Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
I.
MOTIVATIA LUCRARE
II.
IV.
HEPERTENSIUNE ARTERIALA
1 .Definitie si clasificare
2.Etiopatogenie
3.Fiziopatologia hipertensiunii arteriale
4.Anatomia patologica
medicamentos
urgentelor
hipertensive
10.Profilaxia hipertensiunii arteriale
V.
VI.
VII.
MOTIVATIA
LUCRARII
Anatomia S i fiziologia
aparatului
cardiovascular
A).
INIMA
o baza.
* Structura inimii:
Inima este un organ cavitar si muscular, cu o
structura caracteristica, potrivita functiilor pe care le indeplineste. in structura
ei, vom studia : cavitatile inimii si perele inimii. Un perete longitudinal desparte
inima in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un perete tranversal numit
si septul antrio-ventricular, imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati :
o cavitate catre baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii numita
ventricul.
Peretele longitudinal ce desparte atriile se
sept interatrial, iar cel ce desparte ventriculele sept interventricular.
numeste
-venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena
interventricularaposterioara si mica vena cororiala;
-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul
drept.
Vascularizatia inimii este completata prin numeroase vase
limfatice si ganglioni limfatici.
* Inervatia inimii
Inima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inervatia
extrinseca a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si parasimpatice
formand plevul cardiac. Fibrele simpatice promi din ganglionii para vertebrali
cervicali si exercita efecte stimulatoare asupramiocardului si vasodilitatoare
coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi, merzeaza
predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect diminuarea
activitatilor cordului.
Interventia
sistemul excitoconductor.
intrinseca
inimii
este
reprezentata
de
capat formeaza ramuri terminale. Diferitele artere pot comunica intre ele prin
ramuri, care se unesc si formeaza anastomoze.
STRUCTURA ARTERELOR
Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.
a)
Tunica interna sau intima este formata dintr-un strat subtire de celule
turtite, numit endotelin.
Sub endotelin se afla stratul subendotelial, alcatuit dintr-o retea de
fibre elastice, colagene si de reticulina, iar sub aceasta se afla o membrana
groasa si elastica care poarta denumirea de limita elastica interna. Ea permite
trecerea plasmei sanguine si a globulelor albe spre tesuturi.
b)
Tunica mijlocie sau media este alcatuita din fibre elastice si fibre
musculare netede dispuse circular. Proportia acestor doua tesuturi depinde de
marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se
subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne
SANGUINA SISTEMATICA
* CIRCULATIA LIMFATICA
Circulatia limfatica este o cale derivata a marii circulatii, prin care
reintra in vene o parte din lichidele interstitiale. Similar circulatiei sangvine,
circulatia limfatica are loc in cadrul unui sistem vascular inchis, care incepe din
tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza apoi in vase din ce in ce mai mari,
si, in final,
formeaza doua colectoare limfatice mari, care se desachid in venel
e subclaviculare.
C. REGLAREA ACTIVITATII
CARDIOVASCULARE
Reglarea activitatii inimii se face prin mecanisme intrinseci si
extrinseci. 1. Reglarea prin mecanisme intrinseci
O reglare a activitatii cardiace se observa si la inima scoasa
din organism, lipsita deci de influente nervoase si imorale.
2.Reglarea prin mecanisme extrinseci
Reglarea activitatii cardiace se face in special pe cale reflexa si umorala:
a) Reglarea reflexa
Se stie ca inima este inervata de fibrele simpatice si
fibre parasimpatice.Fibrele simpatice sunt postganglionare si provin din
plexul cardiac.Fibrele parasimpatice provin din nervul vag si sunt fibre
premergatoare.
Acesti nervi au actiune autogonista asupra inimii.Simpaticul
accelereaza contractiile cardiace si mareste intensitatea, pe cand
parasimpaticul(vagul) incetineste ritmul contractiilor cardiace si scade
intensitatea lor.
Activitatea cardiaca este influentata si de activitatea
scoartei cerebrale. Este stiut ca starile emotionale pot provoca modificarea
activitatii cardiace : frica, mania, bucuria etc. pot determina o accelerare a
contractiilor cardiace.
b) Reglarea umorala
Activitatea inimii este coordonata si pe calea umorala, adica
prin actiunea unor substante pe care le produc diferite organe si pe care
sangele le aduce la inima.Dintre aceste substante, cele mai importante sunt
hormonii.De exemplu adrenalina,hormonul medulosuprarenalei, provoaca o
intensificare si o accelerare a contractiilor cardiace (obisnuit cantitatea de
adrenalina din sange este redusa). Aceeasi actiune o are si tiroxina, de aceea in
hiperteroidism se produce o accelerare a ritmului cardiac. Acetilcolina,
produs al sistemuluinervos parasimpatic, are o actiune inversa adrenalinei. Si
diferitele saruri care intra in compozitia plasmei au actiune asupra activitatii
cardiace. Importante din acest punct de vedere sunt sarurile de calciu, care
accelereaza ritmul cardic, si arurile de potasiu, care incetinesc ritmul cardic.
