LICEUL ACADEMIE! DE STIINTE A MOLDOVE! LIGA NATIONALA DE DEZBATERI PREUNIVERSITARE EESTI SAS ESTONIAN DEBATING SOCIETY v@ Pavel Cerbusca DEZBATERI MATERIAL COMPLEMENTAR PENTRU ELEVI, STUDENTI $I PROFESORICZU 316.77:37.015 35 Prezentul material complementar a fost aprobat de Consiliul Director al Ligii Nationale de Dezbateri Preuniversitare la 05.01.2014 in calitate de suport pentru elevi in pregatirea dezbaterilor si recomiandéri - sinteze pentru cadrele didactie in cadrul disciplinei optionale "Dezbater? sau a oricarel alte discipline gcolare care utilizeaza tehnica argumentérii PRO - CONTRA. Materialul este editat cu suportul financiar al Eesti Vaitiusselts. Estonian Debating Society Descrierea CIP a Camerei Nationale a Carti Cerbusca, Pavel. Dezbateri : Material complementar pentru elevi, studenti si profesori / Pavel Cerbusca ; Liceul Acad. de Stiinte a Moldovei, Liga Nat. de Dezbateri Preuniversitare, Eesti Vaitlusselts. Estonian Debating Soc. — Chisinau : Lexon Plus, 2014 (Tipogr. Reclama’). ~ 52 p. 150 ex ISBN 978-9975-4055-3-9. © Toate drepturile asupra acestei edii sunt rezervate - Liga Nationala de Dezbateri Preuniversitare.an ean fee Dezbaterile sunt una din metodele interactive, pracicate in cadrul orelor de curs iin activtitle extra-curriculare, in evenimentele organizate in comunitate, inclusiv = ‘mese rotunde, conferinfe, seminare, cursuri de formare a cadrelor didactice si ma- nageriale, emisiumitelovizete si radiofonice ete. Acest protect m-a ajutat sa analizoz clic 5 construct umea, am cunoscut multe persoane inteligente de diterte varst, A am viitat zeci de state din Europa, America si Asia, prntre care SUA, Germania, Israel, Turcia, Slovenia, tala, Cehia, Romania etc. Personal am practicat si m-am implicat dezinteresat in organizarea competitor de dezbaterila cferte nivel (insti- tute, municipiu, regiune, republican $i international), chiar de la inceputul proiectu- lu, inceput In R. Moldova in 1994. ‘Sunt recunoscator tuturor tinerlor ce practic& dezbaterile, datorité carora mi-am consolidat performantele; absolventilor care eplicé competentele formate in situa cotidiene gin airmarea pro fesionala; antrenonilor cu care am colaborat, edministralieiinstitlilor de inv&émént care au sustinut competile de dezbater in scolile pe care le conduc, in special staf-ului Ligt Nationale de Dezbateri Preuniversitaro, personal drectorului executiv dne Ilia Moldovan, pent realizarea logistica a proiectulu si colaborare eficienta in dezvoltarea personalé si afirmarea in carierd Manager edie: PAVEL CERBUSCA. doctor in pedagogic. Societatea democratica pe care tindem s-0 construim are nevoie de persoane, care sé dispuna de anumite capacitati si competente. De aceea dezbaterile au fost sustinute $i organizate In scolile $i universitafle din R. Moldova pentru a educa 0 generatie de tineri cu gandire critica si analiza din perspective multiple @ subiectelor din diverse situati a viet culturale, economice, sociale si police. Dezbaterile oferd 0 practica valoroasa, inclusiv pentru analiza multidimensional 1 proceselor si fenomenelor, dezvoltarea abilitatior de comunicare, a depasiri fil si expunerea clard $i cu Incredere a ideilor $i opiillor. Prezentul Manual de Dezbateri este un instrument valoros In ajutorul elevilor, studentilor, cadrelor didactice in organizarea dezbaterilor in scoala si in comunitate, In promovarea principilor democratice, in fortiicarea societal civile. De asemenea materialele sunt importante si utile in dezvottarea abiltatilor oratorice $i modul orga- nizat a unui discurs $i sustinerea libera a opinillor. Coordonator program : IULIEA MOLDOVAN, director -executv, LNDP, R. Moldova reuse ace PRIN IMPLICARE ACTIVA A CETATENILOR R. Moldova fiind parte component a spatiului european, tinde sa se afrme cu certi- tudine in comunitatea UE. De aceea sustinem