V

PIA ALIMANWTIANLI

eljaeisifrnzel-ny:
Afs--9/triit'4icirsa4.
formatseac

BUCURE*TI
IMPRIAitRIILE INDEPENDENTA
Sir. R. Poincare, 17

1929

www.dacoromanica.ro

ec-(

ciLet-e-n /2-71-1/677z,-,-;/-44-z
/2.a

azz-a.z-z.

2ytie/'-gkt;

INSEMNARI
DIN

TIMPUL OCUPATIEI GERMANE

1916

1918

BU CURETI
1929

www.dacoromanica.ro

Dedic aceste pagini

Memoriei Mamei mele
PIA L C. BRATIANU
si fratelui meu
ION. L C. BRATIANU

www.dacoromanica.ro

21 Noembrie 1916.
Bubuitul tunului a inceput de azi noapte. Oraul pare
gol. Numai pe strAzile de la periferie, trec palcuri,
palcuri, soldati obositi, Inghetati, in retragere.
A vrea sA ma opresc, sA-i intreb ca ceilalti trecatori,
pe optite de unde yin ? unde merg ?" Si nu indrasnesc.
MA tern sA nu aflu de aproprierea vrajmaului. Iminenta
.ocupatie a Bucuretilor. care la inceput mi se parea un

vis urat, devine din zi in zi o trista realitate.

Trupele germano-turco-bulgare, dupa ce au incercat
zadarnic sl sparga frontul prin toate trecatorile, inain-teaza acum prin 3 pArji de odata : din Oltenia dela Dumare i din Carpatii Argeeni
ca o invasiune.
Armata noastra, copleita de trupele for superioare in
.numar, in mainarii i prin experienja dobandita 2 ani
(lela inceputul rAzboiului, le-a jinut totui piept 3 luni;
guvernul a cerut zadarnic ajutorul fAgAduit de aliati prin
.ofensiva generalA : sprijinul lui Sarrail i cei 250.000
zui. Armata se vede azi constransa sA se retragA spre
linia. Nomoloasa-Focani, pe care, la urma urmelor, se
pare ca Rusia s'a hoar-at sA-o apere.

In cateva zile ne-am despArtit rand pe rand de ai

-notri, despArtire cu atat mai dureroasa, cu cat simtiam
apropilndu-se dezastrul. Nici o lacrima nu s'a varsat In
clipele acelea, nici din partea celor ce plecau in pribegie,
nici din a celora ce ramaneau, prada vrajmaului. Indi-

www.dacoromanica.ro

vidul nu mai exists in asemenea imprejurari. La pierderile sufletesti, nu to mai gandesti la cele materiale.
S'au contopit toate Inteo singura colectivitate : Armata.
cel putin in ochii mei
si
Ea reprezintA tot
Cara si rude si prieteni. Viziunea ei fugaritA zi si noapte

imi sangera inima.

22 Noembrie.
Esind, azi dimineata pe poarta m'am oprit s'ascult de
s'aude tunul. Se auzea In apropiere chiar catre Nord
si m'am bucurat. Este singura legAtura ce o mai aveamt
cu ai nostril.

Bucuria mi-a cazut repede insa. Pe zidul din fata,.

pe Scoala Clementa erau lipite afise mari, iscalite, nu de
prefectul Politiei Corbescu, ci de generalul Mustafa.
Masurile de ordine ce le decreta, mi-au aratat ca intrarea

trupelor germane era iminenta si mai iminenta mi s'a

aratat cand am aflat prin covorbirile din tramvai, in
drum spre spital, ca in timpul nuptii sarise pulberaria
Dudesti si, cand ajungand la spitalul nostru din suseaua
Filantropia, n'am mai vAzut profilandu-se pe cer, stalpii
telegrafiei gra fir.
Prin spital plutea o mare neliniste. 0 citeam pe fetele-

surorilor si ale infirmierelor, dar mai ales o citeam in

ochii soldafilor.

Pe and rAtaceam printrei ei, unul m'a intrebat :

,Daca vin ce ne facem ?
Nimic, baete am raspuns. Ramaneti aici cu not ".
$i altul ingana :
Rana ce ne-om face bine, si apoi... cine tie uncle
ne-or duce.
Dar dintre toti... de sergentul Matei imi era mai mils.

www.dacoromanica.ro

Dupa ce fusese evacuat dela not cu 2 rani vindecate, se intorsese dupa 8 zile dela front cu 6 rani si
ceruse s fie adus iarasi la spitalul 108. Ne istorisise
cateva zile mai inainte, ca nu se lass de rasboiu pans
n'o merge de 9 on la lupta, $i cand m'am apropiat de
patul lui, azi nu mi-a dat ziva buns ca de obicelu : m'-a
privit numai o clips, apoi a inchis ochii.
23 Noembrie.
Iata cum s'a savarsit intrarea trupelor germane imperiale in Bucuresti :
Aseara la Cartier, Tanga. Cotroceni, a fost adus un
ofiter, ochii legati, trimes ca ihtermediar de Machensen

sa Intrebe daca se apara orapl. S'a inapoiat cu itspunsul ca nu se apara, dar cerea s se garanteze
averea si cinstea locuitorilor.
Azi dimineata s'au dus intru intampinarea Tor, repre-

zentantii tarilor neutre, at Americei d-I Wopicka si at

Olandei d-1 Vredenburg, impreuna cu primarul Capitalei, d-1 Emil Petrescu.

Au mers departe in direcfia Bragadir pe uncle credeau ca inainteaza trupele vrajmase, dar s'au Intors
singuri dupa o lungs asteptare si dupa ce constatasera
distrugerea podurilor de pe Arges.
Peste putin, a sosit vestea intrarii trupelor germane

in gara de Nord, apoi un automobil cu $ ofiferi an

sosit la Primarie. Printre ei era si Principele de Schaumburg-Lippe, nepot al Imparatului Wilhelm, fost secretar
de legatiune la Bucuresti, la declararea raslloiului,

Se vede ea a tinut sa revie in Romania ca invingator, spre a rasbuna umilinfa plecarei sale,
Mi -I amintesc privind pe strada, cu ceasurile, din dosul

www.dacoromanica.ro

gratarului de fier al imprejmuirei legatiunei germane di')

Ca lea Victoriei, zilele cat fusese sechestrat in casd pang
i s'a putut libera trecerea.
Cei b ofiteri au iscalit hartia, prin care asigurau averea si cinstea cetAtenilor, dar pe de altd parte, cu toate
aceste asigurari, Colonelul de Kleve, insArcinat cu intendenfa, punea cele mai drastice condifii orasului Si anume :una paine pe zi, 1/2 litru yin, cafea, ceaiu, orez, zahAr,
unturd si cate altele pentru 50.000 soldati Si ddri de un
miliard.

Guvernatorul cetatii, Generalul de Stolzenberg ame-,

ninta pe D-nul Emil Petrescu, cg dad nu li se dd tot

ce vor cere in 24 de ore, it asteaptA un glonte.
O viatA am, a rAspuns dansul linistit. Ce voiu
putea da, voiu da, ce nu, nu..."
InvingAtorul a sfarsit spunand :

SA fiti multumiti ca nu v'am ldsat pe mana Bulgarilor si ca suntem noi, germanii intermediarii dintre
D-voastra si ei".
Presedintelui Crucii-Rosii, D-lui Al. Marghiloman, i -a.
spus :
Nu uitafi ca suntem invingAtori ci a -fi fdcut sA curgl
mult sange german I"

Eu n'am edit toatd ziva din casd, de teams sd nu

intalnesc soldajii nemti in marsul for triumfal, intampinati, mi se spune, de sute si sute de germane ci de

Wacht

israelite, cu flori in mang, cantand cu entusiasm

am Rhein I"

O femee trecea adineaori prin fafa casei

istorisind unei prietene ce vazuse :

si

plangea

Ca ciupercile au exit din pgmant si rad si se bucurd nerusinatele de nenorocirea noastra, dupg ce ne-au
mancat painea ani de zile. Nemern:cile strigau soldawww.dacoromanica.ro

tilor nemli, In gura mare : Insfarit a-ti venit I Cu cats

nerAbdare vA ateptam I".

Dar in clipa aceasta nu ma rAzvrAtete nimic, nu ma

atinge nimic din cele ce mi se istorisesc.
Un singur gand, o singura grije am : daca armata
noastra a isbutit sA se retraga, fall pierderi prea mari,
daca a putut s'o ajungl Machensen In automobilul
sail monstru,
monstru el insui,
cad clad armata intrupeaza pentru mine Cara, el intrupeaza vrajmaul, de
cand a sosit dupa amiazi la Palatul Regal intr'un auto mobil sgomotos Intampinat de D-1 Tigara Samurca,

care i-a pus

locuinta regala la

dispozitie.

El n'a

primit.

Nu obinuesc palaturi. De altmintrelea, eu nu stau

in Bucureti deck cateva ore. Urmaresc armata romans.

Pentru cei ce nu se ateptau la intrarea germanilor

in oral, azi dimineatA a fost o lovitura, dand cu ochii
de ei, cum a Alt d-1 Procopiu *). Eind dela gazeta
l'Independance Roumaine", a ramas inmarmurit zArind
uhlani cAlAri, defiland dealungul strazii Victoriei.

Era sa leine ; s'a proptit de zid ca sa nu can. jos.

Noi fusesem prevestiti la spital, i cum ne intorceam
cu automobilul in grab., in fata avuzului dela osea, poposea un batalion de infanterie roman/ Ne-am inspaimantat vAzandu-i.
Le-am strigat sa piece.

Sunt departe" au raspuns.

Am oprit automobilul, i chemand pe singurul ofiter
ce-i intovaraea : Fugiti 1 Intl% germanii".
*) De atunci a cazut bolnav la pat si nu s'a mai sculat.

www.dacoromanica.ro

M'a privit fedi zapdcit, apoi a dat ordin de plecare.

I-o fi prins pe drum ?
24 No embrie.

A fost o gurare, cand ajungand la spital, 1-am gAsit

aa cum it lasasem. Cel putin acolo nu pusese strainul
piciorul. Aiurea, nu to crezi in Bucureti, care din ceas
in ceas ii schimbd infdtiarea. Calea Victoriei este strabatufd i zdruncinata de automobile, de camioane in
plind vitezd, infernale i ca marime i ca zgomot. Uscile germane alterneazd cu fesurile turceti i cu epdie bulgarilor. Numai vorbesc de steagurile vrajmae
ce falfaiau pretutindeni i de strdinele in haine de sarbatoare, impartind flori i tutun soldatilor

de dimineata

pand seara.
Singura uniforms romans ce se mai zarete este aceia
a sergentului de ora i a jandarmului pedestru, dar i
acetia sub dependinta Kaiserului.

Adineaori, unul din ei, intrebat de un calator ce vorbise cu oiiterul german oprit cateva clipe in MO lui
a rdspuns trist :

Nu va pot spune".
Avea dreptate.

Si cu toate ca s'au smuls hal-bile albastre dela ferestre, cu toate ca s'au aprins iard1 felinarele ca'n vremuri de pace, mi se pare cd din ceas in ceas, crete in
jurul nostru tntr'un cerc de fier intunericul ce ne desparte
de ai notri i n'a mai putea lupta cu desnadejdea ce a
cuprins pe multi din jurul meu, dacd nu a face sd mi
se oglindeasca neincetat speranfa ca viitorul va fi al
nostru.

www.dacoromanica.ro

25 Noembrie

Spuneam eri ca Spitalul 108 era singurul loc unde

vrajmaul nu pusese piciorul.
Azi am gasit insa aezati, in catul de sus, 35 de germani.
Cand le-am zarit fetele rocovane, pe cearceafurile abbe,

m'am oprit pe pragul uii, fara al putea depai. Tova-raele mele simteau tot ca mine. Toate fugisera jos,
la ranitii notrii.
Intorcandu-ma acosA, tramvaiul a fost oprit catva
limp pans au defilat trupele bulgare. Pe calea Victoriti
colt cu Athena Palace, falfa'a un steag uria : era tricolorul german. Acum este cazitpul ofiterilor de Stat
major. Publicul bucuretean, toata cafeneaua ii privea
inmarmuriti.

Umilinta de a-te ti stapanit de germani este nesulerita, dar i mai nesuferita este aceia de a fi stapanit
si de bulgari.

26 Noembrie
Un mecanician, care venia dela front cu automobilul,

ar fi istorisit ca pe tot drumul pana la Buzau, nu mai

Intalneti un soldat romam, ca atitomobilele i tunurile
grebe germane stau iniundate in noroiu. TrAim in ast-fel de intunerec, ca once tire, din afara de incinta
.oraului,

este un eveniment care trecand din gura in

gura, deseori se schimba cu totul i cand se reintoarce

la urechile celui de la care a pornit acea tire nu
mai e recunoscuta de chiar acela care a nascocit-o. Un
eveniment placut pentru spitalul nostru, a fost evacuarea
germanilor, dar de randul acesta fara de florile, tutunul
piesa de 5 lei i de urArile de drum bun traditionale,
ce-i intovar4iau pe ranitii notri inainte de plecare.
www.dacoromanica.ro

10

27 Noembrie

Wir sind die Sieger" IatA fraza ce neincetat ne

rAsuna la intrare4 on carui ofifer in casa. E de necrezut, setea de rdzbunare i de a ne umili, ce ei nutresc,

fall de not.
Imi pare ca noun, rasa latinA, ne-ar fi mill de cei
Invini, mai ales de femei. Pretutindeni colindA casele
pentru incartierare. La fiece clip, suns cate unul la ue
ceea ce ne face pe toti sA tresArim mai ales pe mama,
ingrozitl la gandul, ca va locui sub acela acoperi at
vrajmaul. Pretutindeni aceia brutalitate, mai ales cAnd
le ese inainte o femeie. Case le goale nu le plac.
Voesc pe cele locuite i dintre toate odlile, mai intotdeauna aleg pe aceia a stapanilor.
Dui)/ ordonanta trebue sA se prezinte cu un Schein"
iscalit de politia noastra, dar de asia nu tin seama Die.
Sieger". In multe locuri unde nu li s'a tinut piept, au.
dat afara cu totul pe star:dill.
oNiciodata nu mi-ai fi inchipuit astfel. Militarismul
ce li se infiltreaza in sange de secole, a stins intelnii
once coardl umanitara ; nu mai sunt decal o mains
de rlzboiu desavAritd, al caret scop este distrugerea

a tot ce nu este german.

Ura cea mare este asupra Bratienilor, fiindcl clanii.
au provocat rlzboiul
ura atatata i de germanii
din tall, Si spre ruinea noastra i de romanii germano-fili ramai aici dupa spusele lor, spre a al:16ra
populatia I

Au inceput persecutiile cu mine. A venit un agent al.

politiei secrete sA ma cerceteze spre a ma duce la comandament. Cand to duct la comandament tii ca intri i
la Inchisoare fndata. Am fost chematA sub pretext ca.

www.dacoromanica.ro

11

eu singura tiam unde a fugit Doe linger, supus austriac,

ofeur la Doctorul Cantacuzino, de 8 zile i cu care
abia schimbasem cateva cuvinte.
Cum automobilul at Doe linger fusese declarat indata la
sosirea germanilor i rechizitionat de ei, a fost gasit a doua
zi la Ministerul de Razboiu. La comandaturd am ateptat
catAva vreme; vazand cA nu se ocupa de noi, am plecat
cu Sabina la Ministerul de Interne la Lupu-Costache
cd-ruia i-am lamurit chestiunea pe care el s'a insarcinat sa
o descurce. DacA nu eram aa de energice, petreceam.
noaptea la comandatura.

28 Noembrie.
De dimineata m'a deteptat glasul ascutit at unui
vanzdtor de gazete din stradd. Mi se parea ca striga nelipsitul de alts data : Universul, Dimineata, Viitorul".
Am revenit repede la realitate insd.
ApAruse primul numar at Gazetei Bucumtilor" pe
o foaie, pe cealalta foaie era Bukarester Tagblatt.
Dei luasem hotardrea sa nu cumpAr ziarul i sd nu-1'
citesc, am trimes indata dupa el i 1-am citit In intregime.
Erau aproape numai proclamatii i ordine de zi cAtre
soldafi. Ii felicita de barbatia ce au desfAurat-o la cucerirea celei mai puternice fortarete romane, MA a aciaoga

ca aceasta fortareata nu se aparase.

latA proclamafia af4ata de altmintrelea, dela 23 Noembrie pe strazi, cAtre locuitorii oraului Bucureti :

Orapd Bucure$ti este ocupat de cadre trupele mele_

El intra sub legile de razboiu. Noi ducem razboiu

numal Impotriva armatei rusesti ai romanesti, nu
contra poporului roman.
Cine nu va (Tune armatei mele nici o rezistenfc
www.dacoromanica.ro

12

-0 se va supune de buns voe ordinelor comandantilor

militari 0 a insarcinatilor, it va fi astgurata viata
fi averea.
lard cine va incerca a aduce vreun rau ttupelor puse
-sub comandamentul meu, sau a aduce vre-un fobs armatei romane-ruse, contra direia luptam, va fi pedepsit
cu moartea.
Pentru once rezistenfa ce s'ar opune trupelor mele
de altre populafia civila, inclusiv functionarii publici,
.oraful Bucuregi va ft tras la raspundere fi va putea
a ,stepta masurile de represiune cele mai aspre.
lit
Comandantul suprem al armatelor Imperiate:
V. Mackensen.
29 Noembrie.
In primele zile ale ocupatiei, viata era aproape normaid, pe zi ce trece simtim Insa mana de fier a Invigatorului mai grea asupra noastra bi cu cat o simtim mai
grea cu atat se cimenteaza o solidaritate, o adevarata
fraternitate intre nol romanii ram4 sub dominatia streina,
alai% bine Inteles de germanofili: Cei mai multi din noi
am rams, unii din necesitate, lipsd de mijloace, boald
-jar altii din simtdmantul de datorie, cum au fost unii
funcfionari, ca eforii spitalelor civile $i cei rugati de
guvern sa stea pe loc spre a sustine moralul populatiei
si de care categoric faceam Si noi parte familia BrAtianu,

Procopiui Alexandra Crasnaru, Emil Petrescu gl altii...

_Mai ales in tramvae imi dau seama de aceasta apropiere n nenorocire a tuturor :
Se Intalnesc cot la cot femei In haine de catifea cu femei
In scurteici si le vezi soptind tot timpul impreuna, istorisindu-si pasurile, plangandu-se de devastarile savarite prin

www.dacoromanica.ro

13

case de trupele puterilor central; de poporul inaltei culturi

i de grozaviile celor bu1gAreti comise in cartierele cele
marginne prin mahalale.
Din relatiile oficiale, reese ca patrulele germane au
impucat pe unii, ceeace ne arata cat de neinfranati
sunt. Intre germani Si bulgari nu exists simpatie.

Cei dintaiu dispretuiesc pe cei d'al doilea, ii trateazi

drept hoti, cei d'al doilea sunt foc pe cei d'antaiu, zicand

Ca nu tin seama de ei intru nimic, a sunt priviti ca

supuOi lor.

N No embrie
Sabina Cantacuzino mergand din intamplare la D-nu
Vredenburg, acesta a vestit-o ca in curand va fi interne Doctorul Cantacuzino i multi altii.
S'a dus repede la Ministerul de Interne, unde nu sefie nimic, dar cum Lupu Costache poftise la masa.
cativa ofiteri germani, i-a fagaduit ca se va informa.
Intr'adevar spre sears a confirmat tirea internarii nun
numai a D-rului Cantacuzino, dar i a Liei-Bratianu Si
ne sfatuia sa telegrafiem indata prin Ministrul Wopika.
la Iai ca sa cerem guvernului liberarea germanilor din
campul de concentrare.
Era un antaj prin urmare amenintarea Itiarei ostaticilor. Germanii, cei dintai, inaintea noastra inchisesera
la declaratia razboiului pe toti romanii aflati in Cara lor,
iar not le-am raspuns prin aceeaJ masura. Cei banuiti de
spionaj au fost dui la Vacareti, putini de tot Si printre ei
25 femei de moravuri upare, precum i cei ce locuisera in
tail mai putin de 20 ani, au fost internati la Slobozia. Bineinteles am refuzat categoric orice interventie pe rang&
Statul roman.

www.dacoromanica.ro

14

Domnul Petrescu, afland ca ameninjarea de internare a

sosit, e foarte sigur ca acela lucru II atepta i pe el.

It fac neincetat tot felul de grosolanii, ameninjandu-I cu
glonjul, daca nu le da ceia ce-i cer.
Si pe zi ce trece sunt mai indrasneji. Voiesc s puie
o dare asupra oraplui de 500 milioane lei. Vazand ca
Primaria este in imposibilitate de a strange atajia bani
sdela populajie, au redus-o la 250 milioane.
Duce le de Mechlemburg este in trecere prin BucuTeti, dar nu a primit guvernamantut Guvernator at
cetajii, este Vogel i. cel militar al oraplui Bucureti
-este I. Einrich fost guvernator de Lille.
Cand au aflat de aceasta numire, chiar ofijerii for se
zice ca s'au speriat. Spuneau ca MI va fi bine de noi.

1 Decembrie.
Azi dimineaja m'am dus la Vredenburg i i-am spus
.ca de oarece trebue o femee osi-atic din familia noastra
este mai firesc i mai umanitar s ma is pe mine, neavand ca Lia, cumnata mea, un copil mic cu dansa. M'a
-privit o clips mirat i mi-a spus : Si d-voastra veji fi
luata, nu numai d-voastra dar intreaga familie".
Chiar mama ?" am Intrebat eu.
Neraspunzand nimic, am Injeles ca i pe dansa. Am
.simjit aa mare rasvratire in mine, la gandul ca puteau
impotriva tuturor drepturilor, ridica o femeie de 76 de
ani, !neat m'am sculat repede i muljumindu-i, am eit,
dar pe urma pe drum judecand cazul, m'am potolit.

Daca o fac", mi-am zis, nu vor da decat o dovada

mai mult de brutalitatea lor.

Gazeta Bucuretilor" reflecteaza foarte bine starea

sufleteasca a asupritorilor. De sus Oa jos, numai In-

www.dacoromanica.ro

15

cercari si insinuari de intrigi intre not si aliati spre

a ne desgusta de ei mai ales de rui.
Din comunicate nu afli nimic.
Despre frontul italian nu vorbesc nimic si lumea spune

ca s'ar fi luat Triestul. Ce intunerec in jurul nostril I

Putinta luarii ostatecilor femei a razvratit atat pe reprezentantii tarilor neutre cat si pe germanofilii nostri
/mat pentru moment au renuntat la once internare. Noi
In once caz ne-am facut cuferile.

2 Decembrie.
Am asistat azi la un spectacol trist dar care mi-a
aratat ca daca am fost invini, nu not am fost de villa
ci aliatii nostri, de oarece niciodata nu am fi putut tine
capat oricat de multe tunuri am fi avut. Am asistat azi
la o revista a trupelor germane,

in fata lui Mackensen

i a statului sau major, compus din vre-o 50 ofiteri.

Trupele in coloana de mars nu se mai sfareau ; birjarul meu neputand inainta, eram silita O. stau si eu locului, deli ma durea sa asist la desfasurarea puterei lor.
La durerea spectacolului se aciaoga o singura mangaere : mi-am dat seama ca trupele noastre au avut de

luptat cu forte mult mai mari decat isi putea inchipui

cineva.

Tot ce este mai bun pe frontul occidental a fost

adus impotriva noastra, sub conducerea unor generali
ca Mackensen, Falkenhein, etc. Ori cate sfortari am fi
Mut, on cate tunuri mari am fi avut, nu puteam ttne
piept invaziunei teutone, care de 40 ani se pregatete
si are experienta de 2 ani de razboiu.
3 Decembrie
La orele 5 a venit un gradat si-a luat pe doctorul

www.dacoromanica.ro

16

Cantacuzino la comandament, WA a vtoi sa larnureascd.

pentruce.

Ne-am tnchipuit de ce-1 luase. A plecat el insui

micat, land politistul de doud on mai Malt. PAM la
orele orit neintorcandu-se, am trimis la d-nul CrAsnartt
sd intrebdin de tie ceva. Fusese i dansul ridicat in
aceleai conditii. A sosit i d-nul Petrescu, pe and ne

sfatuiam cum sd-i dam de urma. Ne aduce vestea ca.

nu va fi nimeni inchis.
Pe la orele opt, Sabina nedumeritd s'a dus la d-nuf
Tzigara, care zicea ca nu tie nimic. Vazuse pe Mackensen
i Mecklemburg Si nici until nu suflase un cuvant de
masurile luafe. Insfarit pe la 9 1/2 ne-au informat ca

ni s'au refuzat once desluVri, afara de aceea ca au fost

inchise treizeci i cinci de persoane.

4 Decembrie
InternArile urmeazd i azi

acela procedeu cu totii.

Au fost dui la comandatura vre-o treizeci

bArbati,

printre cari i Pillat.

Alegerea ostatecilor se face nu dupa importantd, ci
dupa resimtiminte personale, cele mai multe dupd dentinturile germanilor din tail. De pildd: Vasile Derussi nu
a volt sd facd cunoVinta lui Busche, Architectul Berindei,
confundat cu ginerile lui Costinescu a fost liberat imediat ce s'a vazut greeala. Dealtminteri era unul dintre
cei ce

se bucurau mai mult de sosirea germanilor

fnainte de ocupatie.
Aproape mai fop internatii sunt
din partidul liberal. Conservatorii antantiti au fost cru-

tap, Bind sustinuti de Carp i de Marghiloman.

Sabina a fAcut un cufar cu lucrurile de prima nece-

www.dacoromanica.ro

17

sitate pentru d-rtfl Cantacuzino i cum i s'a spus a

trebue un permis de la comandament s'a dus acolo.

Ofiterul de serviciu intreband-o : Sie Sind die Schwester von Bratiano" ?, i afland cine este, a inceput
sa. tipe i sa spuna grosolanii.

5 Decembrie

0 tire care m'a bucurat a fost aceia data de un fifer german : o fotografie din care se vedea cum unul
din zepelinurile, cu care bombardau neincetat capitala,
a fost atins de tunurile noastre Si scos din uz.
Ce departe Si fericita imi pare vremea cand clopotele Mitropoliei i ale tuturor bisericilor sunau six e a se

da alarma, ca aeroplane inamice sosesc asupra BucureVilor, cand incepea dintr'un capat la celalalt al strazilor flueratul strident al sergentilor i bubuitul tunurilor.
Deseori aeroplanele pluteau asupra spitalului nostru.

Intr'o zi erau douazeci i patru vopsite in negru, lugubre ca pasari mail de prada. Spaima multora nu o intelegeam, unii fugisera la jars, altii la laV, altii se ascundeau prin pivnite, cu ceasurile.
Imi amintesc mai ales o seara ca venisera tarziu, cand
locuiam la Tap in str. General Manu, in lipsa Mamii,
care ramasese cu copii lui Dinu i Vintila la Florica
dela isbucnirea rasboiului, din indemnul lui Ionel, deV
eu luptasem din rasputeri sa nu ramaie aa departe de
not toti imobilizati in ora. Era pe la miezul noptii. Fusesem treziti din somn de bubuitul intens al tunurilor
i qiseram cu totii pe balcon, urmarind zepelinul in lupta

cu ghiulele. Era o noapte cu stele, dar pe cer nu se

vedea decat el, fugarit ca un punt, ca o jucarie luminoasa, intrand i qind depe uriaa cale aburita a pro2

www.dacoromanica.ro

18

ectilului. De sigur in seara aceea fusese lovit, caci de

atunci nu se mai intorsesera decal aeroplane. Niciodatd
nu resimtisem altceva decal razvrAtire, cand ii vedeam
sosind, razvrAtire impotriva laitatii vrajmaului i cruzimei lui de a omori femei i copii, fall nici un folos.
0 singurd data am avut emotiune, cand au rdzbit Germanii prin Rucar i au inceput s se auda aa distinct
tunurile dela Florica, !mat m'am dus in grabs s aduc
pe mama cu copiii in ora. La intoarcere eram in cloud
automobile, Dinu luase o puFa sd traga in caz de nevoe.
La padurea dela Buftea vedem in fata deodata un
card de aeroplane. Vor fi sosit cincisprezece i se invartiau vajaitor i amenintator, parca dinnadins asupra
capetelor noastre. Deseori urmarisera trasuri pe drumurile marl, ranind caldtori i chiar asupra casei dela Florica

tiind unde trebuesc aruncate bombe, plutisera de mai

multe ori. Urmariti de tunurile oraului, se departara
aka ca am putut ei din tufiurile in care ne ascunseserdm
i s ne urtnam calea. Ce copildroase mi se par acum pe

lungs evenimentele ce s'au deslAntuit in urmd i dintre

care, ceeace mi-a lasat impresia mai adanca, a fost lunga
agonie dinaintea ocupafiei, ruperea progresiva a fronturilor, pand la retragere.
Dar chinul prin care treceam, il uitam cand ma aflam
in fata celor cu raspundere i mai ales a lui lonel,

De la Inceput chiar, deli era convins de necesitatea

intrarei in razboi, avea o presimtire a evenimentelor
ce s'au desfaurat. Aveam impresia ca pentru el era nu
numai o suferinta morald, dar Si fizica, fata de nenorocirile ce veneau ca : retragerea armatelor, aruncarea
podului de peste Dundre In aer, parasirea Bucuretilor,
de toate ordinile dureroase ce era el insui silt sa le
dea.

www.dacoromanica.ro

19

Si pe cand eel ce plecau din Muntenia erau torturaji,

liar plini de credinta In izbanda, cei ce ramaneau a tot
puternici,
se bucurau de Inaintarea
Germanofili,
wrajmaului, de plecarea a for no5trii, fara nici o credinja
in victoria aliajilor.

