Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
CAPITOLUL 1
1. Deformarea plastica a metalelor si aliajelor
CAPITOLUL 2
1. Tolerante dimensionale
2. Determinarea masei si a dimensiunilor semifabricate
3. Fisa tehnologica de forjare
4. Instructiuni tehnologice de forjare
CAPITOLUL 3
1. Operatii de forjare
a. Refularea b. Intinderea c. Gaurirea d .Indoirea
e. Rasucirea
h. Operatii de forjare
CAPITOLUL 4
1. Scule si utilaje folosite la forjare
a. Scule
b. Sculele de baza folosite la forjarea mecanica
c. Sculele ajutatoare folosite la forjarea mecanica
CAPITOLUL 1
1. DEFORMAREA PLASTICA A METALELOR SI ALIAJELOR
Forjarea este procedeul de prelucrare a unui semifabricat metallic, prin deformare plastic,
fara fisuri, prin lovire sau presare. Forjarea permite realizarea celor mai variate forme de piese,
de la cele mai simple pana la cele mai complexe, cu amse de la cateva grame pana la sute de tone.
Avantajele forjarii sunt: prelucrarea rapida, cost redus si amnopera simpla.
Dezavantajele forjarii sunt: precizie dimensionala redusa, calitatea suprafetei slaba si necesitatea
unor forte mari de deformare.
Clasificarea forjarii se face dupa urmatoarele criterii:
-dupa gradul de libertate al materialului in timpul deformarii: forjarea libera si forjarea
Adaosurile pentru epruvete, necesare incercarilor mecanice, se stabilesc conform dimensiunilor indicate
de standard si norme interne.
Adaosurile de prelucrare, adaosurile tehnologice, tolerantele dimensionale si desenul piesei forjate
se stabilesc in functie de: marimea si forma piesei, materialul din acre se executa si utilajele folosite.
Unele piese au nevoie de adaosuri mari de prelucrare, pentru ca dimensiunile prezinta variatii mari.
De exemplu, in (fig.12.1, a) este reprezentat semifabricatul unui arbore cotit fotjat liber, cu adaos tehnolog
Semifabricatele obtinute prin forjare trebuie sa aiba forme:simple, simetrice, drepte, netede, marginite
de suprafete plane sau cilindrice. La piesele forjate se evita : portiunile conice (fig.12.2, a), suprafetele cu
conicitate mare (fig.12.2, b), nervurile si bosajele, proieminentele exterioare si interioare (fig. 12.2, c).
Formele complicate au adosuri tehnologice pentru semifabricarea formei (fig.12.1, b).
= 1999,23 mm;
-abaterea inferioara =
-N = 1998,69 mm -1999 mm =-0,31 mm.
Toleranta este diferenta dintre dimensiunea limita maxima si dimensiunea limita minima:
T=
T=
=1999,23 mm E = 1999,15 mm
= 19998,69 mm
deci dimensiunea este corect prelucrata.
2.Determinarea masei si a dimensiunilor semifabricatului de pornire se realizeaza in functie de
densitatea materialului din care este facuta piesa, volumul piesei forjate si volumul racordarilor.
Stabilirea dimensiunilor piesei forjate trebuie sa fie exacta pentru ca: o lipsa de material duce la rebuturi,
iar o cantitate de material in plus duce la o risipa nejustificata.
3.Fisa tehnologica de forjare cuprinde:
-succesiunea operatiilor si fazelor de forjare de al semifbricatul brut pina la piesa forjata;
-sculele, dispozitivele, verificatoarele si utilajele ce urmeaza sa fie folosite;
-regimul de incalzire, de forjare si de racier a materialului;
-analiza tehnico-economica a procedeului ales;
-conditiile de control tehnic, de calitate interfazic si final.
Tehnologia corecta de forjare implica un consum minim de material, combustibil, manopera de
forjare si ed prelucrare ulterioara prin aschiere.
Fisa tehnologica se intocmeste in functie de conditiile locale de forjare si ed gradul de tehnicitate
ale intreprinderii. Indicatiile impuse in fisa tehnologica terbuie respectata cu strictete. Nerespectarea lor
constituie o abatere de la disciplina muncii si se resfringe negative asupra calitatii produselor forjate si
asupra productivitatii muncii. La intocmirea fisei tehnologice se tine seama de: felul productiei
(individuala, serie mica, serie mijlocie); materialele (natura, forma si dimensiuni) prelucrate; utilajele; scul
dispozitivele; mijloacele de manipulare si transport; instalatiile de incalzire etc.
4.Instructiunile tehnologice speciale care insotesc fisa tehnologica, pentru piese importante sau in ser
sunt: regimul de incalzire, regimul de raciere dupa forjare, tatamentele termice aplicate pieselor forjate.
Operatiile de forjare, operatiile auxiliare si utilajele necesare se stabilesc in functie de configuratia si
dimensiunile semifabricatului si ale piesei forjate.
