Você está na página 1de 13

Cap 1.

Prezentare generala industrie


85. Invatamant
Dezvoltarea educatiei, in general, si cea a invatamantului, indeosebi, au determinat
aparitia treptata, in fiecare tara, a unui ansamblu de institutii scolare de diferite grade, profile si
forme, care au alcatuit sistemul de invatamant al acelei tari.
Sistemul de invatamant reprezinta ansamblul coerent al institutiilor scolare de toate gradele,
profilele si formele, dintr-o anumita tara, care este conceput, organizat si functioneaza in baza
unor principii educationale generale cu caracter organizatoric, iar unele si cu caracter juridic,
precum si a unor standarde educationale.
Sistemul de invatamant asigura rezolvarea uneia dintre cele mai dificile si mai importante
probleme socio-umane - educatia si pregatirea tinerei generatii, a fortei de munca, a specialistilor.
De aceea, in mod firesc, filosoful german Immanuel Kant spunea ca Educatia este cea mai mare
si mai grea problema ce i s-a dat omului spre rezolvare". in Romania invatamantul este o
prioritate nationala (Legea invatamantului).
Cerina dezvoltrii sistemului de nvmnt superior provine din faptul c dezvoltarea
economic a unei ri este direct legat de calitatea capitalului uman. Studiile lui Barro (Barro,
2002) efectuate pe economia a peste 100 de ri ntre anii 1965 i 1995 arat c educaia i n
special nvmntul superior au o influen direct asupra ratei de cretere economic. Studiile
empirice ale lui Barro (Barro, 2005) relativ la rata de cretere a PIB pe locuitor n S.U.A. arat c
durata nvmntului liceal i superior contribuie pozitiv la creterea economic.
Romnia ca ar membr a UE a depus eforturi considerabile s implementeze
standardele Bologna i Lisabona, dar cu toate acestea nc se constat decalaje i lipsa de
corelaie ntre educaie i cerinele pieei muncii. Dup schimbrile politice din 1989 i odat cu
cderea regimurilor comuniste din Europa de Est, toate rile din aceast zon a Europei au
nregistrat schimbri majore la nivelul sistemelor de educaie iar Romania nu a fcut excepie.
Printre schimbrile legislative n domeniul nvmntului superior din Romnia
menionm apariia Legii 88/1993 (Legea acreditrii) amendat de Legea 144/1999, Legea
84/1995 (Legea nvmntului) prima Lege a nvmntului dup 1990, Legea 288/2004 care
implementeaz prevederile procesului Bologna, structurnd nvmntul superior pe trei nivele
(licen, masterat i doctorat) i Legea 1/2011 (Legea Educaiei Naionale) care adduce o nou
reform n sistemul educaional din Romnia
Dup 1990 au aprut primele universiti private care ofer n special programe de studiu
n domeniul economic i juridic concomitent cu creterea numrului de universiti de stat i a
numrului de studeni. Creterea numrului de studeni nu a fost ns corelat i cu o cretere n
aceeai proporie a bazei materiale a sistemului de nvmnt i a numrului de cadre didactice,
ceea ce a condus inevitabil la scderea calitii nvtmntului.
Remarcm de asemenea o lips de corelaie ntre creterea numrului de studeni i a
evoluiei fenomenelor demografi ce din Romnia care se confrunt cu o scdere a populaiei i
cu fenomenul de mbtrnire a acesteia. Aceste fenomene demografi ce sunt specifi ce tuturor
rilor UE care nregistreaz o populaie relativ constant ca numr n condiiile unei creteri
explozive a numrului populaiei la nivel mondial. Din Anuarul EUROSTAT 2010 rezult c
1

