Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

Cuprins:

1.Terminologie

2. Structura generală
2.1 Obiective didactice
2.2 Conţinut
2.3 Recomăndări de structurare şi predare

3. Obiecte de conţinut – detaliere

3.1 M1 - Aria unei suprafeţe plane
3.2 M2 - Aria cercului şi aria elipsei
3.3 M3 - Volumul unui corp de rotaţie
3.4 M4 - Volumele unor corpuri de rotaţie cunoscute
3.5 M5 - Test grilă pentru evaluarea cunoştinţelor

4. Bibliografie

-2-
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

1. Terminologie

Butoane instructaj – – sunt amplasate în partea din dreapta-

sus a ecranului şi, atunci când sunt accesate, prezintă pas cu pas,
într-o fereastră de detaliu, instrucţiuni despre folosirea unei
aplicaţii.

Butoane start animaţie / trecere la pasul următor – – se

regăsesc în cadrul animaţiilor şi al aplicaţiilor ce conţin mai mulţi
paşi. Prin apăsarea lor se începe rularea animaţiei, respectiv se
trece la următorul pas al aplicaţiei.

Butoane de reiniţializare a animaţiei / aplicaţiei - - Prin

apăsarea lor se reiniţializează animaţia, respectiv aplicaţia.

Texte de reper – – reprezintă simboluri grafice

prezente intr-un text care, atunci când sunt accesate, prezintă
ferestre de detaliu, în care este explicată o anumită noţiune.

Ferestre detaliu – sunt ferestre care oferă informaţii suplimentare

despre o anumită noţiune. Exemplu :

Butoane pentru închis ferestre - – sunt amplasate în

dreapta ferestrelor de detaliu iar apăsarea lor duce la închiderea
ferestrei.

-3-
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

2. Structura generală
În acest capitol sunt prezentate detaliat obiectivele didactice care
pot fi atinse cu ajutorul acestor lecţii. De asemenea sunt prezentate
succint conţinuturile materialului şi câteva sugestii pentru folosirea
lecţii.

2.1. Obiective didactice

Obiectiv Detaliere
Obiective de referinţă

R1 Utilizarea corectă a vocabularului ştiinţific, a simbolisticii

R2 Folosirea afirmaţiilor corecte referitoare la relaţii matematice
R3 Formularea concluziilor ca urmare a calculelor şi
raţionamentelor efectuate
R4 Aplicarea cunoştinţelor dobândite şi în alte contexte
Obiective operaţionale

OP1 Definirea noţiunii de arie a subgraficului unei funcţii pozitive

OP2 Definirea noţiunii de arie a subgraficului dintre două funcţii
OP3 Definirea noţiunii de volum al unui corp de rotaţie
OP4 Aplicarea formulei de calcul a ariei subgraficului şi atunci când
funcţia ia valori negative
OP5 Identificarea situaţiilor în care este necesar să reprezinte grafic
funcţiile înainte de a calcula arii
OP6 Analiza corectă şi rezolvarea problemelor de calcul al ariilor
unor funcţii cu parametru
OP7 Calcularea ariilor subgraficelor unor funcţii pare sau impare
OP8 Identificarea cazurilor în care calculul ariilor sau volumelor
sepoate face şi cu ajutorul geometriei

-4-
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

2.2 Conţinut

Se prezintă lista obiectelor de conţinut (notate cu M) şi

caracteristicile lor generale.

M1 – Aria unei suprafeţe plane

Obiective didactice OP1, OP2, OP4, OP5
Timp de predare 40 min
Tip de interacţiune cu elevii explicaţie, expunere, analiză comparativă
Descriere • Definirea ariei subgraficului dintre două
funcţii cu ajutorul sumelor Riemann
• Definirea ariei subgraficului unei funcţii
pozitive
• Definirea ariei subgraficului unei funcţii ce
are şi părţi pozitive şi părţi negative,
punându-se în evidenţă faptul că în
această situaţie aria este integrală definită
din modulul funcţiei
• Definirea ariei subgraficului dintre două
funcţii care au mai multe puncte de
intersecţie
Cuvinte cheie subgraficul unei funcţii, diviziuni, puncte
intermediare, aria subgraficului, subgraficul
dintre f şi g, funcţie pozitivă, funcţie
negativă, modul, arie

