Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
dezvoltarii durabile
1. Produsul Piata vinurilor
1.1. Scurt istoric al pietei vinurilor
Odobetii judeului Vrancea sunt cunoscui ca cea mai vestit podgorie romneasc din
toate timpurile, istoria acestora fiind legat de aceast ocupaie - viticultura i procesarea
strugurilor. Pn i arhitectura locuinelor a fost influenat de nevoia de a avea un beci lng sau
sub cas , precum i o cram.
Faima Podgoriei Odobeti s-a rsfrnt din plin i asupra oraului. De existena, valoarea
i importana acesteia s-a legat ntreaga dezvoltare socio - economic i cultural a oraului.
Ocupnd o zon colinar paralel cu Munii Vrancei, ntre rurile Milcov i Putna,
Podgoria Odobeti este una dintre cele mai vechi i vestite din ar. Atestarea ei documentar
dateaz din 1610, ntr-o danie de vii la Ggeti. Zeci de hrisoave de danii din secolele XVII XVIII menioneaz proprietari de vii, fie boieri de seam, fie domni. Un mic Athos romnesc,
alctuit din schiturile Babele, Buluc, Tarnia, Scnteia i Mnstirea Mera, de la poalele Mgurii
Odobetilor, era proprietar de vii; suprafee mari de vii aveau Mitropolia Moldovei i Episcopia
de la Roman. Comerul fcut de aceti mari proprietari, alturi de ceilali boieri mijlocii i de
negustori, au dus faima vinului de Odobeti n ntreaga ar, dar i n Austria, Polonia, Ucraina,
Germania, Turcia i Rusia.
Pe tot parcursul secolelor XVII - XVIII, Crucea rmne cea mai important localitate de
podgorie, cu ntinse suprafee de vii boiereti, domneti i mnstireti.
2. Analiza ofertei
Podgoria Panciu
Veritas Panciu
Podgoria Odobesti
Ocupand zona colinara paralela cu Muntii Vrancei, podgoria aceasta veche si vestita ce
include si orasul Odobesti, este situata intre dealurile inalte si campie, la adapostul celei mai
inalte maguri, Magura Odobestilor (996 metri) cu renumitele plaiuri Varsatura, Sarba, Padureni si
Scanteia, fiind marginita de raul Milcov si Putna. Inceputul culturii vitei de vie pe aceste
meleaguri se pierde in negura vremilor. Prima atestare a podgoriei Odobesti regasandu-se in anul
1610 prin dania lui Gheorghe Bogdan-pitarul manastirii Bistrita: o vie in Putna, la sat la
Gagesti iar a satului Odobesti la 1626.
Sortimentele de soiuri autohtone, specific acestei zone se compun din: Galbena, Plavaie,
Poama verde, Parciu, alaturi de soiurile Feteasca Alba, Feteasca Neagra, Creata de Moldova,
Francusa, Tigvoasa, Vulpea, Negru moale, Negru vartos, Gordinul, Babeasca Neagra. Pentru
strugurii de masa se cultivau soiurile Coarna alba si Coarna neagra, Razachie.
Avand in vedere importanta deosebita a zonei se infiinteaza aici in anul 1936, prin
Decizia nr. 144401 a Ministerului Agriculturii si Domeniilor la initiativa distinsului si
regretatului prof. I C Teodorescu-Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura si
Vinificatie Odobesti. Aceasta statiune a reusit de-a lungul timpului sa imbine in mod armonios
activitatea de cercetare cu activitatea de valorificare a rezultatelor si totodata printr-un adevarat
transfer tehnologic in cadrul sectorului de dezvoltare. Valorificarea rezultatelor cercetarilor
efectuate,concretizate in soiuri si clone, tehnologii de cultura diferentiate pe destinatii
tehnologice, soi si areal, vinificatie. Soiuri create: SARBA semiaromat-omologat in 1972,
obtinut din soiul Riesling Italian si Tamaioasa Romaneasca, BABEASCA GRI omologat in
1975 este o mutanta naturala a soiului Babeasca neagra destinat pentru obtinerea vinurilor albe,
spumante, CODANA omologat in 1975 obtinut din incrucisarea soiurilor Babeasca Neagra si
Feteasca Neagra si destinat pentru vinuri rosii de consum curent, MIORITA omologat in 1980
ete un hibrid natural al soiului Coarna alba destinat obtinerii de vinuri albe curente, BALADA
omologat in 1994 obtinut din incrucisarea soiurilor Babeasca Neagra si Pinot Noir destinat
pentru vinuri rosii superioare, MILCOV soi pentru struguri de masa, omologat in 1988, obtinut
din incrucisarea soiurilor Coarna neagra si Muscat de Hamburg.