Imi amintesc propaganda, pe care o faceau ca sa nu

-se mite nimeni din Bucuregi, aratand pe Germani drept
-cuceritori, dar ca prieteni. Din fericire erau pujini i
chiar ei au Inceput sa simta jugul Germanilor. Nemjii
strung urupurile in toate directiunile, dei au dat asiguTarea ca averea i cinstea cetajenilor vor fi respectate.
Sequestreaza tot la moii, la band, fac cea mai mare
propaganda prin popor, cautand sa-le arate, ca sprijina
pe cei saraci impotriva celor bogati, pe jarani Impo-triva proprietarilor.
Dar cu toate fagaduelile lor, populatia incepe sa
sufere de foame. Mori le s'au sequestrat ; tutunul i

malaiul nu se mai gasesc. Casele se ocupa dupa

bunul plac, dulapurile se sparg i totul este gat la
plecare.

Azi a venit unul la not i dupa ce a cutreerat casa

.i-a ales drept locuinja odaia de culcare a Sabinei zicand
-ca tie ca-i este inchis barbatul ; dar cand i-a cerut or-

dinul de incartierare, Neamtul a fugit fara s se mai

Intoarca.

6 Decembrie
Am sarbatorit St. Niculae In spital, cu vin, placinta
i tigari dar bine Injeles fara de tlici un chef.
Comunicatele germane marturisesc izbanda franceza la

Bezonvaux. De frontul italian nu mai vorbesc nimic de

.o saptamana. Semn rau.

www.dacoromanica.ro

20

8 Decembrie
Gazeta de azi aduce la cunostiinta publicului tot felt'?
de masuri drastice : electricitatea nu se mai poate inti e-

buil* decat un chilovat pe saptdmand de persoanA..

Bine Inteles ofiterii gazduiti pot arde cat poftesc.
Tramvaiele nu mai circuld pentru Romani decat di-

mine* dela 7-8, dela 12-3 Si seara dela 7-8 si

numai linia ce duce spre gars.
Comunicatul din ce in ce mai laconic ne dd nAdejde
foarte desarta. Ca noutate a zilei este evacuarea spitalului
Liei si al D-nei Ramniceanu. Le-a sosit un doctor german,
care fail sA-si decline ahibutiunile, a cerut sa-i se arate
spitalul pentru evacuare. Cele cloud directoare au spus.

ca nu poate nimeni sd se amestece in spital, decat Int

baza unui ordin dela Crucea Rosie romans. Dansul, era,
D-nul Volf, cel mai mare peste doctorii germani in Cara
ocupatd, a inceput sd strige iarasi fraza tipicA, pe care
dealtfel o intrebuinteazA mai des fats de femei :
Wir sind die Sieger" si alte cuvinte grosolane. Lia
si D-na Ramniceanu au insdrcinat un Impiegat sd-i arate
spitalul. In urma s'a dus la Crucea Rosie unde a cerut
destitu:rea imediatd a celor cloud directoare.

Crucea Rosie in loc ss faca o ancheta spre a se Incredinta de adeydr, s'a supus orbeste doctorului si le-a
instiintat, rugandu-le sA nu se mai prezinte la spitaL
11 Decembrie.
Din toate partile yin plangeri la prefectura politiei si
la comandament cu privire la locuintele rechizitionate,.
de oarece nu se cid nici o dreptate. Se luau numai cele
luxoase, de oricine, iar la plecare erau jefuite.
La Mariuta Pillat au sarit aseard cativa derbedei

www.dacoromanica.ro

21

peste gard gi au amenintat-o, ca sparg usa dad nu li

se da lemne i sapun. Strigau ca gtiu ca-i este barbatul
internat si Injurau, spunand tot felul de vorbe proaste.
Ce va fi la plecarea for din Bucureti ?

12 Decembrie.
Craciunul nemfesc este astazi sarbatorit de colonia
statelor aliate cu ifos. Negasind brazi in piata, au pus
s se taie 500 din Parcul Carol gi au amenintat ca de
mu le vor ajunge, nu vor cruta nici celelalte gradini.
Chef gi mese In toate casele incartierate.
D. Emil Petrescu, foarte abatut, a venit spre sears s
ne vesteasca disolvarea consiliului comunal. Cel nou
este alcatuit din :
Verzea, Primar.
Al. Darvari.
J. Berindei, arhitect.
Prager.
Dustman.
Paul Theodorescu. '
Oscar Niculescu.
Se germanizeaza toate
Prin biserici, Mitropolitul a
.oprit de a se mai pomeni de numele familiei regale.
Calea Victoriei, unde am trecut sa zaresc pe Doctorul
Cantacuzino la fereastra din mansardele Otelului Impe-

rial, era intesata cu straini p1 soldati,

Firmele pravaliilor au 'inceput sa fie scrise jumatate
pe romanete, jumatate pe nemtete. Se schimba numele
botelurilor iii ,Zum Kronprinz" pi allele.
Noi trebue s le primim toate pi s le Inghitim.
Am pofta uneori sa ma rasvratesc, s le spun pe fata
ce gandegc de ei... dar va veni i ziva aceia I Rabdare I

www.dacoromanica.ro

22

14 Decembrie
Pentru ce au dat drumul DoUorului Cantacuzino, luf
Pillat i la alji ease, inchizand unsprezece in loc, nu a
trite lege nimeni. Ceeace tiu este ca Teri la orele douasprezece, ne-am pomenit cu ei impresionaji de sistemul'

celular in care traisera timp de douasprezece zile i

care-i demoralizase grozay. Nici ceasornicul nu li se
lasase i dad. n'ar fi avut in timpul zilei pe acela alPalatului in faja ochilor, ar fi trait ca orbii.
La comanduiri cea dintai intrebare fusese :

Daca sunt rude cu Primul Ministru Bratianu"..

Dupa ce li s'au luat numele i adresa, au fost dui.
in subsol, Intr'o camera locuita de soldaji pe care
carcaiau insectele. De acolo pe jos urmaji de soldaji la_
Hotel Imperial, li s'au luat toji banii Si au fost inchii
fiecare inteo chiliuja in care nu puteau face 6-7 pai.
Mancarea le-o trecea soldatul pe ge. N'aveau vole sa
deschida fereastra decat dimineaja, pe cand li se curaja odaia i in acest timp erau paziji in condor desentinele. De altfel acetia ar fi fost mai omenoi cu
internajii, daca ofijerii nu ar fi fost aa de indarjiji i
grosolani In special cu ai notri. Numele de Bratianu
spunea o autoritate romans facea s li se ridice pa
rul pe cap.

15 Decembrie
Azi gazeta m'a ingrijorat. Comunicatul relateaza ca
germanii ar fi inaintat spre Ramnicul-Sarat. 17 km. Wand
7.000 prizonieri rui i 24 mitraliere. Se pare ca hi

clipa aceasta armata romans s'g retras dincolo de liniaFocani, de oprece numele ei nu este menjionat Ricaieri.
Sunt atatea inexactitaji i contraziceri in tirile ce le.

www.dacoromanica.ro

23

dau, !mat nu stii ce s crezi. Vestesc printre altele ca

lui Joffre, i s'ar fi luat comandamentul si ca toti primii
ministrii tArilor aliate sunt intruniti la Londra. Printre ei

ar fi si- al Romaniei. As urea s fi iesit putin si lonel

din Ora sail schimbe cursul gandurilor.
Imi amintesc deseori cand ma gandesc la el printre
clipele dureroase ale vremurilor din urtna, acelea petrecute in cancelaria de jos, in strada Lascar Catargi.
Cand parasind consiliul de ministri, venise sa telef o-

neze la cartierul General pentru a sti, care este situafa precisa, deoarece printre colegi exista divergenta de
pared, unii gasiau ca trebue plecat imediat ffind pericol sa
fie prins de vrasmasi, altii erau de parere, a plecand prea
din vreme, ar alarma populatia si ca deci ar fi o lasitate.

Erau clipe istorice, dar grozave.

Dupa o lunga asteptare cartierul sfatui s nu piece.
Nu este nici o primejdie spunea el... Doua zile In urma
pleca el insus spre Ploesti.

16 Decembrie.
Sarbatorile de Craciun ale noastre i anul nou, sunt
suprimate prin faptul ca de poimaine Inainte este 1 Ianuarie stil nou si se unifica calendarul,
Pe de oparte imi pare bine sa nu mai avem sarbatori

anul acesta, pe de alta parte mi se pare o jignire la

adresa Romanilor sa nu se tins seama de dreptul lor.
Dar dreptul lor suns acum ca o vorba ironica. Pe strazi
sta afisat pretutindeni numele cantinelor, la care se poate
alimenta singura, populatia tarilor aliate.
Eri ni s'a spus de la minister de Domnul Crasnaru,
Ca mosiile proprietarilor trecuti in Moldova, vor fi vandute la tarani si banii trimisi in Germania.
,T Deasemenea proprietatile urbane.

www.dacoromanica.ro

24

Li-se dau ease luni pentru unele, trei pentru altele

de ragaz sa se Intoarca proprietarii, de voesc sA-le
pas treze.

De unde s'ar retntoarce i cum ar afla aceasta masurd?

Guvernatorul Von Tulff de Schepe i de Weidenbach,
locuete in palatul Sutu. Neplacandu-i mobila guverna-

torului german, au hotarat sa cheltuiasca 80.000 lei

spre a o Inlocui In contul statului roman.
De aci Innainte militarii vor plAti In bancnote emise
de Banca Gene' ala, care la reintoarcerea guvernului roman, nu vor mai fi valabile, find scoase ilegal. Mai
mult : deoarece Romania nu va putea plati indemnizarea

de rasboi, de nu tiu cate miliarde, ceruta de statele

aliate centrale, se stabilete aci un ministru al agriculturii, care va stoarce timp de 15 ani bogAtiile pamantului
spre a-i scoate ei Insui indemnizarea, iar Dunarea va

fi ocupatd tot de ei, fiindcd nu stau de loc la Indoiala

ca victoria va fi a lor.
Iata perspectiva ce ne ateapta I
Toate acestea din isvor oficial, iar nu nascociri de
mahala.

Unde eti, cronicare Niculce, sa plangi biata Cara a

Munteniei, cum ai plans pe vremuri pe a Moldovei, cotropita de vrajmaii sAlbateci i poate mai putini ca cei
de azi ?

3 lanuarie 1916
Azi noapte arh fost trezita din somn de rAcnete i
vaete, and mai apropiate, cand mai departate i dupa
cateva momente de nedumerire, mi-am dat seama ca
erau racnetele sergentilor i vaetele mulfimei, luptand la
brutAria din strada Salciilor sa capete o paine.

De cateva zile de and se resimte orasul de mobili-

www.dacoromanica.ro

25

zarea si rechizifionarea alimentelor de catre germani, ma

frAmanta gandul sa deschidem cantine pentru populafia
saraca. La spital nu mai putem face nimic.

Lily Falcoianu, care acum are directiunea, ne spune

sa nu mai revenim, cad aducem ura asupra lor, prin

numele ce purtam. Dansa nu face decal sa -i laude, sa
be spuna ca Romanii sunt tofi hofi, bine ca pun Germanii

regula In tara. Un baiat, Ion, pe care-1 creste, fiindcA

a descoperit un mare talent de pictor la el, o mustra
mereu si-ii este slid and o aude vorbind astfel de Para
ti. Eu Insu-mi cu toata iubirea ce am avut-o pana
azi pentru ea, ma face sa o evit constatand cat de
pufin simf romanesc are.,
Dar nici de cantine nu ne putem apuca. Suntem prea
deochiate ca sa nu periclitam si aceasta opera. CA wasmasul are ura impotriva familiei Bratianu, aceasta ma
mandreste. Ceeace ma rasvrAteste Insa este sa vad

alaturi de ei pe Romanii germanofili, care pun pe deasupra iubirei de Para, ura pentru adversarul politic. Cum
mai pot exista particle Trolitice in timp de rAsboi ?

P. Carp spunea mai deunazi ca chipul cum. au fost

tratafi internatii din Ialomita ne-a Mut de rusine in
fafa Europei si ca deci bine au facut Germanii de au
Inchis pe roman.

La minister unde se Intrunesc Germanofilii si Isi

petrec vremea, vorbind de rau pe compatriofii for si
lAudand pe asupritor, au ajuns In asa grad de inconstientA in cat au desgustat si pe Germani. Unul chiar
spunea deunazi : MA desgusta Romani acestia, care se
ploconesc in faf a noastra, a vrAsmasului." Am aflat pentru

ce a fost liberat Costache. L'a cerut P. Carp fiindca

nora lui asteapta un copil si are nevoe de Ingrijirile

www.dacoromanica.ro

26

sale. Aceasta arata cA, pe multi ar putea scapa, daca

ar voi, dar nu vrea.

4 lanuarie 1917
Am salt treisprezece zile din calendar si iata-ne la
4 Ianuarie. Totus in spital, pe Luni, se pregateste steaua
$i vicleirnul.

Eri a fost evacuarea spitalului Liei cu zorul. Au venit

peste doamnele cari incepusera evacuarea, le-au dat

afarA, le-au Impins, neingaduindu-le macar sA-si is
geanta cu bani si bluzele de infirmiere, nici macar palariile din cuier. Toate acestea desigur ca s puna mains
pe tot materialul Crucei Ropii.

La orele 91/3 au sosit la not acasa doi ofiteri i un

civil evreu. Au chemat pe Sabina In sala de ateptare
i cel mai gradat, asefandu-se in fata-i, ii declara cu
obrAznicie : Eu sunt seful politiei si am venit sA va
arestez".

Pentrii ce" ? a intrebat dansa.

Pentruca ati scris o protestare impotriva noastrA".
Sabina, intelegand ca era vorba de Didina Cantacuzino,

vecina noastra

i-a spus ca se inseala. Atunci au

lasat-o sub paza unula din tovarasii sai, cu ordinul s

nu iasA din odaie i s'a dus dupA informatiuni alAturi,
la Grigore Cantacuzino. S'a reintors peste cAteva clipe
dar n'a intrat, cum s'ar fi cuvenit, sa faca scuze de greseall. A trimis numai raspuns celui ce ramAsese in casa
sd-$i paraseasca postul.
Am aflat in urma, ca s'au dus la Ortodoxie sA ridice
pe Didina Cantacuzino. Mult insA n'o va tine, caci vor
descoperi ca este sotia lui Gr. Cantacuzino.
Dar toate acestea sunt nimicuri, pe land ceea-ce s'o

www.dacoromanica.ro

27

fi petrecand dincolo de Milcov. Lipsa de tiri este urr

adevarat chin.
Chinul este insa i mai mare, cAnd se raspandete a
veste rea, caci numai cele rele -se raspandesc, ca asta

sear una : a un aeroplan ar fi bombardat la Iasi cases

lui Vintila Bratianu. Nu am mai spus-o nimanui, deli
tiu ca asemenea tiri nu pot trece pans la noi, tot ma
nelinitete.

5 Ian u arie

Singur cuvantul angoisse" poate talmaci ce resimti

In anumite clipe, in aVeptarea unei nenorociri prevAzute

sau neprevazute de care ti se pare ca ai un presimtimant. Mare curaj an aceia care, fie prin carturarese fie
pin spirite, fie prin visuri, cred a cunoate viitorul. Daces.

ai ti dinainte toate nenorocirile ce le vei Intampina in

viata, imi pare a pufini ar duce-o 'Ana la capat. Pe

mine ma apucase acea angoisse" in urma unor comunicate germane. Dupes pranz spre a o inlatura am luat
harta Romaniei i a Transilvaniei i comunicatul in mans,

am cautat satele unde se dadeau ultimele lupte.

Am descoperit inmarmurita ca. Germanii inaintasera

in Putna prin doua puncte, pe la Milcov Si pe la Suita. In curand, cunoscandu-le acum forfele, neincetat

marite, in luna aceasta va fi luata linia Focani-Namoloasa.

Ce urmari puteai trage de cat, ca data trecutA, vor

innainta cu repeziciune eatre Iasi. De ad perspective
unui nou exod, at guvernului, at populatiei, at armatei,
prin stepele Rusiei, In timpul ieinei...

6 Januarie
Printre Germanofilii, care revolts populafia, este un caz

www.dacoromanica.ro

28

patologic. Este un ministru plenipotentiar, pisoski, pus

in neactivitate de la declararea razboiului, fiindca. nu a
-voit s se reintoarca in Ora cu misiunea romans, ca si
ministrul nostru la Berlin, Alexandru Beldiman.
Pisoski si-a facut intrarea triumfala in Bucuresti cu
vrajmasii. Nu sunt mese ale nobletei germane si austriace, la care sa nu is parte, iar cei ce-1 cunosc de
aproape, spun ca-i cetesc pe feta dupa cum este, vesel

sau trist, dad Ii merge rau sau bine armatei romane.

0 singura dorinta are ca Moldova A. cads mai repede
sub ocrotirea puterilor centrale.
Ma 1ntreb uneori, and vad asemenea mentalitati, pentru ce isi pierde cate unul trait in strainatate, asa repede
mationalitatea, pe cand faranul din teritoriile asuprite atat
In Transilvania cat $i in Basarabia, Ora si in Macedonia si chiar cei colonizati prin Caucaz, cu toate sforOdle, Isi pastreaza neatins simtamantul de patrie.
- Ionel spunea Intel:, zi foarte bine, a not avem
diplomafie foarte slabs, fiindca diplomatii nostrii dupd

catva limp, se indentifica cu Para in care traesc si da

pilda pe Beldiman la Berlin, pe Rosetti Solescu la Peter-

sburg si atatia altii.

Eu cred ca de vina este si cresterea ce se da copiiului, fie trimitandu-I de mic in strainatate, fie auzind
parintii, care critics tot ce este in Para si lauda tot ce
este strain.
De s'ar schimba aceasta mentalitate dupa rasboi, ar
-fi un mare bine. Clasa de sus este imitata de cea de
jos Intotdeauna si pildele rele nu ar trebui s ne vie
tocmai de la cei destepti si carturari.
In toate cazurile, olicare ar fi legaturile ce le are un
cm cu strainatatea, nu este ertat ca el sa. si 'le pastreze
cu poporul care ifi urmareste armata si ifi sleeste pa-

www.dacoromanica.ro

29

mantul. 5i ne sleete in aa chip incat ne intrebam,

uneori cu spaima, ce va manca populatia saraca peste
catava vreme.

Cinci zile n'au scos paine de Craciun, dand brutarilor Mina numai pentru trei zile. Carne nu a fost zece
zile. Germane le i Evreicele capdtd de toate i daca nu
capatA, furs.

La Dinu BrAtianu, nemtoaica pe care au ldsat-o sa

pAzeasca casa, terorizeazd servitoarea romanca, vindelucrurile de prin casa, aduce de la Ora alimente furnizate pe nimic i le vinde pe preturi intreite.
Germane le se plimba acum nerginate la bratul ofiferilor Si soldafilor, in bldnurile de samur, rechizifionate
din casele stapanilor. Bulgarii se prang in toate partile.
ca i pe ei, deli Para aliata, ii storc i-i duc tot In
Germania.

24 Decembrie
Ajunul Crciciunului. La spital, doamnele in jurul unei
mese, pregAteau saculetele cu covrigi, mere, nuci i
tutun pentru raniti. Radeau i vorbeau. Eu nu am putut
sta mult cu ele. Perspectiva sarbatorilor imi este prea
dureroasd. Nici nu vreau sA tiu, sa-mi amintesc de
vremurile and ne strangeam cu totii marl i mici la
ua dormitorului mamei, de strigam : Bung. dimineata".
Am hotarat intre not sA nu schimbam nimic din
traiul obinuit. SA incercam sd uitam trecuhil.

25 Decembrie.
Idiotul" lui Dostoevski, pe care in limp normal l-a$
fi gAsit o carte bolnavicioasa, i pe care 1'4 fi cetit
cu greutate, dei cu admirafie, in aceste doua zile m'a

fermecat. N'am lAsat cartea din mans pans n'am sfar-

www.dacoromanica.ro

30

it-o, i cand am sfarit-o mi-a parut rau, findca reve-

neam la realitate.
Nimic nou pe ziva de azi decal, fail sa ni-1 mArturisim unul altuia, eram fiecare in parte cuprini de
mspleen" i ziva a trecut mai incet ca de obicei.

26 Decembrie.
Comunicatul mai bun deoarece vorbeVe de ofensiva
-rug pe frontul Focani i sosesc raniti peste raniti germani. Ai notrii mor pe camp.
La spital a fost sarbatorit Craciunul cu steaua i
-Vicleimul. A cantat corul, a oficiat preotul. Eu nu m'am dus.

27 Decembrie.
S'au luat Focanii prin lupte indarjite. Rusii pare ca.
lupla alaturi de ai notri. Vor putea oare sa-i opreasca
cand pe fiecare zi yin forte not din Transilvania i de peste
DunAre ? Azi a sosit un prizonier roman din Ploeti,

fugar imi inchipui. A istorisit grozavenii de traiul prizonierilor. Nu au ce manca : o paine la 5 zile, un taler cu
varza la apte ini si printre ei s'a intins i holera.
Suferintele for nu se pot uura ca in Occident, prin in-.

terventia tarilor neutre. Noi suntem Inconjurati de jur

imprejur de aliatii puterilor centrale, iar ministrilor
Olandez i al Statelor-Unite li se contesteaza orice
amestec, sub cuvant ca erau acreditati langa guvernul
roman dupA declararea razboiului.

Cu privire la bombele, i otrava ascunse in subsolul

legatiunei germane, destinate oamenilor politici, se poate

spune ca aceste bombe i bomboanele otravite depuse

la tara Si prin orate de supuii Kaiserului, vor ramane
printre dovezile cele mai convingatoare de sentimentele
monstruoase nutrite de Malta culturA in limpul rasboiului.

www.dacoromanica.ro

31

Dealtminteli de cand sunt aid, pe fiecare zi dau noui

probe de ce pot, nemai tinand seams de devastarile prici-

nuite, nu de Bulgari, cum o pretind, ci de ei cu consimtimantul ofiterilor de' toate gradele.

Moiile dintr'un capat la celalt al tarei, casele taranilor,
i bisericile au fost jefuite. Din biserici au facut grajduri.

La Florica, sub cuvant ca este acolo mormantul lui

1. C. Bratianu sfatuitorul Regelui Carol, au rechizitionat
-i furat tot ce au putut, insa pe sub ascuns. Au sta-

bilit acolo o etapa a regiunei, etapa austriaca din feri.cire, de oarece Austriacii au lasat pretutindeni amintiri
mai bune.

Nu ma pot obinui cu faptul ca mormantul tatii este

.scum in mainele vrajmaului.

29 Decembr;e
Sunt printre Romanii, care lucreaza cu guvernul, doua
categorii. lntaia : cei care vad inteinsul prietenul, mijlocul prin care poate define franele puterii. Ei se pun in
serviciul vrajmaului cu platitudine, fericiti.
Pe acetia ii despretuesc i dace n'ar fi Romani i
nu mi-a reaminti neincetat ca trebue sa. fim uniti in
nenorocire mai mult ca oricand, i -as uri mai stranic
decal pe dumani.
A doua categorie : sunt acei cad lucreaza cu Germanii,
sufera, se simt umiliti i rasvratiti de chipul cum sunt

tratati, atat ei cat i populatia civila, pe care o ajuta

cat pot i se sacrifice pentru ea. Acestora le admir
abnegatia.
WA ce gandiam ieri cand, Intrunindu-se la not mai

multi din cei de categoria a doua ii istoriseau pasurile

.i umilintele. De pilda consilierilor comunali nu le este

www.dacoromanica.ro

32

Ingaduit s stea jos pe scaun, cand vorbesc cu un simplu

soldat german. Trebue s stea in picioare in fafa lui.

Primarul orasului numit si ales de ministerul actual,
a fost in asa chip injurat si apostrofat de generalul guvernator Stolzenberg, fail nici un motiv, incat
spunea

ca in viata lui nu plansese cum a plans in ziva aceia.

Cu prefectul politiei aceeas purtare, incat si-a dat de-

misia si nu a retras-o pang nu i s'au facut scuze. Mai

este un fapt, care le taie puterea de lupta : este degvarsita abstracfie ce fac de traiul populafiei civile deli
prin gazeta tot vorbesc de bunavoinf a guvernamantului

pentru clasa de jos. Daca nu ar fi funclionari romani,

care s lupte cu slabele for mijloace impotriva lor, n'am
avea nici alimente, nici lumina, nici caldura.

1 lanuarie 1917

Am intrat in anul 1917, cu incredintarea a ne va

aduce bine. De ieri chiar comunicatul mai bun. TAcerea desavarsita pe un front arata intotdeauna a nu
le merge cum doresc.

Svonurile din oral sunt din ce in ce mai optimiste

ca sa be putem da crezamant : Sofia si Triestul ar fi in
mana Quadruplei. Judecand desigur dupa sosirea in
oral a 800 prizoneri italieni si a o mulfime de Bulgari
ref ugiafi. Triestul se poate sa fi cazut, dar Sofia nu. Maine

voi merge la obor s \Tad cu ochii mei pe Bulgarii si

Bulgaroaicele, despre care spune lumea a s'au stabilit
acolo de cateva zile ca fugari din Bulgaria.
Dintre not cea mai optimists este Mari*. Ea nu vedenici un pericol, nici la Iasi, nici aici : toate merg bine.
E o fiinfa fericita, cad deli am incredere oarba In viitor,
totusi ma roade grija luptelor dela Milcov, grija armatei

www.dacoromanica.ro

33

i ca sa-mi pastrez sangele rece Inlatur, pe cat pot, toate

ganduril e.

Contrariul Mariutei, prea optimiste, este Sabina i mai

ales Costache care este deprimat de tot. Sabina are vointa

i curaj dei se Indoete de isbanda finals. Pe mama

o admir. La varsta ei, despartita de cea mai mare parte
din copii, netiind de-i va mai vedea, este plina de nadejde i chiar cand are clipe de indoiala, tie sa le Inlature. Viata sbuciumata ce a dus din tinerete pans la
batranete, in exil, rasboaie i lupte politice indarjite, i-au
ofelit poate sufletul mai mult ca noua celor tineri, care

am dus un trai cu mai putine framantari. Totui cat

trebue sa sufera In ea. Sa dea Dumnezeu ca O. vada
ceace nu credea nimeni ca va vedea generafia noastra :
Romania-Mare, faurita cu ajutorul fiilor ei, precum a
vazut Romania Mica fauritA cu ajutorul barbatului ei.

2 lanuarie.
Rechizifiile sau mai bine zis hotiile, acum oficiale, au
inceput azi. Zaharul particularilor a fost depus, fiecare
interpretand ordonanta dupa voia sa. Unii pAstreaza
cincisprezece kilograme de familie, alfii de locuitor.
Romanul tie sa traga chiulul chiar Germanului.
Alta ordonanta spune ca ocoalele din jurul Bucuretilor, (mai multe sate alcatuesc un ocol) sunt silite sa
aduca pe zi patru zeci care cu porumb Si grau Ia oral,
cinci vite cornute pentru abatoriu sau patru zeci oi.

3 lanuarie.
Singurul fapt demn de a fi semnalat azi este internarea Mitropolitului in Mitropolie i numirea ca director
i loctiitor al efului bisericei ortodoxe pe Marius Teo3

www.dacoromanica.ro

34

dorian, catolic, care a condus toate campaniile de rasturnare a Mitropolitilor, anii din urma.
Un martor ocular, venind azi din Slatina, ne spune
ca prizonierii roman din acest oral, stau de 6 zile nemancati, tipa si se vaeta, urla ca lupii, de ti se rupe
inima.