Datorita reglarii reflexe si reglarii umorale se produce o adaptare fina a
travaliului cardiac la nevoile organismului.
HIPERTENSIUNEA
ARTERIALA
- coartactia aortica
- blocul complet
- insuficienta aortica
- ateroscleroza.
Etiopatogenie: Majoritatea
autorilor
accepta
astazi
conceptia nervista, potrivit careia predispozitia ereditara este de natura
neurogena , legata de o anumita structura a personalitatii si de o anumita
modalitate de raspuns la situatiile de stress : durere, frica, suparare.Boala ar fi
esential nervoasa, produsa de o tulburare in activitatea centrilor nervosi
superiori. Diferiti excitanti din sfera psihoemotionala( necazuri, griji ,
nesiguranta ), actionand pe fondul unei predispozitii ereditare, duc la aparitia
unor focare de excitatie permanenta la nivelul scoartei cerebrale, determinand
secundar o vasculatie arteriala. In lantul
patogenic al hipertensiunii mai intervin tot prin intermediul scoartei sistemul endocrin si rinichiul.
Modificarile fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii
sunt vasoconstructia arteriala si cresterea continutului peretelui arterial in apa
si sare.Mai tarziu apar leziuni organice si atersleza, care grabesc evolutia
si intuneca prognosticul prin complicatii.
PATOLOGICA
Tendinta
veche
de
a
identifica
hipertensiunea
cu
modificarile structurale a facut dificila cunoasterea rolului jucat de arteriole
vasculare organice in istoria naturala a bolii. Intr-adevar HTA si degradarile
morfologice nu sunt neaparat doua aspecte diferite aleunuia si aceluiasi
proces. Marimea tensiunii si gradul arterioscrelozei nu sunt legate intre ele
prin legaturi matematice, de cauza la efect. Intre importanta leziunilor si
gravitatea manifestarilor lor chimice, de asemenea, nu exista o
proportionalitate stricta. Multe dintre aspectele lezionale constatate nu au nimic
caracteristic intre ele si, mai mult chiar, cea mai mare parte dintre complicatiile
bolii pot fi corelate mai de graba cu procesele arteroscrelotice accentuate de
hipertensiune, decat cu insusi HTA. Multe alte leziuni, de asemenea, nu se
deosebesc de degenerarile arteriale legate de procesul de senescenta, indiferent
de cifrele tensionale. Ingeneral, lipsesc studii de mare anvergura, bazate pe
criterii unitare, bine precizate, care sa caute sa stabileasca o corelatie stricta ,
comparativa, intre tipul si gradul unor anumite leziuni, pe de o parte, si grupa
de varsta, sexul, cifra tensionala, vechimea si viteza evolutiei bolii, pe de alta.
De aceea suntem mai mult sau mai putin siliti sa ne limitam la
o expunera catagrafica a tipurilor de leziuni intalnite in aceasta boala si sa
facem numai presupuneri care dintre modificarile degenerative ce
alcatuiesc 'arterioscreloza' sunt legate de o tensiune mare.
Termenul anatomic generic de 'arterioscreloza', cuprinzand
totalitatea leziunilor degenerative ale arterelor, nu inseamna nimic mai mult
decat 'induratie a arterelor'. Sub acest termen se cuprind trei grupe de leziuni:
1. Mediocalcoza -proces degenerativ care intereseaza media
arterelor mijlocii, interesant din punct de vedere
anatomic, dar lipsit de consecinte functionale si
chimice semnificative.
2.Ateroscreloza
-proces vascular
obstructiv, datorita constituirii placilor
de
arterom in inima arterelor musculoelastice de
marime mijlocie, cu necroze, hemoragii,fibroza
si calcificare.
TAd egala sau mai mare de 100 mm/Hg trebuie sa fie urmata de prezentarea
la medic pentru investigatiile de rutina si prescrierea tratamentului.
Dupa descoperirea si confirmarea hipertensiunii arteriale este
necesar sa se efectueze pentru fiecare bolnav un bilant clinico-biologic in
scopul individualizarii diagnosticului si eventual al gasirii unei etiologii
a hipertensiunii. Efortul diagnostic va fi limitat la un minim concludent de date,
in asa fel incat sa se poata evidentia:
-severitatea bolii
-gradul de afectare cardiovasculara
-coexistenta altor factori de risc pentru ateroscreloza
-un posibil factor etiologic
-elemente orientative pentru prognostic si tratament
Hipertensivul este prin excelenta un bolnav ambulator, internarea sa
in spital nefiind indicata decat in cateva situatii si anume:
Persoanele cu TAs mai mare sau egala cu 240 mm/Hg si/sau TAd mai
mare sau egala cu 120 mm/Hg;
EXAMENUL CLINIC
Determinarea presiunii arteriale se face corect prin metoda ascultativa
sau cea electronica, masurand TA la ambele brate, in clinostatism si ortostatism,
daca este posibil dimineata, dupa repaus fizic si intelectual.
