Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Actele de comert in virtutea teoriei accesorii : totalitatea operatiunilor care se refera la acte ca
fiind civile prin natura lor si care devin acte comerciale daca sunt facute de catre un
comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a activitatii sale comerciale.
Comerciantul
Notiunea de comerciant are in vedere orice persoana fizica sau juridica a carei profesie este
comertul. Pentru a putea fi comerciant trebuie indeplinite conditiile :
- sa faca acte de comert
- sa realizeze asemenea acte in mod obisnuit
- sa transforme realizarea actelor respective in profesia sa de baza sau accesorie
- sa actioneze in numele sau personal
Obligatiile comerciantilor : stabilirea restrictiilor privind realizarea actelor de comert
genereaza o serie de obligatii cu privire la procesul de organizare si desfasurare a activitatii
comerciale.
Potrivit prescriptiilor codului comercial intre principalele obligatii cu privire la cei ce exercita
actele de comert figureaza :
- obligatii referitoare la organizarea sistemului de relatii si a modului de desfasurare a
activitatii comerciale
- obligatii fiscale -> plata taxelor si a impozitelor
- obligatii ce revin comerciantului
Orice intreprinzator comercial este obligat sa aplice prescriptiile codului Muncii referitoare la
contractul de munca, reglementarea timpului si a naturii muncii la igiena si securitatea sociala.
Prerogativele comerciantului : se refera la o serie de drepturi prin care se stabileste
posibilitatea fiecarui comerciant atat de actiona in interes propriu cat si pt a se putea apara in
cazul aparitie unor conflicte sau a anumitor daune :
1. existenta de drept a calitatii de elector si posibilitatii eligibile in cadrul Camerelor de
Comert si a Tribunalelor comerciale.
2. posibilitate comerciantului de a beneficia de o serie de masuri speciale cu privire la
urmarirea contractelor comerciale
3. dreptul de a contesta anumite hotarari si de a invoca fara restrictii proba cu martori
4. posibilitatea de a acorda sau contracta imprumuturi comerciale la un nivel nelimitat
Comertul cu ridicata
Un studiu al circulatiei marfurilor in cadrul caruia au loc operatiuni de vanzare-cumparare in
scopul revanzarii lor ulterioare. Circulatia marfurilor cu ridicata reprezinta studiul in care
marfurile se cumpara si se vand in partizi mari in scopul revanzarii sau al prelucrarii lor
ulterioare.
Functiile comertului cu ridicata :
- organizarea aprovizionarii retelei comertului cu amanuntul
- organizarea miscarii marfurilor intre producator si detailist
- formarea sortimentului comercial
- pregatirea marfurilor pentru vanzare
- formarea stocurilor si pastrarea marfurilor
Rolul economic al comertului cu ridicata
- o mobilitate corespunzatoare in ceea ce priveste orientarea marfurilor in raport cu
cererea, precum si asigurarea unei forte de echilibru fara oscilatii puternice de la un
sezon la altul sau de la o zona la alta
Comertul cu amanuntul
Comertul cu amanuntul : o forma a circulatiei marfurilor a carui functie consta in cumpararea
marfurilor cu scopul revanzarii utilizatorilor finali.
Continutul comertului cu amanuntul reprezinta nu ansamblu de activitati si de relatii
organizate si desfasurate de unitati specializate in circulatia marfurilor in scopul
aprovizionarii consumatorilor.
Rolul comertului cu amanuntul consta in principal in a cumpara marfuri pt a le revinde
consumatorilor sau utilizatorilor finali, in general in cantitati mici si in stare de functionare.
Economia moderana a generat noi exigente fata de comertul cu amanuntul, determinandu-l ca,
alaturi de vanzarea propriu-zisa, sa includa si realizarea unor servicii care sa duca la
imbunatatirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor.
Functiile comertului cu amanuntul :
- comertul cu amanuntul cumpara marfuri pt a le revinde; partizi mari care se
descompun
- asigurarea unitatilor comertului cu amanuntul in toate zonele, localitatile si punctele
populate
- presupune o amplasare in toate zonele de consum; deschiderea si functionarea acestora
conform unui program; asigurarea unui sortiment larg si suficient de produse
Sectorizarea comertului cu amanuntul :
1. Comertul cu marfuri alimentare acest tip de comert are in vedere marfuri de cerere
curenta, a caror cumparare se realizeaza de catre consumatori cu o frecventa relativ
constanta in timpul anului. Majoritatea marfurilor sunt alterabile. Acest comert se
realizeaza prin :
- existenta unei retele de mari unitati generale care sa comercializeze intreg universul de
marfuri alimentare
- existenta diferitelor tipuri mici de unitati specializate si cu rol de completare care
asigura prezenta comertului alimentar pe intreg teritoriul localitatii.