eforturile cetafenilor ei in construirea unei ‘societéti pluralist, bazate pe valori si principll democratice. Cu acest scop Estonian De- bating Society sustine organizarea competitilor de dezbateri $i alte programe educatio- rnale, printre care $i publicarea manualului de fafa. ‘Suntem convingi c& acest material va fi un bun instrument in pregattrea eficienta a an- trenamentelor si a competitilor de dezbater, in utilzarea eficienta a metodelor de convin- .gere, a sintezei unui vast material intr-o comunicare laconicé $i bine structurata. Sperm a tineni care posedé tehnica dezbaterilor $i arta retoric’ $8 fie un exemplu pentru fof! ccetétenii unui stat democratic si liber. Din partea sponsorior: KAI KLANDORF, Eesti Vaitlusselts. Estonian Debating Society. + Eesti Vaitlusselts. Estonian Debating Society, expert international KAI KLANDORF. + Liga Nationala de Dezbateri Preuniversitare, director IULEA MOLDOVAN + Liceul Academiei de $tiinfe a Moldovei, director IURIE CRISTEA. + Liceul Teoretic ,Gaudeamus", director ZINAIDA GANGAN. + Liceul ,,Prometeu-prim”, director. AURELIAN SILVESTRU. * Liceul »M. Eliade”, director GRIGORE VASILACHE. / DEZBATERI / veri1. CE SUNT DEZBATERILE? .... 2.) Notiune despre dezbatere .) Abordarea istoricd a tradltiei dezbaterilor. 2, PRINCIPII DE DESFASURARE A DEZBATERILOR .. 2) Etica argumenténi sia dezbateri b) Cultura respectului reciproc sia tolerantei 3. MODELUL DE DEZBATERI KARL POPPER, a) Regulile de desfégurare a dezbaterilor de tip Karl Popper ) Harta dezbaterilor de tip Karl Popper 4, FORMATUL DE DEZBATERI "WORLD SCHOOLS" . a.) Formatul de dezbateri WS $/ rolul vorbitorilor ) Diviziunea cazului 5. FORMATUL DE DEZBATER! PARLAMENTARE BRITANICE .. 4) Organizarea DPB ».) Atributile paitiior in dezbeteriie parlamentare de tip britanic. Cc) Strategia interventilor 1) Sugesti pentru 0 dezbatere publica 6, FORMATUL DE DEZBATER! POLICY .... a.) Specificul dezbateriior de tip Policy b,) Sarcinile negatorilor in dezbaterea Policy 7. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR §! FORMULAREA MOTIUNILOR a.) Identificarea problemei pentru dezbatere b,) Formularea mofiunil pentru dezbatere 8. CONSTRUIREA CAZURILOR $I ELEMENTELE DE BAZA ALE RESPINGERII $1 RECONSTRUIRII LOR .. a.) Cazul affrmator b.) Cazul negator 9. STRATEGII DE INTEROGARE UTILIZATE INTR-O DEZBATERE a.) Selectarea si formularea Intrebérrilor b) Strategii de formutare a intrebarilor 10. ANALIZA DEZBATERILOR. DOCUMENTE DE ARBITRAJ a.) Responsabilitatile arbitrilor b.) Comunicarea rezultatelor (/ DEEBATERI / TERIAL COMPLEMENTAR PENTRU ELEV STUD!11. ROLUL DEZBATERILOR IN FORMAREA SI DEZVOLTARE PERSONALITATII a.) Avantajele si dezavantajele participarii la dezbateri b,) Sugestii de imbunatatire a calitatii dezbaterilor 12, DEZBATERILE $I PRINCIPIILE SOCIETATHI CIVILE a.) Dezbeterile academice .) Principile societ&tiicivle 13, CODUL ETIC. COMPORTAMENTE IN VEDEREA SUSTINERII AMBELOR POZITII .. a.) Valorile democratiei b,) Diversitatea punctelor de vedere si respectarea lor 14, UTILIZAREA COMPETENTELOR $I PERFORMANTELOR FORMATE IN DEZBATERI a.) Nevoia dezbaterii sia comunicéri ) Utiizarea competentelor formate in dezbateri in practice ulterioare 15, BIBLIOGRAFIE .... 16. ANEXE a.) Dezbateri - Curriculum national. Programe pentru invatamédntul preuniversitar b.) Sugestii de subiecte pentru dezbateri c.) Model de organizare a salii pentru o competitie d.) Model de fig de arbirtaj e.) Model raport despre organizarea dezbaterii publice 1) 20 de secrete pentru o prezentare eficient (J DEZBATERI / PAV& CE SUNT DEZBATERILE? Dezbaterea (din eng. — debate) este o discutie sau 0 polemica In contradictoriu pe un anumit subiect, care are drept scop formarea competentelor de prezentare, argumentare, gandire critica gi logic’ pentru insugirea $i exersarea dialogului democratic. Aceasta metodé interactiva