Examenul clinic incearca sa deceleze cauzele sau leziunile
generatoare de HTA, precum si stadiul evolutiv si rasunetul asupra intregului
organism. Scaderea inportanta a pulsului la arterele femurale sau abolirea sa
evoca o stenoza a sistemului aortic care se confirma la palparea arterelor
intercostale pe toracele posterior, prin auscultatia inimii (suflu sistolic
paravertebral stang) si de radiografia toracelui (eroziuni costale). Stenoza
unei artere renale poate determina uneori un suflu perceptibil paraombilical
si in regiunea lombara. Palparea lojelor renale poate evidentia o tumoare
renala sau nefromegalie bilaterala, sugerand polichistoza renala. Tuseul rectal
la barbat si cel vaginal la femeie sunt asemenea necesare. Examenul clinic
general poate pune in evidenta si semnele unei afectiuni endocrine sau
metabolice, susceptibile de a produce HTA secundara (hipertiroidism, boala
Cushing, acromegalie, manifestari cutanate ale unei diateze gutoase sau
dislipopreteinemii).
Aprecierea rasunetului visceral al HTA: cand bolnavul
semnaleaza dispnee la eforturi bine tolerate anterior, iar examenul obiectiv
deceleaza un suflu sistolic si cardiomegalie (confirmata radiologie, EKG,
ecografie), se contureaza suprasolicitarea cordului; semnalarea unei poliurii
nocturne, recente, fara disurie, obliga la suspicionarea renalizarii HTA.
Deasemenea, scaderea capacitatii de lucru, eclipse cerebrale, un examen de
fund de ochi modificat (gradul II-III) sustin faptul ca HTA a produs afectarea
vaselor cerebrale.
c)
SI
PATOLOGICE
Ingrijirea bolnavilor implica stabilirea diagnosticului precis intrun timp cat mai scurt posibil, pentru a se putea acorda ingrijirile si
tratamentul adecvat. Un ajutor pretios -de multe ori indispensabil- in aceasta
munca-1 constituie probele de laborator, care exprima in mod obiectiv
modificarile
survenite in morfologia, functiunea si biochimia organismului
evidentiaza agentii agresivi, factorii etiologici ai imbolnavirilor.
si
EXAMENE PARACLINICE
In
functie
de
caz,
examenele
complementare
sunt
indispensabile pentru a aprecia rasunetul visceral al HTA si a descoperi
etiologia.
In practica zilnica, unui bolnav hipertensiv i se efectueaza
urmatoarele examene:
-dozarea potasiului sanguin si urinar,
-dozarea ureei si creatininei sanguine,
-examen citobacteriologic urinar,
-grup sanguin,
-testul Addis-Hamburger sau urocultura cantitativa,
subiectii considerati hipertensivi, dar ale caror valori s-au normalizat dupa 2-3
zile de spitalizare. La acesti bolnavi, de obicei asimptomatici, examenul clinic
este negativ. O parte din ei pot avea tulburari neuro-vegetative, dovada unei
labilitati nervoase cu tendinta la hipersimpaticotonie.
. Stadiul I de HTA izolata si pura. Peste 90% din subiectii hipertensivi sunt
depistati in acest stadiu, in care sunt prezente variatii tensionale, cu
valori
frecvent peste 160/95mmHg. Acest stadiu poate dura 10-15 ani, perioada in
care, la cresterile tensionale, se asociaza leziuni vasculare minore traduse
prin
alterari de gradul I ale F.O.
Acest stadiu corespunde formei benigne, care evolueaza progresiv
si se caracterizeaza prin:
-semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase si rigide, puls bine
batut; -semne de fragilitate capilara; diverse manifestari hemoragice
(epistaxis, metroragii, uneori hematemeze, hemoragii retiniene etc);
-semne cerebrale: cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire,
ameteli, oboseala, astenie, insomnie, tulburari de memorie si concentrare,
modificare de caracter, frecvent tulburari de vedere si tulburari trecatoare de
constienta si de limbaj sunt cele mai frecvente tulburari functionale, comune
tuturor formelor de hipertensiune;
-furnicaturi la nivelul extremitatilor, ameteli, senzatia de 'deget mort';
-examenul inimii releva subiectiv palpitatii, dureri precordiale, diferite grade de
dispnee, iar obiectiv, semne de marire a inimii stangi (hipertrofie si digitatie);
-radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale
renale apreciaza gradul de evolutivitate al HTA.
. Stadiul II de hipertrofie ventriculara stanga (HVS) este consecinta solicitarilor
mecanice exercitate de cresterea valorilor TA asupra patului vascular si
asupra pompei cardiace. Valorile TA sunt inspre 200/120mmHg.
Examenul clinic releva HVS, socul apexian este mai
puternic, zgomotul II este intarit la aorta. Examenul radiologie evidentiaza cord
de volum normal sau semne incipiente de HVS, cu arc inferior stang
alungit: in OAS
ventricul stang proiectat usor pe coloana. Examenul EKG obiectiveaza senine de
HVS.
URGENTE HIPERTENSIVE
Corespund unor situatii cand cresterea rapida, acuta, a TA
ameninta viata daca nu este sanctionata urgent terapeutic. Criza hipertensiva
poate aparea in 3 imprejurari: encefalopatia hipertensiva; HTA maligna; puseuri
tensionale cu exces de catecolamine (feocromocitom, oprire brusca a unei
terapii cu clonidina).