3 Operatii de forjare
Principalele operatii de forjare sunt: refularea, intinderea, gaurirea, indoirea, rasucirea si taierea.
1.Refularea este operatia de forjare (fig.12.3) prin acre se reduce inaltimea semifabricatului si se
mareste sectiunea transversala.
La forjarea manuala, refularea se executa de obicei numai pe o portiune a lungimii semifabricatului
si de regula la unul din capete. Acest gen de refulare se numeste refulare zonala. La forjarea mecanica,
refularea se executa pe intreaga lungime a semifabricatului cu prese sau ciocane mecanice, cu nicovale plat
2.Intinderea este operatia de forjare (fig.12.4) prin care se obtine cresterea lungimii semifabricatului s
micsorarea sectiunii lui transversal.Inaltimea initiala este , iar dupa prima intindere este .
Variantele de intindere sunt:
1.Intinderea simpla care se executa cu rotire zlternativa (fig.12.5) sau cu rotire in spirala (fig.12.6).
Rotirea alternative se executa dupa fiecare lovitura (fig.12.6, a) sau dupa n lovituri de ciocan (fig.12.5, b).
Numerele 1, 2, 3 etc., din figurile 12,5 si 12,6 , reprezinta ordinea loviturilor de ciocan. Rotirea in spirala,
executandu-se cu greutate, se aplica la forjarea metalelor si aliajelor cu plasticitate redusa;
2. Intinderea pe dorn, care se aplica la forjarea pieselor inelare sau tubular si se executa cu sau fara modific
diametrului interior. Intinderea pe dorn fara modificarea diametrului interior (fig.12.7) se aplica la forjarea
tubular cu lungime mare si cu pereti subtiri.
Semifabricatul refulat si gaurit in prealabil se introduce pe dorn si se forjeaza intre scule profilate sau intre
Intinderea pe dorn cu modificarea diametrului interior (fig.12.8) se aplica al forjarea pieselor tubular si ine
3.Gaurirea este operatia de forjare prin care se obtin goluri (infundate sau strapunse)
in semifabricatie, cu ajutorul dornurilor. In functie de grosimea semifabricatului si de scopul
urmarit, gaurirea prin forjarea poate fi:
1.Unilaterala, care se executa direct pe nicovala (fig.12.9) sau pe o placa gaurita (fig.12.10).
Semifabricatul 1 se aseaza pe inelul 4 care este pus pe masa Portiunea de material 3, gaurita pe dornul 2,
cade in alezajul inelului.
2.Bilaterala, care se aplica semifabricatelor groase, la forjarea mecanica.
Lingoul refulat se asaza pe nicovala sau pe masa presei (fig.12.1, a), se centreaza dornul
cu baza mica in jos si se executa o cavitate de 30 40 mm adancime, in care se presara praf de mangal,
cocs sau grafit pentru a micsora frecarea in timpul gauririi si pentru a usura scoaterea dornului.
Se introduce din nou dornul in aceeasi pozitie si se gaureste materialul pana la inaltimea h=0,3 (fig.12.1
Apoi se rastoarna semifabricatul, se indreapta suprafata frontala care s-a curbat in timpul gauririi si se cent
dornul cu care se executa strapungerea. Dornul de strapungere se aseaza cu baza mare in jos (fig. 12.11, c).
4.Indoirea este operatia de forjare prin care se da semifabricatului o forma curba, dupa un anumit con
Se pot obtine piese ca: bride, coltare, carlige, cornier, suporti, arbori cotiti etc. Indoirea se aplica la forjarea
manuala si mecanica:
1.Fara dispositive, care se utilizeaza la unicate si piese executate in serii mici (fig.12.12);
2.Cu dispositive sablon, care se utilizeaza la piesele executate in serii mijlocii si mari (fig.12.13).
La forjarea mecanica, indoirea se executa aproape in exclusivitate numai cu dispositive de indoire.
In timpul indoirii, fibrele de la exteriorul zonei de curbura sunt supuse la intindere, iar cele din interior,
la comprimare (fig.12.14).
Sectiunea semifabricatului in zona de curbura se deterioreaza (fig.12.15), din cauza tensiunilor de intinde
(la exterior) si de comprimare (la interior).
Rasucirea este operatia de forjare cu ajutorul careia o parte a semifabricatului se roteste in jurul axei
longitudinal, cu un unghi a carui marime este determinate de forma si configuratia piesei (fig.12.18).
Operatia de rasucire se poate executa simultan pe intreaga portiune de rasucire a piesei (burghie spirale)
sau in trepte (arbori cotiti).
Taierea este operatia de detasare a unei parti din piesa forjata sau de separare a doua piese forjate imp
Operatiile de taiere (fig.12.19) sunt:
1.crestaturile indepartarea unei parti mici;
2.retezarea despartirea unei bucati mari;
3.despicarea desfacerea unei parti din material pe o portiune oarecare;
4.decuparea scoaterea unei bucati pentru obtinerea unei suprafete cave.