Aici in zona avem acum o multitudine de producatori mai mari si mai mici: Crama
Panciu de la Tifesti oenolog Sorin Macoviciuc; VINEX din satul Varsatura comuna Jaristea
oenolog Gabi Stoica, Tenuta Odobesti, VINCON Vrancea, SENATOR PRODIMPEX si lista
poate continua.
Odinioara pana la invazia filoxerica, in podgoriile noastre se cultivau soiuri autohtone
traditionale. Asa de exemplu aici la Odobesti baza o constituiau Galbena de Odobesti si Plavaia,
alaturi de care se gaseau in proportii mai mici Poama verde si Parciu. Aici vinificarea nu se facea
separat pe soiuri si ele erau produse ca vinuri de Odobesti. Din pacate, odata cu refacerea
viticulturii unele sortimente au disparut sau mai sunt cultivate in suprafete foarte mici.
Un sortiment nou deosebit,care este foarte promovat astazi SARBA produs pentru prima
data aici in zona in 1972 a confirmat insusirile sale aromatice, prezentand o aroma destul de
intensa, oarecum bizara, sugerand mirosul de trandafiri de dulceata. Actualmente acesta este
produs la Crama Panciu, Senator Prodimpex.
Podgoria Cotesti
Comuna Cotesti este situata la 13 km de Focsani, iar centrul viticol are sub administrare
podgoriile din zona localitatilor Cotesti, Budesti, Urechesti, Popesti. Suprafata ocupata cu vie
este in jur de 12.000 ha. Prima mentiune a localitatii Cotesti este din anul 1471, localitatea
capatandu-si acest nume de la capitanul Stan Cotea Odobescu, care a primit un domeniu in
aceasta zona ca danie din partea domnitorului Tarii Romanesti. Atunci se intemeiaza satele
Cotesti si Odobasca. In satul Odobasca capitanul a construit o biserica de lemn, care mai exista si
astazi si a fost declarata monument istoric.
Podgoria Cotesti este cunoscuta din secolul XVI, in anul 1580 aparand primele mentiuni
referitoare la ea pe vremea domnitorului Mihnea Turcitul. In decursul timpului mai apar acte de
danie sau de vanzare a viilor din aceasta zona. Din punct de vedere al cresterii vitei de vie, zona
cunoaste o dezvoltare deosebita dupa anul 1900, cand pe langa soiurile de vita traditionale, mai
sunt aduse si soiuri straine.
Cele mai renumite soiuri de vinuri ale podgoriei Cotesti sunt Feteasca Alba, Feteasca
Regala, Feteasca Neagra, vinurile din categoria Pinot, Merlot, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel,
Babeasca Neagra, Merlot si Cabernet Sauvignon. Din sortimentele vechi se mai gasesc si
Galbena de Odobesti, Francusa. Vinurile de aici se incadreaza in toate cele patru mari categorii:
sec, demisec, demidulce, dulce.
Dupa 2 ani in care piata de vin a regresat ajungand conform estimarilor noastre la 350
mil. Euro, anul 2011 a adus o crestere semnificativa a segmentului vinului de calitate. In ciuda
faptului ca in anul 2010 la nivelul consumatorilor nu au fost resimtite ameliorari in ceea ce
priveste bugetul alocat consumului de produse alimentare, vanzarile de vin de calitate au crescut
in Romania in 2011 fata de 2010.
anul trecut cu 15%, comparativ cu anul 2010, ca volum fiind foarte apropiat de anul 2009
(32.765.000 insemne DOC in 2011 fata de 34.175.000 insemne DOC in 2009).
Acest trend este confirmat de producatori, care au inregistrat cresteri de vanzare ale vinurilor la
sticla de 0,75 L din categoria de pret peste 12 lei la raft. Producatorii au anuntat cresteri intre 9 si
20%. Aceasta tendinta pozitiva marcheaza urmatoarele caracteristici in evolutia pietei vinului:
- Cresterea interesului consumatorilor pentru vinul de calitate chiar si in contextul unei perioade
economice dificile;
- Progresul calitativ al vinurilor romanesti generat de investitiile semnificative din ultimii ani.
- Aparitia unor mici/medii producatori de vinuri care genereaza interes in randul consumatorilor
si concurenta in piata vinurilor de calitate.