este un cadru destinat unei discuti structurate pe diverse teme si este practicata des in viata de toate zilele. A. NOTIUNE DESPRE DEZBATERE De ce avem nevoie de dezbateri? Dezbaterile sunt lucruri obisnuite in viata cotidiana si fiecare persoani (in familie, la scoala, la serviciu, in grupele de interese etc.) incearea in felul su si-i convinga pe cei din jur asupra veridicitati punctului su de vedere. O dezbatere informala intre dovd sau mai multe persoane poate apairea oricdnd, atunci cdnd exista diverse opinii cu referire lao anumita problema. Prietenii sau colegii de serviciu pot dezbate un subiect contradictoriu ore intregi, neavand un sffrgit clar. Pentru a gasi solufii eficiente sau a anticipa divergenfele sia argumenta informatiile prezentate, se utilizeaz’ dezbaterile formale, Dezbaterea formala are 0 structur& foarte clara care contine reguli stabilite, in baza cérora un grup de arbitri va decide cine este invingatorul. Echipa afirmatoare, trebuie si sustina 0 mofiune, (de exemplu ,Progresul tehnologic a creat mai multe probleme decdt a rezolvat"), iar cealalté — echipa negatoare, trebuie si 0 infirme, s& aducd argumente prin care va demonstra cd nu exist motive pentru adoptarea unei motiuni. Pozitia pe care o sustin participantii int-o dezbatere uneori poate si nu coincida cu punctul lor de vedere. De exemplu, parintii incearca sé convinga fiul pentru a sosi la o ord stabilitd acasd mu de aceea ci nu-i dorese si se distreze bine, dar pentru al invita si respecte un regim, protejandu-l chiar si de unele influenfe sau exercitiri extene ete. Abilitatea de a sustine ambele pozitii corespunzitoare unei probleme sau arii de conflict vi fi util in viitoarele conversatii, concursuri sau competitii, in sustinerea unui discurs in public ete. Existii mai multe motive pentra ea persoanele sa participe in ezbateri: si-si dezvolte competenfele de comunicare, de a avea abilitati de structurare, organizare si de incredere in propriile forte, unde cAstigul pentru toti este inevitabil. intr-o societate democraticd, cetiteni trebuie si fie pregatiti si-si expund liber gindurile, 88 gindeascd critic, si comunice si sf concureze civilizat. Utilizand puterea cuvdntului, s& lupte in mod pasnic pentru 0 cauzi nobil Astfel, dezbaterile sunt © metoda de convingere care poate contribui la intelegere in rezolvarea unor problemesstringente intre diferite persoane. Dezbaterile sunt femelia evolutiei societatii si consolidarii democratiei. De aceea scopul dezbaterilor constituie clarificarea conflictelor gi a dilemelor pe cale pasnicd, nu prin agresiune sau violenta. + Ce reprezinté o dezbatere Intro so- cletate democratica? + In co masura abiltetea noastré de exprimare liberé poate fi considera 18 un lucru de la sine infeles? + De.ce devenim stresantiatuncl nd ‘sustinem un discurs in public sau ‘nd aiscutém un subiect contraver- sat? + In ce mod dezbaterile contribule la afirmarea persoanei si dezvoltarea Increderiin sine? + Cum ne organizém timpul si resur- ssele atunci cénd trebule 88 convin- pe cineva? ‘+ In ce masuré luém in consideratic aspectele forte si pe cele slabe ale ‘punctelor de vedere opuse? ‘+ Ct de des ne transpunem In situa- ffa altor perscane, In special a ace- lor cu care gasim mai rar o limb comuna? > Confruntare inteligents / DEZBATERI / »sATERIAL COMPLEMENTAR PENTRU ELEVL STUDENTI SI PROFESORde tim a >) (EPOCAMODERNA)(_ EVULMEDIU)(___ EPOCAANTICA EPOCA CONTEMPORANA ERE ace ee Lan Metoda dezbateril este veche precum este si omul, Sistemul actual de dezbateri se bazeaz4 pe traditile comunicare ale umanitaii din cele mai vechi timpuri. Divergente de opinii intre oameni au existat tot pul, ncepand cu consilile batranilor, important sa fie solutionate inteigent si compromis. Sistemul antic democratic grecesc s-a bazat pe o experienti multimilenard. De exemplu, in