M2 – Aria cercului şi aria elipsei

Obiective didactice OP2, OP4, OP5, OP7, OP8
Timp de predare 50 min
Tip de interacţiune cu elevii observaţie independentă, explicaţie
Descriere • Reamintirea modului de calcul pentru aria
cercului învăţat în clasele anterioare (cu
ajutorul poligoanelor regulate)
• Trecerea la aflarea ariei cercului cu
ajutorul integralei definite, punând în
evidenţă simetria cercului cu centrul în
origine şi faptul că e mai simplu să se afle
întâi un sfert din aria sa
• Calcularea ariei elipsei cu ajutorul
integralei definite, folosindu-se simetria
faţa de axe a acestei conice
• Punerea în evidenţă a faptului că elipsa se
poate obţine şi ca proiecţie a unui cerc
Cuvinte cheie arie, cerc, elipsă, grafice reunite, funcţii
pare, funcţii impare, integrală definită,
proiecţie

-5-
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

M3 – Volumul unui corp de rotaţie - definire

Obiective didactice OP3
Timp de predare 25 min
Tip de interacţiune cu elevii expunere, explicaţie, exemplificare
Descriere • Definirea noţiunii de corp de rotaţie ca şi a
celei de volum al unui corp de rotaţie
Cuvinte cheie corp de rotaţie, volum

M4 – Volumul unor corpuri de rotaţie cunoscute

Obiective didactice OP3, OP8
Timp de predare 35 min
Tip de interacţiune cu elevii analiză comparativă, explicaţie, observaţie
Descriere • Calcularea, cu ajutorul integralei definite,
a volumului unor corpuri rotunde uzuale
(corpuri de rotaţie): cilindrul, conul,
trunchiul de con, sfera
Cuvinte cheie funcţie, corp de rotaţie, cilindru, con, trunchi
de con, sferă.

M5 – Test grilă pentru evaluarea cunoştinţelor

Obiective didactice OP1, OP2, OP3, OP4, OP5, OP6, OP7, OP8
Timp de predare 25 min
Tip de interacţiune cu elevii observaţie independentă, problematizare.
Descriere • Prezentarea unui test cu probleme la
rezolvarea cărora trebuie aplicate
cunoştinţele acumulate pe parcursul lecţiei
Cuvinte cheie arie, cerc, elipsă, funcţie, subgrafic, corp de
rotaţie, cilindru, con, trunchi de con, sferă.

-6-
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

2.3. Recomăndări de structurare şi predare

Lecţia 1 – Plan de lecţie 1 Timp: 1 oră

Obiect de conţinut Obiective Timp (min)

M1 OP1, OP2, OP4, OP5 40

Lecţia 2 – Plan de lecţie 2 Timp: 2 ore

Obiect de conţinut Obiective Timp (min)

M1 OP1, OP2, OP4, OP5 40
M3 OP3 25
M4 OP3, OP8 35

Lecţia 3 – Plan de lecţie 3 Timp: 2 ore

Obiect de conţinut Obiective Timp (min)

M2 OP2, OP4, OP5, OP7, 50
OP8
M3 OP3 25
M4 OP3, OP8 35

Lecţia 3 – Plan de lecţie 4 Timp: 3 ore

Obiect de conţinut Obiective Timp (min)

M1 OP1, OP2, OP4, OP5 40
M2 OP2, OP4, OP5, OP7, 50
OP8
M3 OP3 25
M4 OP3, OP8 35
M5 OP1- OP8 25

-7-
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

3. Obiecte de conţinut – detaliere

În continuare vom prezenta în detaliu modul de utilizare a
elementelor din ferestrele lecţiei. (navigare, elemente specifice,
funcţionarea aplicaţiilor, etc.). Subliniem că navigarea elementară
se face cu ajutorul butoanelor descrise în Cap. 1 – Terminologie, al
acestui manual. Nu ne vom referi la acestea decât spicuitiv.