O alta tendinta este cea referitoare la vinul de masa, unde, dupa recolta extrem de redusa din anul
2010 (cca. 5 mil. HL vin, comparativ cu productia 2011 estimata la 6,5 mil HL), s-au importat
cantitati record de vin vrac din tari precum Spania si Italia. Acest vin importat a fost cupajat sau
nu cu vin autohton, imbuteliat si conform legislatiei comunitare, este vandut ca vin de masa
produs in UE. In urma recoltei bune din punct de vedere cantitativ si calitativ de anul trecut,
importurile de vin vrac sunt in scadere in ultimele luni, vinul de masa produs fiind intr-o pondere
mai mare din struguri autohtoni. Din acest punct de vedere investitia in vie este o prioritate
constanta a Romaniei, idee sustinuta si de cifre: dupa integrarea in UE Romania are o medie de
5.000 de Ha in procesul de reconversiune a plantatiilor cu vita de vie, continuarea acestei masuri
de sustinere financiara fiind obiectivul nostrum numarul 1 in noua Politica Agricola Comuna.
Pentru obtinerea sumei de 42.1 mil euro anual destinata Romaniei ca Program Suport pentru
Sectorul Vitivinicol in perioada 2008 - 2013 Patronatul National al Viei si Vinului a reusit un
lobby fructuos atat pe langa asociatiile similar europene, cat mai ales pe langa Comisie, avand si
sprijinul domnului Dacian Ciolos (pe atunci subsecretar de stat al MADR), exercitiu pe care l-am
reluat deja in perspectiva negocierilor Reformei PAC 2014 - 2020.
2009
2010
2011
2012
2013
Export
(2011 primele 10
luni)
Mii euro HL
12.005,2 149.363
1
15.752,9 139.420
1
13.726,7 108.949
5
12.844,1 98.124
3
3. Analiza cererii
3.1 Definirea unitilor de consum, a unitilor de cumprare, a unitii de
decizie.
Vinul este consumat de diferite persoane att de individ ct i de familie. Persoanelecare
aprecieaz cel mai bine calitile vinului sunt cele de vrsta a III a. Exist ns foartemulte
persoane minore care cumpr i consum vin dei acest lucru este interzis prin lege.Unitatea de
consum este considerata a fi alctuita din persoanele majore, indiferent devrsta, sex, clas
social sau religie. Categoria vizat n principal de productori este cea atinerilor ntre 21 i
30 de ani, deoarece conform studiilor efectuate, se pare c aceastgeneraie prezint o preferin
ridicat pentru consumul de vinuri.Decizia de cumprare poate aprea n diferite situaii, cum ar
fi:
-vinul cumprat la restaurant
Consumatorii poteniali de vin pot fi persoanele care vor mplini vrsta majoratului n
perioada urmtoare i care vor avea voie, conform legii s consume astfel de buturi alcoolice.
Numrul consumatorilor de vin se modific de la o perioad la alta, n funcie de calitatea
vinului care se gsete pe piaa i de preul acestuia. n aceste condiii, numrul consumatorilor
de vin a crescut n anul 2011, pe fondul comercializrii unor vinuri de o calitate ridicat,
comercializate att de productorii interni dar si externi.
4.
Distribuie
- supermarket
- butic
- chiosc
- autoservire
- cu servire peste tejghea
Engrosisti
Horeca restaurante cu prestigiu ridicat
- restaurante tradiionale
- cluburi i discoteci
- cafenele i baruri
Indiferent de numrul de distribuitori pe care l au cele patru firme, cel mai important
aspect se refer la transportul vinului din cramele productorului i pn la punctul de vnzare.
Vinul trebuie transportat cu foarte mare grij. Daca ne referim la vinul vrac, acesta se
transport n cisterne. Cnd vine vorba de vinul mbuteliat, lucrurile se complic. Sticlele n care
este mbuteliat vinul pot fi sparte cu mare uurin, de aceea este necesar ambalarea lor n cutii
de carton special confecionate.Temperatura la care se transport vinul trebuie sa fie controlat,
la fel i umezeala.
Cei mai multi productori de vinuri din Judetul Vrancea aleg canalele
de distribuie cu mare atenie, deoarece alegerea unor retaileri care nu
prezint ncredere ar putea afecta imaginea mrcii. Cotnari i Vincon i
distribuie produsele prin canale de distribuie sigure, iar produsele lor se
regsesc pe rafturile magazinelor, supermagazinelor, hipermagazinelor, n
reteaua HoReCa, dar i n vinoteci, care se adereseaz unui public mai
restrns i cu pretenii mai mari.