4 Ianuarie.
S'au desfaurat o serie de fapte de eri panA azi, pe
care ar merita sa le notez.
1. Mackensen s'a dus la magazinul Nbinei sa cumpere
cusaturi romanesti. S'a mirat de dibacia si gustul farancelor noastre, dar a gasit prea scumpe cusaturile. S'a tocmit cat a putut, le-a platit insa fall a le rechizifiona. Guvernatorul von Tr: lf, In schimb
alegandu-si marfa de

5000 lei (dintre ele cateva erau destinate Imparatului)

le-a gasit ieftine
mai ales ca nu le-a platit nici macar
cu bonuri de rechizifie.
II. lata cum s'a sfarsit cu internarea mitropolitului :
Afland cele intamplate in ajun, D-na Didina Cantacuzino cu Zoe Ramniceanu conducatoarele societatii
ortodoxe, s'au dus la mitropolie, unde un sergent roman
impiedica accesul la seful bisericii.
Dansele au intrat cu sila si 1-au gasit in lacrAmi. Li s'a
plans ca a fost sechestrat din ordinul D-lui Marghiloman.

L'au pus sa jure a pana se vor Intoarce, nu va iscali

nici o hartie de renunfare si au alergat la Marghiloman.
Acesta avea la el tocmai intrunit, comitetul partidului
conservator. Neputandu-1 vedea, au chemat pe Grigore
Cantacuzino care facea si el parte din comitet. I s'a
expus cazul, aratand la ce scandal va da loc. Eind i
D-1 Marghiloman le-a lamurit a intr'adevar consimtise
la numirea lui Marius Theodorian partizan politic, crezand

www.dacoromanica.ro

35

ca era cu consimtamantul mitropolitului si al arhereilor.

Gr. Cantacuzino i-a declarat atunci ca dansul nu
admite aceasta numire a unui renegat in capul bisericii
ortodoxe, si ca trebue neaparat destituit.
Marghiloman le-a sfatuit se mearga sd se Inteleagd
cu Lupu Costache, care a pdrut mai-1M de amestecul

in aceasta afacere. Le-a spus totusi ca se va duce la

Mitropolit si-1 va libera. Cand s'au reintors doamnele
la Mitropolie, au constatat ca -si tinuse fAgaduiala, de
ai e ce au gasit pe Mitropolit liberat. Le-a declarat
rinse ca nu face slujba de Paste cleat la 2/15 Aprilie,
dupd dogmele religiei ortodoxe
care sunt categorice
.asupra acestui punct.
Pastele nu poate cadea ca cel catolic data cu cel
.evreesc, si ar fi excomunicat. Marius Theodorian a
doua zi a fost gonit de la Mitropolie, aproape In
Mafia preotilor si afurisit de mitropolit.
Poimaine de Boboteazd, ne-am inteles Intre noi, sa-i
facem manifestatie mitropolitului, mergAnd in corpore
la slujba dela Mitropolie la orele 91/2 si pe urrnd se
defilam In fata lui sarutandu-i maim.
Azi comunicat foarte bun totul este relativ. Pe linia
Nomoloasa-Focsani si in Muntii Putnei, ofensiva romandrusa a patruns, cum recunoaste comunicatul, in transeele
germane.

Domnul Marghiloman a anuntat la Crucea Rorie a

.Mackensen a renuntat a inainta In Moldova $i se va
aseza acolo In defensive.
Desigur parte din trupe au fost luate si duse la SaIonic. Vestea aceasta pare adevdratd, nu vreau Insa s'o
cred Inca. Ar fi prea frumos numai de s'ar confirma
pain fapte. Dad s'ar confirma, nu-mi mai pasd de noi.
Putem sta aid un an-doui in intunerec si In mizerie,

www.dacoromanica.ro

36

numai sa fie feria Moldova de ocupatie, ateptanqi

victoria.

6 Ianuarie.
Turna cu galeata cand am sosit la Mitropolie. Serviciul incepuse. Lume destula, dar nu destule doamne
cunoscute, aproape numai cele aduse de not de la spital.
Aveam insa impresia unei atmosfere romaneti, simpatice, de caldura sufleteasca, pans in clipa cand i-a
facut intrarea solemna autoritatile pamantene : secretarii
generali, prefectii, consiliul comunal i-am simfit ca, cu
ei infra i o suflare rece printre not : colaboratorii yakmaului.

Dupa slujba, am trecut la Mitropolit care ne.a tinut

o scurta cuvantare, asigurandu-ne de sosirea unor vre-'
muri mai bune i asemuindu-se cu Veniamin Costache,
sustinu ca nu se va da Inlaturi dela nimic spre a
pastra nevatamata biserica ortodoxa. Ma intreb daca In
clipa cand s'a intors catre Lupu Costache i ia amintit
ca-i fusese stramo, nu facea vre-o aluzie sangeroasa..

8 Ianuarie
Ger cu soare i un cer de toata frumusefea. Spre
marea noastra mulfumire soldafii germani pareau degerati pe strazi.

13 Ianuarie
De 5 zile nu am mai scris. Am trait clipe triste
allele decat acelea aduse de razboiu. Doamna Sthlojan

In seara de 10, abia dupa 24 ore de boala, si -a dat

sufletul. Ca niciodata expresia de ai da sufletul" nu
mi se pare mai nemerita

fara agonie, fara un gemet,

www.dacoromanica.ro

37

lath o miscare. Singura oprirea rasuflgrei ne-a dat sa

intelegem ca murise. Moartea ei in clipele acestea cand
suntem asa putine la numar in aceleasi simtaminte,
ne-a impresionat mult.

Pe cand o veghiam si imi sta in fata ca o sfanta

par'cg mai frumoasa ca in viata zambetul pe buze,
mainile incrucisate pe piept nu ma putui opri sa invidiez linistea in care traia de cateva clipe. A scapat de
ocupatia strains" ma gandeam si totus n'as vrea sa
mor inainte de sfarsitul razboiului, inainte de a vedea
-vrajmasul la pamant, inainte de a le putea striga la
randul nostru : Wir sind die Sieger" I
Comunicatul de azi vesteste retragerea trupelor de pe
Canalul Sf. Gheorghe altfel nimic pe toate fronturile.
Daca nu at fi fost siliti, pentru ce aceasta retragere subita? I

S'au dus si o mare parte din Germanii din Bucuinlocutti prin austriaci unguri si turci. Cartierul
nostru este locuit aproape numai de turci, care se poarta
nu se and
abia se vad.
loarte bine
Doctorul Cantacuzino a intalnit eri pe Halil Bey, direciorul muzeului din Constantinopol, barbatul lui Sadieh
Testi

care a trait aproape pang la maritisul ei in Bucuresti,

-hind fata minittrului turc in Romania, Suleiman Bey si
ctt care am copilarit.
intimidat i i-a Spits ca
A inaintat spre Doctor

venea la noi si VOia a said Sabinii, intreband'o daca

In cOnditiunile in care se afla in tiara, l'am primi. Dbc-,
torul i-a

spus numai ca Sabina nu e acasa. El a

inteles. Se spune ca a venit sa lstrangg pentru muzeu

lucruri Mal tioi. Actini orasul esle plin, nu atat cu arfnata

de tazblaiu, cat de biurOcrati sf oameni specialisti in

toate ramurile, care sa. stddieze i til raptasta tot ce-ar
fl de, irlpif itri tad.
www.dacoromanica.ro

38

In 12 ore au cerut dela politia romans :

20.000 paturi.
20.000 cama.5i barbateti.
20.000 ciorapi land.
1.000 blani etc... cu amenintarea ca daca nu le da,.
vor pune dari asupra oraului, Politia le-a spus sa execute

dan0 aceasta rechizifie. Nu au voit, caci doresc cm

populatia sa puna vina pe ai notrii, nu pe ei.
Totui dupa 2 zile, vazand ca In 36 ore nu se
stransese jumatate din lucruri, au pornit din casa In
casa un comisar roman, un soldat german, calaul I
nelipsitul evreu : luda denuntatorul.

De atunci, a inceput o adevaratd barbarie. 0 singur&

dela Banca Nationala air

pilda : La D-1 Barbulescu

sosit azi dimineata, i-au luat plapoma de matase de

pe pat, paltonul D-lui Barbulescu, din cuer i cand sofia

sa a voit sa-i impiedece, soldatul a smucit-o de brat

scuturand-o bine.

Prin mahalale au facut razii, dupa ce au lasat populatia lipsitA de lemne Si de plapumi.
Si cand to plangi unuia din ai lor, raspunde cu cinism
Asta nu este nimic I sa vedeti cum yeti fi peste 2 lunia.
Azi In gazeta vestea unei deraeri la Ciurea langa lai :
300 persoane moarte, 300 ranite i printre ele i marchizul de Belloy.
Imi vine neincetat In minte de cand am citit aceasta_
veste, Intrebarea daca nu vor fi fost nici unul din ail
mei acolo ?
Ce groaznic intunerec I
La Academie, D-1 Bianu s'a pomenit eri cu un sub-.

ofiter german i unul bulgar la orele 4 p. m. Au cerut

sa cerceteze documentele slavone.
Stiau perfect tot ce se gdsea acolo. D-1Bianu a stat pand.

www.dacoromanica.ro

39

tarziu noaptea, apoi s'a dus sa se culce, lasAnd bibliotecarul cu ei, care dupa alba vreme 11 chiama speriat
inapoi. Ofiterii faceau din documente pachete-pachete,

ca sa le is cu automobilul. I-a spus ca Academia este

puss sub pazd. Intradevar la poarta erau postati soldati.
Ofiterul i-a cerut o hartie prin care atesta ca le daduse
anumite documente (fara O. le controleze). Dansul nu a

volt Le-a cerut la rAndul sau zadarnic, o adeverinta

prin care recunoteau luarea documentelor. Au plecat
'heal-0 cu marina incarcata.
A doua zi, D-1 Bianu a convocat Academia (in numar de 5 membri) le-a citit un raport despre ce se intamplase i s'a alcatuit o protestare impotriva rapirei
documentelor. D-1 Maiorescu a fost rugat sa o prezinte
lui Mackensen. Declinand 1nsd aceasta Insarcinare, s'a
dus D-1 Bogdan. Mackensen nu i-a acordat audienta
ceruta i hartia a fost inmanata secretarului. Afacerea
luase forma unei conspiratii prea talhareVi. Intimidati
de protestarea Academiei i, temandu-se de un rasunet
dincolo de granite se vede, au fagaduit ca vor inapoia
documentele ridicate.

14 lanuarie.
Azi rasuna muzica military prin ora, vestitoare a
serbarei de maine, ziva Kaizerului. Chiar pentru germani,

dad ar fi Invingatori, ar fi o nenorocire. Le trebue o

purificare radicald

o ispaire a pacatelor

o renatere

cad din natia civilizata i disciplinata de alts data, au

devenit talhari la drumul mare, de la cei de jos pand
la cei de sus.
Guvernul german este el Insui eful organizatiei excrocheriilor. Simti cum din zi in zi chiar ce-i ce ii

www.dacoromanica.ro

40

aparau Mai mult, se Meese ; sunt toti inmarmuriti de at:Ma

indrasneala rafinatA. La Serban Cantacuzino, devastandu-se casa, familia a reclamat la comandatura, care a yes-,
tit-o ca a gasit hotii i parte din lucruri, dar ca ar fi bine
ca D-na Caterina Cantacuzino, mama lui, sa -i erte. Dansa
a raspuns ca hotii nu se iarta. Atunci au nascocit el s'a
gasit o puca inteun dulap Si daca nu-i retrage plangerea,

i se dA o amendA de 3000 mAni. $tiind 0 nu putea

fi gasita nici o puca la fiul sau, a cerut sA o vaza. Era

una de soldat. La D-na BoambA, pe and era in ora,

i s'au ridicat mobilele din casa. De la Pillat se incarcase
intr'o carutA, spre a-I duce la Lia, un cazan i o
Sobs.

Un soldat trecand pe stradd cu o germand a silit pe

edruta sA piece cu el, inainte de a fi sfarit incarcarea ;
din fericire
chiar patrula germand chemata in grabs,

nu i-a putut lua lucrurile inapoi. Astfel, la fiece clipa.

Acum nemai avand ce discuta asupra comunicatului, din

ee in ce mai laconic, nu cred sa se intalneasca cloud

persoane, fie din popor, fie din societate, sA vorbeasca
altceva deck de talhariile savarite pretutindeni la cei
bogafi, ca la cei saraci Si din pungai i pacAtoi nu-i
mai scoate.
Asa sears sunt mai satula de ocupatie ca on i and.

A vrea sa fiu departe

departe, dar mai ales in

Moldova.

15 Ianuarie
Iata o apreciere scrIsA irt condica unui taran transilOrton CArtan care, cufreerA cu 0 braul din casa in

casa i cere persoanelor de seams un autograt'

mai ales un Ink ajutor bAnesc.
Bra comentarii :

www.dacoromanica.ro

.i

41

Condica d-tale mosule, s'o pcistrezi cu sfintenie,

pentru a servi la ziva mare a judecalii spre stabilirea
.raspunderilor Fi stigmatizarea vinovatilor. Ea este
oglinda incontientei criminale case a adus peste capul acestei biete fad cumpiitele vremuri de bejenie din
toamna anului 1916 and Romania Mare" se Intinde
de la Siret la Prut.
Floarea fiilor ei scuturata, prapad fi ruinci pe holzlele farii. Sa to erte Dumnezeu, dacci prin Vagabon.dajul fi prin milogirea d-tale, ai fost cat* de putin
vinovat la nenorocirea faro pereche.
Victor Beldiman
Lupu Costache
26/12 1916

Urmeaza tampila cu inscriptia :

Vertreter Stadtbehorden-beim Kaiserlichen guvernament...

Bukarest
N. Lupu Costache trebue sa fie fiul secretarului general. De iscalitura lui Victor Beldiman nu ma mir.
Tatal sau a ramas in Germania la declarafia razboiului.
Alecu fratele lui Victor nu s'a reintors de loc. Victor
a venit mimai in vremurile din urtna. Spre a nu pleca
cd armata rorhana in Moldova, s'a afiliat la Crucea-Roie

i lucreaza cu gertnanii. Acetia sunt nrma$ii boerului

Alexandru Beldiman, bun roman.
Ordonantele pe ziva de azi.

I. Toate tablele dd fief de la Bella, pe earl stint ra2imate coroanele trebuesd scoase.
II.

Cozonacii

Si

prajiturile sunt interzise arara de

www.dacoromanica.ro

42

Sambata i Miercurea i atunci in urmatoarea proportie :

500 gr. faina.
200 gr. zahar.

Unt de loc.

Oil

(stupiditate nemteasca).

III. Cartelul de paine va fi de 220 gr. Mina cu 150.

gr. malaiu. La Ora numai 500 gr. malaiu.

Cel de carne pans la 1 Aprilie : 200 gr. pe saptamana, dela 1 Aprilie Inainte : numai 150 gr.

Zapada cazuta aceste 2 zile, a oprit orice lupta pe

frontul oriental. Camioanele i automobile patinau eri pe

bulevard. Azi a venit Samurca. Este i el exasperat

de toate grosolaniile ce le Inghite.

17 lanuarie
Eri intruniti proprietarii Si arendaii din Ilfov la prefecture au fost vestiti a moiile care nu vor fi cultivate in primavara, vor fi vandute taranilor. Recoltele
vor fi ale Germanilor, care pun la dispozitia proprietarului, prizoneri i maine.

Nouii efori ai spitalelor civile au Incercat sa ridice

banii Eforiei depui la Banca Nationala, ca sa-i stramute la Banca Generals. D-1 Barbulescu a spus d-lui
Bardescu, sa is seama, caci se vor reintoarce romanii
i atunci dansul in parlament be va da purtarea pe

lap.
La aceste cuvinte amenintatoare, au renuntat, lasand
banii la Banca Nationala cu dobanda.
Ferete-ma, Doamne, de prieteni ca de vrajma ma
feresc singur".

www.dacoromanica.ro

43

18 Ianuarie
Spitalul nostru se evacueaza treptat : lipsa de Mei r
de bunavointa a Preedintelui (Marghiloman). Am hotarat
s facem acolo o cantina pentru populatia civila, a carei

mizerie crcte. Cred ca vom put ea fi mai folositori in

directia aceasta, deli ne doare inima s vedem plecand

cu atata parere de rau, deseori cu lacrami, pe bietill

raniti.

Taranul nostru este tocmai ca un copil bland Si bun

sub influenfa buna i numai sub 1nraurirea nemfilor rai,
au devastat moiile pe unele locuri dupa ce au trecut
armatele vrajmae. Propaganda acestora era : luati tot
dela curti, boerii au plecat i nu se mai intorc". S'au
raspandit chiar hartii roii sub ocrotirea Germanilor,
fagaduindu-le pamantul. Dar tot mai bine c'au trecut
granele pe mainile a for no5tri decat sa fie trimise in
Germania i Bulgaria.

21 Ianuarie.
Pe la orele 10 dimineafa am fost chemata in grabs
jos. Trei germani, printre care un sub- ofifer i un evreu
Acesta, pe romanete, susfinea pretenfiunea celorlalti, ca
gasind casa buna de Incartierat, un ofifer superior. Feigcel ce se ocupa de prizonier, pretindea ca trebue Indata sd

le facem rost de doua odai. In zadar i-am spus a erau

2 familii, ca ni s'au rechizifionat paturile Si saltelele.

Vazand a nu este chip sa scap, am spus sail aduca

biletul de Incartierare dela comanduire. Atunci, au plecat
dupa el.

Sosind Doctorul Cantacuzino a pornit la Prefecture,

care i-a fagaduit tot concursul.
Dupe dejun, sosete ofiferul, infra cu zorul prin odair

www.dacoromanica.ro

44

-i declare ca se -i se orandulasca una de dormit, una de

lucru i plead. Abia a plecat, sosesc iar cei de dimineata.

Mare disperare pe mama, care nu a inchis ochii

noaptea.
Reclamatiile reinnoite la prefecture ne-au scapat de

randul acesta. Seara consfatuire cu D-1 Emil Petrescu

1 Al. CrAsnaru pentru cantinele populare. Crucea roie

da mancare la 6000 de sa'raci. Primaria la care ne-am

afiliat da de mancare la 4000-5000 de oameni, din

care o cantina platita la Cimigiu.

Vom lua i cantinele colare in mane i vom

putea astfel da de mancare la aproape 20.000 suflete
o picatura totui pe tang numarul muritorilor de
foame.

Am aflat tot aseara oarecare amanunte oficiale, printre

care certurile intre etapele germane cu cele austriace i
bulgare.

D-1 Petrescu vanduse graul etapei germane din Bucureti. Insarcinatul sau a plecat la moie cu doi soldati
se -I ridice. Acolo cearta i batae intre ocupanti. La urma,
urmei, tot germanul a fost invingator.
Pe malul Dunarii ridicau Balgarii pe capete tot ce
gaseau. De unde Incaerare cu putile i balonetele. Ceeace

este curios, este lipsa de adaptare a germanului in millocul in care se afla.

Nu vrea a inteleaga, ca orgaffizatia, care in tam for
se potriveste, la not nu se potriveste, de aceia, este o
dezorganizare desavarsita pretutindeni.

In vremurile din urma au sosit multi ofiteri atistriacli

in local celor germani plecati, in grabs. Nu spun fficiodata unde.
Austriacii aunt priqi is mull ffiai aecesibill la o ofga-

www.dacoromanica.ro

45

nizatie mai inteleapta. Nu au in acela limp acea ura 1

ingamfare a aliatilor lor. Cu toate acestea, spune Lupu
Costache, Czernin are o ura neimpacata fats de fara i

mai ales de Bratianu. A spus : Je suis arrive en Roumanie, roumanophile ; et j'ai quitte Bucarest toumanophobe a outrance".

23 lanuarie.
0 tire azi tot aa de minunata ca vremea de afara,
un cer fara nor Si un soare cu dinti. Gazeta vestea ruperea relafiilor dintre America i Germania! E drept
neateptata, dar care l'ainurete nelinitea ce parea cA
domnete de catava vreme printre vrajmai.
Plecari subite ale ofiferilor 1 soldatilor incartierati pe
timp indelungat i printre ei Schaumburg Lippe se explica acum.

Se spune ca Si. Mackensen o terge i totui par'ca

nesimtitor de ridicarea lumei impotriva lor, urmeaza sa
semene ura.

Inainte de ora 12, a sosit far soldatul de eri cu alt

evreu i tin ofiter. De randul asta cu obrasnicie fara
seaman, mi-a declarat ca din toata casa be este ingAduit sa-i aleaga ce voesc, i ei an ales odaia de culcare a Sabinei. Eu foarte sceptics, it lasam O. spuie. Se
opreau din cand in cand. Cerand biletul de incartiei are,
a plecat furios. 5tia ca nu-1 putea objine de la po1itie.
Ce bruta.!

25 lanuarie
Nu se poate tagadui a dintre elementele ramase in
Bucureti, femeile in genere au tinut mai mult piept
vrajmnului, avand o mare nadejde in viitor:

www.dacoromanica.ro

46

Sunt printre ele totui unele [-care s'au manjit cAci

*dna ingadui bArbatilor dreptul i datoria de a conlucra
cu guvernamantul intr'o oarecare I limits, femeilor le
contest ez once drept de a-i deschide casa, de a da
ceaiuri i de a face bridgeuri in onoarea Invingatorului.
Sunt i printre barbati mentalitAti aa stranii. De
pilda unul dintre tovardii de inchisoarea al doctomemrului Cantacuzino la Imperial, D-1 Ioaniu

bru al consiliului comunal

-in fata politaiului german

in ziva cand au foti adui

i i s'a declarat a este

a zis In fata tuturor: ca -i pare Mu, ca nu tie

limba germana, ca sa-i multumeasca i sA4 exprime
dorinta ce are, ca in curand Moldova sa fie i ea sub
liber

ocrotirea Germaniei.

De 2 zile nu putem ei, ateptand din nou comisia

pentru rechizitionarea plapumilor 1 a blAnurilor.

Ordonanta vestete ca aceasta comisie are imputerTiicire de a intra pretutindeni, de a impune sa li sa

.deschida toate dulapurile. Se lass o singura plapuma

de om, copiii pans la 10 ani nu sunt socotiti, neavand
nevoie, spun. Pe de alts parte, propovaduesc plecarea
ion cat de repede la tail. Acolo vor fi mai folositori la
munca campului, iar parintii vor avea in ora o grije
mai putin. Din fericire pentru not cum o spuneam,
Tomanul tie sa iasa din incurcatura fiind mai detept i

mai putin disciplinat, se sustrage la toate aceste ordonante cat poate. MA intreb cunoscand pe german mai de
aproape, dacA nu cumva este aa de prost din pricina acestei

discipline peste masurA, pierzanduli once individualitate.

Tot ce le spun cei marl, cred. Acuma ii duc cu asigurarea pacei, altfel n'ar mai merge la lupta. Soldatii zic
ca la plecarea for spre frontul roman, li se fIgAduise

www.dacoromanica.ro

47

data lovitura data

pacea. De asemenea la plecarea
de aci spre Sarrail; chiar ruperea relatiilor cu America,
ar fi un semn de pace 1 ei cred tot.
De doua zile este un ger de 18 20 grade. Am
fost silita sa trec azi pe calea Victoriei, unde am
Intalnit mai multe prietene printre care pe Zoe Arion,
exasperate de neincetatele rechizitii i icane ce li
se fac.

0 servitoare germana venita la dansa, spre a intra

in serviciu,

dreia avusese imprudenfa

prefers pe o romance,

sA-i

spuna ca

a denunfat -o 1ndata la comanda-

tura. Adusa acolo cu D-na Arion, a fost supusa unui

interogatoriu fara sfarit. Ofiteri interpeland-o : Sie
Frauenzimmer" i ca vor arata murdarilor de romani
cum sa se poarte i cate i mai cate...

26 lanuarie
Am aflat deosebite fapte din tiri oficiale :
1. Mackensen, venind in Bucureti, a declarat ca nu

vrea sa faca vizita nimanui. Dupa multe insistence a

primit pe Lupu Costache i pe Petre Carp. Amandoi
au eit dela dansul cu parerea ca dintre toti el este cel
mai favorabil Romaniei.
Ceilalfi guvernatori i functionari superiori cat se
poate de Jeveches".
Singurul care are inraurirea asupra for este Petre
Carp, dar din nenorocire este cu totul in vederile lor.
Mai deunazi a fost desidenta intre el i Marghiloman.
Voia sa imparts Para in Capitanii, administrate de germani i romani. Cel de ai doilea, voind sa mai joace
un rol politic in Para i dandui seama ca i s'ar putea
taia craca de. sub picioare dace consimte la asemenea

www.dacoromanica.ro

48

s'a opus. De randul acesta a lost aproape

o ruptura intre ei. Carp Ma partid, care sa -1 susfink
a fost slit sa renunte. Din fruntaii germanofili, Maiorescu a fost cel mai demn. Nu a voit sa faca vizita lui
ilegalitafi

Mackensen, iar Teodor Rosetti

de indata ce Banca Ge-

nerala a fost preschimbata in Band de stat scotand

hartii ilegale
trafie.

si -a dat demisia din consiliul de adminis-

Imi -pare foarte rau ca prietenul Stere nu i-a urmatpilda. Acesta este o enigma pentru mine in clipele de
fafd. Vom vedea ce va esi : un bun roman sau un tra.dator ?

28 Ianuarie
Azi scriitorul D. Patracanu mi-a trimis raspuns ca.
cloreVe sa ma vaza.
Amintindu-mi infaurirea ce-o are Stere asupra lui i
discutiunile noastre in privinfa intrarei in rasboiu, i-am

scris ca voiu merge eu la dansul acasa de teama unoi

not discutii In fala mamii. Vreau sa tiu ce este in

fundul sufletului sau; i cum se poate ca acel om care
pleca cu atata entuziasm ca simplu soldat in Bulgaria,
la 1913 pentru -a cuceri cadrilaterul, acurn, cand mergem

sa scapam 3.000.000 de romani de sub jugul strain, nit

poate erta guvernului roman, calea ce-a luat-o.

Marti l'am vazut pe Stefan Popescu, pe care ram

Osit foarte impresionat de teoriile lui Stere.
Pictorul flu este de IOC germanofil ; dimpotriva dore%d

1nfrangerea for dar are ca toti artitii o fire prea impresionabila i cam pesimista.

www.dacoromanica.ro

49

Pe de alts parte mai are ca scuza si starea sufleteasca

a sotiei sale, care si-a pierdut singurul fiu, un Mat
eminent si plin de vitejie. Nemangaerea ei It face sa
vaza lucrurile in negru.
Si cu tot pessimismul sau, imi face mare placere sa-1
vad. Are un suflet bun, ceva copildresc al artistului,
ceva deosebit in firea lui, atat de modest incat nu ai

nici odata impresia, ca to afli in fata unuia din marii

artisti ce i-a avut tara.
De el este legate Si amintirea celor 3 luni petrecute
la Florica acum 2 ani
cand toata ziva era dus pe
camp sa zugraveasca si nu-I vedeam decat sears
si
atunci cat reset i cate glume I Mai ales cand erau
printre noi Lili Falcoianu si Ionel
Nici date dupe
razboiul acesta, chiar dace toate sfarsesc cum cred si
nici odata nu vom
fare nici o nenorocire in familie,
mai putea regdsi linistea dinainie. Mi se pare, ca de
cafe on voiu rade, imi va esi in MO spectrul acestor
ani de durere.

29 lanuarie
Inteadevar intrevederea cu Patrascanu a fost cum
am prezis-o. Mi-a aratat, Basarabia pierduta, desnationalizata pe veci, Rusii la Constantinopol, independenfa
Romaniei sfarsita.