numrul nou nscuilor a sczut de la 11,9 milioane/an n perioada 1960- 1965 la numai 7,4
milioane/an n perioada 2000-2005. Cu toate c numrul de studeni din Romnia a crescut
spectaculos, abia n ultimii doi ani s-au resimit efectele fenomenelor demografice.
Problemele cu care se confrunt azi sistemul de nvmnt superior pot fi rezumate la
gsirea unor surse alternative de fi nanare, corelarea curiculei universitare cu cerinele pieei
muncii, creterea numrului de cadre didactice i mbuntirea structurii corpului didactic al
universitilor.
Pentru analiza schimbrilor pe care le-a cunoscut sistemul de nvmnt superior din
Romnia s-au folosit serii de date furnizate de INS, EUROSTAT i UNESCO. S-a analizat
evoluia datelor privind indicatorii ce caracterizeaz sistemul de nvmnt superior: numrul de
studeni, numrul de studeni din anul I de studiu, numrul de absolveni de liceu, numrul de
profesori din nvmntul superior precum i evoluia datelor pentru indicatorii referitori la baza
materiala. Pentru caracterizarea seriilor de date s-a folosit un numr de tehnici econometrice:
testul ADF sau testul Granger pentru detectarea cauzalitii.
nvmntul superior din Romnia a cunoscut transformri majoredup 1990. n primul
rnd am asistat la o cretere spectaculoas a numruluide studeni. Prezentam n continuare
evoluia numrului de studeni (ISCED 5 i 6) ntre 1971 i 2010.
Evoluia numrului total de studeni n Romnia n perioada 1971-2010:

Rezult c, dac n perioada 1971-1989 numrul de studeni a rmas relativ constant, n


perioada 1990-2010 numrul acestora a crescut de la 164507 la 999523. S-a nregistrat o cretere
de aproximativ 6 ori. Numrul de instituii de nvmnt superior a crescut de la 56 de
universiti (cu 186 faculti n 1990) la 107 universiti (cu 629 faculti n 2010). Numrul de
cadre didactice a crescut de la 11803 n 1990 la 27765 n 2011 fi ind nregistrat o cretere de
doar 2,35 ori n comparaie cu creterea de 6 ori a numrului de studeni. Acest lucru a condus la
2

o degradare a calitii nvmntului datorit creterii raportului dintre numrul de studeni i


numrul de cadre didactice.
Dup 1990 s-a nregistrat apariia primelor universiti private ca alternativ la
nvmntul public. n continuare se prezint evoluia numrului de studeni la nvmntul de
licena (ISCED 5a) n perioada 1990-2011 punnd n eviden att nvmntul de stat, ct i
nvmntul privat, evoluia numrului de cadre didactice i cea a raportului dintre numrul de
studeni i numrul cadrelor didactice.

Constatm c nvmntul privat deine o pondere important n totalul numrului de


studeni, ponderea atingnd un maxim n anul universitar 2008-2009 (aproximativ 45% dintre
studenii din Romnia studiau n universiti private). Ponderea a sczut n ultimii ani ca urmare
a scderii numrului de studeni din universitile private datorit evoluiilor demografice dar i
crizei economice care a condus la scderea veniturilor populaiei i a posibilitii plii taxelor de
colarizare.
In continuare vom prezenta pe scurt firma pentru care se va realiza analiza
economico-financiara.
Lumina Institutii de Invatamant este un complex educational format din: doua licee
(Liceele Teoretice Internationale de Informatica Bucuresti si Constanta cu invatamant liceal si
gimnazial), o scoala internationala (The International School of Bucharest - cu invatamant
prescolar, primar, gimnazial si liceal), sase scoli internationale Spectrum in orasele: Bucuresti,
Constanta, lasi, Timisoara, Cluj si Ploiesti cu invatamant prescolar si primar si o universitate
(Universitatea Europei de Sud - Est Lumina).
Prima scoala apartinand lnstitutiilor de Invatamant Lumina a fost infiintata in anul 1994
la Constanta, avand doar clase liceale. In prezent, performantele scolare obtinute de scolile
noastre sunt recunoscute, iar calitatea procesului instructiv-educativ este certificata si de
procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat si de absolventii inscrisi la institutiile
de invatamant superior.
lnstitutiilor de Invatamant Lumina cuprind 11 unitati de invatamant preuniversitar si o
universitate:

Liceul International de informatica Constana 1994


Liceul International de informatica Bucuresti 1995

The International School of Bucharest

Scoala Spectrum Bucuresti

2003

Scoala Spectrum Constanta

2003

Gradinita Spectrum Bucuresti

Universitatea Europei de Sud-Est Lumina 2009

Early Learning Centre

Scoala Internationala Spectrum Cluj

2010

Scoala Internationala Spectrum Iasi

2010

Scoala Internationala Spectrum Ploiesti

1996

2009

2010

2010
4

Scoala Internationala Spectrum Timisoara

2010

ICHB - se autorizeaza profilul Stiinte ale Naturii 2012

Prin investitiile facute in ultimii ani de catre companie in noi unitati, aceasta doreste sa-si
asigure dezvoltarea in sectorul invatamantului, dorind totodata sa-si consolideze pozitia de lider
printre institutiile de acest gen.

Cap.2. Analiza indicatorilor de dimensionare a activitatii


economice a Lumina lnstitutii de Invatamant SA.
Analiza economico-financiara a dimensiunii activitatii unei firme presupune existent unui
sistem de indicatori, care trebuie sa ofere informatii pentru evaluarea si luarea deciziilor
necesare pentru buna functionare a acesteia. Acest sistem este format din cifra de afaceri,
productia obtinuta, valoarea adaugata si marja comerciala. De aceea, in continuare vom prezenta
analiza acestor indicatori asupra companiei de invatamant Lumina lnstitutii de Invatamant SA.
1. Cifra de afaceri (CA)- reprezinta suma totatala a veniturilor din operatiuni comerciale

efectuate de o firma respectiv vanzarea de marfuri, produse si servicii intr-o perioada de timp
determinata.
Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea locului societatii
comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata, a capacitatii de a lansa si de a
dezvolta activitati profitabile.
5

Conform studiului efectuat asupra companiei analizate se poate observa in graficul de


mai jos o evolutie ascendenta a cifrei de afaceri inregistrata in perioada 2009-2013, ceea ce
semnifica faptul ca intreprinderea dispune de un potential care ii permite sa isi consolideze
pozitia pe piata.

In cadrul SC Lumina lnstitutii de Invatamant SA, pe parcursul perioadei analizate, cifra

de afaceri a cunoscut urmatoarea evolutie: In anul 2010, cifra de afaceri a crescut cu 15% fata de
anul 2009, ceea ce inseamna o crestere de 3,893,399 Lei. Aceasta continua sa creasca pana in
anul 2013, inregistrand cea mai spectaculoasa crestere a sa in anul 2012 (24%), o crestere de
7,423,846 lei fata de anul precedent.
An

Cifra de afaceri (lei)

Variatia
absoluta a
CA

Variatia
procentuala a
CA

2009

25,716,991

2010

29,610,390

3,893,399

2011

30,823,289

1,212,899

104 %

2012

38,247,135

7,423,846

124 %

2013

45,317,360

7,070,225

118 %

115 %

Firma analizata nu are ca si obiect de activitate productia de accea nu putem lua in


considerare ca si motiv al cresterii cifrei de afaceri, de la un an la altul cantitatea produsa. Putem
insa presupune ca cifra de afaceri a crescut datorita unei cereri din ce in ce mai mari a serviciilor
6

oferite de Lumina lnstitutii de Invatamant SA. Cresterea cerii este posibil sa fi survenit in urma
cresterii calitatii serviciilor oferite si a aparitiei de noi clienti. Aceasta concluzie se bazeaza pe
faptul ca intre anii 2009 si 2013, compania a deschis 8 noi institutii de invatamant in Bucuresti,
Iasi, Cluj, Timisoara si Ploiesti.
1.2.Analiza cotei de piata - pe baza acestui indicator se poate determina pozitia
concurentiala a intreprinderii la un moment dat. Acest indicator permite pozitionarea societatii in
cadrul sectorului de activitate sau in raport cu concurentii sai.