Atena pentru a lua 0 hotarére trebuiau sa implice in discutii mai multe persoane. Discutile in ‘contradictoriu pe problemele de interes general durau mai multe ore si chiar zile. In fafa publicului ‘Puteau lua cuvdntul in agora tof cetafenii autorizati de Adunare pentru a face propuneri sia sustine unctul sau de vedere. Marit génditori ai antichiayii ~ Socrate, Platon, Aristotel si alii au intemeiat dialogurile Jfilosofice prin care se ciuta calea spre Adevar, Bine si Frumos. In Academia lui Platon sau in Liceul atenian a lui Aristotel elevii erau familiarizati cu arta dezbaterilor si telmica argumentarii, ‘rau ndrumati sé objinit suecese sist se deseurce in viata sociala, Romanii au contimuat traditia dezbaterilor inceputié de greci, organizand discursuri structurate in senat, forumuri si amfiteatre. Ail Se invata arta organizarit discutilor si a convingerii Desi odati cu trecerea la societatea medievald in Europa dezbaterile gi-ai pierdut rolul de altadaté, educatia includea si tehnici de prezentare a discursurilor in public. Ele, de reguld, erau ssusfinute in limba latin, cunoscute sub numele de retoricd. Discipolit exersau tehnicile retorici de sustinere a ieilor lor prin argumente si respingerea punctelor de vedere opuse. Elevii sustineau ‘prezentiri in public si réspundeau la intrebarile daseililor. Cu timpul au inceput sii se cristalizeze discursuri despre rolul omului in societate, despre semnificatile tiinft, credingei si ale rafionalismutui, precum si altele Dezbaterile au fost redescoperite si practicate de englezi, francezi, olandezi si alte nafiuni. locuind tot mai mult limba latind cu cea vorbita de popor. in scoli invdtarea era mai structuraté si mai aproape de realitate. in secolul al XIX-lea in universititile din S.U.A. sau creat primele societati de decbateri, unde participantii isi pregatean discursurile din timp si le pregéteau in fata tunei auditoriu. De exemplu in anul 1858 in SUA au fost organizate un sir de dezbateri intre S. Douglas si A. Lincoln, avind ca subiect principal problema sclaviei @ In SULA, in anti 20 ai secolului al XX-lea auditoriul a fost inlocuit cu echipe de arbitri. In anul 1960, in timpul alegerilor prezidentiale, primele decbateri publice televizate dintre candidatii la resedintie F. Kennedy si R. Nixon au popularizat aceasté metoda de discufie in contradictoriu = ta Earp, la oflrsitad secolulut al XX-1ea; continudnd experienja americant: tn tices; colegti si universidfl, s-au Infinit zeci $1 sute de cluburi, unde elevit si student au inceput sd eunoascd valoarea, frumusefea si utilitatea dezbaterilor. ‘in Moldova $i in Romania programul de dechateri a fost initiat in anul 1994, de catre ONG ‘pentru societate deschisi. Incepénd cu anul 1996 programul de dezbateris-a extins $i in mediul universitar prin organizarea unui curs de initere InMoldova inanul 1998 programul dedezbater' objinestarutulde organizaqienonguvernamentald, wregistrata sub numele de Liga Nationala de Dechateri Preuniversitare. Actualmente dezbaterile se organizeazi in mai multe limbi. Pe linga limba roména yi engleza, se practica decbater’ in limbile ‘usd, gdgducd si bulgard. Cei care au deja o experienja in dezbateri din Chisinau, Calarasi, Strdseni, Edineji, Leova, Balti; Cimistia, Drochia, Dubdsari, Tiraspol i alte localitai, sunt in speranja tunei extinderi mai largi a cluburilor si a activitafilor in insttufile preuniversitare gi universitare, devenind un program educational necesar pentru elevil si studentt. Ministerul Educapici a aprobat programul de activitati si Curricula seolaré. J DEEBATERI / PAVELCERSUSCA© raincirn DE DESFASURARE A DEZBATERILOR ‘+ Ce beneficii putem obtine particioand la dezbateri? ‘* Cum pot fi promovate anumite valori into dezbatere? ++ Ce principli se aplica intr-o dezbatere? ‘© Ce este si ce nu este un comportament civilizat? eae