Eu ii raspundeam ca un refren

Asteapta sa vezi

sfarsitul Si .atunci vom vorbi noi. Nu puteam merge de-

cat cu cine am mers. Infrangerea noastra actuala trebuia sa fie prevazuta. Nu de la noi se putea astepta
victoria finale'. Acestea erau frazele ce cdutam sa le
intercalez in discursurile sale neintrerupte.
4

www.dacoromanica.ro

50

Dupd plecare, in drum spre casa, in tovarasia lui

Stefan Popescu, aproape nu am deschis gura. Ceva

apasa pe sufletul meu, ceva greu, neobisnuit. Poate din

clipa cand luam ramas bun de la Domnul Patrascanu mi-a
trecut prin gand intrebarea : Dacd va avea dreptate ?"
Sculandu-ma a doua zi dimineata, am luat hotararea
sa urmez pilda mamei, O. evit aceste discutii, care nu
aduc la nici un rezultat si numai te turbura si te mahnesc. Dansa nu se coboara din odaie. Toti cei ce vreau
s o vada, se urca sus si toata ziva se perinda prietene

si chiar persoane pe care nu le cunostea pans la ocupatie. Unii yin sa-i jinn de urat, altii sa-i istoriseasca
pasurile, multi sa is putere de rabdare de la dansa. Pe cei
care vorbesc fara nadejde, care cred in victoria dusma-

nului sau vestejesc armata, nu vrea Irish' sa-i mai primeasca. Asa s'a intamplat cu Lily, care trite zi s'a apucat sa laude pe Nemti, spunand ca imperecherea dintre
Germani si Romance va regenera rasa romans. De atunci

n'a mai vrut sa o aducem sus. Si bine face. Duce o

vials cat se poate de retrasa, nu iese decat dimineata
cate un ceas ; se duce pans la Mariuta pe jos sa vada
pe cei doi stranepoti, Sandu Danielopol si Pia Pilaff pe
care parintii, la cateva saptamani dupd nastere, au fost
siliti sa-i lase la Pillat, neputandu-i lua la Iasi. La intoarcere pans seara isi scrie jurnalul si citeste. Ma mir
cate odatai ca la varsta de 75 de ani s'o intereseze totul : stiinta, literatura, gospodaria, agricultura, arta. Este

la curent cu toate. Bucuria cea mai mare i-o dau gazetele si stirele ce mi-le trimite Liseta Grueff, in fiecare
zi de la Inceputul ocupatiei ca : ziarele Le Temps, sau
allele, franceze si germane, in care se spune mai molt

ca in pacatosul de Bukarester Tagblatt" sau Gazeta

Bucurestilor".

www.dacoromanica.ro

51

Un preot auzind strigandu-se, Gazeta BucureOlof,

pe stradd ei sa cumpere un numar.
la da, mai Mete, s vaz ce minciuni mai spune azi".
Nu luase seama ca alaturi de dansul trecea o dia-coneasa. Aceasta s'a dus intinsa la politia germand sa-1
,denunte i preotul fu chemat la comanduire. Diplomatia
Jul face admiratia mahalalei, cacra isbutit sa scape din
Inchisoare, sfatuind pe politai sa nu se is dupe vorba
lemeii, caci toata lumea tie ca. femeia vorbete
multe.

Carp se straduete sa convinga pe Maiorescu i pe

.Marghiloman, nu numai de schimbarea administrative, dar
*i de proclamafia abdicdrei Regelui Ferdinand. Am aflat

ca Maiorescu este finut In laturi din pricina Bulgarilor,

care nu pot uita pe 1913 pacea dela Bucureti
iar
Marghiloman din pricina incidentului din primavara de
la Jokey-Club, cand intrand Nicu Filipescu pe use *i
Busche apropiindu-se de el cu mana Intinsa, acesta i-a
spus :

Nu-ti dau mana. Nu meriti sa-ti dau decat piciorul

in spate" Ministrul Germaniei nu a raspuns un cuvant.
'S'a dus la preedintele clubului, Marghiloman, s ceara
satisfacfie. Acesta voind sa-i impace, le-a spus la amancloi a celdlalt Linea gata o scrisoare de scuze.
Descoperind guvernul german, ca Busche trimesese
scuze Innainte de a fi primit pe ale lui Filipescu, Ii
-Muse mustrari aspre.
Incepem sa avem tiri de la tail prin proprietarii ce
merg acum sub escorta germana sail cultive moiile.
Dintre tofi Zoe Romniceanu era cea mai Indurerata i des-

nadajduita de munca ce o depusese zadarnic ani de zile.

A fost silita sa. seama Intr'o case tdraneasca. La dansa
:ezuserd trei sute de Germani, adevarati Vandali. Nici

www.dacoromanica.ro

52

usi, nici ferestre la oddi, nimic prin gospoddrii, sat'.

casa. Graul neridicat de nemti fusese impartit la tarani

tot cu propaganda ca nu mai yin boerii si el de le trebue
lemne, sd se duca sd le taie din padurea proprietarului.

Emil Petrescu a fost si el la Ord, dar simte cum simt

si eu : nimic din lucrurile materiale nu-1 ating. Este indiferent la dezastrul ce-1 gAseste pretutindeni.
Singura multumire pe ziva de azi a fost consfatuirea
si stabilirea cantinelor scolare si populare. Vor incep
de saptAmana viitoare sl functioneze sub inspectia unui
comitet de doamne si a directorilor respectivi. S'au gasit
copii morti pe strazi de frig si foame.

Lia a cerut sA i se pue in gazdd acasd In strada

Taranilor (ea seade dela plecarea a for nostri la d-na
Stolojan), ofiteri, ternandu-se sA nu pea ca la mama
acasa unde sunt soldati. Acestia iau lemnAria din odaie,
scandurile, parchetul si be baga in foc, dulapurile le
sparg si le golesc, bucAtaria o fac pe tevi de gaz deadreptul

pe parchet. Mai deunazi s'au asezat cu totii in fostul

salon, aduseserd un fotograf si chemaserd si pe bdiatut
ce ne pazia casa sd se fotografieze cu ei, caci vor sd
arate acasA, cum s'au instalat la Bratianu.
Unul din ofiterii Incartierati la Lia, este Austriac, om
cumsecade. Germanul abia a venit de o zi, a reclamat
indatA covoarele, cristalurile, pianul, perdelele, pe can
ministrul de razboi, trebue sA le fi avut ; In cazul and
nu se aduc pans a doua zi, le va cumpara el pe contuL
stapanei casei. Menagera zadarnic a incercat sA-1 Meredinteze, ca ne fiind casa sfarsita, nu era Inca mobilatd.
A fAcut toatA noaptea perchitzifii, amenintand sa caute,

si 14 d-na Stolojan si sl inchida pe Lia In caz cand

www.dacoromanica.ro

53

nu ar gasi nimic. Abia ne istorisise Lia in timpul mesei

cele de mai sus, ca soseste randasul ei, rugand-o s vie

repede, strada Cozma, caci a intrat un ofiter si rechi2itioneaza lucruri.

A pornit-o repede la fata locului. Germanul plecase, dar

vestise a se va intoarce cu politia germana. A spart up

de la pivnita cu vinuri, a pus sa i se deschida dulapurile,

oprindu-si un manpn, un boa, un cutit de hartie, o

jacheta a d-nei Stolojan cu guler de sconx Si un covor
i in sfarsit tot ce i-a placut din odaie. A scormonit prin
zapada din gradina sa vada de nu ascunsese ceva. Pana
la plecarea mea nu se intorsese Inca.

2 Februarie
Iarasi perchezitie eri la Lia, de acelas ofiter, insotit
de altul de randul acesta si de patru soldali. Au intrat
spunand Ca in urma unui denunt Mut de o germana
din casa, voesc sa perchizitioneze pretutindeni, s vada
tie nu sunt blanuri ascunse.
.
Lia le-a cerut, schein-ul" Nevoind sa -1 arate si fiind data

obraznicia mai ales a celui nou venit, care vorbia bine

romaneste, le-a spus a pot cauta.
Au descuiat toate dulapurile, prin pod s'au urcat ca
pisicile, s'au coborat prin pivnita, au spart geamurile. La
sfarsit au gasit Inteun dulap o bland scumpa nestiuta de

Lia a sorei sale. Au luat-o, declarand a vor aduce

tin bon pe care nu 1 -au adus. Apoi deodata, ofiterul ce
se da drept roman a schimbat tonul, spunand cu lacrimi

In ochi (de crocodil) a este Roman si silit sa faca ce

face, ca Lia de are lucruri ascunse s nu le arate

tovarasului sau. Cand a dat insa de Domnul Radovici, care venise din intamplare, s'a intimidat si pe

www.dacoromanica.ro

54

and celalt striga a se va reintoarce la o a doua

perchezitie maine, acesta saruta man Liei si au pornit.,
E groaznic sa stai sa-te uiti la el cu bratele incrucisate

fail sa-le poti spune 9 vorba si sa nu poti macar reelama undeva, cAci D-1 Tigara si D-1 Lupu Costache
ne-au declarat ca riu mai intervin pentru familia

noastra, de oarece isi aprind paie in cap, and ne aucl

numele.

Ne gandiam aseara dupa cloua nopfi nedormite de

grija Liei si de amenintarile ca o vor inchide, a ar

trebui sa fim mai filosofi, sa nu ne mai atinga aceste
hartuele si totusi ne ating.
Perchezitiile Liei,

au Inceput sa devie o tragi-co-

medic. Aceiai ofiteri trimisi de guvernanta lui Radu

Bratianu, prietena a acelei, de la Lia, s'au dus la Popovici
Hateg au ridicat doua sute sticle yin si o arutd de lemne,

injurand pe BrAtianu. Cel ce vorbia romaneste este up

evreu, capitanul Bancko.
Azi mi-a cazut in mans manifestul impartit de Germans
soldatilor romani in transee. lata-1:

Taranilor,

Voi taranii n'ati vrut rasboi tarei. Noi am voit sa-ne

vedem in pace de treburile noastre; dar guvernului
nostru si bogatilor nostril propietari nu-le pass de
cerintele noastre, Doar suntem robii lor. Nu vrem rasboi.
Nu vrem sa mai fim astfel ! Haideti sa isgonim pe uzur-

patorii nostrii propietari si arend4. Jos guvernul! SA

facem pace cu invingatorii !"
Propaganda cea noun este abdicarea regelui si adu.
cerea unui fiu al imparatului.
La intrunirea conservatorilor, la care lua parte si

www.dacoromanica.ro

55

Carp, d-1 Nenifescu a propus aceasta solutle. Maiorescu

ui -a luat pdlaria i a plecat in semn de protestare.
Un filer tank, sosit din Bulgaria, istoriseste ca erau
doudzeci si cinci de prizionieri din Turtucaia. Dupd ce
fusesara descaltati de cisme, desbrdcati de camase si pradati de ceasornice, lasanduli-se numai banii Si hainele, li s'a
ordonat s lucreze la corvoadd. Au declarat tofi ca ofiterit
nu fac corvoadd. Li s'a tdiat mancarea pe o zi, apoi cum
staruiau in hotararea lor, au fost pui in front si s'au
tras la sort. Cativa, care fiind desbracati, an fost
batufi.
Neavand incotro s'au supus. Ofiferul cunostea la
Sofia un tartar Bulgar, cu care Meuse studiile la Munich

si care auzind a este prizionier, 1-a luat la institulul

metereologic la Sofia, apoi dupa intervenfia sa, fu
reexpediat, In Para si atasat la institutul de la Filaret.
Mai istorisete ca ura Bulgarilor pentru Romani este

de neinchipuit. Until singur, se vede ca este Roman

macedonean : la plecare i-a dat o mulfime de merinde

si 1-a silit sa is o sums de bani, temandu-se s nu

moara de foame pe drum.
Multe din edificiile noastre publice an fost preschimbate in biurouri militare si multe din casele particulare
mai spafioase, transformate in cluburi de befie si
petreceri.
Banca Nationald a fost transformata intr'o administrafie

de uleiuri. S'au luat pand i birourile directorilor, cdrora

li s'a spus ca pot lucra acasa.

5 Februarie
De cateva zile scriu in sill Dacd nu as face o sfortare, nu a scrie de loc, mai ales ca din pricina perche-

www.dacoromanica.ro

56

2itiilor hartiilor, sunt silita sd ma ascund. Imi este rusine

sd mArturisesc ca aceasta stare de deprimare nu provine
din' stirile rele de pe front, ci numai din nelncetatele lupte

ce-le ducem de catava vreme cu perchezitiile si rechizitiile. Eri spre seard plecand in oras, am dat in fata
casei de lume stransa pe trotuar. Glumele si rasetele
m'au mirat mai intai.
Dandu-mi insa seama dupd cateva clipe, ce le starnise
veselia, m'am inveselit si eu. In fata noastra intr'un
automobil, un fotograf, altul jos langA el. De jur imprejur
ofiterii turd isi aliniau soldatii.
Desperechiati, imbrAcati alandala, unul din ei purta

chiar haine si manta de ofifer roman si fes pe cap.

In coada cortegiului, cu o muzica stridenta in cap
urmau ca in triumfurile romane, prizionieri romani,
dar care erau a5a de mandril sd fie luati in cinematograf, incat pasiau cu trupul incordat, capul sus.
PAreau mai mutt invingatori decat chiar invingatorii. In

sfarsit dupa multa truda au pornit-o in coloand de

mars. Aparatul fotografului din automobil inregistra cu
repeziciune. Erau asa de caraghiosi, incat chiar ofiterii
austriaci si germani opriti si ei pe trotuar, se tineau
cat puteau sa nu rada cu hohot. Unul a soptit altuia cu

dispret. sehen die mal an".

Sosind la Mariuta mi-a trecut pofta de ras. Pillat
fusese din nou internat si de randul acesta WA nadejde
de scapare, iar Mariuta ramanea din nou singura cu cei
doi copii, luptand neincetat cu perchezifiile si rechizitiile.

Noroc a isi pastreazd optimismul. Deseori cand vine la

noi, stiind cum va raspunde, o intrebam ; Cum le

merge". Le merge rau de tot".
La mama acasa trimitand sA caute lucruri in pod, deli
lacAtul era la locul lui, s'au gasit lAzile goale.

www.dacoromanica.ro

57

De doua on au venit azi sa ridice lemnele si am

isbutit s le scapam.

7 Februarie
In fiecare zi cate ceva nou. Dad nu as vedea pe mama

ca-si face sange rau, as fi mai rabdatoare.

La zece dimineaja a sosit lands soldatul de eri cdruia
iam spus ca nu-i dam lemnele WA Schein. De randul acesta

era cu un doctor, care a inceput sa strige la Sabina si

sa faca atata sgomot, incat, ca s-1 potoleasca, i-a

propus s

vie

s vada ca nu are lemne multe si

ca aceste lemne sunt de altminterea declarate la foaia

de rechizitie.

Abia s'a incredintat singur ca Sabina ii spusese ade-varul, cam rusinat de purtarea lui, a inceput sa spund,
ca guvernul roman a parasit Germanii muritorl de foame
la Ialomita. Sabina i-a raspuns, ca guvernul nu era de
villa, dad de la retragerea sa in Moldova, pana la
sosirea armatei germane, au ramas supusii tarilor vrajmase pe drumuri. Asta era de datoria guvernului german
sa vaza de ei ; ca dealtminterea, Romanii propusesera
la declaratia rasboiului, sa-i tread pe tofi in Bulgaria si
a Bulgarii nu voisera sd'i primeasca. I-a istorisit ce li-se
intamplase Liei si Mariutei, ca ofiterii cutreerau casele
si luau orice le cadea in cale, sub mana, WA Schein",
ca la not isi permiteau si mai mult, erau si mai rapitori,
Mudd suntem surorile lui Bratianu. Dansul si-a dat
cuvantul de onoare ca n'o stia. Sabina i-a mai vorbit
de buna tratare ce o aveau compatriotii sdi in tag.

Abia se induplecase doctorul, ca sosi alt ofiter

tat-1Ar adus in graba de soldatul ce intovarasise si pe

www.dacoromanica.ro

58

doctor. Fara sA tind seama de nimeni, incepu la

randul sau sd tipe i sa ceara sA vada indata lem-,
nele, spunand ca este la aprovizionare i tie ca le
ascunde.

S'a dus iar jos cu el i a plecat tot furios. Doctorul

11 atepta la poarta. Abia ne aezasem la masa cd sung.

din nou. Mama, de cate on suns, acum tresare. Avea

dreptate. Erau D-na Slatineanu cu Marcela, care veniau
in grabd sd ne ia. La Lia perchizitie de doua ore.

Sabina a plecat repede cu ele i s'a reintors istorisindu-ne cg., pe cand perchizitionau hartiile, a sosit Tigara, chemat de Lia. Cand Germanii i-au aratat insa a
hartie, s'a retras. Era un ordin de la politia secrets.
Aceasta nu i-a impiedicat s pund la o parte conserve
cumparate pentru copii, cinci zeci cutii, Mt bon. Au
Intrerupt perchizitia Si trebuia s se reintoarca la trei ore,
ldsand un soldat de paza.
Adineaori a chemat jos un ofiter german pe Sabina.
Era ofiferul de azi dimineata, care-i aducea o hartie prin

care ne oprea casa de rechizitiile de lemne. Sabina a

infeles cd era influenfa doctorului, al cArui nume acesta

nu a voit s i-1 spuna.

Sunt obosita. A vrea, ca Si Kundri din Parsifal, sd dorm,

sd dorm, sA nu mA detept, pand in clipa cand se vor

reintoarce ai notrii. Cati se vor mai reintoarce ?
De cand cu ocupatia am trecut prin trei faze fata de
vrajmai. Prima a fost covarita de simtimantul de
umilinfA, cea de a doua de rAzvratire, cea de a treia de urd.

Dintre toate cea care to face sa. suferi mai mutt este cea
din urma, care este i cea mai urata, fiindca-ti deprimeaza
sufletul. Poezia lui Macedonsky ce mi se 'Area, alt5

data, cg. reds aa bine ura, acum mi se pare incolora pe

langa ceea ce resimt.,

www.dacoromanica.ro

59

Cand ma gandesc uneori cum au prapadit tam, cum

au sfaramat armata, cum isi bat joc de ea si de not

toti, nu simt liniste decat la gandul ca vor trece si ei
prin clipele prin care trecem not scum, ca vor fi si ei
fara crutare de celelalte puteri ale
quadruplei, caci dupa cum ii cunosc pe ai nostril cu

umilifi, batjocoriti

blandetea for InAscuta, uneori pana la indolenta, vor

uita tot, prea lute. Imi este totusi rusine sa ma simt asa,
eu care nu urasem niciodata pe nimeni, si-mi amintesc
de starea sufleteasca descrisa de ucigasul lui Andreiefr
asemanatoare cu aceia a unei pantere In cusca. Ea semisca cu o rectitudine matematica in fala multimeE
vrajmase, a oamenilor ce priveau la ea.
Dar iata mai bine cuvintele proprii :

Maintenant dans ma cage de fer, j'etais devenu

moi meme sembable a cette bete; j' aliais et je pensais.
J'allais suivant une seule ligne, en travers de ma cellule
d'un coin a l'autre et suivant une seule ligne, ainsi
allaient mes pensees si lourdes qu'il me semblait porter
sur mes epaules non seulement ma tete, mais le monde

entier. Et toutes mes pensees consistaient en un seul

mais comme ce mot etatt grand, comme it etait
douloureux comme it etait mechant. Ce mot etait men-

mot,

songe".

La mine cuvantul mensonge l'asi schimba in halm"(ura)

8 Februarie
lar au cercetat aseara la Lia, pana la ora vase, dosarele
deosebitelor societati economice, intemeiate din indemnul
lui Vintila,
vesnic preocupat de propasirea industriei
nationale.

www.dacoromanica.ro

60

Par'ca and pe D-1 Lascar Catargi cand ne ruga pe

lop din familie unul cate unul din cei sortiti sa ramanem
in Bucuresti sa nu ramanem cu nici un pret. Vazand ca

rugamintele sale erau zadarnice, spunea mereu : Va dati

prada vrajmasilor Dumneavoastra celor mai inversunati.
Area dreptate si totui nu puteam face altfei. D'ar fi

lost de reinceput, tot aa am face. Mai intai fiindca ar

fi fost o lasitate sa parasim Bucuretii not toti membrii
familiei Bratianu, punandu-ne la adapost la Iasi, lasand populatia saraca la discrefia vrajmaului, si al doilea
fiindca faptul a lonel si-a lasat mama si surorile aici
-si Vintila sofia i copilul, a dat linite celor siliti prin

situafia for sa ramana.

Singura vorba comics in framantarile prin care trecem
.este ceace se petrece la coniandatura turceasca din fall
Cartierul nostru este aproape exclusir turc. La patru ore
-reincepe in fiecare zi ceremonia de deunazi, a cinematografului si a muzicei aduse tocmai din Stambul, adevarata muzica. de Moi.

Cum defilau eri triumfal, o femeie din popor intreband pe un domn :

Unde ii duce ?"
Acesta raspunse in bataie de joc.
La morga.".
Femeia luand cele spuse in serios, be lamurea celor
dimprejur ca merg la morga.

Bietul Pillat scrie de la Imperial a moare de frig,

nu li se face foc si afara iar ninge.
Pe cand scriam, ma cheama jos. Era un ofiter german,

insotit de randul acesta in loc de Evreu, de scriitorul,

lost monah
Galaction. Se scuza cand 1-a intrebat
servitoarea mirata :

Cum dumneata ne aduci in casa Nem ti ?"

www.dacoromanica.ro

61

Au cutreerat cu nerqinare toate odaile cu ofiterul,.

notand 0 putem incartiera un german foarte bine.
Chemata repede la Lia, iar m'am oprit din scris.
Acolo am gasit pe Elvefianul Wangler, care a scapat
Mile Govora de a fi prAdate de Nen*. Ne aduce tiri
de la Florica. G5sise pe d-I Gheorghiu, administratorul
lui Ionel, sequestrat in doua odai. S'au schimbat lucrurile decand au plecat Austriacii. De atunci au inceput
jaful. Au fAcut din capelA o magazie de oul Comandantut

este chiar nepotul lui Mackensen.

9 Februarie
AstA noapte visam, impresionata de tirile aduse de
Elvefian, ca biblioteca de la Florica se golise.
0 zi liniVita, prima de o sAptamana.
Am aflat unele arnanunte asupra relafiunilor dintre
autoritatile romane Si cele germane, destul de incordate
in vremile din urma. Verzea 1i dAduse dimisia in urma
unei scene cu Stolzenberg, care ii ceruse ca in douAsprezece ore s fie toate refugiile deschise, pe socoteala
primariei. Verzea, nelAsandu-i-se timpul trebuincios, le-a
deschis cum emu, i'ntr'o stare mizerabill Stolzenberg

afland desigur aceasta, vine la ora 9 seara s-1 is i

vizitand unul din refugii, se Infuriaza na de rau, incat
a mers 'ana a-1 scutura de umeri.
Duca cateva zile Verzea i-a retras dimisia.
Au cerut lui Lupu Costache o declarafie prin care

fagaduia a incuviinteaza on ce vor face autoritatile

germane. Nu a voit s-i dea isaitura.
La politie au cerut deasemenea ca toate hartiile sa
fie contrasemnate de politia germanti. Domnul Tigara

s'a opus, nu doar ca germanii firs la prestigiul autori

www.dacoromanica.ro

62

atilor romane, dar doresc ca execufia sd fie a Romanilor, autoritAfile noastre aparand ca nite alai pentru
populatie.
Trebue sd inregistrAm aci cateva cazuri nenorocite,
le numesc nenorocite fiindcA este vorba de ai notrii :

I. Un articol al lui Mangra, de cea mai mare platitudine fatd de impArat. Partea cea mai interesanta, san
-mai bine zis cea mai odioasd, este sfaritul.
Si in indeplinirea acestei chemdri care-i asigurd pro-pria existents politicd i de stat, ca i existenta etnica
a romanismului in genere, Romania va cduta un regim

natural intro aldturare sincerd de Austro-Ungaria i

Germania. Se va realiza astfel cuvantul marelui patriot
roman, P. Carp, care a dorit infrangerea Romaniei de
astAzi, aliata cu imperiul Tarilor, pentru ca regatul sa
se poatA alatura apoi cu atat mai puternic i fArd rezerva de puterile centrale".
II. Ion Filitti secretar la ministrul afacerilor strdine,
rdmas din iniamplare in Bucureti, de0 mobilizaf,
dupd multe stdruinte a isbutit sd fie numit director al Teatrului national, cu conditia ca artitii din Berlin, muri-

tori de foame, sd poata veni cu trupe sA joace la Bucureti, plAtili de primArie, 50.000 lei. A inaugurat des-chiderea seziunel printr'un discurs.
III. Doamna Marta Bibescu trimite azi rAspuns mamii,
ca ar dori sd vie s'o vadd, dar nu tie cum s facd, temandu-se sd nu fie luatA la ochi. I-am rAspuns sa nu

se oboseasca, deoarece s'ar compromite in ochii Germanilor.

11 Februarie'
Tara este impartita in patru etape germane i etapele
/n doudzeci i ease, nebenetape", din care trei numai

www.dacoromanica.ro

63

austriace. Dobrogea este pe mana Bulgarilor. Un comisar

ne-a adus o telegrams, trimisa de ministrul de razboi,
(Vintila) adresata ca un pomelnic, tuturor membrilor familiei ramasi in Bucuresti.

Telegrama insa nu confinea decat o singura fraza,

numai sfarsitul desigur, in care da stiri de fiul lui Arlon
Inceputul, fiindcd privea familia Bratianu fusese tdiat,

asa ca nu am aflat altceva decat ca cei de la Iasi au

incercat s ne transmits ceva. Acesta a fost primul
_semn de viafd.

Ceteam zilele acestea articolul unei domnisoare fran-

ceze, care a trait zece luni sub ocupafia germand in

Lorraine si cartea unui ofifer Sous Verdun". Amandoi
eroi. Deseori lasam cartea din mans satula de descripflunile Inc d vii ale suferinfelor for fizice si morale, destcripfii care se asemanau mult cu ale noastre. Aceiasi
brutalitate, aceleasi hofii, dar deseori nu ma puteam opri
(le a individia solidaritatea, ce exista in contra vrAjmav.ilui, indiferent de clasele sociale si de partidele politice.

Singur cuvantul de patrie in.scrisul lor, da impresia

ca-i face s vibreze, ca este un steag in jurul careia

pier toate patimile.

15 Februarie
De cate-va zile, stam cu sabia;lui Damocles d'asupra
capului. Iar este vorba de internare. De randul acesta,
calaii stau la indoiala daca s fim dusi tofi mare si mic
la Pens sau la Hotel Imperial. Ori cum va fi, asteptam
in liniste, cuferile suet gata, nu ma turbura recluziunea;
pe mama si pe Costache ii cam turburd. Socotesc, ca
-si Pillat, ca faptul de a fi dus sub paza soldatultii neamf
e o umilire.

www.dacoromanica.ro

64

De fapt asi infelege, dacd am fi furat, omorat, faptuit ceva rau, dar cand ai constiinta linistitd si stii ca ase-

menea masuri nu sunt decal o arms mai molt Impotriva vrajmasului, nu ma simt umilita.
Azi am primit o scrisoare de la Vintila. Ne ell stiri
de fiecare. Erau tocmai intruniti la Iasi. Am plans toti

cetind'o, dar ne-am mai linistit, deli era tocmai de la

10 Decembrie.

16 Februarie
Internarea a devenit realitate. Sabina si Lia au primit
o hartie, prin care erau invitate de a-si stramuta locuinta
la Heresti. Heresti este tot devastat de Bulgari : nici usi,
nici ferestre, iar de cloud zile este un viscol si o zapada
asa de mare, ?mat pe strdzi este oprita once circulatie.
La Ploesti au fost internafi o suta patruzeci barbati
si femei, printre care insusi primarul, Gh. lonescu. Afland aceasta ofiterii germani de acolo, care-si petreceau sat-He la dansul, au sosit pe capete la Bucuresti
sa-1 scape.
Abia trei-patru germanofili erau in Ploesti, ar fi declarat comandamentului de aici si pe aceia fi Inchideti,
facand si din ei vrajmasii nostril" !
Prefectul din Mehedinli a fost inchis, fiindca fusese
prietenul D-lui Mihail Burileanu si ii luase in casa cateva
mobile.

Paul Greceanu iritalnind pe Carp si istorisindu -i ca.

venea dela Ploesti unde s'a inchis multa lume, acesta
a raspuns :
Lass, bine le face, ca sunt toti hoti!"

18 Februarie
Azi la parastasul de la Domnita Balaa, pentru Re-

www.dacoromanica.ro

65

gina Elisabeta, prima oars am avut impresia de la Brebis galeuse", ma temeam eu

sa ma apropii de
celelalte tovarae de spital. Mi se parea ca voi aduee
asupra for banuiala politiei secrete, care desigur miuna
printre noi.
De aceia am ieit repede din biserica, cand s'a sfarit.
slujba.
Aseara am aflat ca otravurile gasite, cu dosarele Gunt-

her Si destinate pentru oamenii notri politici, erau aa

de puternice, !neat cateva picaturi omorau pe loc fara
a lasa urme. Bombe le gasite In subsolul legatiei ger-

mane, au fost demontate de un fost randa al nostru.