-encefalopatia hipertensiva are ca simptom caracteristic alterarea
constientei, ajungand in cateva ore la coma. Se intalneste la: femeia
insarcinata cu toxemie
Importanta acestui tratament rezulta si din faptul ca multe boli se pot vindeca
numai prin dieta si repaus (unele enterocolite acute, unele nefrite etc), altele
putandu-se mentine in stare de compensare (afectiuni cardiace, hepatice,
renale).
Dietetica sau alimentatia curativa se ocupa cu alimentatia
omului bolnav. Aceasta utilizata corect, limiteaza intrebuintarea
medicamentelor, evitand astfel obisnuinta organismului cu medicamentele.
Dar, dietetica joaca un rol important si in profilaxia
episoadelor acute, a complicatiilor si a decompensarilor (insuficienta cardiaca,
HTA, diabet zaharat, colecistite, boala ulceroasa etc). Regimul dietetic
trebuie intotdeauna
individualizat, adaptat fazei de evolutie a bolii si cat mai variat, pentru a
nu provoca repulsie, deci necooperarea bolnavului.
La stabilirea unui regim trebuie precizate alimentele permise, cantitatea si
calitatea lor, orarul si repartizarea meselor, durata aplicarii. Se recomanda,
uneori foi de regim. Periodic, bolnavultrebuie cantarit, pentru a aprecia
succesul sau ineficienta metodei.
Rolul asistentei medicale in aplicarea tratamentului igieno-dietetic
este foarte important, ea contribuind la toate formele si fazele acestui
tratament, urmarind respectarea acestuia, apreciind rezultatele favorabile sau
depistand tulburarile secundare.
Regimul alimentar in HTA
ALIMENTE PERMISE:
-supe: de zarzavat simple sau cu adaos fainos, bors de zarzavat sau cu
cartofi,
supe de legume, supe de rosii, toate fara sare;
-fainoase: in cantitate limitata, gris, orez, fulgi de ovaz, fidea, toate fierte
fara
sare
-oua incantitate redusa (1-2 pe saptamana), fara galbenus;
-carne in cantitate redusa, de3 ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui, slaba,
cantitate
crescuta
-viata ordonata, fara eforturi, fara fumat, fara stress, fara alcool;
-mese mici si fractionate, la ore regulate. Ultima masa cu 2 ore inainte
de
culcare;
-intotdeauna se va combate obezitatea (cand exista).
REGIMUL DE VIATA
Consta in limitarea eforturilor fizice, cu lucru de 6-8 ore/zi, dupa
caz, cu respectarea orelor de somn si a orelor de masa. Au o mare
importanta mijloacele psihoterapice, combaterea anxietatii si evitarea
situatiilor confidentiale din mediul de viata sau de munca. Vor fi cautate si
Incurajate elementele de satisfactie din profesiunea bolnavului, vor fi cultivate
preocuparile care produc relaxarea (plimbari, lectura, muzica, teatru).
B. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Principii generale ale tratamentului medicamentos
Tratamentul HTA va fi permanent, chiar atunci cand cifrele
tensionale s-au normalizat. In aceasta situatie se va stabili prin tatonare doza
minima eficienta, cu care se va continua apoi tratamentul. Este obligatoriu
ca atat regimul igieno-dietetic, cat si medicatia antihipertensiva sa fie
administrate in mod continuu. Renuntarea la un tratament, odata cu
normalizarea TA, duce la
cresterea cifrelor TA pana la valorile preterapeutice (in cateva luni) la peste
70% din cazuri. Nu se va renunta la un medicament sau la o schema terapeutica
decat dupa ce acestea au fost administrate suficient timp, pentru a-si face
proba eficacitatii sau ineficacitatii lor. De obicei, timpul mediu de
apreciere a eficacitatii unei scheme terapeutice este de 4-6 saptamani (cu
conditia ca medicamentele sa fie administrate in doze eficiente).
In cazul aparitiei efectelor adverse la un medicament, se va
micsora doza sau acesta va fi inlocuit, dupa caz, cu un alt medicament, dar ne
se va renunta la continuitatea tratamentului. Nu se recomanda
administrarea discontinua a unui medicament antihipertensiv intrucat este
ieficienta. hi cadrul continuitatii tratamentului in functie de evolutia bolii, se
va avea in vedere aplicarea lui treptata, eficienta tratamentelor anterioare si
eventualele efecte adverse ale unor scheme terapeutice.
la:
Diuretic
ORIENTARI:
-Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de
stadiul si severitatea bolii.
--blocantele (Propanololul) sunt hipotensoare de baza.
--metildopa si Clonidina sunt hipotensoare care nu influenteaza negativ
circulatia renala. Sunt utilizate in mod obisnuit.
-Hidralazina a redevenit un hipotensor de baza, datorita asociatiei
cu blocantele, acestea din urma corectandu-i efectele secundare.