ete saan Decbaterile sunt posibilititi de prezentare a diverselor puncte de vedere, de comunicare eficienta si de convingere pentru ca orice idee sa aiba dreptul la viata. Dar competitia nu ar trebui sa fie unicul scop al vietii, desi ea este o luptd care > Puncte de vedere diferite, rezuitatul in cele din urma duce la progres. tunul —comunicarea eficienta Din vechime oamenii au obtinut o experienta de apreci- ere a comportamentului membrilor societatii, avand la baz Co spunem si cum spunem? anumite valori general-umane si nationale, formulate in termeni morali, precum bine-rdu, onest-necinstit, generos- ~ Copii trebuie sé-si spund uni altora $i aedrediede ‘84 Spund lumil ceea ce stiu — pentru a afla ce sti Marele filosof gree Socrate afrma c& trebuie cercetati or Se aeiiernaia ce opinie pentru a elibera drumul spre cunoastere si adevlt —_“SP’nand vor interpreta lumea aga cum si pentru a-i ajuta si pe alti si se elibereze de prejudecati. 9 vad ei, pentru noi cella. Analizand opiniile si confruntandu-le putem ajunge la 0 cu» ‘Mai important, insa, este cum spun $1 noastere mai aproape de realitate, astfel depirtindu-ne de cum simt ceea ce spun...” dogmatism si nestiintd. Nimeni mu este atotstiutor si cu toate Judit Renzi. ca drumul cunoasterii este nelimitat, menirea noastra este si ne apropiem tot mai mult de el, astfel vom fi mai aproape de Adevar. Participand in dezbateri ne invita si devenim liberi si si structurim clar gindurile, aceasta, insi, nu inseamnd 4 fiecare se comporté dupa bunul plac. Este nevoie si ludm in consideratie anumite reguli si principii morale. Important este Si apreciem si si autoapreciem corect comportamentul sau si al altor persoane in timpul dezbaterilor in baza codului etic unanim acceptat de toti De reguld, dezbaterea incepe cu anuntarea scopului care trebuie sa fie in concordanta cu valorile morale ale societAti Motiunile puse in dezbatere pot fi propuse cu confinut destul de dificil si chiar contradictoriu din punct de vedere moral, de exemplu ,, Euthanasia ar trebui si fie legiferati'”, ,, Avor- turile ar trebui si fie interzise”, Sentinga pe moarte trebuie si fie schimbati pe sentinta pe viata”, ., Vandalismul este un produs al sistemului nostru educational” ete In asemenea situati trebuie sa studiem minutios subiectul, trebuie s& ne documentim din diverse surse si sé fim cat mai atenti le faptul cum ne exprimam si cum ne susfinem punctul de vedere, si nu facem coneluzit pripite si sf ne formam 0 atitudine critica si constructiva fay de ceea ce se intdmpla in jurul nostra > In dezbateri— oponent in viata de toate zlele - prieteni / DETBATERI / wreRiAL CONExtn saan selec Buns nunal Codul etie al dezbaterilor are la baz un gir de prin- cipii acceptate si unanim recunoscute de diverse catego de populatie ined din antichitate, eum ar fi: manifestarea toleranjei. respectul reciproc, desckiderea spre ceilalti membri, acceptarea diferentelor et. Participand la dezbateri, trebuie si respectam reguli etice de catre toate persoanele implicate, oferind sanse egala pentru dezvoltare gi afirmare, cu toate c& puncte- le noastre de vedere pot si nu coincida partial sau chiar total Trebuie si ne invafim si depisim orgoliul personal dacd dorm sa progresim si si ne apropiem de Adevar, Doar nu putem riméne indiferenti fata de cei care sunt ali- turi de noi si cu care colabordm in clipele fericite sau cu care rezolvam cele mai diverse probleme. Nu putem folosi persoanele doar pentru a obtine avan- taje, asa cum tofi prezinti o valoare care ar trebui respecta- ‘8. Deseori dorinta unor persoane de a cdstiga competitiile de dezbateri cu orice pret si de a objine recunoasterea co- legilor fi face s& utilizeze mijloace necinstite. Aceasta alegere poate avea succes doar pentru un timp, fiind in defavoarea onoarei si bunului sim. In si- tuatiile cdnd limbajul devine