De ieri santem nedumerite. Sabina s'a dus pe rand
la Lupu Costache, la P. Carp, sa le ceara, ca in loc de a
unde este tot devastat Si la 40 km.
de oral, fara orice comunicatie, in zona bulgareasca, cu
un copil de trei ani, mai bine sa be inchida la Imperial.
Au fagaduit, ca-i vor da raspunsul, dad li se admite
fi trimise la Hereti,

cererea. Pans acum insa nimic. Unii se tem sa nu se

compromita in ochii germanilor, altii gasesc ca merits,
acest surghiun ! Sabina le-a spus, ca-i face raspunzatri
ca autoritati romane, de ceeace li s'ar intampla.
..19 Februarie
Aseara, din cele ce ne istorisea d. Tigara, aveam impresia ca ne aflam Intr'un viespar 1 printre viespi,
poate cele mai rautacioase, erau unii din ai notrii.
Oberpolizeimeister a primit de la Berlin ordinul sa
nu ne interneze, deoarece ar avea efect rau in strainatate,
ci sa izoleze in conditiuni nu prea bone membrii familiei.

In prostia lor, caci niciodata n'ai fi crezut sa gasesc

atata prostie la Germani, nu-i dau seama, ca internarea
5

www.dacoromanica.ro

66

ne-ar fi facut mai putind propaganda decat asasinatul

ce voesc a-1 comite, trimitand doua femei cu un copil
pe vremurile acestea prada trupelor. Am aflat totdeodata

ca Lupu Costache i Carp nu au voit s faca nici un

demers, desigur multumifi ca scapa de doi membrii din
familie. Au insarcinat pe Tigara s intervie, tiind ca
dansul nu poate face nimic. Sabina i-a declarat categoric a

la lark in asemenea condifii, nu merge. Mai Incearca o

singura cale ce le-a mai ramas, s vorbeasca lui Marghiloman, invocand atributiunile for de directoare de spital la Crucea roie. Mu ha nadejde totui nu au.

21 Februarie
De trei zile totul se Invarte5te Imprejurul internarii.
Dovezi de afecfiune i prieteug ne vin din toate partile i sunt o mangaiere.
Sabina cu Lia au scris lui Mackensen, dupa sfatul
prqedintelui Crucii Roii, cerand s fie internate in oral.
Mteptam rezultatul. Spun qteptam deoarece dupa spusele
lui Lupu Costache, vom fi luate i Mariuta cu mine.
Marghiloman in aceasta chestiune s'a purtat cel putin

cuviincios, pot spune chiar bine fata de Sabina.

22 Februarie.
Internatii dela Imperial au primit ordin de plecare la
alt proect de rasbunare.
Azi pe la orele sease, a sosit la doctorul Cantacuzino,
un polifai, cu pipa in gura. I-a Mut un act de acuzare,
ca in luna lui Septembrie, anul trecut, find chemat de o
doamna Kaminschy la Atenee Palace, s vada pe barbatul ei bolniv de arterio-scleroza, spre a fi scutit de
internare, dansul n'a vrut sa mearga. Doctorul i-a spus
Ialomita,

www.dacoromanica.ro

67

ca nu-i amintete nimic de aceasta, cd se poate se fi

refuzat, dar ca de obicei merge on unde II chiamd, insd
tie catava vreme fiind bolnav, nuii mai ingrijete decal
de vechea clienteld.

La sfarit Germanul i-a spus ca o amenintare, ca se

vor revedea. Costache 1 -a rugat de se mai Intoarce, sd
aduca cu el un dragoman, caci se exprima greu pe limba
germand.

Eu ai putea fi dragoman, a rdspuns obraznic, tiu

i frantuze5te i romaneVe, dar acum in tara cupid',
D-v. trebue sd vorbiti nemtete". In privinta interndrii,

s'a dat o amanare : Hereti fiind gasiti in adevar nelocuibil.

25 Februarie.
Aseard a sosit ordinul, ca Sabinii Si Lii le este interzis
pardsi domiciliul. Aceasta desigur in urma scrisoarei
ce au adresat-o lui Mackensen, spur-land ce a garantat
securitatea cetAtenilor Si viata for i CA faptul de a-le
trimite in asemenea conditiuni la tars, poate avea consecinte foarte rele pentru cloud femei i un copil mic.
Scrisoarea a fost trimisd prin ministerul de interne, aid-

aii

turand o petitie ate Lupu Costache, fAcandu4 rdspunzator ca autoritate romans, de ceeace se poate intampla

Gratie energiei Sabinei, s'a atins o parte din scop.

Astazi ninge iarai. Zapada ajunseseZpand la un metru
saptamana trecutd i se topise intr'o zi de ploaie. StrAzile

erau In asffel de stare cd pdiam tot timpul prin baltoace adanci.

Perchezitia politiei secrete la Tati. Au cerut ss li se

cleschidd casa de fier. Erau un ofiter Si doi civili, printre
care un bdiat tandr. Servitoarea le-a Arafat pe aceia din

www.dacoromanica.ro

68

birou. Nu, a spus bdiatul, este alta ascunsd in hall".

InteadevAr exista una in hall, de care nu aveam habar.
13Aiatul i-a adus drept la locul unde se afla ascunsa In.
lemndrie. Deschizand-o au gdsit-o goals.
Aceasta mi-a al-Mat cd lucrAtorii germani sunt spioni
in. casele unde lucreazd.

Introduceam not insine le loup dans la bergerie".

Dupd rAzboiu trebue sd avem numai Romani meseriasi.

26 Februarie
Maine dimineaja la orele 5, spre a nu da loc la manifestajii, plead internajii dela Imperial la SAveni,
sat
din Ialomija. Sunt printre ei bArbaji de 70 de ani (Carabatescu) ti aljii bolnavi. Vor face drumul pand la gall pe

jos, cu trenul cateva ore, apoi iar pe jos patru ore.

Afard a nins si este iardsi o lapovica de nu se poate umbla.

Totus Pillat este curagios. Le-a dat voe sd treaca pe

acasA si dansul a sosit cu soldatul neclintit. Mariuja s'a

dus de a luat masa cu ei la Imperial. Au facut mare

haz Impreund, mai ales cd Derussi compusese versuri

$i

le

Cana bdtandu-Si joc de Germani in gura mare. Mariuja

ii ImbArbAta pe toji. Ma mit cd n'a pdfit ceva.

Iata din isvor oficial, cum au fost trataji internajii

puterilor centrale inainte de ocupajie. Ceeace fac acum
sub motivul cd au fost maltrataji, este numai un pretext. Comit ceeace au comis pretutindeni, atat in Belgia
cat si in Franja. Internajii mai de seams ca Sperling
au fost inchisi in casele lor, ceilalji dusi la Urziceni, un
mic ofasel cu case mai bune i repartizaji pe la proprietari. Cei mai de rand prin casele carAnesti. Li s'a ingdduit sl is nevestele si mobile, servitori, si provizii. Unii

au venit chiar sA-ii vadd familia in Bucuresti. Aceasta

www.dacoromanica.ro

69

numai catva timp, apoi au lost adusi la Bucuresti in

doua hoteluri. Multor din ei li se ingaduia sg-si aducg
mancarea dela Capsa. Femei nu au fost internate afarg
de cele prinse cu spionagiu. Dealtmintrelea, dupg cum

am mai spus, ca sg scape de beleaua internarilor se

propuse sg fie trecuti tofi cei suspecti in 'Bulgaria. Guvernul bulgar s'a opus. Este curios faptul cg unul din
cei ce tipa mai mult impotriva internariIor, este Antipa

care fusese in comisiunea romans si a condus aceste

tratafive.

Scrisoare deschisa, publicatg prin gazetele germane, a

lui Al. Beldiman si trimisa si lui Ionel la Iasi... 0 noun

patg pe numele sau.

27 Februarie
Cu toate cg nu am primit nici o hartie oficiala, ni s'a
cerut mamii si mie, dela polifie, sg nu esim din casg.
Eu care puteam sta cu zilele farg sg mi se urasca in
odaie, acum resimt o pofta neobisnuitg sa cutreer strazile.

Suntem de tot la cheremul lor, de cand a plecat Wopicka si Vredenburg, dar mai ales cel dintai, caci cei
de at doilea in timpul neutralitafii trecea drept spion al
.Germanilor. Azi la orele trei dimineafa au plecat inter nafii. Un singur glas roman nu s'a ridicat pentru ei I

7 Martie
Opt zile nu am mai avut ce nota afara de hotgrarea
guvernamantului de a trimite pe Sabina Si Lia la manastirea Pasarea. Marta Bibescu, voind sg piece in vizita la Czernin s'a retras la Buftea catva limp, pang ii
vine permisul. Acolo primeste vizitele ofiterilor germani

prieteni $i se fotografiaza cu ei.

www.dacoromanica.ro

70

S'a amanat plecarea Sabinei Si a Liei din pricina unel

sinuzite a acesteia din urma, care trebue tratata.

8 Martie
Revolutia rusk detronarea tarului, sunt tirile de azi..
Gazeta spune ca sunt uneltirile englezilor. Nu tim ce-

sa credem, sa ne bucuram sau sa ne Instristam. Va

aduce oare vre un folos rasboiului sau vre un rau ?
Cand am eit azi dupa atata vreme de recluziune dirt

cask pe strada, am gasit mare schimbare. Abia mai

vezi cate un automobil, Cate o birje. Pravalitle, vitrinile
goale. Oraul pare pustiu. Alimentele se gAsesc foarte
greu. Nici malai, nici paine nu pop Nine cu carteluri..
Fasolea deli 1.80-2 lei nu se mai gasete ; de carne,

nici vorbd : se vinde 4,90-5 lei, cea de porc cu 9 lei,

cartofii lipsesc. TAranilor, cand yin la targ cu cate ceva,
li-se seqestreazA marfa de soldati in bande la periferie.
Noi avem noroc ca ne trimite deseori lucruri dela Cara
i Emil Petrescu i Paul Radulescu, din mult-putin ce
au i ei.

9 Martie
Cand e0am, imi spune servitoarea :
Mare revolutie alaturi In strada Mercur la Marghiloman".

Inteadevar era multA lume, femei mai ales, pe strada

Mercur, cerand paine. Printre ele miunau soldatii germani, optindu-le : .,Cereti pacea I" Fusesera i la Prefecture. Marghiloman le-a vorbit, asigurandu-le, ca li se

va da paine i came, ca pacea nu atarna nici de ele,

nici de el.
S'au risipit la urma urmelor fart rezultat ; totui ger-

www.dacoromanica.ro

71

manii cam speriati, au acordat imediat cele noun vagoane

de Mina, cerute de primarie si de care nu voiau sa

auda vorbindu-se. Este InteadevAr mare mizerie. La not
a venit o doamna de 70 de ani, de buns conditie socials, sA ne cearA ajutor. Nu mancase de o lung, decat
aproape numai paine cu usturoi sau ceapa.
De eri a inceput al doilea recensamant al populatiei.
12 Mart le
Pe Sabina o pornesc Vineri singura. Medicii Fess ler
si Elias au oprit sa is pe Lia inainte de sfarsitul tratamentului.

Sabina s'a luptat din rAsputeri cu ofiterul Moss,

evreu din Germania, insarcinat cu expedierea lor. Ceruse
sa poata avea pe bani la Pasarea cateva alimente de
prima necesitate ca : Mink fasole, petrol, etc. Nu a fost

chip. Pentru ce le trebue petrol ? au spus.

Pans la ora seapte este zi si pe urma se pot culca".
A intrebat pe Sabina daca stie pentru ce este intemata.
.Nu".

Ca ostatec pentru ca guvernul roman sa dee

drumul Germanilor din Moldova".
VA hiselati, a zis Sabina, daca credeti cA prin faptul inchiderii a doua femei din familia Bratianu, fratele
meu va da drumul internatilor, luand astfel o masurA,
care poate fi in dauna mersului razboiului".

Lupu Costache a venit eri incantat cu stirea sensationala ca soseste imparatul Germaniei, ca ofensiva
reincepe pe frontul Siretului, ca Germanii vor cuprinde
Moldova, insfaqit vor trece Nistrul, vor sill Rusia sA

fad pace !
Mama, facandu-i-se rau s-1 audd vorbind astfel, s'a

www.dacoromanica.ro

72

sculat si a parAsit odaia fara a spune un cuvant, lasandu-I

cu Sabina si Costache.
Stem a plecat in Germania cu o misiune. Ce misiune ?
Despre revolutia rusa abia mai vorbesc acum si cauta.
sa ne convinga ca este fmpotriva rasboiului, ca noul
guvern vrea pace imediat. Ne-au spus atatea minciuni,
flick nu mai credem nici ceeace poate fi adevarat. Gazeta este scrisa parte de Romani. Din ziva cand Karnabat,

Pora, Slavici si C-ie au luat condeiul ; am cu totul impresia c cetesc Adevdrul". Sunt regulat doll articole
cu insuite pentru Regele Ferdinand, Tache Ionescu,
ionel.

14 Martie.
Desi doctoral Fessler scrisese Sabinii a mai au trei
zile de lucru la clinics, nu-i s'a acordat amanare. A primit
ordin sA piece Miercuri. De trei zile o urmeaza soldatul

OM la dentist.
Eri un cApitan a oprit trasura, in care se aflau D-na
Elena Pherechyde cu D-na Zauceanu pe calea Victoriei,
ordonandu-le sa se coboare. Dansa si-a aratat Scheinul".

Bine,
a spus ofiterul, atunci cum nu este
pentru dotia persoane, doamna care este cu D-ta sa se
coboare".
Doamna Zauceanu fiind bolnava, s'a coborat D-na
Pherehyde.

16 Martie.
La orele noun dimineata a sosit D-I Moss s is pe
Sabina cu autoul. si -a schimbat programul fata de insistentele Sabinei. Voise s'o ducA cu trenul pans la
gara Pasarea si apoi pe jos pans la manastire.

www.dacoromanica.ro

73

Legasem la florile ce-i se adusesera de prietene, o

panglica tricolors, ca sa vad ce va face neamjul. M'a pus
s'o scot, uitandu-se urat i la flori i la mine.
Mama, care vede internarea aitfel decal noi, ca un
mare pericol, este nemangaiata. Nu vrea sa se mai coboare jos ; scrie i plange neincetat.

21 Martie
Multe zile au trecut de cand n'am mai scris. Dela
plecarea Sabinei nu am mai vazut pe nimeni i nu am
.eit decat dimineaja la Lia i la Mariuja din pricina
mama Abia de eri s'a mai potolit i a consimjit s vada
pe Cate cineva. Singura distracjie mi-a fost Gazeta"

pe care o citesc, deli cu desgust, Si tirile trimise de

Lizeta Grueff. Revolujia din Rusia este gogorita cu
care ne sperie, pacea separata cu care ne demoralizeaza,
telegrame peste telegrame, contrazicandu-se una pe alta.
Un adevarat haos ! 0 fi aa ?
Daca inteadevar Tarina a fost o tradatoare i Tarul
slab voia s inchee pacea, atunci revolujia trebue primita cu bucurie, dei in clipe cand Rusia ar fi trebuit

sa alba linite i saii fnceapa ofensiva, nu erau de

{lora asemenea framantari.

22 Marie
Trece vremea Meet. Mi-se par ani de zile de cand

s'a retras armata i totqi au trecut abia patru

luni.

Din zilele acestea de reculegere, ma simt eind alta de

ce eram inainte, de a le fi trait. Perchizijiile, rechizijiile,
inchizijiile, chiar internarile imi par nimicuri i ma mus-trez singura de importanja ce le-am dat i de sangele

www.dacoromanica.ro

74

rau ce mi-am fdcut In zadar. De aci Inainte faca ce vor

voi, nu-mi mai pass. Luarea aminte mi-e pastrez numai
pentru trecut i pentru viitor.

28 Martie
Multe zile nu am scris. Dupa plecarea Sabinei am
intrat Mtn:, viata de linite pana cand a avut Mariuta
o perichizitie prin care i-s'au ridicat mobile, haine, saltele, scaune, dulapari, incarcand doua camioane. Mare
ajutor 11 da netncetat Marcela Slatineanu cu o abnegafie
admirabila.

30 Mar tie
Doctorul Cantacuzino a cerut voe s vadd pe Sabina,
dupd cum Ii fagaduise locotenentul Moss. I s'a raspuns negativ. Lia ne-a pardsit azi dimineata. Suntem
acum numai patru i ma Intrebam azi, cand a pierit
automobilul, incarcat cu flori Si cu jucariile copilului,
care parea un Inger printre ele, daca nu erau deinvidiat Sabina i Lia ? Vor putea ei sa se plimbe 1.Vor putea uita In mijlocul naturei uneori, clipele greleprin care trecem I
31

Martie

Intrand cumnatul proprietarului in casa din fatd sprea constata cat este de devastata, s'a mirat vazand pe
langa garda germana i una turceasca.
Pentru ce, a Intrebat pe soldatul turc, doua garzi ?

pentru ca, a raspuns el, aici ade i un ofiter de ai

notri i spre a Impiedica garda germana sd fure i si

www.dacoromanica.ro

75

nu se puns vina cum se pune deobicei pe ai nostri. Si

a mai adaugat :
Dv. nu voiali sa luati in gazda ofiteri turci de teama
sa nu O. prapadeasca casele. Rau a-ti fdcut, cad nimeni
nu pradd ca germanula.
Scoalelor,
pand acum Inchise, li s'a impus sa se
deschida in sdptamana mare. Membrii tribunalului au

primit amenintarea ca dad nu tin sedinta a doua zi de

Pasti, vor fi pedepsiti cu 50.000 lei amen&
Stere a plecat in strainatate. A fost tovaras de
deportare cu Miliukow. Se spune ca s'a dus sa-1 convingd la o pace separata.

2 Aprilie

Aseard am primit prima scrisoare de la Pillat. Se

plange ca de trei on pe zi sunt dusi, pe un noroi grozav,.
la comandaturd. Altfel au ce manca.
Pe Emil Petrescu l'au pornit eri dimineafa in ziva.
Pastelui spre o destinatie necunoscuta. Aseara la orele
10, abia ma bAgasem in pat,
au inceput sa sune toate
clopotele bisericilor, printre care se deosebia !impede at
Mitropoliei. Rdsunetul for In mijlocul noptii era impresionant. Imi amintea vremurile, cand dedeau semnalut
aeroplanelor si al zepelinelor.
Ce fericite si departate vremuri! Azi de Pasti cred cd
In nici o casa romaneasca nu s'au ciocnit oud ! Este
foarte trist orasul. La serviciul de la biserica Enii, la can

erau de fatd si soldafi germani, preotul deli era oprit

de la Mitropolie, a pomenit familia regala rugand cerut
sa alunge cat mai repede vrajmasul din tail.
Alaltaeri am stat multa vreme de vorba cu Stefan Popescu. Isbanzile engleze la Arras, 11 inviorasera.

www.dacoromanica.ro

76

Am aflat azi a autoritatile romane find convocate de

cele germane, li se ceruse sA scoata in ziva de Pasti
la corvoadA bArbati civili de prin ora. Li s'a raspuns
ca nu este cu putintA aceasta i ca prin asemenea masuri Isi vor depArta orice simpatii i vor fi tratati ca
pAgani. Po Elia noastra, de randul acesta mai energica, a

isbutit, dar prizonierii in schimb toatA ziva au muncit

-i treceau ca niciodatA, carduri,
carduri pe strazi,
zdrentAroi, deabia miscandu-se, urmafi de patrula cu

puca la mgr.
4 Aprilie
Veste bunA. CApitanul Scheib], executorul indarjit al

tuturor internarilor, a primit aseara o telegrams, cheTnandu-1 in grabA la Bruxelles. Era stabilit la lone! in
casA pe tot sezonul. A plecat ieri dimineatA fiert. Ordo-

nanfa lui plangea spunand a .Deutschland caput". A

Tidicat lucruri din casA i a plecat cu mai multe cufere. A-

ceasta imi amintete un articol cetit in Tagliche Rundschau", in care se plang de greutAtile, ce le-au intampinat, tot timpul cat au Inaintat de la Predeal la Putna.
Comunicatiile : podurile, soselele, dile ferate distruse, gra-

narele arse de Englezi. Cele pe care nu le prApadise

focul tot nu le serviau la nimic, deoarece morile nu mai
existau. Pe de altA parte, noroiul si vremea rea Impiedica orice transport si aprovizionare. MuriserA de frig
si de foame, trupele lui Falkenhayn, fusesera nutrite din
cadavrele corbilor de pe campul de lupta, ca alimentul
cel mai prefios.
Zvonuri rAspandite prin gazetA i prin ora din ce

in ce mai fantastice. Nu vreau sA le cred. Ba soseste

ImpAratul, se inchee armistifiul cu Rusia, ba pacea generalA.

www.dacoromanica.ro

77

Ceeace este trig de netagaduit este ca Germania ntr

mai poate rezista. 0 spun soldatii neincetat Printre.

celelalte zvonuri mai circuld si aceia ca Bulgarii si Turcii

protesteazd impotriva pAcii. Intreabd, cu drept cuvant,
atunci pentruce s'au luptat cu ea-tea sacrificii.?

14 Apri lie

Zile uniforme dela 4 Aprilie. Noroc ca am priiejul sa

ma ocup cu administrarea mosiilor mamii si ale celor
trei frati, care imi iau destul timp si pe care abia acum
incepem sd le descurcam. Vremea care imi mai ramane
o petrec cautand sd mai distrez pe mama putin, tot
abdtutd dela plecarea Sabinei si a Liei.
Una din temele ei era cd: cine Vie ce va face vraj
masul la un moment dat cu ele.
S'a mai potolit de cand prin calugdritele, care se
poarta foarte frumos, mai ales maica starita, avem
stiri aproape la trei zile, si primim scrisori dela Sabina, lungi si toate amanuntele vietei for dela Pasarea.

Sabina si-a &it ca distractie sa dea lectii de limba

franceza, nepoatei staritei si sd facd citiri din Bib lie cu
preotul earl de plimbdrile ce le fac zilnic prin padurea cea batrand din Imprejmuirile mandstirei. Lia are
destule distractii cu bdiatul.

Ce tarie de suflet a avut Vintild, lasandu-i aici si

cat trebue sa -1 doard faptul, and stie ca copilul lui
este ostatec pe mana Germanului. Cum il cunosc de
spartiat in simtimintele sale, trebue sa-si caute in
munca strasnica, alinarea tngrijorarei. Este calea cea
mai bunk inteadevAr pentru ca sd uiti suferintele.
Singure comunicatele franceze si engleze, luptela del&

www.dacoromanica.ro

78

Arras Si la Aisne sunt o digresiune in monotonia zilei

de azi. Mare noroc avem ca le putem ceti din gazetele
franceze, ce mi le trimite Lizeta Grueff, atat de devotata
prietena.

Revo lutia, anarhia din Rusia, pacea separata, numai

indrasnete nici Gazeta Bucuretilor" sa le pund inainte
sa ne otraveasca cu stafia lor.

De cateva zile cuvantul Friedena care be umplea, a

disparut cu desavarire. Articolele lui Karnabat i Slavici

-sunt pentru mine o busola sigura acum. Cu cat sunt

mai violente 'impotriva interventioniOlor i mai ales a
lui Ione!, cu atat le merge mai rau nemtilor pe front.
Ca tiri sunt : Reintoarcerea lui Stere dela Berlin i
Viena .bredouille", sau mai expresiv cum zice Romanul
-Cu buza umflata. Scopul calatoriei sale a fost, dupa cum

o spun cei care-I apropie, de a trece in Rusia Wand

propaganda pentru pace i a fost impedicat. Neisbutind
In planurile sale de mare European germanizat s'a ocu-

pat s scoata o gazeta Lumina" cu Braniteanu, PatraFanu, Galaction.

Va aparea zilele acestea. Pacat pentru el Si pentru
cei pe care ii atrage pe povarniul pe care se fndrumeaza, dei afard de Patracanu, ceilalfi nu au ce pierde

Dar n'ai ce le face. In orbirea lor, vad tot Germania

-victorioasa. Zadarnic am incercat s conving alaltaeri
pe Patra5canu. Germanofilii roman s'au molipsit dela
Ne mil.

Nu vad decat clipele de fail Faptul ca Romania este

-ocupata In parte, este dovada pentru ei, cea mai neindoioasa, ca Germania este invincibila.
Noroc ca tam nu a fost pe mainele lor cand era neutra.
De nu s'ar detepta prea tarziu.
Aseara n'am putut sa adorm p'ana la miezul nopfii

www.dacoromanica.ro

79

din pricina unui chef nemtesc, in casa vecina.

Se vede ca geamurile for erau deschise ca i al meu
de oarece se auzia muzica, alternand cu glasuri omene5ti i cu vioare, ca i cand ar fi fost la noi in curte.
Dupa catava vreme tacerile prelungite erau intretaiate
de strigate, entuziaste : Hoch 1 Hoch! Ma dar pe cand
fratii for duceau luvta uriae de la Arras, ei benchetuiau i le vedeam in inchipuire strani in jurul mesei,
fefele desgustatoare, lucioase i rocovane, aprinzandu-se din ce in ce sub patima betiei.
14 Aprilie
Doamna Sihlianu ne istorisia eri lupta sufleteasca ce
9 ducea o prietena la Campina, dansa franceza dansul
german. Pe masa avea un cutit faurit de un prizonier
neamf, dintr'un obuz francez, de care nu se despartia
Ne mai istorisia ca Thompson, atgatul militar englez
prezisese ceeace s'a intamplat : ocupatia Germane, ca
aceasta nu era decat tributul pe care trebuia sa-1 plateasca Romania cu sangele i cu averea ei spre ail
putea intrei pamantul. Mai spunea ca nu este de mirat
dace pans atunci invinsesera germanii, cad s'au pregatit cincizeci de ani, pe cand noi acum incepem pre-

gatirile. Anul acesta insa vom arata ce putem i nu

vom cruta pe Kaiser, cum am crufat pe Napoleon, pe care

noi Inine it admiram. Nu la St. Helene va merge el,

ci va muri trite() ci4ca de fer, in care ii vom da de
rnancare la cafe douazeci i patru ore, cad aceasta
rnerita.

15 Aprilie
0 calatorie de la Bucureti la Leurdeni, descrisd de

www.dacoromanica.ro

80

Colonelul Slatineanu, este demna de a fi notate. Dupa_

publicatii vi trambitari, prin toate organele, ca de aci

inainte oricine poate calatori, se infiinteaza expresuri Si

trenuri de persoane, D-1 Slatineanu s'a hotarat se

mearga la fare, pe trei zile se reguleze situafia moviel

sale vecine de Furduetii ai lui Ionel. A umblat trei zile
Inainte dupe doul ausveisuri, fAra de care nu putea
pleca Si altul de despaduchere (Romanii, de orice calitate
ar fi, nu pot merge, dacA nu 1-au obtinut, cleat in clasa

III). Ca se is bilet de tren a fost silit sA stea la casa.

de la 6-8, ora plecArei.
Ajuns noaptea la 12 In gara Leordeni, s'a dus Intern/
han, negAsind grasura, bine inteles, nici nu s'a apropiat
de patul dubios, in privinfa curateniei.
In sfarvit a doua zi la movie a gasit casa devastatA.
fara ui Si giurgiuvele. S'a dus la etapa la Gruiu, uncle

a gasit doi unguri, dar mai mare peste tofi un Evreu

civil, agricultor din Moldova.
VA land neputinfa de a obfine cele trebuincioase pentru cultivarea campului, s'a lute les se -1 lase in seama
lor, deoarece scrie in ordonanta, ca pAtnantul ce nu
poate fi cultivat de proprietari, va fi cultivat de germani.
Evreul foarte obraznic sfarve5te prin a spune :

Mat ce movia d-tale se invecineazA cu a d-lui

BrAtianu. Trebue ca tot ce mai exists In fara aceasta
sA se uneasca, spre a-1 nimici, cad dansul a vrut
razboiula.

Nu dansul a vrut razboiul", a raspuns D-1 Slatineanu

Evenimentele 1-au vrut. D-1 Bratianu nu putea face altfel.
Ungurul it privia vi da din cap, gasind ca avea dreptate.

E curioasa aceastA simpatie a5 spune, daca nu ar fi

exagerafie, infelegerea cu Ungurii, ce pare ce exista
acum, impotriva carora cu adevarat vorbind am dus not

www.dacoromanica.ro

81

,r dzboiul. Poate unde ii vedem atat de dusmani nenitilor.

Acum cateva zile, Stefan Popescu era Int? o prdvalie.