2. Alimentatia publica presupune combinarea a 3 tipuri de activitati : un proces de
productie; un proces de vanzare catre consumatori; prestari de servicii
- procesul de productie _ transformarea unor materii prime alimentare in preparate
culinare sau de cofetarie
- procesul de vanzare catre consumatori _ activitate comerciala clasica ( vanzarea
produselor )
- prestari de servicii _ vanzarea produselor in conditii civilizate si intr-un cadru
ambiental care sa atraga si sa multumeasca consumatorul
3. Comertul cu marfuri nealimentare reprezinta sectorul cel mai important in cadrul
comertului cu amanuntul deoarece :
- produsele ce fac obiectul activitatii urmeaza sa satisfaca in consum cerintele foarte
variate de ordin fiziologic, socio-cultural si de confort
- satisfac si trebuinte ce tin de consumul intermediar
In cadrul comertului cu marfuri nealimentare intalnim urmatoarele tipuri de magazine :
- mari magazine universale ce confera conditii superioare de achizitionare a marfurilor
- unitati de tipul buticurilor in cadrul carora sortimentul este foarte restrans dar puternic
specializar
Comertul stabil este reprezentat de o retea de unitati bine determinate dpdv al amplasarii
si al perioadelor de functionare. El poate fi realizat in doua sisteme : prin intermediul
unitatilor clasice; prin retele de automate.
Unitatile clasice reprezinta forma cea mai obisnuita si cea mai raspandita din comert. In
acest caz, comertul se realizeaza prin intermediul unei largi retele de unitati comerciale de
organizarea unui comert mobil intinerat realizat cu ajutorul unor mijloace de transport
bine adaptate
Comertul fara magazine in acest caz comerciantul apeleaza la un evantai foarte larg de
practici comerciale pentru a pune la dispozitia cumparatorului marfurile necesare fara a
necesita prezenta acestora in magazine sau alte puncte de vanzare. Sub aspectul organizarii,
acest tip de comert poate fi realizat de firme independente sau de firme care gestioneaza mari
suprafete comerciale cu amanuntul
Tendinte in evolutia comertului cu amanuntul pe plan mondial
Tendinte in comertul stabil :
- conturarea si realizarea unor actiuni comerciale de tipul cumparare spectacol, prin
aceste actiuni firma incearca sa transforme magazinul intr-un centru de atractie pentru
populatie, facand ca deplasarea la magazin sa fie determinata de noua imagine a
unitatii respective. Aceste unitati folosesc un personal superior calificat si servicii din
cele mai sofisticate.
- vanzarile tehnico-informatizate in acest sistem o serie de cumparaturi pot fi efectuate
la domiciliu , cumparatorul putand consulta reteaua televiziunilor de specializare cu
privire la o serie de produse.
- modelele de vanzari rapide si practice sistemul presupune transformarea magazinului
intr-o adevarata sala de expozitie, mai presupune organizarea tuturor platilor la iesirea
din fluxul de cumparare
- vanzari realizate prin automate- sunt automate ce vor realiza vanzarea diferitelor
articole vestimentare si care dispun de un sistem de inregistrare a masurilor proprii
fiecarui cumparator
Tendinte in comertul mobil :
- organizarea unor linii de automagazine care urmeaza un parcurs calculat cu grija
- practicarea metodei autoservirii de catre automagazine intr-un sistem de flux unic
pentru asigurarea accesului cumparatorilor atat la produse cat si la casa de marcaj
- utilizarea de catre comertul mobil ca forma de vanzare a comertului pe baza de catalog
admitandu-se precomenzi
Tendintele comertului fara magazine :
- extinderea tehnicilor informatice in toate operatiile
- largirea posibilitatilor lingvistice de corespondenta sau dialog intre diverse firme de
specialitate si clientela acestora
Comertul independent reprezinta o forma de organizare comerciala in cadrul carei firma de
comert nu are nici o legatura cu organismele coordonatoare sau centralizatoare ale activitatii
de vanzare-cumparare. Principalele caracteristici ale micului comert independent :
- firmele de comert independent sunt in cea mai mare parte intreprinderi familiale,
construite sub forma de SRL-uri
- capacitatea financiara a acestor firme este, in general, slaba asemenea firme
nedispunand de capital si nefolosind aproape niciodata personal salariat
- astfel de firme se gasesc peste tot revenind cate un punct de vanzare la cca. 90-100 de
locuitori
- comerciantul propietar este lipsit, de cele mai multe ori, de o pregatire manageriala
ceea ce il pune in dificultate cu privire la rationalizarea actiunilor sale de vanzare sau
de promovare a vanzarilor
- preturile practicate sunt, de cele mai multe ori, superioare celor oferite de
comerciantul asociat sau integrat ca urmare a gestiunii greoaie a marfurilor si a
proceselor de vanzare.
