii
de finisare (120 150) rugozitatea obtinuta este sub 10 m.

Capitolul V
Norme de protectie a muncii
MSURI DE PREVENIREA I STINGEREA
INCENDIILOR
n spaiul magaziei de mobil este interzis s se foloseasc lmpi sau aparate cu foc deschis
la depozitarea mobilei se va ine cont s se asigure spaii necesare pentru circulaie, evacuare
i intervenie n caz de incendiu ca msur general nu se va admite fumatul n locul
depozitrii i n timpul expedierii mobilei

Debitarea materiei prime .

39

Sectionarea cherestelei se face cu ferastraul circular tip pendula cu actionare hidraulica.

Principalele la care trebuie respectate urmatoarele norme NSSM. Discul circular trebuie sa fie
perfect echilibrat, fara fisuri sau dinti lipsa. Capota de protectie situata deasupra mesei de
lucru trebuie sa fie in perfecta stare

de functionare. Dupa comanda taierii se interzice

introducerea mainii sub capota de protectie. Rumegusul rezultat in timpul taierii este
indepartat prin exhaustare, iar materialul prelucrat se stivuieste corect pe platforme.
Spintecarea materiei prime se face la ferastraul circular de spintecat cu avans manual sau
ferastraul circular cu avans mecanic tip:CTAm: Principalele N.P.M. sunt :
Muncitorul poarta obligatoriu echipamentul de protectie : salopeta, ochelari, sortul de
protectie.
Sa utilizeze panze circulare de ferastraie corespunzatoare, fara fisuri si dinti lipsa.
Cutitele divizoare alese si reglate corect (montate la 10 mm in spatele discului).
Panza circulara a ferastraului trebuie sa fie acoperita cu capota de protectie ramanand libera
numai in partea folosita pentru lucru.
Rumegusul rezultat se va exhausta si se va mentine curatenia la locul de munca.
Pentru piesele cu L 400 mm se vor folosi impingatoare.
La indreptarea materiei prime debitate folosim masina de indreptat. Normele de protectia
muncii la M.I. :
Se va lucra numai cu aparatoare de protectie, care trebuie sa acopere in intregime arborele
portcutite, cu exceptia portiunii pe unde trece piesa.
Se interzice lucrul la masina daca nu sunt montate toate cutitele (4 bucati).
Pentru prelucrarea pieselor cu L 400 mm se vor folosi impingatoare cu forme adecvate
pieselor prelucrate.
La rindeluirea la grosime a materiei prime sunt cunoscute urmatoarele N.P.M.
Nu se introduc in acelasi timp in masina de rindeluit piese cu grosimi diferite, deoarece pot fi
aruncate inapoi si lovesc muncitorul ce introduce piesa in masina.
Nu se introduce in masina piese cu lungimea mai mica decat distanta dintre rolele de avans,
deoarece se pot bloca intre role.
Nu se vor porni motoarele decat dupa verificarea fixarii sculelor si a terminarii reglajului
tehnologic.
In caz de blocare se vor opri motoarele si se va proceda la deblocare.
Nu se vor folosi masinile fara racordare la instalatia de exhaustare.
Burghierea se face la masini de burghiat simplu sau multiplu. Normele de P.M. la
burghiat sunt :
-masinile de burghiat trebuie prevazute cu racorduri la instalatia de exhaustare pentru
evacuarea aschiilor.
40