Cota de piata globala/absoluta ( pozitia pe piata/sector/ramura de activitate)


Cabs=CAI/ CAi x 100 , unde: CAI= CA a intreprinderii analizate
Cai = CA toatala a sectorului de activitate
An
2009

CA Sector (lei)
497,171,823

CA Societate(lei)
25,716,991

Cabs

2010

532,508,429

29,610,390

5.56 %

2011

679,093,332

30,823,289

4.54 %

2012

704,983,086

38,247,135

5.43 %

2013

759,396,664

45,317,360

5.97 %

5.17 %

Dupa cum se poate observa conform tabelului alaturat, cota de piata absoluta a Sc
Lumina lnstitutii de Invatamant SA nu a fluctuat semnificativ in perioada 2009-2013, situandu-se
constants intre 5.17%, care este cea mai mica Cota de piata absoluta a firmei inregistrata in
perioada analizata, in anul 2009, si 5.97, care este cea mai mare cota , inregistrata in
2013.Asadar, putem constata ca firma si-a mentinut pozitia la nivelul sectorului de activitate
85.Invatamant.
1.3.Profitul - Rezultatul financiar al activitii ntreprinderii se caracterizeaz prin suma
profitului (pierderilor)i a
nivelului rentabilitii obinute.
Profitul reprezint depirea
veniturilor ctigate de
ntreprindereasupra
consumurilor i cheltuielilor
suportate de aceasta din
activitatea de ntreprinztor.
Pentru analiza entitatii
noastre vom urmari evolutia
profitului net, care, in cadrul
7

perioadei analizate prezinta un grad destul de mare de fluctuatie dupa cum sse poate observa din
graficul alaturat.

An

Profit net
(lei)

Variatia
absoluta a
profitului net

Variatia
procentuala a
profitului net
(IPr)

2009

5,891,638

2010

5,567,236

-324,402

94 %

2011

784,421

-4,782,815

14 %

2012

5,126,504

4,342,083

654 %

2013

-4,724,223

-9,850,727

-92 %

Variatia absoluta a profitului = Profit1(perioada curenta)-Profitul0(perioada anterioara)


Variatia procentuala = Profit1/Profit0 x 100
Cu ajutorul datelor culese am calculat in tabelul alturat variatia profitul pe parcursul
perioadei analizate. Observam o scadere drastica a acestuia in anii 2010,2011 de 6 si respectiv 86
de puncte procentuale. Anii 2012 si 2013 prezinta situatii financiare total opuse, profitul net al
intreprinderii trecand de la un profit de 5,126,504 lei in 2012, la o pierdere de -4,724,223 lei in
2013.
Cauza principal a acestor fluctuatii o reprezinta investitiile masive pe care intre prinderea
le-a facut in 2010,2011 si 2013, ani in care aceasta a deschis cele 8 noi unitati de invatamant.
1.4 Profitul versus Cifra de afaceri Profitul analizat in raport cu cifra de
afaceri a SC Lumina Instritutii de Invataman SA are un trend descendent spre deosebire
de aceasta. O posibila explicatie a acestui fenomen o reprezinta o crestere
semnificativa a
cheltuielilor firmei. Putem
observa ca inca din 2009
cele doua urmeaza cai
separate, ceea ce poate
indica fapul ca in anul
2009 compania a inceput
o investitie semnificativa
ce a continuat sip e
parcursul anilor urmatori.
1.5.Marja
comerciala (Mc)1 1

Ati spus ca in cazul in care nu avem disponibile informatii pentru calcul sa utilizam relati:
Costul marfurilor vandute=0.75*CA. Asa am facut!

Determina performantele intreprinderilor. Ea masoara surplusul de valoare obtinut peste costul


marfurilor vandute.
Mc = CAmf Cmf

, unde: CAmf= cifra de afaceri din vanzarile de marfuri


Cmf = costul marfurilor vandute

An

Camf (lei)

Cmf (lei)

Mc (lei)

Variatia
absoluta a
Mc (lei)

Variatia
procentuala a
MC

2009

25,716,991

19,287,743

6,429,248

2010

29,610,390

22,207,793

7,402,597

973,349

115.14 %

2011

30,823,289

23,117,467

7,705,822

303,225

104.10 %

2012

38,247,135

28,685,351

9,561,784

1,855,962

124.09 %

2013

45,317,360

33,988,020

11,329,340

1,767,556

118.49 %

Unde:

Variatia absoluta a Mc = Mc1 Mc0


Variatia procentuala a Mc = Mc1/Mc0 x 100
Conform tabelului de mai sus, se poate observa o crestere anuala a marjei comerciale.
Acest lucru se poate datora adaptarii la cerintele clientilor, scaderea numarului de competitori de
pe piata sau incapacitatea acestora de a produce servicii ce pot concura cu serviciile oferite de SC
Lumina lnstitutii de Invatamant SA.

Cap.3. Analiza utilizarii potentialului intern


Lumina lnstitutii de Invatamant SA

Potentialul intern al intreprinderii se constituie din acele resurse aflate in permanenta la


dispozitia acesteia si utilizate in scopul desfasurarii procesului de productie, respective resursele
umane si resursele materiale.
3.1 Productivitatea medie anuala a muncii este principalul indicator de masurare
a eficientei utilizarii potentialului uman si se poate calcula sub forma unui raport de forma:
Efect / Efort. Pentru societatea analizata vom utiliza raportul:
Cifra de afaceri (CA)
Wa Numarul
=
mediu de salariati
(Ns)

An
2009

CA (lei)
25,716,991

, unde: Wa= productivitatea medie anuala

ICA

Ns

INs

361

Wa (lei/ angajat)
71,238

Variatia absoluta a
Wa
9

2010

29,610,390

115 %

397

2011

30,823,289

104 %

495

2012

38,247,135

124 %

549

2013

45,317,360

118 %

564

110 %
125 %
111 %
103 %

74,585

3,347

62,269

-12,316

69,667

7,398

80,350

10,683

Conform datelor colectate, in perioada analizata in cadrul companiei SC Lumina lnstitutii


de Invatamant SA a avut o tendinta generala de crestere, exceptie facand anul 2011, cand
productivitatea medie anuala scade cu 12,316 lei. Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca
cifra de afaceri a crescut mai putin decat numarul mediu de salariati, aceasta avand o crestere de
numai 4%, pe cand numarul de salariati a crescut cu 25%.
Printre cauzele acestei scaderi a productivitatii se pot numara: cresterea numarului de
angajati ce nu sunt direct productivi, angajarea de personal slab calificat, precum si ineficienta
sau cresterea timpului neprductiv. Cresterea ulterioara poate indica solutionarea acestor
probleme.

3.2 Analiza profitului mediu pe angajat Profitul pe angajat reprezinta un indicator


complementar semnificativ, utilizat pentru relevarea eficientei utilizarii resurselor umane. Pentru
analiza realizata in continuare vom utiliza profitul net al companiei obtinut intre anii 2009
2013.

An

Profit net (lei)

Numar
mediu de
salariati(Ns)

Profit net/Ns
(lei/angajat)

Evolutia Pnet/Ns in
cifre absolute

2009

5,891,638

361

16,320

2010

5,567,236

397

14,023

-2,297

2011

784,421

495

1,585

-12,438

2012

5,126,504

549

9,338

7,753

2013

-4,724,223

564

-8,376

-17,714

Unde: Evolutia Pnet/Ns in cifre absolute = Pnet1/Ns1 - Pnet0/Ns0


Analizand profitul mediu pe salariat se poate observa tendinta majora de scadere a
10

acestuia, exceptie facand anul 2012, cand are loc o crestere de 7,753 de lei. Per ansamblu,
scaderea acestui indicator provine din investitiile facute de companie care au dus la scaderea
profitului, desi veniturile obtinute din obiectul principal de activitate al companiei au crescut.