-In 50% dintre cazuri, diureticele ori -blocantele normalizeaza
valorile
tensionale. In celelalte 50% dintre cazuri actioneaza asocierile de hipotensoare cu
diuretice. Cea mai eficace si bine tolerata asociere este cea dinte un diuretic
tiazidic, un -blocant si un vasodilatator (Hidralazina e.t.c), la care se
poate adauga un simpaticolitico central ( -metildopa sau Cloridina).
-Nu se asociaza doua simpaticolitice centrale sau un simpaticolitic cu un |
3blocant.
-Hidralazina nu se administreaza decat asociata cu un p-blocant,
iar
simpaticoliticele fara un diuretic.
Cunoasterea
mai
completa
a
epidemiologiei
bolii,
aprofundarea etiopatogeniei si geneticii hipertensiunii arteriale va conduce la
continua ameliorare a masurilor profilactice.
I.F.
SEX: FEMININ
DATA NASTERII:
DATA INTRARII:
2006-01, 835
DATA EXTERNARII:
2006-001-23
Spondiloza cervicala,
Colecistectomie 1992,
Apendicectomie,
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsta de 58 de ani, cunoscuta de mai multi ani cu B.C.I.,
Angor de efort (in tratament cu Aspirina, Nitropector, Propranolol 40mg) si HTA
(val. Max 220/110 mmHg) tratata cu Captopril (100 mg), Nifedipin (30 mg),
se interneaza pentru cefalee occipitala si frontala pulsatila, ameteli.
Obiectiv, se constata pacienta cu stare generala buna, afebrila; TA=
200/110 mmHg, AV= 80 batai/min., regulat, cracmere la mobilizarea articulatiilor
mari. In rest examen obiectiv normal.
75-110mg/dl
19-43 mg/dl
INVESTIGATII SI ANALIZE DE
LABORATOR
CONFORM PRESCRIPT
IEI MEDICULUI
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
BIOCHIMIE
2005
13-09Valori Normale
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
UROCULTURA 14-09-2005
- rare epitelii, relativ frecvente leucocite; frecvent oxalat de Ca
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L
55-170 U/L
0-13 U/L
37-125 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
ANTIBIOGRAMA
Amoxicilin
AM-S
Amoxicilin/Clavulanic AM-S
Ciproflexacin
Cotrimazol
Gentamicin
Imipenem
Penicilin
Vancomocin
EXAMEN
-pH
URINA 14-09-2005
5
- Leucocite
100/1
- Glucide
normal
- Urobilinogen
- Proteine
normal
neglijabil
RX.PULMONAR14-09-2005
Transparenta pulmonara normala.
Cord cu diametrul longitudinal crescut.
Bombarea arcului mijlociu.
ECO-CORD 14-09-2005
Contractii normale VS; valve de aspect normal; AS = 3,5 cm; VD = 3,2 cm;
SIV 0,8;VS = 4,7 cm; PP = 0,8.
ECO-ABDOMINAL 14-09-2005
Ficat LS= 6 cm; LD = 14 cm.
Vena porta in lim. 1 cm; CPB = 0,7 cm.
PROBLEM
A
FUNDAMENTA
LA
1.Nevoia de a
respira si a avea
o buna circulatie
SURSE DE
OBIECTIV
E
DIFICULTA
TE
-Palpitatii
aparute
brusc,
-HTA stadiul
II
PROPRII
Pacienta sa
prezinte cai
respiratorii
-Hiper
Va asigura un
mediu
ambiant
-C.I.C.
cu ritm
neregulat
INTERVENTIILE
ASISTENTEI
permeabile;
o
respiratie si
o
bine aerisit si
daca este
cazul,
va umezi
aerul din
incapere.
tensiune
circulatie
200/lOOmm
Hg
Invata
pacienta sa:
adecvate
-aiba
alimentatie
bogata in
fructe,
zarzavaturi;
-reduca
grasimile si
NaCl din
EVALUARE
DELEGA
TE
Administre
aza
Pacienta are
o
medicatia
stare buna
cu:
prescrisa:
tomicardiac
e,
AR=18resp/
min
AV=72/min
hipotensoar
e,
e.t.c.
TA=120/60170/30mmH
g
alimentatie.
Urmareste
efectul
medicamentel
or,
Masoara si
noteaza in
foaia
de observatie
TA, pulsul si
respiratiile.
2. DE A SE
HIDRATA SI A
SE
ALIMENTA
-Anorexie
-Greturi
Pacienta sa
-Varsaturi
aiba o stare
-Ajuta
pacienta in
timpul
de bine,
tara
greturi si
-Aseaza
pacienta in
pozitie
prescris:
sezanda,
semisezanda
sau in
vitamine,
varsaturi;
sa
fie
echilibrata
hidroelectr
o-
decubit,
dorsal cu
capul intr-o
litic si
parte;
nutritional.