3.1 Aria unei suprafeţe plane

În acest obiect de conţinut este prezentat modul de determinare a

suprafeţelor de sub graficele funcţiilor cu ajutorul integralelor
definite.

Momentului îi sunt ataşate 3 aplicaţii :

- Aproximarea prin dreptunghiuri a ariei subgraficului dintre
funcţiile f şi g → σ( Γf,g )
- Reprezentarea grafică a ariei subgraficului funcţiei f → σ( Γf )
- Reprezentarea grafică a ariei subgraficului dintre funcţiile f şi
g → σ( Γf,g )

Fiecărei alplicaţii în parte îi este ataşată teoria corespunzătoare în

partea stângă a ecranului.

• Aplicaţia 1 : Aproximarea prin dreptunghiuri a ariei

subgraficului dintre funcţiile f şi g → σ( Γf,g )

În cadru acestei aplicaţii se doreşte familiarizarea utilizatorului cu

modul de stabilire a diviziunilor unui interval [a,b] dat, poziţionarea
punctelor intermediare asociate fiecărei diviziuni şi trasarea
dreptunghiurilor prin care poate fi aproximată aria dintre graficele a
două funcţii, în funcţie de diviziunile şi punctele intermediare alese.

-8-
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

Aplicaţia se desfăşoară pe trei paşi. Trecerea de la un pas la altul se

face apăsând pe butonul . Reluarea aplcaţiei se face apăsând pe
butonul .

• Pasul 1 :

La acest pas se stabilesc punctele diviziunii ∆ , xk . Adăugarea

punctelor se face prin apăsare pe butonul , iar ştergerea lor prin
apăsare pe butonul .
Punctele adăugate sunt aşezate direct pe axa Ox. Ele pot fi
poziţionate pe axă prin mişcarea lor în stânga sau în dreapta cu
ajutorul mouse-ului. Trecerea la pasul următor se face doar dacă
există cel puţin un punct al diviziunii pe axă.

• Pasul 2 :

La acest pas se stabilesc punctele intermediare. Adăugarea

punctelor se face prin apăsare pe butonul , iar ştergerea lor prin
apăsare pe butonul .

Poziţioarea punctelor pe axa Ox se face prin tragerea acestora cu

mouse-ul şi aşezarea lor pe linia roşie care pulseazã. Ele pot fi
repoziţionate pe axă prin mişcarea lor în stânga sau în dreapta cu
ajutorul mouse-ului.

Trecerea la pasul următor se face doar dacă în fiecare interval de

forma [xk , xk+1] există un singur punct intermediar ξk .

• Pasul 3 :

La acest pas se haşurează dreptunghiurile care formează aria

căutată.

-9-
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

• Aplicaţia 2 : Reprezentarea grafică a ariei subgraficului

funcţiei f → σ( Γf )

Această aplicaţie oferă utilizatorului posibilitatea de a “desena”

funcţia dorită şi de a-i observa subgraficul.

Pătratele roşii şi punctele albastre asociate determină forma curbei

corespunzătoare. Pătratele roşii pot fi mişcate cu ajutorul mouse-
ului, însă numai pe verticală. Apăsarea pe oricare dintre aceste
pătrate determină apariţia tangentei la curbă în acel punct.

Tangenta la curbă într-un punct este reprezentată

grafic printr-o linie de culoare albastră, care are
în capete unul sau două puncte de culoare tot
albastră. Mişcarea acestor puncte cu ajutorul
mouse-ului (ţinând cont că dreapta determinată
de ele rămâne mereu tangentă la curbă) duce la
modificarea curburii în acel punct.

- 10 -
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

• Aplicaţia 3 : Reprezentarea grafică a ariei subgraficului

dintre funcţiile f şi g → σ( Γf,g )

Această aplicaţie oferă utilizatorului posibilitatea de a “desena”

graficele a două funcţii şi de observa subgraficul dintre de cele 2
grafice.