Operatiile de forjare pentru obtinerea arborelui cotit din figura 12.20, 6 sunt reprezentate in figurile 1
1 6. Acestea sunt:
1.retezarea din tagla, material initial la forjare cu sectiune patrata, se taie o portiune din care se va prelucr
prin forjare, arboreal cotit;
-intinzatoare si netezitoare patrate, dreptunghiulare sau circulare (fig.12.22, h), utilizate pentru intinderea
si netezirea suprafetelor;
-topoare de taiat la cald (fig.12.22, i), pentru taierea materialului;
Dornuri (fig.12.22, j), care se utilizeaza la perforarea materialului pentru obtinerea gaurilor de
diferite forme si la netezirea gaurilor dupa perforare.
2.Sculele ajutatoare utilizate la forjarea mecanica sunt:
-clestii de forja (fig.12.23, a), care se utilizeaza pentru prinderea si manuirea pieselor calde in timpul forjar
-clestele de macara (fig.12.23, b), caruia i se inched falcile la ridicarea carligului macaralei, strangind piesa
pe care o poate ridica si transporta;
-furca pentru rasucit (fig.12.23, c), care are dimensiuni edterminate de marimea pieselor forjate;
-mansoane de prindere (fig.12.23, d), utilizate la amnipularea pieselor grele si a lingourilor, fiind manevrate
cu macaraua.
3.Dispozitivele de masura si control folosite pentru verificarea dimensiunilor si formei piesei forjate sunt:
-compasul simplu, compasul dublu, compasul triplu si compasul de interior, pentru masurarea alezaje
sau a degajarilor din piesa;
-rigla metalica gradata sau metrul metalic, pentru masurarea lungimilor;
-echerul, pentru verificarea unghiurilor;
-sabloanele, pentru verificarea formelor complexe;
-sublerele, pentru masurarea pieselor cu o precizie mai ridicata.
Utilajele folosite la forjare sunt:
-ciocanele mecanice, care actioneaza prin lovire. Timpul de lovire fiind scurt, presiunea de deformare nu ar
timp sa se transmita pina in interiorul pieselor, mai ales la cele mari. Ciocanele se utilizeaza la productia d
serie mica sau mijlocie;
-presele, care actioneaza prin presare. Presiunea de deformare se transmite pina in interiorul materialului.
Presele se utilizeaza la forjarea pieselor cu masa mare;
-masinile speciale, care actioneaza fie prin lovire, fie prin presare. Ele sunt destinate unei game reduse de p
cu o anumita configuratie si de o anumita marime.
1.Ciocanele mecanice se folosesc tot mai rar in sectiile de forja modern (fig.12.24). Batiul 1 poate ave
2.Presele, ca si ciocanele, sunt utilizate de baza in sectiile de forja. Dupa modul de constructie
si principiul de functionare, presele pot fi: hidraulice, cu frictiune si cu excentric.
a) Presa hidraulica (fig.12.27) este utilizata la forjarea pieselor grele. Cilindrul principal 1,
b) in care se deplaseaza plunjerul 2, este fixat de traversa fixa superioara 3. Traversa fixa
c) inferioara 5 solidarizeaza coloanele 4, fixate in batiul 6. Plunjerul 2 pune in miscare
d) traversa mobile 9, in cursa de lucru. Traveras mobile este ridicata cu plunjerul 8, din cilindrul 7.
e) Conductele servesc pentru admisia lichidului. Cele mai mari prese hidraulice sunt utilizate pentru
f) forjarea lingourilor.
b)Presa cu frictiune (fig.12.28) este alcatuita din discurile 1, actionate de roata 3, prin cureaua 4.
Discul 2 este montat pe surubul 6, care se infileteaza in piulita 7, asamblata in batiul 9. Discurile 1 se
deplaseaza dupa sensul I si transmit miscarea pe rind, prin frecare, discului 2. Contactul se realizeaza
cu roata din stinga sau cu cea din dreapta. Berbecul 8 este solidar cu surubul 6.
Dupa modul de constructie si modul de functionare presele cu frictiune reprezinta utilajul
intermediar intre ciocane si presele cu excentric.
c)Presa cu excentric (fig.12.29) este alcatuita din motor electric 1, volant 2, arbore cu excentric 3,
biela 4, berbec 5, matrita superioara 6, matrita inferioara 7, masa presei 8, system de frinare 9, transmisie
cu curea 10. Motorul electric ransmite miscarea de rotatie pina la arborele cu excentric, printr-o transmisie
cu roti de curea, roata de transmisie, volant. Miscarea de rotatie se transforma in miscare de translatie
pentru berbec, de care este fixata matrita superioara. Matrita inferioara se monteaza pe masa presei.