Au intrat un soldat german Si un ungur. Fad a se sinchisi de cel dintaiu, iata ce spunea cel d'al doilea, in
gura mare.

olVe trimit pe not pe front si ei stau ad sd fure in

dreapta si stanga. Asta le este acum rostul in Romania".
Caracteriza Ungurul admirabil rolul aliatilor In tarn,

fatd de Germani. La Siret aproape nu mai sunt de ai

lor, in schimb prin sate, pe la moii, pe la orase carcae
Ca sd sfaresc cu caldtoria D-lui SlAtineanu voi mai
addoga, ca la Intoarcere a plecat dimineata la 10 Si a
sosit in Bucuresti, a doua zi dimineata la aceeasi ord,
24 ore pentru 90 km.
La gara, iar fuga dupa bilet ca sa poata urca in birje,
deli avea, aussweis de trasura. I s'a declarat ca nu se
libereazd decat la Germani si a plecat pe jos. In calea
Grivitei, intalnind una, s'a urcat, dar abia o pornise, ca
1-a oprit un ofiter, somandu-I sd se coboare si sl.i
dea trasura.
A protestat atata arAtandu-si aussweisul, incat nu 1-a
putut cobora i astfel a sosit acasd, desgustat de cAldtorii in asemenea conditii, multumit chiar, ca mosia Tdmasese pe seama neamtului, mai ales ca 1 -am asigurat
ca dad acesta face cheltuiald, poate pand sd se recolteze,
II va reveni tot Mi.
Stere spune ca pacea era incheiatd Infra Tar si Germania pe spinarea Romaniei, dad nu isbucnea revolutia :
Moldova ar fi trecut Rusiei, Oltenia Austriei, Dobrogea
Bulgariei. Trdiasca John Bull sau mai bine zis Buchanman.
Imi pare bine, ca Stefan Popescu nu mai este sub

inraurirea lui Stere. Azi e nenorocit ca la el la tnosie

6

www.dacoromanica.ro

82

s'au furat toate tablourile si se gandeste cu melancolie

ca nici un penel nu i-a mai ramas.

Cheile de la toate bisericile au fost luate de Germani,
probabil spre a-le ridica clopotele. Mitropolitul s'a dus
azi la Mackensen s reclame.
21 Aprilie
Se rechizitioneaza din biserici clopotele si argintul de
pe ico ane. Se spune ca in urma protestaril mitropolitului,

an fost redate azi unele, dar multe nu. Ca fulgerul s'a

raspandit stirea in tara a acestui sacrilegiu si dand loc
unei indignari generale ; zvonuri, unul mai fantastic ca
celalalt, circula prin popor, ca incercand sa is cosciugul
lui Sf. Dumitru, au cazut trazniti, a clopotul dela Sf. Spiridon a strivit patru Germani etc.

23 Aprilie
Internatele noastre ne scriu a materialmente o duc
bine. Li-se aduce dela Heresti ce le trebuie.

24 Aprilie
Cea mai criminals fapta s'avarita de Germani in tara
este desigur ridicarea lui Procopiu. A fost luat din pat cu
toate, a dupa parerea doctorilor, atat celui roman cat si
celui german orice miscare it poate omori. Transportat,
lesinat in marina, a ajuns la spitalul militar seara la 8, trecut prin trei pavilioane, negasindu-i-se loc si depus insfarsit
intrio sala cu detinutii (nu politici ci hoti). Closetul era alcatuit dintr'un butoi in mijlocul odaii. Acolo si-a petrecut

noaptea. Detinutii i-au furat lucrurile de pe el, dar facandu-li-se mita la urma, vazand ca-i este asa rau, tot

ei s'au dus spre dimineata de au chemat pe doctor.

www.dacoromanica.ro

83

Acesta i-a facut o injectie de morfina, ceiace nu era

deloc indicat pentru boala lui.

27 Aprilie
Avand necesitate de brate la camp, ordonanlele anunta

a vor fi rechizitionati (cu deasila) din toate clasele so-

cietatei cei ce nu vor fi avand ocupatie fixa in oral.

Alta : Oricine nu va primi o functiune data de coman-

dantul german, sau se va demite, este condamnat la

30.000 lei amends i trei ani de temnita.
Cine nu-si stropeste trotuarul si jumatate stradd, de
patru on pe zi, este condamnat de la 100-200 lei amends

Asta n'ar fi rau, dar cum au nevoe de bani, pun la

.amends cartiere Intregi, de se ucia sau nu.
La Cara, taranul este silit a cumpara oua i a-le preda
politiei germane, caci ne mai avand gaini, ii pun la amends.

29 Aprilie

Mare parastas la Curtea de Arge de Sf. Elisabeta

pentru Regina,- organizat de d-1 Nenitescu i d-ra Fany
Seculici.

lata cum se sfarsete apelul pentru doamnele romane

spre a lua parte la acest parastas :

Astazi data. cu gratitudinea si pietatea realului i
zutenticului romanism, unindu-se si remuscarea i pocal* ratacitilor unui fatal moment, neamul depune
cununi de lacrimi pe mormantul unde au depus cununi
de flori proaspete si virginale Feldmarealul Mackensen
-i maresalul Falckenhayn".
Dintre toate au raspuns la acest frumos apel, d-nele :
(Stere) Marie Nicole Darvari. Ca
barbati : Stere si Oliva profesori,

Seculici, Radovici

www.dacoromanica.ro

84

La parcul loanid se lucreaza pe capete la regularea

gradinei din jurul casei lui Geblescu, punandu-se dra
pelul cu pajura germana. S'au cheltuit 200.000 lei.
Aceasta in previziunea unei eventuale sosiri a imparatului.

30 Aprilie
Clopotele vor fi ridicate. Cuvintele de mai jos vor

descrie, mai bine ca orice, jalea ce lasa in urma ridicarea lor.

1) ,Azi dimineata plecand la plimbare, am gasit pe

starita plangand pe banca sub clopotnita ; preotii erau
sus la clopotele, dupa care copiau inscriptiile i notele
ce emiteau. M'am suit i eu la ei. Cand ne-am coborat
s'au dus cu totii in biserica s copieze inscriptiile de
pe icoane.
Biata starita se inchina la fiecare, o saruta cu foc,

facea cruce i le mangaia. Te cunosc de cand eram

uite aa de mititica, m'ai vazut crescand i vor s to
ia". Plangea i be saruta, apoi se inchina :
Doamne traznete-i, doboara-i i, irifuriindu-se,

ti.

blestema.

Pe urma trecea la alta i iar incepea, invocand la

fiecare i pe batrana starita, care o crescuse, i pe do
natori. Era foarte atingatoare, mi s'a parut chiar impu
nAtoare in vanitatea i umilinta ei Si care era plina de
iubire i de respect pentru manastire.
Cautand s'o mangai, spunandu-i ca tot Germanii ii
vor plati in curand allele noui, dar dansa cu mutt
simtamant :
1) Scris de Sabina de la Pagrea.

www.dacoromanica.ro

85

Noui, mama, noui, dar n'o s mai fie acestea vechi,

cu care am trait si am imbatranit si noi si parintii
nostril, care ne-au sunat si de bine Si de rau. Pe acestea

le vor face ghiulele, s traga tot in noi.

20 Mai
Mu lta vreme nu am luat condeiul in mans $i aceasta
-numai din pricina temerii de perchizitii de hartii, ce mi

se anuntase, cat si de un fel de desgust de toate, in

mare parte otravita de minciunile ce le inghitim din
gazeta. Desi stiu bine ca sunt minciuni, nu ma pot impiedica sa-mi fac sange rau. De netagaduit, am pierdut
din increderea ce aveam in quadrupla, nu in rezultatul
final, dar in temeiul ce-1 putem pune noi Wile mici in
cele marl, cum se adevereste din ce in ce pacea separata,

.ce era sa faca pe spinarea Romaniei, de aliatul nostru

tarul cu vrajmasul german. Dad Englezii nu favorizau
Tevolutia, era facuta. Aceeasi tradare ca la 1877, cand
i-am scapat la Plevna si in urma ne-au luat Basarabia.
De copil, auzind istorisindu-se in jurul meu cum s'au
-purtat cu noi, cum jafuisera pe unde trecusera, cum o
duceau intr'o belie de la cei de jos la cei de sus, cum
ne-au tradat la pace, crescuse in mine un simtamant
de repulsiune, de temere. Cand intalniam vreunul prin
sate, vanzator de icoane, mi se strangea inima, aveam
acelas simtamant pe care-1 am in fata unei pisici, ce
te mangaie ca sa te sgarie pe nevestite. Mai tarziu in
loc s descreasca acest simtimant, a crescut, cad atentatele facute asupra Tati, in aproape toate era ames-tecata'si legatiunea ruseasca, mai ales pe vremea lui
llitrovo, al carui our conrupsese atata lume.
Ei simtiau in tata o piedica pentru cuceririle in Orient,

www.dacoromanica.ro

86

In drumul spre Constantinopol, deaceea Si Ionel nu a

voit sA intre In razboi pans nu i-a luat toate chezaiile posibile, date nu numai de Rusia, dar i de Anglia i
Franja, caci numai pe cea dintai tia cA nu se poate bizui.
Mi s'a adus mai deunazi o harta, Frieden Karte,

acum interzia Europa In trei exemplare ; int? unul Wile

cu granitele d'inainte de rasboi, in alta : astfel cum s'ar fi im-

partit fAcandu-se pacea separata ; cea de a treia, Europa

colorata dupa nationalitati. In cea de a doua, Romania nu
exists. 0 parte pans la Siret, apartine Rusiei, cealalt1

Austriei. In harta din urma, Romani alcatuesc o pats

mare cafenie, cuprinzand Transilvania, Banatul, Bucovina, Basarabia, etc., In sfarit consacrand tot ce este
locuit de Romani.

0 singura mica pats In mijloc galbena, reprezinta.

Ungurii, Saii ; verde : Bulgarii. Cadrilaterul este aproape
tot verde.
Cred cA aceasta marturisire a drepturilor noastre,

asupra Transilvaniei, nu a convenit Austriei, de aceia a

fost oprita vanzarea.
Daca am desgust MO de Rusia, mi-a crescut in vremurile din urma Increderea In Anglia.
Din zi in zi se afirma mai mutt ca o putere contienta

de drepturile sale. Nimic nu o va da inapoi sa sdrpbeasca imperialismul german, atat pe calea brutala a
armelor (in 2 ani i-a facut o armata), cat i pe cale
diplomatica. Franja sacrificata, care pans acum a tinut
singurA piept navalirei teutone, admirabila prin vitejia
soldajilor i solidaritatea cetatenilor, nu ar fi putut duce
razboiul, totui panA la sfarit, fail autoritatea morals a
Angliei, care a grupat in jurul sau aproape toate tarile
Americei.

De aceia, toata ravna Germaniei este asupra ei i in-

www.dacoromanica.ro

87

cearca prin toate mijloacele sa-i deslantuiasca desagregarea, fie prin revolutie in Wanda, fie prin framantari
in Colonii, sau propaganda socialists internationala, pe
teritoriul sau.
Cu toate ca ea cauta s faca intunericul tot mai mult

printre noi, ca sa nu vedem ca se petrece, un inceput

de descurajare In sanul aliantei puterilor centrale, sunt
uneori licariri. Ii bate la poarta revolutia socials, atat
ei cat i Austriei. Criza ungureasca, prin caderea lui Tizsa

nu se poate rezolva, foametea netagaduita chiar de gazetele- for i mai ales ura cu care vorbesc pe fata puterile aliate unele de altele, mai ales cele austriace, arata
o stare de lucruri care nu mai poate dainui. Daca prin
forta armelor nu va fi silita sa faca a5a repede pace,
desigur o va face prin aceia a desagregarii aliantei.
Dar nu a5 fi multumita decal daca s'ar calca Si teritoriul german ca sa simta Si ei durerea 5i umilinta unei
ocupatii.

Am avut o mica razbunare mai deunazi : S'a descoperit printr'un denunt facut la Berlin, tot de un coleg
de-al lor, o mare bands de hoti, caci sistemul de spionaj
nu se limiteaza numai la straini; ofiterii, functionarii
se spioneaza unii pe altii 5i fiecare denunt este luat
in consideratie.
Comisiunea de aprovizionare a oraului cu capitanul
Albrecht In cap adus din Germania ca o somitate, jurisconsultul Kaufmann, procuror tot din Germania, Simons, Adel5tein Pauker furau cu totii din vagoanele de
grau destinate pentru painea populatiei, transformandu-le In gri.
Castigau cate 30.000 lei pe zi. Au realizat astfel se
zice 14 milioane lei. Banii gasiti au fost depusi la Banca
Nationala 5i spre a baga numai pe germanii 5i pe evreii

www.dacoromanica.ro

88

de ad in judecata, an expediat imediat pe Albrecht pe front.

Sunt mahnita ca autoritatile romane care facuserd

ancheta lui Emil Petrescu. la Primarie, ancheta cerutd
de Ministerul de Interne,
spun pretutindeni ca nemtii
nu sunt hoti, dar ca s'au molipsit dela si nostril I
Ca fapte petrecute in vremurile din urma : la 5 Mai per-

chezitie la Mari* la orele 7 dimineata ; au intrat prin

toate odaile, silind pe cei imbracati sau neimbracati sa
se adune repede in hall.
Nu cautat amanuntit desfacand paturile, scormonind
dulapurile, rufa cu rufa, carte cu carte din biblioteca,
podul, camara, sobele, pretutindeni, in zadar.
Moss, pe cand ceilalfi cAutau, fAcea conversatie cu
franceza ce sedea la Pillat l'homme du monde" spunandu-i, ca este jumatate parisian, ca mama lui este

ovreiu din 2 tart ca are de gand sa se

stabileasca dupa razboiu in Romania, ca el nu este de
meserie politist, dar comerciant de piei.
D-sara Debest i-a spus :
Vous avez un sale mtier en ce moment".
Il y en a de plus sales"
a raspuns.
Cerusem sa mergem sa facem parastas pentru Tata
la Florica, dar ni s'a refuzat. L'a facut totusi D-1 Gheorghiu si a avut indrazneala sa vie ofiferii in mare firma
sa asiste.
S'au golit toate dulapurile, si se tin chefurile lant. De
asemenea si in toata tam Casele, golindu-se din pricina
rechemarei trupelor la front, au devenit multe casinouri,
Numai in strada noastra sunt trei.
Dupa catava vreme de acest dulce farniente" nu-i
mai poate duce la front. S'au impuscat 3 ofiteri chiar
la offizierheim". Soldafii dezerteaza si nu vorbesc decat
de pace.
americana

www.dacoromanica.ro

89

Se simte ca s'au saturat.

26 Mai
La Pasarea s'au sti ans urupurile : Nu le mai dd voe, in-

ternatelor, sd se plimbe prin padure, de cat urmate de

soldat cu pucd. Cu toate ca sosind la Bucureti, germanul cu care s'a facut schimbul D-rului Sion, au spus ca
internatii in Moldova au fost foarte bine tratafi, ca trdiau

mai luxos ca ofiterii francezi, totui se fac noui internari. Dealiminterea este pentru cei de la polifie i un
mijloc de a catiga bani. La D-na Bdicoianu yin neincetat ofiferi, propunand sa-i scoata barbatul din Saveni
pentru suma de lei 10.000 sau 20.000, WA ruine. A
spus foarte bine Streseman, in parlament, ca au devenit
o banda organizata de talhari.
Orice afacere trebue mituita, nici bilet de tren nu pofi
lua fard baci. La Buzau, mai ales este o etapd cu-noscuta prin brutalitatea ei. A luat in urmA 40 cetAteni,

din clasa cea mai bunA i i-a pus la corvoada. In aju-nul Craciunului, au ridicat 2 doamne (una avea 70 ani
irecufi) pe inoptate i le-au dus la 3 km. de ora pe
jos, pe o zdpada de aproape un metru, funded. nu-i
.curatiserd trotuarul. Civililor li s'a impus pretutindeni sa
salute pe ofiterii germani.

3 lunie
Se limpezete din zi in zi orizontul. Grecia a intrat
in rdzboiu. Regele Constantin a fost detronat. Blocada
s'a ridicat. America inarmeaza pe capete. Conferinfa din
Stockolm devine un bluff, iar Spania este framantata de
manifeste intervenfioniste. Regele schimba neincetat mimisterele.

www.dacoromanica.ro

90

Prin gazete totui continua raspandirea tirilor demoralizatoare. MA preocupd mai ales descrierea tifosului
exantematic ce bantue in Moldova i care concords din

nenorocire cu tirile ce yin pe cale particulars, id i

colo. De pildd un doctor turc, un evreu, un grec, rand
pe rand sosesc de pe front i istorisesc ca au murit
D-nii doctori Botescu, Djuvara, Jianu

140

Cdt a1

vrea o clips sd vad ce se petrece la Iasi... s'au poate

mai bine, nu... !

4 lunie
Doctorul Cantacuzino a obtinut In sfarit permisul de

a merge la Pasarea. S'a reintors multumit. Le-a gAsit

pline de nadejde.
Bietul Procopiu, dupd Cate ne-a spus D-na Berindei,.

asta sears merge din ce in ce mai rau. Au isbutit sA-I

readuca acasa
dar au adus numai un cadavru. El
este martirul ocupatiei straine.
Cand am trimis pe cineva la Stere, tiind ca -i fusese
prieten, sd intervie pentru el, a rdspuns ca i Carp : ca.
are ce merita.

8 lunie
Certuri de suprematie intre Verzea Si arhitectul Berindei. Cel dintdiu preferat de autoritAtile militare, celalalt de cele civile i-a dat demisia, dar a retras-o.

10 lunie
In sfdrit ne-au sosit tiri din 14, ca toti sunt bine
i ne-a scos grija ce ne daduse tifosul exantematic. Iona
esfe la Petersburg. S'a votat exproprierea Si votul obtesc..

Regele a i dat moiile domeniilor i ale sale proprii

la expropriere. CAteva cuvinte i cats emotiune resimtim,
de Cate on le primim 1

www.dacoromanica.ro

91

21 Iunie
Pentru lucrul campului, se iau masuri peste masuri,
ordonante peste ordonante : una contrazice pe alta.
De pilda au dat prizonieri D-nei Romniceanu, pe urma
i-au retras Si an trimis bucuresteni neocupati, spunea ca.:

I-au venit o gloats de oameni sui generis: un tigan, o

femee cu un copil, un pantofar.
Au inceput s planga, s se vaite ca in viata for nu
au tinut o saps in mama, logofatul ca ii stria semanaturile. Floarea Soarelui au dat-o la pamant, sapand-o.
Ii platea cu 2.50 lei pe zi i mancarea. razand ca-i aduc
numai pagube, a plecat cu ei la Bucuresti si i-a dus in
corpore la prefectul de Ilfov, D-I RAceanu. Acesta foarte
speriat la perspectiva unui conflict cu Germanii, a declarat

nu este de competinta sa si i-a trimis in capatul celalalt al orasului, la un biurou, care i-a inapoiat la Prefectura Politiei. Directorul, desperat, i-a spus Ca cunoVea dinainte rezultatul acestor masuri si a sfatuit pe
Zoe sa redea ausweissurilek lucratorilor si s le dea
drumul.

Asa a i facut. Tot din pricina aceasta, aprovizionare

aproape numai exists. De 4 zile, intrarea zarzavaturilor
a cartofilor, ai'untului s'a interzis. Precupetii, de oarece
platesc dad foarte mari si nu mai au ce vinde, au fAcut
o manifestatie ; publicul asemenea la cassa de depuneri
unde se afla biuroul de aprovizionare al primariei cu
Prager ca delegat. Dansul le-a dat dreptate i a declarat
ca dna nu se reintoarce Verzea, care cel putin ii da
ajutor, se retrage, caci populatia Ti sparge capul. Asemenea cu lemnele. Inainte de plecarea lui Albrecht se
dadusera 15 paduri in exploatare Primariei, se i incepuse taerea, cu personal roman. Dupa plecarea lui, au

www.dacoromanica.ro

92

dat padurile unor evrei, pe un pref derizoriu. Acetia

le Yevindeau bine inteles cu specula mare. Verzea a

reclamat sal se dea tnapoi padurile, daca nu, ii da

demisia. Carp 1'1 sustine. Dupa multe certuri, i le-au
'bat din nou primariei, dar le-au luat top lucratorii,
prin faptul a an dat o ordonanta, cum ca afara de
buminica, nici un taran nu are voie sa iasa din sat
decat pentru munca campului.
lar reclamafie la Prefectul de Ilfov. Acesta raspunde
ca nu este nimic de facut, fiindca-1 amenintasera, daca
nu urmeaza ordonantele ad-literam, cu Inchisoare.
In sfarit i s'au acordat prizoneri, dar in timpul acesta
s'au rechizitionat toate securile. Cu ce sa tae padurea ?

19 lunie
A murit Maiorescu. Ne simfindu -se bine acum cateva
zile Si mergand Marghiloman sa-1 vada, i-a adus cu sila

un doctor neamt. Dupa ce a plecat, a cerut sa nu-i mai

vie doctori germani s-1 ingrijeasca. A murit subit i a
lasat in urma lui regrete, caci tocmai el care avusese
-cele mai. stranse legaturi prin studii i nevasta
cu
Germania
se aratase mai bun roman ca ceilalti germanofili.

Au fost adui Derussi, cu Inca 3 dela Saveni i Inchii la Cercul Militar. Li se spusese la plecare ca sunt
liberi, dar in gara i-a luat un soldat in primire.
Revoltele impotriva administratiei militare se intefesc

printre tarani. Azi era aflat cu iscalitura lui Tulf, Ca

au fost impucati 3 oameni, fiindca au raspandit tiri
false i au impins pe tarani la rascoala impotriva put erilor centrale.

www.dacoromanica.ro

93

Sarmanii ! Dac'ar fi Impucat numai 3 ar fi bine, dar

la Mehedinti, ofiterii au spus singuri ca s'au impuscat
cu sutele.

In comunicat vorbeau numai de judetele Prahova i

Vlwa. In Ilfov au skit pe soldatii germani, care le

strangea tot ce aveau prin casa i le-au taiat firele telegrafice. Cand am istorisit baiatului din casa ca la el in
Mehedinti s'au pus taranii sa lupte cu nemtii i ca mai
bine s'ar astampara, caci nu pot aduce nici un folos tarii
acum, a raspuns :
Lass tot e bine ca mai omoara cati-va din ei".

21 lunie
Ordonanta caraghioasa... Cine va cumpara de la militarii puterilor centrale, alimente, zahar, came etc. va
fi pedepsit. (In loc sa primeasca pedeapsa cel ce vinde).

Noul Primar se spune 0 va fi D-1 Bragadiru.

24 lunie
Nu a primit D-1 Bragadiru primaria.
Tratamentul ce se face lui Derussi, II va duce pe
calea lui Procopiu, care trage sa moara. Cand a izbutit
nevasta lui sa-1 vada, nu l'a mai cunoscut. Era ImbrAcat
cu camae de cazarma (Ii trimisese 3 pachete cu rufe
i haine, pe care le-a scos sub ofiterul la reclamatia lui
Fanny) Si Intr'o stare de enervate care a speriat-o. 11
silisera sa intre i'ntr'o baie de aburi dei be spusese, ca
nu o poate suporta. A leinat.
E tot timpul maltratat. Cand s'a dus Fanny la Lupu
Costache sA-1 roage sa afle pentru ce atata chinuiala,

s'a apucat cu mainile de pal, ca un actor, spre a desvinovati pe germani i striga : Ce-a Mut guvernul roman ! Ce-a facut guvernul roman !"

www.dacoromanica.ro

94

La inceputul ocupatiei cuvintele acestea aa de des

repetate de autoritatile romane, aveau rasunet in sufletul celor ramai aid.
Acum Insa sunt razvratiti, cu cat victoria finale se
desemneazd mai bine O. cu pqi mari pentru quadrupld.
Toti 1i dau seama, ca dacd ramaneam neutrii, ne-am

fi pdzit averea i viata, dar am fi renuntat pe veci la

intregirea neamului i am fi avut soarta Greciei, la urma
urmelor, mai rea din pricina situatiei noastre nenorocite,
intre Austria i Rusia.
Ofensiva ruse formidabild.

26 lunie.
Armata noastre este in luptd, fapt sigur acum. Ne-au
ascuns-o cat au putut, dar dintr'un manifest at lui Brussilow in Pester-Llloyd am vAzut cd indeamnd trupele de
pe frontul vest la luptd indarjita spre a sustine succesele
fratilor dela frontul nord i sud (noi) caci altfel ar fi o
tradare.
De acum inainte nu mai pot cell comunicatele, Wand
literature asupra lor. Cand deschid gazeta imi bate inima.

27 lunie.
La Saveni s'au dat cate o foae de hartie fiecarui internat, se spuie dace vrea s piece la Iasi sau nu, in
schimbul internatilor germani de acolo.
Au iscAlit 14. Pe Pillat l'am indemnat se piece.

29 lunie.
A murit Procopiu azi. PAM in ultima clips spunea :
Nu face nimic I Numai Cara se iasa bine".

www.dacoromanica.ro

95

2 lulie.
Ceremonia inmormantarei lui Procopiu a fost foarte
i moartea. Lume putina.
Numai cativa prieteni mai indrasneti ca : Stefan Popescu,
Crasnaru, Grigore Pherihide, din obipuitii casei afara
de rude.

tragica dupa cum i-a fost

Multi se abtinusera de a veni la inceput de teama,

sa nu se compromita. Autoritatile romane au lipsit de
asemenea, i cand in aeest cerc restrans, aproape numai
femei, a luat cuvantul Teodor Asian, ne-a cuprins o emofie
mare pe. not toti, care simteam actul eroic ce-1 facea

in clipele acelea, cad printre not erau cativa germanofili ca Stere i agenti ai politiei.

7 Iulie.
Mare propaganda facuta de polifia germana pe Tanga
internafi s nu piece la Iasi. Cand ne-am dus la politie
s scoatem un ausweis" cu Mariuta pentru Saveni, dupa
cum au capatat toate sotiile internafilor ce plecau la Iasi,
ofiterul, locfiitorul lui Hielkman, a fost pentru o singura

data politicos, dar a cautat s ne convinga sa nu piece

lonica din cauza tifosului. Nu an voit s fixeze pe bilet
durata ederii Mariutei ; ceeace ne-a mirat.

9 Iulie.
Care ne-a fost mirarea azi dimineata primind un bilet
de la Mariuta ca s'a reintors i, mergand la dansa am
aflat ca data urcata in tren s'a prezentat un soldat.
A cerut s caute sacul, i daca nu are scrisori. Abia
sfarise cu regularea ausweissul" la sosirea in Saveni,
reapare soldatul din tren, trimis special pentru ea, i

spune crnu poate sta mai mult de 11/9 acolo i ca

trebue sa stea de fata la convorbirile ei.

www.dacoromanica.ro

96

s piece
imediat dupa 1 1/2 $i neavand tren au trebuit s pePillat era foarte impresionat. Au silit-o

treaca noaptea la Tandgrei la un taran. Toate celelalte

qeveste ale internalilor sezusera 4 zile.

12 Iulie.
Lison Greceanu este inchisa In conditiuni mizerabile,
fiindca s'au gasit arme zidite la Spitalul Brancovenesc,
unde este sotul ei director. Erau arme de vanatoare. Ea
este la Cercul Militar, intr'o odaie cu alte femei, inchise
pentru hotii si pline de insecte.

Expirandu-se concediul sdu, Emil Petrescu s'a prezentat la politie, unde capitanul Hielkman, i-a spus
ca s'a renunfat la trimiterea In Moldova, neputandu-se face Intelegerea cu Moldova si peste 2 zile

s se prezinte spre a

fi inchis la Imperial. Toate

minciuni. Cum putea fi facut un schirnb de internati

tocmai acum and sunt lupte pe front.

18 Julie

Zile grozave. Ofensiva germand in Galifia a spart

frontul.

Inainte chiar de atac, o divizie Intreaga rusd sub imboldul propagandei lui Lenin, seful socialist international platit de germani, au pArasit transeele ; de aci ruperea
frontului si retragerea neincetata a rusilor. Azi ei sunt pe
granita ruseasca. Am trait cumplite emotiuni. Teama re-

tragerii intregului front rus, parasind Moldova, prada

vrajmasului ne inspAimantase. Perspectiva era pribegia
armatei si a guvernului prin Rusia haoticg.

De azi insa pare ca s'a oprit inaintarea. Kerenski

este acum dictator si dd impresia unui om extraordinar

www.dacoromanica.ro

97

o figura tolstoiana ; pe de alts parte romani au luat

ofensiva la Putna si Siret si au respins pe germani in

toate punctele, dupa chiar comunicatul german.

Pe cand not ne inspaimantam in tacere de cele ce

se intampla, cad se joaca in clipele acestea una din
cele mai riscate carp ale istoriei Romaniei, germanofilii
nostrii dau banchete lui Makensen. Lupu Costache cu
ai sai serbeaza victoria din Galitia si in curand luarea

Moldovei. Mi s'a spus, a Petre Carp cue germanilor

ocuparea Moldovei. Dansul va fi numit dictator, Regele
detronat, si ales altul din familia imperials, probabil.