Modul de interacţiune a utilizatorului cu aplicaţia este acelaşi cu cel

din aplicaţia anterioară.

3.2 Aria cercului şi aria elipsei

În acest obiect de conţinut este prezentat modul de determinare a

ariei cercului şi a ariei elipsei cu ajutorul sumelor de integrale.

Momentului îi sunt ataşate 3 aplicaţii :

- Determinarea ariei unui cerc cu ajutorul integralelor definite.
- Determinarea ariei unei elipse cu ajutorul integralelor definite.
- Proecţia unui cerc pe planul dat de axa Ox.

Fiecare alplicaţie în parte are, în partea stângă a ecranului, teoria

corespunzătoare.

• Aplicaţia 1 : Determinarea ariei unui cerc cu ajutorul

integralelor definite.

Aplicaţia se desfăşoară pe trei paşi. Trecerea de la un pas la altul se

face apăsând pe butonul .

• Pasul 1 :
La acest pas se trasează graficele a 2 funcţii f şi g , care , împreună

- 11 -
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

formează un cerc cu centrul în origine şi rază r .

• Pasul 2 :

Se stabilesc ariile de sub graficele celor două funcţii ca sume de

integrale.

• Pasul 3 :

Se pune în evidenţă că ariile date de cele patru integrale sunt egale.

Astfel aria cercului se determina ca o suma de 4 integrale egale.

• Aplicaţia 2 : Determinarea ariei unei elipse cu ajutorul

integralelor definite.

Aplicaţia se desfăşoară pe trei paşi. Trecerea de la un pas la altul se

face apăsând pe butonul . Modul de determinare a ariei elipsei
este acelaşi cu modul de determinare a ariei cercului de la aplicaţia
anterioară.

- 12 -
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

• Aplicaţia 3 : Proecţia unui cerc pe planul dat de axa Ox

Prin intermediul acestei aplicaţii se pune accentul pe faptul că

proiecţia unui cerc, care face cu planul dat de axa Ox un unghi α,
este, pe acest plan, o elipsă. Astfel aria elipsei poate fi determinată
ştiind aria cercului si unghiul α .

Utilizatorul poate varia unghiul α pe care îl face cercul de culoare

roşie cu planul dat de Ox prin intermediul „indicatorului de unghi”.
Proecţia cercului este elipsa de culoare albastră.

Indicatorul de unghi

- 13 -
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

Această aplicaţie este tridimensională, utilizatorul putând să observe

proecţia cercului din diferite unghiuri şi la diferite mărimi . Astfel,
prin mişcarea cursorului, dacă este ţinut apăsat butonul stâng al
mouse-ului se poate roti sistemul de axe. Dacă în acelaşi timp este
apăsat şi butonul ALT, atunci efectul va fi unul de marire sau de
micşorare. Dacă este apăsat butonul din dreapta al mouse-ului
atunci când este mişcat cursorul, atunci efectul fa fi acela de
deplasare a sistemului de axe spre stânga sau spre dreapta.

3.3 Volumul unui corp de rotaţie

Acest obiect de conţinut prezintă, într-un mod tridimensional,

corpurile generate de rotirea graficelor funcţiilor sinus şi logaritm în
jurul axei Ox.

Teoria ataşată conţine formula generală pentru calcularea volumului

unui corp de rotaţie generat de una dintre funcţiile ce prezintă
proprietăţile expuse în teorie.

Interacţiunea utilizatorului cu aplicaţia se face prin intermediul

“indicatorului de cilindrii” şi prin apăsarea unuia dintre butoanele
Logaritm sau Sinus . Indicatorul de cilindrii specifică numărul de
cilindrii cu care va fi aproximat volumul generat de rotirea funcţiei
selectată.
Indicatorul de cilindrii

Butoanele pentru
selectarea funcţiilor.