publicului sub forma colectiva, sub acelasi nume, sub aceeasi imagine de marca si
aceleasi obligatii
- conducerea se realizeaza fie sub forma conducerii colective, fie printr-un director platit
care este angajat din afara
Comertul integrat reprezinta un sistem de organizare a activitatii comerciale in cadrul
caruia intreprinderile cumuleaza atat functiile comertului cu ridicata, cat si cele ale celui
cu amanuntul. Dupa natura participantilor si a formelor de propritate, specialistii sistemul
de organizare a comertului integrat in doua mari categorii : forme capitaliste si forme
cooperatiste.
Formele capitaliste ale comertului integrat :
A. Marile Magazine reprezinta , in ansamblul lor, o forma a comertului cu amanuntul, in
cadrul caruia firmele comerciale dispun de o mare suprafata de vanzare accesibila
publicului, oferind in acelasi local sau in locuri alaturate cvasitotalitatea bunurilor de
consum, grupate pe raioane, sub forma de sortimente suficient de complete. Marile
magazine, reprezentand firme puternice, cu cifre mari de afaceri, beneficii ridicate si
ca un corolar al tuturor acestora, cu o mare capacitate de eforturi, sunt capabile sa
raspunda dificultatilor cu ccare se confrunta in cadrul pietei
B. Magazinele cu sucursale sunt cunoscute in practica comercialasub denumirea de
intreprinderi cu sucursale multiple. Prin ambele denumiri sunt desemnate societatile
comerciale care poseda mai multe magazine cu vanzare cu amanuntul, prin
intermediul carora societatile respective distribuie produse alimentare si nealimentare,
care sunt cumparate in sistemul comertului cu ridicata sau sunt fabricate chiar de
societatile in cauza.
C. Magazinele populare reprezinta intreprinderi sub forma de comert, care dispun, in
acelasi local, de raioane multiple, ce vand, in sistemul autoservirii sau al preselectiei,
un sortiment larg, de produse, practicand un nivel mai scazut al preturilor si o gama
restransa de servicii comerciale
Forme cooperative ale comertului integrat cunosc si ele mai multe modalitati concrete de
realizare, structura sistemului cuprinzand, in principal, comertul realizat de cooperatia de
consum si pe cel organizat de catre cooperative ale unor intreprinderi sau ale
administratiei.
Cooperativele de consum reprezinta societati ale caror membrii se unesc pentru a-si asuma
o functie de distributie, beneficiile realizate fiind repartizate intre membrii cooperatori.
Cooperativele marilor intreprinderi sau ale administratiei reprezinta o varianta a
comertului cooperatist. Este vorba de societati comerciale create sub forma unor magazine
de desfacere cu amanuntul, de catre si pentru personalul din industrie sau de grupuri
comune de studenti care traiesc in complexe universitare sau frecventeaza aceeasi
universitate.
Sistemul acordurilor de franciza
Franciza continua relatia in care furnizorul ofera sub licenta unui intreprinzator dreptul de
a face o afacere, acordandu-i asistenta de organizare, formare a personalului,
comercializare si management in schimbul unei prestatii a francizatului.
Francizor firma de prestigiu care acorda dreptul de notorietate, acorda tehnologii de
comercializare superioara, sisteme publicitare proprii si tipuri de magazine puternic
personalizate toate acestea vor fi utilizate de un intreprinzator independent necunoscut
sau neafirmat in domeniul respectiv.
Pentru francizat, sistemul prevede obligatia de a platii initial o suma de bani ( drept de
intrare in afacere) si o redeventa anuala proportionala cu cifra de afaceri realizata, avand si
obligatia de a aplica integral metodele francizorului pentru a-i apara imaginea de marca.
Inregistrarea la frontiera ea poate fi continua inregistreaza toate trecerile prin aceste puncte
sau partiala realizandu-se sub forma sondajelor specializate. Furnizeaza informatii cantitative
cu privire la numararul intrarilor si iesirilor , tara de origine, durata, scopul , mijlocul de
transport
Inregistrarea in spatiile de cazare este o metoda mai eficienta si mai usor de aplicat dar
presupune existenta unui sistem unitar de evidenta a activitatii pt toate unit de cazare.