violent si agresiv obiec- tivele dezbaterilor nu pot fi realizate. in relatiile din- tre participantii la o dezbatere cea mai bun’ alternativa sunt prezentarea argumentata si sustinerea cinstita a punctelor de vedere. Dac nu vom raspunde la abuzuri, lipsi de respect si dispre cu aceeasi moneda, atunci vom demonstra ca sun- tem odmeni persoane inteligente. In plus vom fi apreciagi si stimati, att de adversari, cat gi de cate toate persoanele cu care interactiondm. De aceea participand intt-o dezba- tere trebuie si ne invayim si analizim lucrurile si gindu- rile clar si laconic, demonstrand flexibilitate in gandire gi actiune. Aceste principii etice contribuie la organizarea efici- enti a competifilor, la crearea unei atmosfere de dialog, constructiv, fara violentd psihicd, din care avem tofi de cistigat in conditiile constructiei unei societiti civile si a unui stat democratic. /DETBATERI / paver cERBUSCA *..Deasupra mea este cerul instelat si Im. Kant > Dezbatenila sunt promovate att printre elev e liceu, cat i gimnazia Veteranit jocurilor de dezbateri afirma: ‘© Scopul principal al dezbateriior este dez- voltarea unui comportement civilizat al tuturor participantilor fa 0 discufie pe su- biecte cu caracter controversat. Margareta Cotenco. «Este Important 28 cAstigi o competie de dezbatere, dar mai important este sé ma- inflestém Infelegere, inteligenta, onestta- 10, respect reciprec, spintul civic $i tole- ranfé celitt! necesare pentru afirmere In viata de toate zlele. Olga Arama. ‘* Respectind Codut etic al unui dialog civi- lizat vom obfine experienté i forté pentru nol performante in competitile de dezba- tore gi Tn vieja cotidiana. Tatiana Taulean.K. Popper, filosof si logician englez de origine austriacs, care a intemeiat ‘modell original de dezbateni academice, care-i poarté numele. Apropiat, un timp, de Cercul de la Viena, a contribuit in domeniul cunoasterii si educatie K. Popper a definit clarcrterile de demarcate intre stinfa gi alte domenii. EI 2 demonstrat c& investigatia stintfica nu are loc prin inductie, c prin incercare ‘3 eroare, conjecturi si respingeri. A criticat orice forma de autoritarism si a fost ‘adeptul unei societafi deschise si democratice. La moment tipul de dezbateri K. Popper este oel mai rspandit din lume In ‘medile academice. Lucra'ile de baza ale lui K. Popper sunt: ‘Logica cercetari’ ‘Logica descoperini stintfice’, "Cunoastere obiectiva’, "Societatea deschisa $i dusmanii ei” etc. in cadrul dezbaterilor academice de tipul Karl Popper partici ai doud echipe a céte trei membri, arbitri acreditati, o persoand ce mésoard timpul, si desigur, publicul care in unele cazuri poate avea gi drept de vot. Prima echipi, care susfine mofiunea se numeste afirmatoa- vre (vorbitorii au anumite roluri — A-1 (deschide jocul, prezinti sistemul su de argumente); A-2 (restabileste cazul propriu gi combate cazul negator); A-3 (concluzioneaza in baza ariilor de conflict aparute). Cea de-a doua, care o contrazice, se numeste echipa negatoa- re: Nel (prezinta cazul propriu si combate cazul afirmator): N-2 (restabileste cazul propriu si combate cazul afirmator); N-3 (con- cluzioneaza intregul joc in baza ariilor de conflict identificate). Echipele concureaza intre ele, dar au in vedere c& trebuie si convinga si arbitrii, precum si publicul. Vorbitorii se ridica in picioare in timpul prezentirii discursurilor sau cénd adreseazi/ raspund la intrebati Ambele echipe, atit cea afirmatoare, cit si cea negatoare, aut Convingem oponenti. olosind efcient argument gi puterea cuvantulul AR PENTRU ELEVGIG snus tet aia mace aa! Responsabilititile vorbitorilor Jocul de dezbateri este inceput de echipa afirmatoare $i finisat de cea negatoare. Vorbitorii au anumite responsabilititi si apar in urmatoarea ordine: L1G min} '* salutd adversaré, arbitrii, publicul si prezinta echipa