-Dupa
incetarea
varsaturilor,
rehidrateaza
pacienta
treptat,
cu cantitati
mici de
Aplica
Pacienta este
tratementul
echilibrata
antiemetice,
saruri
minerale
nutritional.
lichide
reci, oferite
cu lingurita;
Constientizea
za pacienta
asupra
importantei
regimului
alimentar
3.DE A SE
MISCA
SI A AVEA 0
BUNA
POSTURA
-Dificultate
in
efectuarea
miscarilor
Pacienta sa
pasiva a artic.
mari ale
membrelor;
-noduli
aiba
tonusul
muscular si
Invata
pacienta care
este
Pacienta
prezinta
cracmere,
noduli
pozitia
adecvata si
cum sa
Heberden,
halus
forta
Heberden;
musculara
-halus valgus
pastrata. Sa
stang;
aiba o
pozitie
efectueze
exercitii
musculare
valgus stang.
active.
-ameteli
adecvata.
4.DE ADORMI
SI
A SE ODIHNI
-Somn
perturbat
-Neliniste
-Cefalee
frontooccipitala
-Ameteli
Pacienta sa
beneficieze
de
un nr. de
ore
Invata
pacienta sa
practice
tratamentul
tehnici de
relaxare,
exercitii
-Tinitus
de somn
-Palpitatii
corespunza
tor
respiratorii
minute,
inainte
de culcare.
somn linistit.
Inca
medicament
os
mai prezinta
o
prescris
stare de
anxietate.
cantitativ si
Identifica
nivelul
calitativ.
si cauza
anxietatii la
pacientii
cu insomnie.
5.DE A
MENTINETEMPERATUR
ACORPULUI LIMITELE
NORMALE
Pacienta
sapastreze
temperaturaco
rpului in limite
normale.
6.DEAFICURAT,DEA-SI
PROTEJATEGUMENTEL
E SIMUCOASELE
Pacienta sa-si
poata mentine
tegumentele
si mucoaselec
urate si
umede.
7 DE A EVITA
PERICOLELE
Pacienta
sabeneficieze
de un mediu
sigur, fara
pericol
deaccidente.
8.DE A
COMUNICA
usoar
ahipo
acuzi
e
d
o
p
ce
ru
m
en
bi
Pacienta sa
foloseascami
jloacele
decomunicar
e adecvate
starii sale.
Invata
pacienta sasiorganizeze
activitatea,r
egimul
alimentar,ga
rderoba, s a ,
in functie de
temperatura
mediului a
mbiant.
0 invata
masurile
deigiena
corporalaco
respunzatoa
re, cu mult
tact si
diplomatie.
Supraveghe
aza daca
sunt respect
ate normele
de igiena,
salubritate,
dezinfectie,
dezinsectie,
deratizare si
circuitelefu
nctionale.
Da
posibilitatea
pacientei sasi exprime
nevoile,
sentimentel
e, ideile si
dorintele
sale. -va
insoti
Pacienta
esteafebrilaT=36,5
C
Pacienta prezinta
tegumente simucoase
curatesi
normalcolorate.
Nu au
locaccidente.
la
te
ra
l
9 IDE A
ACTIONACONFORMPR
OPRIILOR
CONVIN
GERI SIVALORI
pacienta la
cabinetul
ORL pentru
spalatura
auriculara,
-va evita sa
vorbeasca
in soapta si
se va
asigura ca
pacienta a
inteles
ce I sacomunicat.
Determina
pacienta saPacienta sasi recapeteinc si exprime
rederea insine propriileco
nvingeri si
si sa aibe
valori.Plani
o stare de
fica
bine fizic si
impreuna
psihic.
cupacienta
activitatirel
igioase.
10.DE A
SE
RECREA
Pacienta sa
aibe o stare
buna
dedispozitie.
Exploreaza
gusturilepac
ientei pentru
activitati rec
reative si
asigura con
ditiile
necesare.
11.DEA INVATACUM
SA-SIPASTREZE
SANATATEA.
Pacienta
saacumulezesu
ficientecunosti
nte legate de
modul de a-si
pastra
sanatatea.
Sustine
motivarea
pacientei
fata de
cunostitele
care
urmeaza sa
le
dobindesca.
Prezintamat
erile
subiecteinte
resante
,attractive
Pacientaactioneaza
conformconvingeri
lorsale.
Pacientaefectuea
zaactivitatirecre
ative.
Pacienta estefoarte
interesatasa afle cit
mai multe desprecum
sasipastrezesanatatea.
,cu mijloace
si procedee
adecvate
nivelului
de cultura si
gradului de
intelegere a
pacientei
CAZUL II
NUME SI PRENUME: M.I.
SEX: FEMININ
DATA NASTERII: 1922.02.11
DOMICILIU: BUCURESTI,Str. BABA NOVAC, nT. 6, bl.T2, se D, et
4, ap. 80.
OCUPATIA: PENSIONARA
DATA INTERNARII: 2006.01.01:2140
DATA EXTERNARII:2006.01.11
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: HTA Puseu 200/110 mmHg; Epistaxis tamponat
stang; Tulburare depresiva mixta.
MOTIVELE INTERNARII: Epistaxis
ANTECEDENTE PERSONALE: -Menarha 11 ani, Menopauza 60 ani; S=2,N=2 Colecistectomie 1974
ISTORICUL BOLII: Bolnava hipertensiva de aproximativ 2 ani (val. Max. 220/90
mmHg) prezinta epistaxisuri repetate, ultimul pe data de 01.10.1999 pentru care
se prezinta la clinica ORL Coltea. Pe data de 24.09.2002 pacienta prezinta
brusc ameteli, parestezii la nivelul buzelor, parestezii si impotenta functionala
la nivelul membrului inferior stang, simptome care se remit dupa aproximativ lh.