Cap.4.Analiza SWOT a SC Lumina lnstitutii de Invatamant SA


Este una dintre cele mai utilizate forme de analiza a unei afaceri. Prin SWOT se
analizeaza si se evalueaza impactul punctelor forte (strengths) si a slabiciunilor interne
(weaknesses), a oportunitatilor (opportunities) si a amenintarilor (threats) ce provin din mediul
extern. Partea principala a acestei analize reprezinta listarea si evaluarea acestor puncte:
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

*Intreprinderea dispune de planuri de


nvmnt, programe colare
auxiliare curriculare ( manuale, caiete
de lucru, , hri, culegeri de
documente i probleme, atlasuri,
ndrumtoare, programe pentru
examenele naionale i tipuri de
subiecte, soft educaional la diferite
discipline).

*Insuficienta dotare cu materiale


auxiliare curriculare la limba romn,
limbi moderne, istorie, geografie.

* scolile cu cei mai multi olimpici


nationali
* acreditari acordate de Ministerul

*Lipsa unui centru de documentare


*Insuficienta diversitate a abilitilor
cadrelor didactice n raport cu
solicitrile elevilor.
*Stilurile didactice folosite n predare
sunt n mare parte de tip euristic.
* nu satisface nevoile tuturor elevilor
din coal, datorit faptului c se
11

Educatiei Nationale

lucreaz cu ntreaga clas

* International School of Bucharest a


indeplinit toate standardele cerute
pentru a fi Centru International
Cambridge

* slaba motivare a unor cadre


didactice, datorit salariilor mici

*orientarea dinamica a intregului


proces instructiv-educativ spre
formarea unor absolventi de
valoarea, a caror pregatire sa
raspunda exigentelor actuale

* comunicarea dintre toate cadrele


didactice i comunitate ar trebui s fie
mai puternic n toate direciile

* organizeaza annual un concurs de


proiecte informatice care se
adreseaza atat elevilor de liceu, cat si
studentilor, singurul concurs
international din tara noastra cu
aceasta tematica, dar si alte
concursuri nationale
* ziarul trimestrial Lumina, prezinta
ultimele noutati si evenimente
desfasurate in scoli
* cu ocazia aniversrii celor 20 de ani
de activitate a obtinut Diploma de
Excelen oferit de Ministerul
Educaiei.
OPORTUNITI
*ofer posibilitatea satisfacerii
dorinei de informare i cunoatere n
diferite domenii sensibilizate de
mijloacele mass-media
* curriculum-ul la decizia colii
permite valorificarea calitilor
individuale
* oferta colii se vrea atrgtoare
pentru elevi ca acetia s fie motivai
n a nva i a frecventa cursurile
* creterea ponderii cadrelor
didactice cu rezultate deosebite

AMENINRI
*Scderea motivaiei elevilor pentru
nvare
*Insuficiente fonduri pentru
achiziionarea de material didactic
performant (videoproiectoare, tabl
magnetic, copiatoare)
* scderea numrului de copii datorit
scderii natalitii i al nivelului de
trai al prinilor
* instabilitate legislativ, economic,
social
12

* crearea de parteneriate cu coli din


ar i UE
* varietatea cursurilor de formare i
perfecionare a cadrelor didactice
organizate de Ministerul Educatiei

* uzura moral a echipamentelor IT


* migrarea prinilor elevilor n alte
ri la lucru
* degradarea spaiilor colare i
imposibilitatea efecturii de reparaii

*dezvoltarea motivaiei intrinseci


pentru nvare i la obinerea unor
performane colare
*Oferta mare de auxiliare curriculare
de pe pia si biblioteca virtual

In urma identificarii punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor,


se poate concluziona ca societatea Limina Institutii de Invatamant SA este o societate profitabila,
cu un management modern si o structura organizatorica optima. Aceasta poseda o baza tehnicomateriala actualizata si ofera servicii diversificate si de buna calitate, avand o piata de desfacere
cu posibilitati de extindere in domeniu.
Analiza SWOT este un process ce produce un rezultat valoros pentru planificarea anuala
sau in cazul unor decizii majore de transformare sau modificare a obiectivelor intreprinderii. De
aceea, procesul decisional trebuie sa includa urmatoarele elemente: construirea pe punctele tari,
eliminarea punctelor slabe, exploatarea oportunitatile, indepratarea amenintarilor.

13

Você também pode gostar