22 Julie
Clipele prin care trecem imi reamintesc cu totul acelea cand eram sub spada lui Damocles a intrarii germanilor in Bucuresti.

Credeam a asemenea emotii, in urma stabilizarii

frontului la Milcov sa nu se mai repete. Rusii se retrag
mereu. Au ajuns la CernAuti. Germanii striga victorie si
Lupu Costache face turneuri prin tara, impartind manifeste spre a fi iscalite de populatie, prin care se face un
plebicist cerandu-se imputernicirea lui Carp spre a incheia pacea. Au fost lungi Intrevederi cu Marghiloman,
care ar adera, dar mai asteapta s vaza cum se intorc
lucrurile. A consimtit la detronare, dar nu Inca : e prudent.

23 Julie
Dupa ce s'au cultivat toate moiile de arendasii sau
reprezentantii proprietarilor plecati, pe spesele lor, acum
li se confisca rrecolta.
Primul procuror Diaconescu a primit o hartie iscalita de
Tulf, cum a find ostil germanilor, va fi dus in Germania.
L'au si pornit. EmilPetrescu a fost expediat la Saveni.
7

www.dacoromanica.ro

98

26 Julie
Tot zile grele. Ofensiva din Nord, totui pare a scade,

dar cea dela Siret Incepe. Nu-mi vine s mai citesc

gazeta de maine.

27 Julie
Comunicat mai bun. Ofensivele amandoua oprite. Ce-

eace a preocupat lumea afara de luptele de re Siret,

sunt uneltirile lui Carp. A chemat pe Marghiloman la
Calineti i i-a spus a a cerut un ultimatum Germaniei

dupa plebiscitul inceput prin lard, sa se faca pace cu

Romania, Moldova fiind privity de germanofili ca i luata.

Statul german s ne is pe 20 ani terenurile petrolifere

1 recoltele pe anumite preturi fixate de ei.
Ni se lass Dobrogea fart' Cadrilater. Basarabia pe care
o privisera ca posesie germanica ne va fi redata.
numai pe Principe le NiFamilia regala detronata
colae l'ar primi poate, dar dus i crescut in Germania.
Regentii : Lupu Costache, Virgil Anion i Nenitescu.
Acqtia Ii ateapta cu nerabdare numirea. Marghiloman

mahnit a nu este in capul bucatelor.

Poporul tace, dar judeca. Acum cateva zile Intalnind
pe P. Carp, D-1 Aslan a rostit catre nevasta-sa : Nu-1
mai salut". Cine sa-1 mai salute, domnule, de acum
inainte", a grail in spatele for un barbat din popor.
Iii dau seama ca n'ar mai iscali nimeni manifestul
de ar vorbi i de detronare
de oarece cand chiama
functionarii, preotii i Invatatorii la prefecturi s subscrie,
nu le vorbesc de cat de pace. Nici pomeneala de detronare,

de regenta, de mobilizarea armatei Impotriva celei din

Moldova.

www.dacoromanica.ro

99

Iata hartia ce se da de iscalit :

Subsemnafii cetelfent, avand convingerea ca in trnpre-

jurarile prin care trece fara, acfiunea D-lui Petre P.

Carp, e singura in stare a reda Romaniei situalia
perduto, ii incrediniCun sarcina de a apara drepturile
Wei in negocierile ce se vor deschide pentru dobilndirea pacei dorita de tofi.
Mackensen ar fi declarat a nu primete regenta
a /Afro data, cu asemenea pace kidicola in Mun-tenegru.

Zoe Anion, din pricina germanei, care venise sa se

bage la ea, i careia ii spusese ca prefers o romanca,
a fost condamnata la 4 luni inchisoare.

31 tulle
Vrajmapl inainteaza treptat prin Valea Cainului I
prin Focani. Puterile de pe frontul de sus le-au adus
asupra celui de la Sud. In clipele acestea se cla o lupta
mare, la Adjudul nou, lupta care tine, dupa comunicatul
german, de 2 zile i nu-mi prezice nimic bun.
Ce groaznice clipe
dar i inaltatoare, a tii ca
armata romans tine piept celui mai indarjit vrajmas, pe
care lumea intreaga se casnete sa-1 rapuna, fara s
isbuteasca, de 3 ani I
Alexandru Sturdza, al carui rost nu-1 intelegem Inca
in Ora, tiindu-I ofiter In armata de pe Siret, a sosit
cu un numar de ofiteri romani, cei mai multi evrei,
spre a face propaganda printre prizonierii de aici in
vederea alcatuirei unei armate, care sa mearga impotriva celei din Moldova I

2 August
Azi imi venea sa nu mai scriu i totui am luat con-I

www.dacoromanica.ro

100

deiul, caci este singurul chip sa dau drumul la supapa'

framantarilor, prig care trec
le tac.

Si pe care trebue sa

Fate de mama nu pot vorbi decat de isbanda final&

si sa nu-i arat ingrijorarea. Cand ne vad pe amandoul
in aceste 2 odai aproape mansarde, In care traim de
atatea luni fare s esim mai de loc, am impresia uneori,
ca suntem in puscarie.

Carp nu poi tiff; nu ai inima s citesti literature;

gazetele to then. Una din singurele distractii este saL
ma gandesc uneori la trecut si totusi cu cata arnaradune cand imi ese inainte prezentul : lupta uriase a
armatei noastre ca O. pastreze neatarnat petecul de pan-I-It ce reprezinta acum patria $i pe care sunt in clipele acestea atintiti ochii intregei suflari romanesti, cad
de ea atarna viitorul. La cei dele Iasi, nu vreau si nu.
pot sa ma gandesc.

4 August
LuAnd seama la

tovarAii i tovarAele noastre de

ocupatie afara de germanofili, observi doua chipuri de a

privi evenimentele de pe front. IJnii printre care suntem
i noi, care nu urmaresc deck armata i rezultatul razboiului, izbutind se face abstractie complete printr'o dor?
tare de vointa mare, de familie i de prieteni. Altii care
urmaresc ofensiva, chinuiti de &dui al for lor. Cu toate
ce emotiunile i incordarea celor d'intAiu sunt mai pu-

ternice, el. sunt mai fericiti, de oarece au ca punct de

reazem increderea in victoria final/ Eu insami, dupi
multA trudA i filosofare, am isbutit se ma sugestionez,

ce pentru rezultatul rAzboiului este mai bine sa cull

Moldova, oricat ne-o costa, decAt Podolia. Intrarea In.
Rusin poate atrage dupe sine mai repede pacea pe

www.dacoromanica.ro

101

cAnd ocuparea Moldovei n'ar avea drept rezultat decat

impingerea frontului dincolo de Prut.
Isbutind sg ma sugestionez astfel, mi-am recapatat in
parte somnul i linitea trebuincioase spre a putea suporta emotiile prin care treceam.

Totui par'ca apasA din ce in ce mai mult asupra

rioastra prelungirea ocupatiei. De la sosirea Iui Michaelis

la putere i cenzurarea extraordinary a presei germane

i austriace, s'a intetit intunerecul si nesiguranta de ce

se petrece dincolo de Carpati. 0 mangaere este ins

spiritul national ce se desvoltg neincetat printre cei
dimprejur. Increderea in ai nostril crete, vitejiile armatei,

repetate de ofiterii germani Si gustriaci, le dg insuflelire i, dupg cum spune manifestul ce se imprdtie prin
oral zilele acestea, le dg puterea sa atepte cu incredere i rabdare,
Pe Carp este focul cel mare. Poporul it considerg drept

,evreu, pe Sturdza I'ar sfaia, de oarece s'a rgspandit

sgomotul cg a tradat i de aceea a fugit in Germania.
6 August
Primul comunicat bun dupg atatea sAptgmani. Englezii

au spart frontul in 2 locuri. Ofensiva de la Siret pare

a avea o pauzg. Din ce pricing ?
Citim printre randuri succesul i ne inveselim.
Am pus maim pe manifestul Mitropolitului i at Inaltilor

demnitari ai Bisericii ortodoxe din teritoriul ocupat, care

a fost aruncat pe front, spre a demoraliza armata i a in-,
demna soldatii sg nu se retragA din Moldova peste Prut,

(Ina li se cere,
Textul este urmaiorul :

Chemarea Mitropolitiilui Primat

Romani moldOveni ft Vol Romani de prefulindent

adunati Mire Carpati Fi Prut, mill glossal fraplot

www.dacoromanica.ro

102

vo$trii din Romania ocupatd. 0$tile puterilor centrale

sunt in treccitorile Carpafilor, sunt la porfile de sus $i
la porfile de jos ale Mod lovel, ele inainteazd $1 fara

va fl din nou ciuntitd in sang& el.

Noi Mitropolitul Primat al Romaniei, am ingenunchiat tnaintea altarului $1ne-am rugat Domnului pentru

mantuirea poporului nostru $i s'a umplul biserica de

lumina mdriril Domnului $1 asupra noastrei a venit
duhul cel bun, ca sei sfdtuim sfat de pace in cetatea

noastrd. Tara urea pace. Prea mult a lost pus spre

pustiire, cuprinsul fart.
'

Peste cele 4 aripi ale pdmantului a venit asupra

noastrei sMr$itui nostru. Cele inalte ale feirii au pierit.

Puterile noastre s'au surpat. Multi din fii all fost uci$1,

a fii s'au risipit prin

unde suspEnd de
foame, se sfar$esc. Dar Domnul Dumnezeu s'a indurat
de Cara aceasta, el a imblanzit inima biruitorului catie
noi $i a Mcut dintr'ansul tovarei$ul nostru la munca
Earl strdine,

pentru mantuirea Roman:ei.

Ter' rani targovefi slujba$1 $1 orice ati fl, aveti bund

credinfei ca biruitorul care infra in Moldova, nu este

setos de rdzbunare, nu ucide, nu jefuiege, nu dd foe,
nu pustie$te. Aici in Muntenia, averile, casele cinstea
noastrd a tutulor au fost respectate la o laltd noi am
muncit campiile fdrii i ele au dat roade. Dumnezeu a
potolit mania rdzboiului $1 a binecuvantat munca
noastra comund. Nu va temeti frafilor $i nu apucati
drama pribegiei. Cu dor fi gand de pace ne tntoarcem
cdtre voi fi va trimitem indemn sfelluitor sa stafi $1
sei tomanefi cu tofil pela locurilor voastre. Afi apcirat
Cara cu vrednicie, datoria egg feicut-o pe deplin.
Multi dintre vol au crizut apcirand mo$ia strdmogascd.
Astdzi puterile voastre sunt frank. 0 singurei datorie

www.dacoromanica.ro

103

mai avell : Sa nu pcircisiti pcimantul tarii, sci nu lipsifi

)?omania de puterile voastre. Scl MI puneti bratul vostru
ill slujba unei cauze straine. Stati pe loc, tratilor. Rei-

maneti intre Carpati ;i Prat. Nu facefi din acest ran

rarnanesc hotar desocirtitor tntre inimile noastre. Relmqnefi pe pamantul stramo;esc, langel mormintele strci-

m4;ilor si ale frafilor vostri de luptd, langd holdele

cart de aci inainle vor hrani neamul nostru. Avefi incrolere in marele ;i milostivul Dumnezeu.
tAvefi incredere in pronia but minunatei care ridico
pe cel surpat ;i din deiramcituri scoate din nou la tap
s9arelui viata cea frumoasci de mai nainte. Aveti incredere in vittorul lulpinei romonesti.
Dr. Konon Al. Donici
Arhiepiscop si Mitropolit Primat
Th. M. Ploesteanu
Arh. Valerian Romniceanu
losif Archimandrit de scaun Sfanta Mitropolie
Melitie Costateanu
Ic. Orden (?) Musceleanu

Ic. G. I. Geblescu
Mitropolitul om slab Si Imbatranit peste masura, a
fost unelta celor mai tineri, printre care Arhimandritul
Scriban Si Galaction.
Opinia publica se miscal reactioneaza, nu vrea s iscaleasca plebiscitul lui Carp, cu toata teroarea ce se
exercita de autoritatI; mai ales taranii, se tern sa nu fie
inobilizati impotriva a for lor.
La Ione!, in Str. Lamar Catargiu, a murit un ofiter de
tifos exantematic. Cat Ii era de rau, sedea cu sticlele de
sampanie la capataiu si bea.

www.dacoromanica.ro

104

7 August.
Ofensiva germana scade de tot pe frontul nostril'.
Acum sunt lupte pe tot frontul francez si in Italia,

10 August.
Credeam azi ca prin faptul ca s'au potolit luptele pe
Siret, voiu putea citi. Luasem Banchetul lui Sod ate, citit acum cativa ani la Florica si care-mi placuse ata1a.
In zadar, cartea 'mi era in mans, dar gandul aiurea : ,la
Florica. Ma vedeam sus pe terasa deschisa, pe canapes,

cum imi era obiceiul sa stau zilnic ore Intregi cu prvelistea intinsa in jurul meu. In dreapta : Pitestii cu acoperisurile sclipitoare, in fata : raul Arges wind si intrand

prin zavoaele de anini si de plute, in stranga : podul

de cale ferata ca o horbota in verdeata si Tanga el, plopi
piramidali ai parcului din Golesti.
Atunci ce liniste in sufletul meu

$i

ce liniste in natura 1

Cad sunetele ce se desprindeau, din cand In cand, ca

flueratul trenului, pufuitul automobilelor pe drumul de
a lungul vaii, cantecul grangurilor din padurea de tei,
alaturi de casa, sau doinele tarancilor din vie, par'ca
faceau parte din insasi natura si nu le mai auzeam.
Dar inapoi cu trecutul, sa ma tntorc la realitate.
Nota semnificativa, le merge rau" cum spune Mariuta. Filo-germanii eau inblanzit $i cauta sa se apropie
de noi. Tzigara are o situatie destul de ciudata : Este
reprezentantul curfii regale, prin faptul ca lui i s'au
Mat palaturile in seams de Rege. Cheile sunt la
dansul si totusi sub ocrotirea sa este pus manifestul
lui Carp.

www.dacoromanica.ro

105

Alaltheri a sosit la not ordonanta Colonelului Feil care

se ocupa cu prizonierii, sio care urmareste mereu planul

de a fi Incartieruit in casa.
Ordonanta a interpelat pe Doctorul Cantacuzino astfel :

SW D-ta pentru ce vrea Colonelul s stea aid".

Nu stiu".
Fiindch e*ti cumnat cu Bratianu si Bratianu este un
mincinos, ne-a frac:lat.
Dela om la om nu trebue sA minfi, dar dela popor
la popor i.. Sunt clipe cand pentru binele [Aril tale Ire-

bue s'o faci, De altmintrelea Bismark al vostru a fast

un mare om politic, si a facut mult pentru Germania. In
loata viafa a minfit celelalte popoare.
Valand ca-1 is repede
strigand la el s'a potolit
deodatA si dupg ce a cercetat din nou toatA casa, a plecat
dand doctorului de 2 on mans.
Neamful este la*
chiar la lupta se vede aceasta.
Cat este sprijinit de tunuri si mitraliere, merge cu avant,

cat ajunge la baionetA se domoleste, sau se preda :

Kamerad ; Kamerad f

Asa ne spuneau soldafii la spital.

20 August
Se raspande*te manifestul profesorului Mangaru si
I. Caragiale (fiul) sustinand plebiscitur lui Carp
semnat de ei.

22 August

Unul dirt ofiferii adusi de pe front, Locotenent-Co

lonel Kifescu, are regim special. S'a dus Zoe Romniceanu sa -1 vada si ne-a istorisit ce bine este tratat.

I s'a pus a cash la dispozitie, i s'a dat Inapoi sabia

www.dacoromanica.ro

106

ca rasplata pentru vitejia sa

de catre Mackensen
spune cA luptase pe frontul dela Focsani intre 2 regimente
rusesti. Retragandu-se acestea, singur cu al sAu, a

luptat pand au ramas 105 oameni. Din ordinul

lui

Mackensen plin de admiratie i-ar fi redat sabia.

Bietul Stere ! Imi face rau sa-i citesc jurnalul, care

apare de 4 zile Lumina". In primul articol, preconizeaza intrarea Romaniei In confederatia habsburgica ;

in al doilea face un tablou fals in mare parte, dupd

spusele celor competenti, a situafiei financiare de la
Inceputul razboiului ; In al treilea cauta sa convingd
publicul, cA rAzboiul a fost deslAntuit de quadruple, a
Germania este statul cel mai democratic, In sfarsit tot
bagajul Gazetei Bucurestilor" : Este un Karnabat cu firma

mai periculoasa. De altmintrelea, gall de articolul de

fond, regulat al lui Stere si cele literare ale lui Patrascanu, toate informatiile, cuvant cu cuvAnt, ca ale
Gazetei Bucure$tilor". Aceleasi minciuni, intrigi. Nici
q deosebire intre acea scoasa de Puterile centrale si aceia

scoasa de romani. Am inceput sa ma indoesc de sinceritatea lui. Multi spun ca o face pentru bani, caci este
finantat de germani. Cat de mare se crede si cat de mic
este In clipele acestea ! A murdarit un trecut frumos si mai

mult ca on si and proverbul este drept : La parole

est d'argent, la silence est d'or".
Mai bine s'ar fi coborat in popor, sa is lectii de patriotism. MA gAndeam mai deunAzi cand Imi istorisea
Stefan Sihleanu cuvintele unui Oran din Nehoias, judetul BuzAu, Stefan Dumitru, In gait la Pioesti. Vazahcl
cA nu se poate urca in men din pricina piciorului taiatA
i-a venit un trecator In ajutor :
I

Lass, Domnule, a zis el, ca m'am invatat sa umblu

www.dacoromanica.ro

107

si cu unul". A mai istorisit ca schija de tun ii sfArImase osul...

nu face nimic. MA gandesc cu
Dar a sfarsit
bucurie ca pierzand piciorul, mi-am facut datoria care
Cara ".

Doamna Romniceanu, care era de fatA, a istorisit si

dansa, ca venisera la spital nevasta unui Wan orb,

prizonier de rdzboiu, cu copilul ei. A fost o scena tragica prin faptul ca dansul nu-i mai putea vedea. ,Mai
plangand," sA stiu ca cel
bine asa"
a spus dansa

putin nu s'a dat in Mud.

Este curios cat de repede se ridica si se coboard
moralul romanului : 8 luni ale ocupatiei sub depresiunea

infrdngerei, cap n'au !Alit armata. Nimic nu era bun,

nici ofiter

nici soldat.

De la succesele din urma

de pe front
chile
cu sete printre randuri In gazetele straine, nu se mai
vorbeste decal de vitejia soldafilor si a ofiterilor romani.

Ei au salvat Europa, crede poporul si s'au rdspandit

stiri fantastice care merg din gull in gura ca in lupta
au luat prizonier pe Mackensen, cd au atras o divizie
germand in locuri mlAstinoase, si au dat drumul obuzelor, au nimicit 2 regimente bulgare. Au lAsat pe ger-

mani sd faca un tunel sub Siret si l'au aruncat in sus.

La Ortodoxie, de Sfanta Maria, D-na Cantacuzinc4
careia II place sd fie bine si cu capra Si cu varza,
invitase cativa ofiferi din cei vanduti, cum II numeste
lumea, din ai lui Sturdza.
Dui:A serviciu, s'au asezat cu totii ld masa, dar pusi
fatA 'nfata cu acestia, cei infirmi din Spital au intrebat

ce tauta In tail si sd le facd imputdri.

, A Inceput o cearta care s'a sfdrsit prin bataie.
De catdva vreme orasul este bantuit de manifeste,

www.dacoromanica.ro

108

in contra nemtilor de prieteni si baieti de scoala. Vasile Banete $i Trocan sunt printre cei mai activi.
lad 2 manifeste lipite noaptea pe 2iduri :.

Romani,

Domnul P. P. Carp, in unire cu Dumanul, vrea sei

ne sileascii a iscdli un plebiscit pentru pace. Pacea in
Imprejurdrile ae fats e o tradare, e o injosire chiar
fats de inamic care suntem siguri ca nu-fi cautd cleat
de interesele sale proprii indemntindu-ne la aceasta
japtcl mieleascd. E osanditea neamului nostru, a armatei, a Regelui fi ce e mai presus de toate a Onoarei
Romdnegi.

Nu, D-1 P. P. Karp, mans in mand cu inamicul, nu

poate face pace, ci Regele Romoniel care nu ne-a
pareisit in dorintele noastre i cdruia not i-am jurat
credintd.

Armata 4i face datoria aparand panel la ultima

piccIturd de &Inge piimantul Romeinesc.

Datoria noastrd este .0 avem reibdare ci incredere.

Frafi romans,
Acum in timpurile de grea tncercare prin care trece

tam, and dumanul ce ne steipilne$te se strodue$te

..94-,si reverse veninul panel in adancul sufletului nostru,

ispitindu-ne cu tot felul de planuri injositoare de pace

pe care ne doate s'o marturisim-, unit Romani cu

mintea ratacitei le primesc, ba chiar le rdspandesci acum e timpul ca voi sd va luati drept pildd pe cei,
cars atilt de vitexte se jertfesc pentru lard, fi sei lup.,

tat! ,i voi cu Ode pentru cauza sfanta a Onoarei

Romaneqti.

www.dacoromanica.ro

109

Fill credincio$1, demni $i statornici, nu dati crezdmdnt zvonurilor inglaloare de pace ale du$manului.7.
ea ar fi acum mai Inuit ca on cand o patd ru$inoasli
in istoria Wei, o &Mare faid de lege, cdrula i-am,
jurat credintd, fatd de lard, pentru care cu toll trebue

sa ne jertfim. Sa vii fie un imbold marele Roman,

Regele nostru, care in clipa hotatatoare n'a avut decdt o lints: Indeplinirea Idealului nostru national.
$1 nu uitati cd numai Lui $1 sfetnicilor Tarei le cste
dat a alege momentul prielnic Incheerel pikei.
Sus inimile, Fratilor, cu ineredere cd Domnul nu
lath' sa plant a eauza dreaptd, cu credintd nestramutater' in viitorul glorios at leirel, aveti rabdare, Indurail kirbateVe once $i nici o suferinfd sa nu va pars
prea mare, in lupta pentru idealul stramofesc $i slant.
INTREGIREA NEAMULUI

31 August
Multe zile fdra sa scriu. In urma manifestelor raspandite, perchizijie la D-na Maria Berindei. I s'a gasit pe
masa jurnalul in care -Si scrisese imp' esiile sale i trata_
pe germani mereu de barbari. Bine injeles i-a fost con-

fiscat. PAM azi nu i s'a intamplat nimic, dar fusese

prevenite ca voiu fi cercetata i eu... astfel ca m'am uu-

rat de tot ce putea aduce neplaceri celor din casa, In

vremurile dia urma, nu s'a mai tntamplat nimic de
seams decal ca aliatii par a inainta in Macedonia.
Luarea Rigei nu m'a micat, deoarece m'am obipuffcu retragerile i Inaintarile ruilor.

Dar partea comics au fost minciunile ce s'au deslanjuit zilele din urma In gazete : Kerenski asasinat Kot-

www.dacoromanica.ro

110

nilow In capul armatei impotriva guvernului provizoriu,

imposibilitatea Romaniei de a mai lupta.., Un sir de

minciuni fanteziste care in loc de a ne demoraliza, ne
dau nadejde.
,,Lumina" din ce in ce mai revoltAtoare. Pro domo"
serie de articole impotriva lui Ionel, impotriva celor de
la Iasi, laudand pe nemti mai rau ca Gazeta !"

MA doare and o citesc, deli traind toata viata printre oameni politici, ar trebui sa fiu obisnuita cu decepfile, cu lipsa de caracter a celor in care uneori dveai
cea mai mare Incredere.
Mafia care ca Clovis : Ont brule ce qu'ils ont adore
et adore ce qu'ils ont brule".
Chiar pe Tata, al carui farmec deseori a schimbat pe
cel mai mare vrajmas In cel mai credincios colaborator,
Cali nu l'au pArasit de cele mai multe on pentru motive
de interes personal 1
Trebue sa recunosc, ca PAtrascanu cel putin, deli des-.
tul de vinovat ca. scrie In asemenea gazeta, nu dA dedt
articole literare... pans acum... caci cine tie ce va mai

esi de sub pang papa la sfarsit.

1 Septembrie
Scarlat Varnav a fost chemat la comandatura si inchis
cateva zile, sub pretext a fusese cerut de bulgari (fusese
prefect multi ani la Constanta).

Peste cateva zile a sosit la el un ofiter bulgar, sA-i

spuie sa nu creaza o vorba din cele ce i s'au spus de
nemti, caci dansii nu-i cerusera sechestrarea. Dimpo-HO aveau cea mai buns amintire de prefectura sa. II
InchiseserA, fiindca isi dAduse demisia din consiliul comunal. Descoperise acolo hotii marl si nu mai voise sA

www.dacoromanica.ro

111

fie. Marea exploatare este acum sechestrarea moiilor.

Pretextul este ca procuratorii proprietarilor plecafi ii delapideaza i ca sechestrii vor depune veniturile la cassa
de depuneri. Iata motivul sub care au luat Liei din mans,
mople din Valcea, creza.'nd ca sunt ale lui Vintila, dar
netiind ca sunt ale mamei care le-a reclamat. Averea
D-nei Assan care consta din case, a fost luata din maim
surorei sale, in ajunul plajei chiriilor i banii au pierit.
La Hereti, In contul mo5iei, au mobilat casa, au cum-

parat trasuri i cal, au adus cucoane din Bucuregi i

duc o viaja larga i placuta pe socoteala proprietarului.
D-lui SlAtineanu la Furdueti, nu numai ca nu i s'a dat
venit, dar l'au mai pus sa dea din punga, spunand ca
cheltuelile au depait veniturile.

8 Septembrie
De teama perchezijiilor nu mai pot scrie regulat. Sunt
silita sa-mi fiu caetul ascuns. Monotonia viefei ur-

meaza. Nimic nu ma mai atinge din cele ce scriu ga-i

zetele nici chiar Lumina". MA desgusta numai minciu-t
nile i intrigile. Citindu-le uneori ma opresc

i ma

intreb : E Stere, mielul acela care scrie ?

Intr'o zi, i'ntr'o clips de razvratire, am luat condeiul
1 am scris sub numele unei femei din muljime urmaioarea scrisoare.

Stimate Domnule Stere,

In cele cateva numere aparute in Gazeta D-tale4

sexul nostru este bogat reprezintat. Se vdd 'Inca in
D-ta urmele unui lost fi generos socialist. In cloud
seipta'mani au $i defilat 3 tzpuri deosebite unul de altul.

Primul mi-a dat fi mie impresia, judecand dupd

www.dacoromanica.ro

crime

112

tica impetuoasa a activiteifti beirbatoti fi dupei impetuositatea apcirdrii femeli, ca trebue sei fie nu numai
frumoasa dar $1 foarte tanara $i simpatica.

Asupra celui d'al doilea nu ma opresc. Fiind supusa puterilor centrale, lumea intreagei #ie azi ce rot
joaca to farile vreijmap chiar de au copileirit in ele
supusele puterilor central?
Prin urmare nu are voce la capitol".
Pe cel d'al treilea, l'as judeca cu asprime, mai ales

and tsi exprimd pierderea increderii in trecutul si

viitorul Romaniei, daca nu mi s'ar peirea ca vorbeste
sub Inraurirea vie unui beirbat... germano fil, lard culoare proprie. E insipid.
Eu 12$i ft cel d'al patrulea. Ti-o spun dinainte it
vei gasi antipatic caci tipul meu este tipul vulgar
at mulfimii, faro sex, faro varsta caMuzita de un singur gond: acela de a nu incrimina, de a nu matzji
sub ochii indemndtori ai vreijmqului. Sunt tipul mullimii ce afteaptei creduicioasti sf increzatoare. El nit
poate apare in independentul d-tale ziar, chiar de te-ar
interesa, ceeace nu cred de oarece staptinul la care
to -ai supus de bund voe

te-ar impiedica sei-I pomenuti.