A urmat tratament cu STUGERON 3 cp / zi.
Obiectiv se canstata pacienta cu stare generala relativ buna, afebrila; TA= 140/80 mmHg,
AV=78/min. Ritmic; torace cu diametru anteroposterior crescut, hipersensibil.
INVESTIGATII
SI
ANALIZE
DE
CONFORM PRESCRIPTIEI MEDICULUI
BIOCHIMIE 04.10.2005
LABORATOR
VALORI NORMALE
75-110mg/dl
19-43 mg/dl
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L
55-170 U/L
0-13 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
49-181 ug/dl
HEMOGRAMA 04.10.2005
Leucocite
Hematii
7,7,xlO3 u/L
4,45xlO6 u/L
Hemoglobina
12,5 g/dl
Hematocrit
41,3%
Trombocite
1015
-pH
- Leucocite
100/ u/L
- Proteine
neglijabil
- Glucoza
1000 mg/dl
- Urobilinogen
- Eritrocite
normal
neglijabil
Vs = 4,7 CM
Contractii normale Vs.
PROBLEM
A
FUNDAMENTALA
SURSE
DE
DIFICULTA
TE
INTERVENTIILE
ASISTENTEI
OBIECTIVE
PROPRII
EVALUARE
DELEGATE
Va asigur
un mediu
ambiant
bine aerisit
si
daca este
cazul, va
umezi
aerul din
incapere.
1.NEVOIA DE A
RESPIRA SI
-puseu de -boala
Pacienta
sa
Invata
Administr
pacienta: sa eaza
aiba
Pacienta cu
stare
A AVEA O BUNA
tensiune
prezinte
cai
alimentatie
bogata in
generala
buna.
BUNA CCIRCULATIECIR
CULATIE
200/1
lOmmHg
respirator
ii
fructe,
prescrisa:
zarzavaturi;
sa
permeabil
reduca
grasimile si
CIRCULATIE
hiperten
siva
medicatia
tonicardia
AV=80/min
TA=110/80-
e; o
NaCl
ce,
respiratie
si o
din
alimentatie.
diuretice,
circulatie
Urmareste
efectul
antiaritmi
ce,
adecvate.
medicamen
telor.
hipotenso
are
Masoara si
noteaza in
etc.
170/90mmHg
foaia de
observatie
TA,
pulsul si
respiratiile
Calculeaza
cantitatea
de
lichide
ingerate si
perfuzate si
pe cea
eliminata.
2.De A Elimina
Epistaxis
Puseu
hiperten
siv
Pacienta
sa
Corecteaza
dezechilibr
ul
Pacienta
200/1
lOmmH
g
prezinte
hidric, prin
hidratarea
sau
prezinta
mictiuni
mictiuni
reducerea
aportului
de
fiziologice si
fiziologic
e si un
lichide si
electroliti.
tranzit
intestinal
tranzit
Aseaza
pacienta in
normal.
intestinal
decubrt
dorsal si o
Nu mai
prezinta
normal.
sfatuieste
sa
comprime
epistaxis.
nara pe
unde s-a
produs
sangerarea
timp de S
min
3.DE ADORMI SI
A SE ODIHNI
agitatie.
depresiv
a mixta.
Va incerca
sa-i insufle
Administr
eaza
beneficiez increderea
e de
in echipa
tratament
un nr. de
ore
medicame si mai
ntos
linistita.
medicala ce
o ingrijeste,
Pacienta este
mai
increzatoare
de somn
corespun
zator
Ii va
explica cu
tact si
intelegere
orice
tehnica
prescris.
Somnul este
fiziologic.
calitativ si medicala la
care va fi
cantitativ.
supusa
Invata
persoana
sa-si
4.De a comunica
Pacienta
putin
comunica
tiva
Tulbura
re
depresi
va
Pacienta
sa
Da
posibilitate
a
foloseasc pacientei s
a-si
a
exprime
mijloacele nevoile,
sentimentel
de
e, ideile
comunica si dorintele
sale.
re
adecvate
starii
sale.
CAZ III
NUME SI PRENUME: R.S.
SEX:
FEMININ
Pacienta este
inca
putincomunic
ativa.
DATA NASTERII:
25.05.1945
VARSTA:
58 de ani
DATA INTERNARII:
30.03.2006
DATA EXTERNARII:
10.04.2006
DIAGNOSTIC LA
INTERNARE:
MOTIVELE
- cefalee occipitala,
INTERNARII:
- ameteli
- palpitatii
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsta de 58 de ani se cunoaste cu HTA de aproximativ
5 ani,diagnosticata cu ocazia unei interventii chirurgicale pentru o ruptura de
perineu. A urmat tratament cu Brynerdine (nu precizeaza cat) si valorile TA au
fost mentinute perioade lungi in limite normale. In urma cu aproximativ 1 luna
cu ocazia unei infectii de cai aeriene superioare pacienta acuza cefalee,
ameteli, palpitatii; motiv pentru care a chemat salvarea. Medicul de pe
ambulanta i-a recomandat Enalapril 10 mg/zi si Furosemid 1 cp. La 2-3 zile.