Prin mişcarea cursorului, dacă este ţinut apăsat butonul stâng al

mouse-ului, se poate roti sistemul de axe. Dacă , mişcând cursorul,

- 14 -
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

este apăsat şi butonul ALT, atunci efectul va fi unul de marire sau

de micşorare iar dacă este apăsat butonul din dreapta al mouse-
ului, efectul va fi acela de deplasare a sistemului de axe spre stânga
sau spre dreapta.

3.4 Volumele unor corpuri de rotaţie cunoscute

În cadrul acestui obiect de conţinut sunt prezentate, într-un mod
tridimensional, volumele câtorva corpuri de rotaţie clasice (cilindru,
con, trunchi de con, sferă).

Partea de teorie ataşată conţine, pentru fiecare corp în parte,

funcţia a cărui grafic, prin rotire în jurul axei Ox, generează
respectivul corp precum şi ecuaţia volumului corespunzătoare.

Interacţiunea utilizatorului cu acest obiect de conţinut se face prin

intermediul meniului derulant aflat în partea din stânga ecranului
sau folosind butoanele aplicaţiei din dreapta.

Meniu derulant

Reprezentarea în două
dimensiuni a graficului
corpului selectat în
meniul derulant.

Odată cu selectarea corpului dorit, în partea din dreapta ecranului

va apărea şi reprezentarea lui tridimensională, utilizatorul putând
roti, mari sau micşora o anumită zonă sau poate deplasa sistemul
de axe al acestei aplicaţii utilizând aceleaşi comenzi ca la
precedentele doua aplicaţii de acest gen.

- 15 -
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

3.5 Test grilă pentru evaluarea cunoştinţelor

Acest modul conţine un test grilă cu răspunsuri de tip “complement

simplu”, adică doar o variantă de răspuns corectă.

Pentru a trece de la o problemă la alta poziţionaţi mouse-ul pe

numărul problemei dorite. Bifarea răspunsurilor se face prin
apăsarea cu mouse-ul pe căsuţa corespunzătoare raspunsului dorit.
Se poate reveni asupra răspunsului la oricare dintre întrebări, atâta
timp cât nu s-a răspuns la toate.

După bifarea răspunsurilor pentru fiecare problemă, în dreapta

butoanelor cu numărul problemelor vor apărea indicatori de validare
a răspunsului :

pentru răspuns corect şi pentru răspuns greşit

Pentru a vedea rezolvarea apăsaţi butonul Rezolvare. În locul

variantelor de răspuns ale fiecărei probleme vor apărea rezolvările
corespunzătoare. În partea din dreapta-jos a ferestrei va fi
specificat răspunsul corect.

În locul butonului de rezolvare va apărea butonul Înapoi. Apăsaţi

acest buton pentru ca în locul rezolvărilor să fie afişate din nou
variantele de răspuns.

- 16 -
Aplicaţii ale integralei definite - Manualul profesorului Clasa a XII-a

4. Bibliografie

• Ion D. Ion, Eugen Câmpu & comp – Matematică M1 – Manual

pentru clasa a XII-a , Editura Sigma 2002, Bucureşti.

• Marius Burtea, Georgeta Burtea – Matematică M1 – Manual

pentru clasa a XII-a, Editura Carminis 2003 ,Piteşti

• Marius Burtea, Georgeta Burtea – Matematică M1 – Exerciţii şi

probleme - clasa a XII -a, Editura Carminis 2003, Piteşti

• Solomon Marcus, Costel Chiteş, Petruş Alexandrescu, Sorin

Rădulescu, Marius Rădulescu, Daniel Petriceanu – Matematică
M1 – Manual pentru clasa a XII-a , Editura Paralela 45 2002,
Piteşti

• Ion Petrică, Emil Constantinescu, Dumitru Petre – Probleme de

Analiză Matematică, Editura Petrion, Bucureşti

• Nicu Boboc, Ion Colojoară – Matematică – Elemente de analiză

matematică – Manual pentru clasa a XII-a , Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti 2000

• Mircea Ganga – Matematică M1 – Manual pentru clasa a XII-a –

Elemente de analiză matematică – Editura Mathpress 2003,
Ploieşti

- 17 -