Prelucrarea informatiilor provenind de la institutiile bancare este o metoda indirecta cu o arie
de aplicare mai restransa. Determina incasarile si platile pt calatorii turistici interne si
internationale.
Metoda sondajelor permite aprecieri aspectelor calitative ale activitatilor turistic, caracteristici
socio-profesionale ale clientele, motivatia, comportamentul, bugetul de vacanta.
Indicatorii circulatiei turistice
Numarul de turisti se obtine prin cumularea informatiilor cuprinse in diferite documente la
sfarsitul anului calendaristic.
Numarul mediu de turisti arata intensitatea circulatiei turistice intr-un anumit interval ; se
obtine prin punerea in relatie a numarului de turisti obtinandu-se numarul mediu de turisti pe
zi sau luna/litoral sau munte.
Numarul innoptarilor/numarul zilelor turistice se obtine inregistrandu-se in spatiile de cazare
prin insumarea nr-ului de zile de sedere ale fiecarui turist.
Durata medie a sejurului arata timpul mediu de sedere a turistului in spatiul de cazare.
Densitatea circulatiei turistice pune in legatura directa circulatia turistica cu populatia
rezidenta.
Preferinta relativa a turistilor ofera informatii privind orientarea geografica a turistilor dintr-o
tara.
Cap. II. PIATA TURISTICA
Este o componenta a pietei in mod general si a pietei serviciilor in mod particular.
Def. 1 : Reprezinta ansamblul actelor de vanzare cumparare, al caror obiect de
activitate il reprezinta produsele turistice, privite in unitatea organica cu relatiile pe care le
genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara.
Def. 2 : sfera economic de interferen a ofertei turistice, materializat prin producia
turistic, cu cererea turistic, materializat prin consumul turistic.
Caracteristicile pieei turistice :
- decizia de consum turistic se poate adopta numai n raport cu imaginea ofertei
- locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu i cu locul de formare a cererii
- Oferta turistic este rigid, neelastic n timp i spaiu, nu poate fi stocat sau
transformat, deci odat neconsumat, ea se pierde, n schimb cererea turistic este
foarte elastic i supus unor permanente fluctuaii determinate de influiena unei
multitudini de factori.
- Piaa turistic, component a pieei serviciilor, presupune mobilitatea cererii
caracterul fragmentat
opacitatea
modul de manifestare a concurenei - concurena imperfect
hipersensibilitate la variaiile macromediului, elasticitate i dinamism
concentrare n timp i spaiu
Din punct de vedere al cererii si ofertei, piata turistica reprez. sfera economica de
interferenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica, cu cererea turistica,
materializata prin consum turistic.
Cererea si oferta turistica se manifesta diferit, fapt ce imprima pietei turistice caracter de
hipersensibilitate la variatiile macromediului, elasticitate si dinamism (cererea este elastica si
supusa unei permanente fluctuatii datorita influentei mai multor factori economici, sociali,
politici, conjunctuali -, iar oferta este rigida, inelastica in timp si spatiu, neputand fistocata sau
transformata).
Serviciile turistice
Tipologia serviciilor
EFICIENTA ECONOMICA SI SOCIALA A TURISMULUI
1. Criterii de apreciere si indicatori de masurare a eficientei economice in turism
Eficienta categorie complexa ce exprima rezultatul unui ansamblu de activitati
specifice: turism intern, international, alimentatie publica, prestatiile de servicii.
Este experimata prin sporul de venit net (trealizat prin economiile de munca).
Criterii de evaluare a aficientei:
- marimea venitului net si asociat acestuia, rentabilitatea;
- nivelul costurilor;
- gradul de utilizare a fortei de munca si a capitslului tehnic si financiar;
- eficienta investiilor, ca expresie a randamentului de dezvoltare.
Indicatorul este o activitate eficienta dpdv economic daca se concretizeaza in bunuri
materiale si servicii ce raspund nevoilor sociale, iar cheltuielile ocazionate sunt mai mici
decat veniturile (rezultand profit).
Eficienta economica impune claasificarea resurselor
regenerabile (apa, flora, fauna);
neregenerabile - resurse intrate in circuitul economic (resurse alocate consumului);
- resurse partiale (reintrate in circuitul economic).
Indicatori privind resursele intrate in circuitul economic:
- indicatori ai resurselo ocupate (forta de munca, fonduri fixe, fonduri circulante);
- indicatori ai resurselor consumate (indicatori ai fortei de munca, ai fondurilor fixe sau
circulante).
Indicatorii de exprimare a eforturilor:
- indicatorii fortei de munca (nr mediu personal, fond total de timp de munca);