Pacienta a urmat cu intermitente acest tratament. De mentionat ca in ultima luna
pacienta afirma ca a scazut in greutate aproximativ 10 kg. Tot de aproximativ 1
luna pacienta relateaza despre aparitia unor dureri precordiale cu durata de mai
multe ore insotite de parestezii in membrul inferior stang, durerea avand caracter
de aparare si aparand si la efort cat si la repaus. In urma cu aproximativ o
saptamana solicita control la medicul de familie pentru aceeasi simptomatologie
care recomanda continuarea tratamentului si consult de specialitate. Tratamentul
indicat in ambulator: Enalapril 10 mg/zi; Aspirina cp./zi.
alergie la Ampicilina.
menopauza 49 ani
EXAMENE PARACLINICE
BIOCHIMIE 30.03.2005
Glucoza
97mg/dl
Ureea
42,9 mg/dl
Creatinina
l,lmg/dl
Na+
150mmol/l
Cl+
107mmol/l
K+
4,2mmol/l
Colesterol
271 mg/dl
Trigliceride
102mg/dl
Acid uric
5,9mg/dl
AST
23U/L
ALT
24U/L
LDH
405 U/L
Bilirubina tot.
0,9 mg/dl
bilirubinanec.
0,7 mg/dl
Bilirubina dir.
0,2 mg/dl
HEMOGRAMA 30.03.200
WBC
7,2xlOJ
RBC
4,09
Hb
12,7
HCT
39,6%
PLT
237
VSH
30/62
2005
Densitatea
1009
Ph
acid
Albumina, glucoza
absente
Urobilinogen
normal
VALORI NORMALE 75-110mg/dl 19-43 mg/dl 0,8-1,5 mg/dl 137-145mmol/l 98107mmol/l 3,5-5mmol/l160-240 mg/dl 70-175mg/dl 3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L 0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
PROBLEMA
FUNDAMENTALA
Ide a
respira
SURSE DE
OBIECTIVE
DIFICULTATE
Puseu de
HTA
Boala
Proprii
Pacienta sa
prezinte
Hipertensiva
Si a avea
o a
190Loommhg
INTERVENTIILE AUTONOME
Cai respiratorii
EVALUARE
Delegate
Invata pacienta:
-sa aiba
alimentatie
Buna
Permeabile, o
buna
Bogata in
fructe,
Circulatie,
Respiratie si
Zarzavaturi,
Ocirculatie
adecvata.
-sa reduca
grasimile si
Administreaz
a
Valorile ta se
Medicatia
Incadreaza in
limitt
Prescrisa.
Normale.
140/12080mmhg
Nacl din
alimentatie.
2. De a se
Pacienta sa fie
Alimenta
si a se
alimenta
Echilibrata
Hidroelectrolitic
si
Nutritional.
Constientizeaza
pacienta
Pacienta este
Echilibrata
Asupra
importantei
Regimului
alimentar in
Hidroelectroliti
c si
Nutritional.
Recastigarea
sanatatii.
3.De a
elimina
Pacienta sa
prezinte
Sfatuieste
pacienta sa
Pacienta are
tranzi
Mictiuni
fiziologice
Desfasoare
activitate
Intestinal
normal.
Si tranzit
intestinal
4.De a se
misca
Normal.
Starea sa.
Planifica un
program de
-cefelee
Puseu de hta
Pacienta sa aiba
Occipitala,
190l00mm/hg
Tonusul
muscular
Si a avea o
-ameteli,
Buna
postura
-parestezii
ale
Adecvat
activitatii
Membrului
Depuse si sa
aiba o
Superior
stang
Postura
adecvata.
Exercitii si de
mers, in
Prezinta
simptome
Prescrisa.
Descrise initial.
Functie de
capacitatea
Pacientei.
Foloseste
Utilajele
auxiliare si de
Confort, pentru
Mentinerea
pozitiei
Anatomice.
CONCLUZII
ii
revine
acest
rol:
de
reda
BIBLIOGRAFIE
1.'MEDICINA GENERELA'
-SUB REDACTIA LUI MARIN VOICULESCU-VOLUMUL I2 'TRATAMENTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE'
-EUGEN TURCU. CEZAR MACARCE. DAN DOMINIC IONESCU3 'MEDICINA INTERNA PENTRU
BORUNDEL-
CADRE
MEDII'-CORNELIU
4 'TEHNICA INRIJIRII BOLNAVULUI' -CAROL MOZES5 'GHID DE NURSING' -LUCRETIA TITIRCA6 'PRINCIPII FUNDAMANTALE ALE VIRGINIEI HENDERSON'
7 'ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI'-I. C. VOICULESCU.; I C
PETRICU8 'CE TREBUIE SA STIE BOLNAVUL HIPERTENSIV?'-C. MACARIE-
BOLILOR
CARDIOVASCULARE'-T.