Inainte de inceperea lucrului se vor verifica burghiele daca sunt montate si fixate bine in
mandrine.
Orice interventie la masina se va face numai dupa oprirea masinii si a sculei.
Frezarea pieselor se face cu masina de frezat cu ax vertical (M.N.F.) iar principalele N.P.M.
sunt :
Se va folosi capota metalica de protectie.
Sculele vor fi atent verificate sa corespunda turatiei scrise pe capul lor, corect ascutite si se
vor monta sigur pe ax inainte de inceperea lucrului.
Evacuarea aschiilor se va face cu instalatii de exhaustare.
Este interzis sa se lucreze cu scule neechilibrate.
Este interzisa franarea masinii cu ajutorul mainii, deoarece poate produce accidente grave.
Formatizarea se executa la ferastraul circular dublu. Principalele N.P.M. sunt :
Fiecare panza este prevazuta cu un cutit divizor, capota de protectie, iar in partea de jos cu
gura de exhaustare pentru evacuarea rumegusului rezultat in urma taieturii.
Cutitul divizor trebuie montat corespunzator in spatele panzei taietoare.
Orice operatie de interventie se va face dupa oprirea completa a masinii si de personal
specializat.
Slefuirea mecanica se face cu banda abraziva de diferite granulatii se executa la masini de
slefuit cu banda orizontala, masina de slefuit cu banda lata, masini de slefuit canturi profilate.
Normele de P.M. sunt :
Aschiile degajate prin slefuire si aschiile detasate de granule abrazive se elimina sub forma de
praf, inhalarea lor duc la boala profesionala de aceea obligatoriu necesita hote sau guri de
absortie a aerului cu praf.
In timpul lucrului toate capotele de protectie trebuie sa fie inchise pentru ca absortia prafului
sa fie mai puternica.
Mecanismele in miscare, transmisiile, motoarele electrice vor fi prevazute cu aparatori.
Nu este permisa oprirea miscarii benzii de slefuit, a cilindrilor sau a discurilor de mana,
deoarece materialele abrazive provoaca rani.
Inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinii.
Muncitorul va purta in timpul lucrului ochelari de protectie si salopeta.
Aplicarea lacurilor prin pulverizare se face in cabine de pulverizat indeplinind urmatoarele
N.P.M.
In camera de pulverizat se pastreaza numai solutii de lacuri si solventi necesari unui singur
schimb, iar toate vasele vor fi prevazute cu capace.
Carpele si tampoanele trebuie stranse intr-o lada speciala si golite la sfarsitul schimbului.
Instalatia electrica sa fie protejata, pe cat posibil scoasa in afara camerei de pulverizat.
41

Este o zona cu risc datorat acumularii de vapori de noxe, si este interzis introducerea
brichetelor sau a materialelor ce pot produce focul.
Pentru montarea mobilei folosim dispozitivele de stingere pneumatice. Principalele N.P.M.
sunt :
Dispozitivele de strangere pneumatica vor fi montate de personal instruit.
Nu se vor face improvizatii, ca mainile sa nu fie prinse in momentul actionarii lor.
Manevrarea uneltelor si a masinilor portabile se vor face cu atentie, cordoanele de alimentare
a acestor masini fiind in stare buna, evitand pericolul de electrocutare sau scurtcircuit.

BIBLIOGRAFIE

1. Habitat Design Catalog de amenajare completa a locuintei. Ed. Alto

Advertising.
2. Case din Romania Ed. Igloo Media 2010
3. Decorarea casei mele Raluca Nita. Ed. Art. 2008.
4. Enciclopedia caminului - Ecaterina Oproiu, Tatiana Corvin. Ed.
Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1975.
42

5. Lexiconul plantelor de apartament Ed. Aquila 2008.

6. 40 de idei pentru amenajarea bucatariei Ed. Hose of Guides 2008.
7. 40 de idei pentru amenajarea bucatariei Ed House of Guides 2008.
8. 600 de sugestii si tehnici de design pentru casa Tessa Evelagh. Ed
Aquila 2008.
9. Caminul linistit Ed. Aquila.
10.Locuinte tineresti sugestii practice in domeniul amenajarii locuintei.
11.F. Ionescu I.P. Fabricarea produselor din lemn.
12.Oradeanu Titus Utilizarea placilor fibrolemnoase in incaperi cu
suprafete mici mobilare inteligenta si variata. Ed. Aquila 2005.
13.Industria semifabricatelor superioare din lemn.
14.Florescu P.I. Planul de operatie in industria finite a produselor din
lemn.
15.Gheorghiu D. Controlul ethnic in industria lemnului.
16.Suciu P. Tehnologia lemnului.
17.Taranu Gheorghe Stiluri de mobile si tehnica executarii
decoratiunilor.
18.D. Rabocea Calitatea si fiabilitatea produselor.

43

44