(Cat de mic pari, d nu S. sub scutul cenzurii

Vitt asu dar spre D-ta, faro speranfa de publicitate
sau apanagiul frumusefii pi tinerefii, din indemnul de
a-mi face dator:a de romancer*, de a to tn$tiinta, fiindcei

deziluziile sunt foarte amare ca intr'adevar glasul

D-tale, dac'ar avea un rasunet nu Far putea avea
decdt in pustiu, cad simlimantul; ce-1 desteaptci articolele D-tale in sulletele mullimii, nu ester altui decat
durerea de a vedea pe unul din ai noOrii, din acei to
eare puseserd marl adejdi, mana dreapta, unelta aceluia eu care se luptei arm.ata de peste Milcov. Pentrw

www.dacoromanica.ro

113

el daca e$ti de$tept cum o spun cei ce to cunosc, nu

ai a$teptat pacea, ca sei dai la ivealci Lumina" $i ai

feicut din foaia care prin mune era menita sa fie

fdclia unui neam sora gemena a Gazetei Bucure$tilor, supranumitel Gazeta minciunilor?

Pentru ce nu ai $llut sei aflepti pacea in tacerea $1

resemnarea ob$teascd din jurul D-tale, spre a-ti Incepe
dacci o credeai folositoare tdrii, in condifiuni normale,
pe cale lealci, Ma in fafei cu acuzatii, campania de
propaganda pentru robia noastrci teritorialci $i economical in confederafia Habsburgica, pentru disculparea
administrafillor militare in dauna intereselor $i a drepturilor de existenfei ale populatieicampania de Invinuiri impotriva fo$tilor D-tale tovard$1 politici, ateit
din Rusia cdt $i din Moldova?
Dacci al fi lost mai pu(in nereibdcitor, nu to -ai fi
ardtat D-le S. in ochii tutulor chiar in ai tinerelor
$1 frumoaselor cititoare, sub o infati$are odioasei $1
glasul D-tale nu ar fi rasunat in pustiu.
0 femeie... din multime

Dad iscaliam, erau in stare sA-mi dea scrisoarea

comandaturei 1 Mi-a rdspuns printr'un articol de fond,

chemandu-ma damd voalatd". Pe urma am scris lui

PatrAcanu Ma anonimat Si i-am spus cd asigurarea
ce mi-o dAduse de a nu face personalitAfi in Lumina"
nu s'a mentinut, de .oarece oamenii politici din Moldova
sunt acuzati de cele mai marl infamii, MA sd se poata
apara.

Acum Visa ant luat hotararea sd nu mai polemizez

cu ei. SA-i lasam salt rupd gatul, cum spunea cu drept
cuvAnt D-1 Crdsnaru.
8

www.dacoromanica.ro

114

La Florica au pus in locul lui Gheorghiu pe un administrator sechestru fara sa ne fi vestit. Vom lupta

insa din rAsputeri sa scapam mormantul Tatii. Mare

ajutor ne-a dat acolo D-na Nina Radovici.
Desi mama este aici, i-au sechestrat tot; jar din cele
3 case, nu au mai Minas decal cea de la Florica. Pe
cea din Predeal, gaurita de un obuz, i-au pus foc cand
s'a implinit anul dela intrarea In razboiu.
Kaiserul a sosit si s'a dus intovarasit de Tigara
pretutindeni ; la curtea-de-Arges a luat masa cu el ; i-a

dat un ac de cravats. Dad a vgzut pe Carp Si pe

Marghlloman nu se spune. Nu stiu de este adevarat ca
cerand a face cunostiinta celor ce le dau ajutor in teritoriul ocupat, l'ar fi intampinat la gars. Ei insusi nu se
laudg cu aceasta intrevedere. In oral nu a intrat, se spune
de teama unui asasinat.
La front a facut un pompos discurs, tratand pe Regele Ferdinand de apostat ultimul pe tronul Romaniei
din Hohenzollern-Sigmaringen.
Ar fost aci si unul din fiii Kaizerului
cel d'al patrulea.
Viitorul rege al Romaniei venise sA-si vaza tam I I
0 tire trista este cg vor fi porniti internatii de la
Saveni in Bulgaria, la Trojan langa Plevna.
Alexandra Sturdza nu mai indrasneste, ca la inceput
sa se arate. Se vede ca i s'au. fAcut mutre. Ofiferii
romani ce sunt adusi mereu din Germania sunt primifi
de dansul in orasele de provincie si repartizati fie la
mosii, fie la functii.
Ii pune sa iscaleasca aceastA declaratie :

Ce trebue sa iscelleasci ofiterii aduit din.

Germania de Sturdza.
1. Nu va mai lupta contra patentor tentrale

www.dacoromanica.ro

115

2. Nu va complota In contra intereselor germane.

3. Nu va face politica nici nu se vor amesteca fa
znasurile politice Late de guvernul teritoriulut ocupaf
de puterile centrale, nici nu le va combate.
4. Nu va incerca sa facet propaganda, nici nu vu
face acte de spionagiu on de interes.
5. Nu va parii si teritoriul ocupat fi null' va schimba
domiciliul declarat Pita de prealabila in$tiinfare.
6. Nu va proferl insulte nici batjocuri la adresa
guvernului fi supu$ilor puterilor centrale.
7. Nu va discuta evenimentele ce ar surveni pe until
din fronturile de lupla ale aliafilor centrali.

8. Nu va face nici propaganda ce ar legs interesele acestor puleri centrale.

9. Nerespectarea acestora se va pedepsi cu moartea.
10. Guvernul $i autoritafile Imperiale germane se,
.obliga a Intrebuinfa in raporl cu necesiteifile $1 apti.tudinile for individuate, pe prizonierii tibe,rafi.
11. La semnaiea tratattnui de pace, fiecare din ei
pot gasi azil $i ocupafie intr'una din Wile puterilor
centrale dacci ar ft silifi set paraseasca Para for natalc1.
12. Familiile for In acest caz vor fi retribuite cu o
pensie viagerd.
Pe Wachman vroesc s-1 impue ca Director la BanCa
Nationalg, ceeace ar sill pe Doctorul Cantacuzino s se
retraga din consiliu. Radu Stanian din Ploesti, fiindcg
reintorcandu se de la tail si-a gasit trasura rechizitiohata
si S'a dus la comandatura, a fost bgtut pang la sAnge de
ofiterii incartierati in case la dansul (6 la numAr).
A fost greu bolnav in urmg.
Pe Emanuel Miclescu, magistrat, asemeneg I'a bgtut
un ofiter cand a volt set viziteze mosia cumnatului sou
Lucasievici, vecin cu moia sa.

www.dacoromanica.ro

116

Lizon Greceanu a scapat de la fnchisoare plAtind

25.000 lei. 0 serie de intervievuri interesante in LuRomniceanu, Gr. Coanda
Verzea, C. C. Anion, Marghiloman, prin care vroesc sa.
dovedeascA ca ei au salvat populatia de distrugerea i
infometarea, la care o sortise guvernul.
mina"

data de Simionescu

Uita sa spuie ca lone! inainte de a pleca, chemase

pe toti fuctionarii superiori, care erau siliti sa ramaie aici,.
rugandu-i sA i pastreze functiunile i sa vaza de popu-

latie. A lasat mai multe milioane spre a fi distribuite la

sAraci i din care un milion lui Marghiloman pentru,
Crucea roie".

4 Octombrie.

Mari* care plecase din nou la Saveni cu Fanny

Derussi pe 5 zile, a fost pornitA val-vartej Inteun
sfert de orA inapoi din localitate. Au pus 2 zile ca sa.
se reintoard, ne mai avand trenuri.

5 Octombrie.
Mare banchet la Curtea de Argq, la parastasul Regelui Carol. Mackensen a ridicat paharul cAtre Lupu.

Castache : A la Roumanie !"

Am scris azi a doua scrisoare lui Stere sub pseudonimul de Dania voalata".
Ii dau 2 sfaturi. PrimuL
de a numai da numele mortilor din Moldova, cad este.
groaznic sa afli asemenea tiri prin gazete i al doilea
SA citeasca mai cu bagare de seams discursurile
oamenilor de stat ai Antantei, spre a nu trece cu vederea
condifiunile, pe care le pune sine qua non" Lord Asquith
i printre ele Si aceia a intregirei neamului romanesc.

In Lumina" aparuse un articol de fond, care afirma.

www.dacoromanica.ro

117

cu nerusinare, ca Lord Asquith nu cere decat redarea

Alsaciei-Lorrena, ca de not isi bate joc. Discursul era
intreg in Pester Lloyd" si Wiener Tagblatt".

7 Octombrie.
In judetul Buzau s'a dat monopolul vinurilor until
evreu. Nu are nimeni voe sali vanda vinul decat prin4tr'Insul.

Populatia se pregateste de iarna, dar abia &este ce

cumpara. Intrarea cartofilor a fost interzisa in oras; de
asemenea a fasolii, a mazarii, a nucilor, a tuturor proproduselor agricble. Lemnele rechizitionate cu 60 lei

se vand cu 350, cartofii 35-40 lei suta de kgr. ceapa :

80 bani.
Came nu se mai gaseste nici de contrabands.

8 Octombrie.
Sunt Inca sub impresia zilei de eri. La 3 a sosit lad-.
iatul D-nei Baicoianu, cu trasura, s ma is la gars, unde
-trebuia sa soseasca internatii de la Saveni in drum spre
Trojan.
I-am gasit pe toll, vreo 80, In sala restaurantului in

jurul meselor. Unora le prinsesera familia de veste si

Tenisera, deli politia le interzisese.

Pillat era de necunoscut, hind ras de tot Si snit.

Erau insa toll sdraveni ca moral. Batranul Carabatescu
in cap, caruia deli i se Ingaduise sa ramaie la Imperial,
ceruse sail urmeze tovardsii. I se parea o defectiune.
Printre ei to simteai in alts atmosfera. Vorbeau pe
lata fara teams de soldafii postati cu pustile pretutindeni
prin sala. Aveau incredere in sfarsit si-I asteptau cu
Tabdare, on care le-ar fi fost chinurile macar ca si acesti
ostatici erau de aceiasi stofa cu barbatii din oras.

www.dacoromanica.ro

i18

Abia putusem schimba cateva cuvinte ci au navalit 10

ofireri cu 17 soldati, dandu-le ordin de plecare. A fost
jalnica plecarea : nici nu'i-au lasat sa-si sarute rudele si
i-au Impins ca pe o turma de oi, strigand la ei. Apoi pe pe

ronul garei le-au facut apelul nominal ci i-au urcat in

vagoane.

Am alergat pe podul dinspre Chitila, sa vedem trenut

trecand ci le-am strigat Ura, &Masa Romania"1 Ei ne
raspundeau, miscandu-$i batistele. Chipul cum au fost
adusi pans la Bucurecti merita s fie notat. Porniti la.
6 dimineata, au fost dusi in carute la Fetecti, tocmai,
timp de 6 ore. Au pus 24 de ore pans la Gara de Nord, dor

mind in vagon ctranci ca sardelele. A,ci au fost duci la

despaduchere langa ccoala de poduri si cosele, frecatf

cu petrol, fail s li se dea macar un

cervet

sa se

stearga. Aceiaci operatie li s'a facut si celor ce veneau

din concediu de acasa. Pe dancii, ca sa le prelungeasca.
suferintele ii adusera cu 24 ore inainte la Hotel Bratu.

12 Octombrie.

Azi am fost chemata jos sa vorbesc cu un domn

german care spunea a sosecte cu ctiri din Moldova.
S'a prezentat ci mi-a spus ca dansul obtinuse prin
cartierul general-german ca sa fie trimis Klein, ceful po-

litiei secrete, s ceara mamii o scrisoare catre lonelr

scrisa de mane ei. (Intr'adevar o facuse Klein ci nu etiam
pentru a), Era evreu din Iasi, casatorit cu o german&
si condusese o mare casa de export de coks in Romania.
A cerut sa vada pe mama, spre a da relatii Jul

lonel a se afla sAnatoasa. Iata ce ne-a istorisit time,

de 1 'hi ora in cateva cuvinte cat a stat la noi.
A parasit lasii la isbucnirea razboiului, spre a nu fi,

www.dacoromanica.ro

119

internat. fiind supus stein. S'a imprietenit cu d-1 Bilciu..

rescu, Insarcinat de afaceri la Stockolm. Toate rapoar,.
tele catre guveinul roman le facea cu dansuI, ajuta pe toti
romanii exilati din Suedia, inlesnea corespondenta romanilor, al caror numar cretea necontenit i inlesnea chiar
corespondenta tntre 'nulte persoane din teritorul ocupat

cu cei din Moldova, fail nici un interes altul decat

din umanitarism. data se afla la masa cu D-1 Bilciurescu
Si a vazut la alts masa de alaturi pe un domn mic i gras,

carunt. A spus tovar4ului sau a este generalul Iliescu.

Nu e cu putinta" a raspuns Bilciurescu. Spre a dovedi ca avea dreptate, s'a apropiat de domn $i 1-a numit.
Domnul a sarit in sus, speriat : Era generalul. Afland cine

sunt, s'a avzat la masa for i pe cand vorbea cu Bilciurescu despre ale armatei, D-1 Z. n'a luat seama la
convorbire (pretinde), dar a auzit pe Iliescu spunand ca
Bratianu este om de 54 ani i plange de cate on pronunta numele mamei Si al surorilor sale i D-1 Z. induioindu-se, i-a fagaduit, ea va da Primului-Ministru
tiri de noi". Si pentru tot binele ce 1-am Mut, D-1
Bilciurescu cu mine, titi ce ni s'a fntamplat ? Am fost
acuzati de spionajiu i insarcinatul de afaceri mutat
la Copenhaga din cauza denuntarifor lui Derussi.
Ne propunea tot ce voiam. Incredintata ca fusese tin
spion, am refuzat, spunand ca-i multumim, dar nu avern
nevoe. Vizita era numai ca sa-i deschida desigur 0

poarta pentru viitor.

gerea Germaniei.

Se vede ca gimte i el infran-

16 Octombrie.
De 4 zile ofensiva germana pe frontul italian. Au
ajuns aproape de Udine. Tot catigul de ani de zile
pierdut. Nu-mi 1Amures0 aceasta retragere decat prin

www.dacoromanica.ro

120

tradare : spionajul i coruperea sunt acum uneltele cele

mai de temut cu care lucreaza Puterile centrale.

17 Octombrie.

Eri a sosit un Oran din Rateti vechiu servitor la

curte. Purta barba mare i par lung ca nici odata. Abia
1-am recunoscut, i cand l'a intrebat unul din servitors
in batae de joc :
Nu to tunzi mo Draghici ?".
Dansul i-a raspuns razvratit : Cum sa ma tund cand
biata lard genre"
Cand It moare un copil, i eu am
doi pe front, porti o facie neagra la brat
dar cand
ti s'a strans Cara de gat, cum sa-mi tund parul ?

Nu-1 tund pana nu o voi vedea iar cum a fost ma

inainte.

25 Octombrie.
Preotul Justin, prizonier, care ingrijea de raniti la Targovite, a fugit i tocmai cand era s intre printre munti
in Moldova, a fost tradat i prins. L'au legat i ame-

nintat cu impucarea. Au fost gasite la el fotografiile

regelui i acuzat de spionaj. Nu sunt spion, dar sunt
roman Si ma duceam unde puteam sa-mi servesc Regele
i tara".
L'au trimis in Bulgaria.

26 Octombrie.
mai ales femei. Pe
Se strang ostatici pe capete
D-na Berindei i pe fica sa an volt s le expedieze la
Baia de Arama in pustietate o femee de 70 ani.1 Au
isbutit sa li se schimbe cu Sinaia, din fericire.

www.dacoromanica.ro

121

28 Octombrie 1917.
Ordonanfa de rechizitionare a aramei -i cuprului.
Italienii se retrag din nou la P i a v e . . . Revolufia rusa cu
maximalitii stapani pe situafie, este firea trista ce ne-au
adus gazetele azi. Se confirms caderea lui Kerenski. A
lost -o figura mare, cred, dar trecatoare de oarece nu

a tiut sa fie mans de fier i sa infraneze anarhia ce

domnete intotdeauna intr'o revolufie, mai ales a unui
popor salbatec ca cel rus.
Banul german ii urmeaza conrupfia in toate One in :
Franfa, Anglia, Rusia. Acum in Belgia a pus pe Flamanzi sa ceara autonomia.
Ordonanfa ca administrafia militara, ingrijindu-se de
lipsa de zahar, va vinde pentru 20 lei aur 5 kgr. zahar,
numai pe aur. Sper ca nimeni nu se va mai pacali, del
acum catva timp au mai spus ca Fabrica Chitila vinde
zahar pe argint. Li s'a dat argint mull, apoi au declarat
a nu se mai da zahar i au restituit argintul in
bartie germana. Toate acestea pentru a strange aurul i
argintul. Banii de nichel nu mai exists pe piafa. Populafia este silita sa plateasca cu bilete de 0,25 singuri in
-fling in loc de 0.10. In tramvaie asemenea. Tot nikelul
este pornit in Germania.

11 Noembrie
Nici o tire din Rusia. Clemenceau 0-a vazut visid
cu ochii, oricat de antipatic imi era pans mai deunazi
din cauza politicei sale distructive, citindu-i azi programul, m'am linitit i bucurat. Ii trebuia Franfei o mans
de fier, spre a pune stavila intrigilor germane care i
acolo au inceput sa demoralizeze lumea, de oarece a
patruns corupfia pans la oameni de stat cum este Caillaux.

www.dacoromanica.ro

122

Cu moiile lui Ionel Si ale lui Dinu, puse sub sechestrul

Bancii Generale, merge bine. Mi-au lasat mie conducerea
administrative, luand asupra for socotelile i incasdrile.
Discutia este_ insa cat va incasa Banca pe fiecare moie.

Vrea 0.50 la hectar; ceeace ar fi prea mult.

12 Noembrie
Ace!a joc pretutindeni. In Flandra s'au gasit 3000 de
Petre Carp Flamanzi, care au isalit declarafia prin care
cer despartirea de Belgia, detronarea Regelui Belgiei i
alipirea de Germania, fiind de rasa germane.

13 Noembrie
5tiri din Bulgaria. Calatoria foarte grea : 12 zile in vagoane de vite. Nu au dat voe, sd se is bagajul cel mare
cu ei, spunand sd nu aibd grija a ii va urma. Cand au
sosit cuferile, multe erau goale. Carabatescu nu mai
avea nici o camad de schimb. S'a facut colectd printre
ceilalti. S'au majorat eat preturile traiului la Troian, incat D-1 Gheorghiu a cheltuit trite lund 3000 lei.
Activifatea lui Al. Beldiman, Stere, Sturdza se -mdreste

din zi in xi.: Tin adundri in provincie i la Ateneu.

4 Decembrie
Sabina este in concediu pe 8 zile pentru dinfi. A sosit Hielckman i a vestit'o ca schimbul ostaticilor se face
i ca cei de la Troian sosesc.

8 Decembrie
Lia a sosit sd-i face cuferile, cad plead diseard in
Moldova cu copilul. S'a despArtit de nemtoaica despre

www.dacoromanica.ro

.123

care cunt sigma acum ca a fost spi:-.ana, in urma unef

scrisori ce am citit'o catre o prietena, si in care tot timput
iii bate joc de Lia, ce fusese asa de buns cu ea.
Plecarea ostaticilor ne bucura. Mi se pare ca se stahileste acum o legatura cu cei din Moldova. Vote sti
insfarsit adevarul cum stain MO. de Rusia, ce este cu
pacea generals.
Aflandu-se plecarea Liei a fost un adevarat pelerinaj
la noi, unde am inscris numele tuturor ca sa dea stiri
familiei for ; ereau oameni din popor necunoscufi
ca si din lumea cea mare. Am scris pe foite de hartie
subtire si le-am cusut prin haine.

30 lanuarie 1918
S'au gramadit evenimentele. Ukraina a fAcut pace provizorie. Trotzki a spus ca neputandu-se infelege la Brest
Litovsk, declara razboiul sfarsit si demobilizeaza, apoi
cel din urma,
care ne tine mai la inima inceperea
tratativelor de armistifiu cu Romania.
Ministerul Bratianu s'a retras si s'a constituit altul sub
pre5edintia lui Averescu, alcatuit din persoane fart culoare politics, cei mai multi : General Culcer, General
lancovescu, Luca Niculescu, Sarateanu, Argetoianu, Fotin Enescu.

Se asteapta Mi5u din Anglia. Nu cred sa exisle situatie mai greu de deslegat decat aceia in care se afla.
Ora noastra acum, izolata de aliafi 5i parasita de Rusia.

Daca n'as avea incredere in steaua ei, a5 trece prin

clipele cele mai groaznice ale acestui razhoiu, dar am
incredere 5i agept.
Aseara .a sost o comisie compusa din Mitilineu, Papiniu si Ressel. A stat cateva ore, dar in cel mai mare
secret cu sentinela la use.

www.dacoromanica.ro

124

Se spunea ca au vazut pe Marghiloman i Arion,

Nu mai infelegem nimic, nu mai tim nimic : Carp ar fi

declarat furios ca nu admite ca Germanii sa trateze

.cu Regele Ferdinand. Este mai catolic ca Papa".
Germanofilii sunt exasperafi de chipul cum s'au compromis Impini de germani
fata de Rege i acum
se stabilise tratative cu guvernul roman pe deasupra
capului lot. Marghiloman cu toata prude* lui, in urma
kladuse un interviev, in care spunea ea nu mai ramane
.altceva Regelui decal sa abdice.

3 Februarie
Azi noapte s'au furat de bulgari dela Mitropolie, in
2 automobile, moatele Sf. Dumitru. Mitropolitul a pus
.sa traga clopotele, a trimis protestare la Mackensen i
.autoritati.

S'au gasit langa Calugareni. Corabiile cu care trebuia

sa le treaca in Bulgaria, ateptau la Giurgiu. Poporul

spune ca a fost gasit innamolit, caci se lasase sfantul
greu.

4 Martie
0 luna n'am scris.
A fost o perioada de umilire,
preliminarile de pace. Noroc ca avem tirile ce ne
vin dela Iai, aproape zilnic acum, care ne spun ce se
petrece pe frontul occidental i ca aceasta stare este
irecatoare.
MA intreb cum pot spune la Berlin, ca fac pace WA
anexiuni, cand ne iau Dobrogea, toate trecatorile dela
ternauti, la Porfile de fier, petrolul, dile Berate din
teritoriile ocupate, toate produsele asemenea. Intr'un
cuvant, vasalitate desavarita. Cu cat Insa condifiile vor

www.dacoromanica.ro

125

fi mai grele, am impresia, cu atat vom fi mai sustinuti la pacea generald.

Averescu s'a retras fiinded germanii, spre a pune- peMarghiloman in capul bucatelor, spun a ar face a
pace mai bunk dacd ar fi dansul prim-ministru.

Cum va avea obrazul dupd cele fAcute fats de dinastie, dupd intervievuri date in urmd
mant in fafa Regelui I

sd presteze jurd-

6 Martie
Tratativele le duc Kuhlman si Czernin, cdrora le dai
germanofilii,
banchete si recepfii. Cum ne scriu
cei de la Iasi, nu ne famane decat sd avem rabdare si
iar rabdare. Scrisori de la tofi
mare bucurie.

18 lunie
Perchezitiile la noi la 7 dimineata. Noroc a In prostia lor nu au gdsit nimic, deli au clutat pretutindeni.
Aveau teancuri de manifeste si scrisori din tail. E drept,
a vremurile din urmd neincetat aspandisem $i fAcusem
manifeste, lipindu-le pe ziduri. De la noi, au mers la Emil

Petrescu, care era la jars, dar a avut mai pufin noroc,

de oarece deschizandu-i biroul, au gdsit induntru manifeste de la Iasi, intre care si tratatul de pace cu Germania comentat de Vintild.

L'au adus in grabd innapoi si azi

11

pornesc peste

granita. Unde ? Nu stim 1

Ne-am luat rAmas bun cu multd emofie de la el,

cdci venise sl ne vadd urmat de soldatul german. Se
ardtase si bun roman si credincios prieten. Se legasera In timpul ocupafiei legAturi asa stranse de prietenie,
tncat ni se pare ca ne pArAseste un membru al familiei-

www.dacoromanica.ro

126

0 mare multumire am avut eri. Dimineata vine D-na

Pompei si-mi spune : Ofiterii francezi au sosit la Atenee
Palace s trateze armistitiul. Vrei s mergem sa-i vedem ?
Repede, spre a le face o manifestatie, am vestit pe-

cei din casa, am trimis scrisori in tot orasul s dam

intalnire prietenilor la Atenee Palace' si am pornit-o.
Toata Calea Victoriei de-a lungul din str. Romans la
Piata Episcopiei, cei vase care plecasem, strigam trecatorilor Vin Francezii !" Cunoscuti sau necunoscuti ne
urmau, inconstienti de furtuna ce vom desiantui si din
care am scapat ca prin minune.
Sositi pe, Piata Episcopiei, neincetand propaganda,
in cateva clipe se stransese o multime care peste
putin cuprinsese Calea Victoriei, dela Piata Episcopiei
la Bulevardul Elisabeta. Noi eram postate la uva dela
hotelul Athenee Palace.
Doctorul Danielopol cu un mare buchet de flori, cu
tricolorul francez in mans, cumparat in graba la florista de alaturi

astepta neclintit pe ofiterii francezi. Abia

atunci au inceput s se trezeasca nemtii, sa se mire de

aceasta multime pe strazi.
Un ofifer la usa hotelului Intreband : Ce asteptati ?".
Mariuta a raspuns : Pe ofiterii francezi".
Nu vine nici un ofiter".

Ba vin".
Ba nu yin".
Si au inceput un schimb de cuvinte, din ce in ce
mai indarjite cu ofiterii, ce se coborisera de sus si ne
tineau piept.
Peste cateva clipe ne-am pomenit cu armata. Tot ins
de pe
convtienti, ne-am repezit la muzica milliard
plata, dand ordin sd cante, Marseilleza" Noi o- intonam in cor Impreund cu publicul. Armata inainteaa

www.dacoromanica.ro

127

Koch ce trecea cu maina, vazand ca

se agata pe trepte baeti, trage sabia crezand, ca voesc
sa -1 atace. Se rup placardele nemteti de la Cercul
Militar
se huiduesc ofiterii $i nerntoaicele. Multi
din ei inmarmuriti
pe balcoanele caselor, galbeni ca
ceara, nu stiu incotro sa o ia.
Se vede ca credeau
intr'o revolutie, Insfarsit, soldatli Incepand sa dea cu
sabia in dreapta i in stanga, am fost siliti sa ne
cu mitraliere

risipim.

Au fost cati-va raniti, printre care D-1 Vintilescu,

care a stat ascuns cateva zile ca sa nu i se Stie de
urma i Derussi, prins si inchis cateva ore.

15 Noembrie
Au fugit nemtii. Am stat in intunerec, de la plecarea
for ne fiind ce se intampla : dacA se dau lupte in jurul nostru, daca vor intra francezii sau romanii.

22 Noembrie

S'au reintors rand pe rand ai nostri, cei mici mutt

crescuti, cei marl aproape neschimbati, afara de lonel,
al carui par este alb i privirea ingrijoratA 1. Asupra

umerilor sai a apasat o prea incercata raspundere si

va mai apasa pans ce se va incheia pacea generala.
Numai are veselia de alts data el, care cu mine, eram
cei mai veseli din casa!
De altmintrelea, i printre noi, cu toata bucuria de a
*) BSI tatii ii albise partd, intr'o noapte In ajunul Plevnei, de
grija raspunderil ce o luase singur impotriva celorlalti oamen

de stat roman.

www.dacoromanica.ro

128

ne gasi, plutete Inca spectrul razboiului. Ne-au istorisit

prin cate au trecut.
Viaja for zbuciumata, lipsita de toate, dar libera, ad,

daca avusesera clipe grozave, poate mai grozave ma

terialmente, avusesera insa altele de mare insuflejire :

avusesera contactul cu occidentul, care be daduse pu

terea sa le sufere pe cele d'intaiu.

3 Decembrie
Cate fapte maxi, una dupl alta : Dupa alipirea Basarabiei,.

alipirea Bucovinei i a Ardealului.

Regele Ferdinand si Regina Maria i-au primit rasplata
pentru lupta uria0 ce au dus'o impreuna cu toata suflai ea,
romaneasca.
Gloria domniei for In istorie va stinge gloriile celor
mai mari voevozi ai neamului.

Cand stai de te reculegi, cateva clipe, cand ai vazut

trecand in revista armatele romane langa cele franceze,
engleze, italiene, americane, in urale nesfarite, infrajin
du- i steagurile Si marsurile militare, cand ai vazut
bucuria poporului manifestandu-se zile i nopji, nebun
de bucurie, prin jocuri i cantece najionale pe strazile
Bucuretilor i In toate coljurile tarn de la Nista
la Tisa, te Intrebi daca aceasta Romanie noud, urmarita de atatea generajii In trecut, este realitate sau un,
vis minunat?

www.dacoromanica.ro

PRETUL 80 LEI
www.dacoromanica.ro
_