sa; = prezinta subiectul dezbaterii, stabileste criteriul si ddefineste termenti-cheie inclusi im mop; * prezintds argumentele echipei sale (argumente ‘majore + sub-argumente + exemple); + Conchsioneazi anprasistemuba de arpumerte, ‘ub pe we freee cal atmator UG min) >adreseasd inrebari-fdger bul AT ‘pentru auelege criterul, definiile, ‘preci site informatit nectar, MLN-1(6min) 4-13 min) > eabese ach irrebert - fulger vorbiterulta N= 1. cb, ‘+ salud acversarl, publicul $i si prezin echipa sa: ‘stabilete criteriud cazuhal negator si accepta definifia ‘echipei afirmatoare cu eventuale precizar: + respinge argumentele echipei afrmetoare; + prezinth sistemul de conracrgumente ale camiui ‘egator, concluciondnd si subliniind punciele forte ale UW A_2(Smin} = clarificd definifiile si confirma crite riul/scopul; * respinge cazul negator. aducdnd dovezi noi; * iliac 9 exemplificd ergumenele deja expuse ale echipei sale $i epuizeazd arsenalul de argumenie ale azul qfrmaior (ATID rove cep 8 xcs ‘argumerte nod ‘echipel sale. > ateseash intrebiri - filger vorbltonall > adveseast— turebdri Silger vorbitorubui VA-3(Smin} + restabileste criterulechipel, flosind doveri nol ‘ restabilete cand negator, iustreazi si exemplificd argumentele prezentate de NI, dezvolidcazulargumersele; + respinge argumentele vorbitoralud A II, eventual stale ut A * conchide, accentuand arguamentele fore. + stabileste arte de conflict $i respinge ‘ntregul sistem de contraargumente ‘echipei negatoare; + conchide propriul sistem de argument, Sard.acadice argumente noi + ‘evidentiazd. puncele forte ale propriei ‘echipe,aensonand arbtrilor_asupra| ‘eventualelor gregeli ale adversaruhué; + compart argumentele cfirmatorilor cu ‘cele ale negatorlor $1 sublinact de ce| ‘echipa sa are priortate in joc N-3 min) stabileste arte de conflict si respinge iiregul sistem: de contraargumente al echipeafrmatoare * conchide propriul sistem de arguments, irda adee argumente Wo; evidntiazh punctele forte ale echipei sale, ‘leryiondnd — erbibilor—asipra—_gresellor ladversaruli. * compard argumentele negatorilor cu cele ale ‘firmaterilor $i subliniacd de ce echipa saa edstigat Not: Vorbitori i! ale ambelor echipe nu au dreptul si aducd argumente nol. Vorbitoril It ale ambelor echipe nu ‘au dreptu! sé prezinte argumente nol si nicl exemple, doar stabilesc arile de conflict se analizeaza. //DEZBATERI / PAv=L BUSCAFORMATUL DE DEZBATERI «WORLD SCHOOLS» '* Care este specificul formatului de dezbateri "World schools"? ‘* Care sunt actiunile afrmatorior si ale negatorilor? * Ce rolau interventile in cadrul acestui tip de dezbateri? aa) SI ROLUL VORBITORILOR Formatul de dezbateri World Schools (WS) este in prezent unul intre cele mai rispandite in competifile internationale, alaturi de formatul Karl Popper. Formatul prevede trei vorbitori din fiecare cechipa, cu dous cchipe intro dezbatere, numite formal Guvern gi Opozitie, Discursurile se desfigoara alternativ intre membrii celor oui echipe. Dupi ce fiecare vorbitor a comunicat 0 dati, al doilea sau primul vorbitor al fiecdrei echipe prezinta un discurs de rispuns, cu diseursul Opozitiei primul si cel al Guvermutui al doilea, Timpul pentru discursurile normale este de 8 minute, iar pentru discursurile finale de 4 minute. in timpul discursurilor obisnuite membrii echipei adverse pot cere dreptul la interventit celui care susfine discursul ‘Nu se pot adresa interventii in timpul discursurilor finale. Rolul primului vorbitor al Guvermului este de a defini motiunea, de a stabil chestiunile-cheie ale dezbaterii, de a schifa cazul, de a anunta diviziunea cazului intre cei trei vorbitori $i de asi prezemta partea sa de caz. Nu sunt permise interpretiri absurde sau restric- tive ale motiunii Rolul primului vorbitor al Opozitie’ este de a ataca definitiile propuse de afirmatori (daca este cazul), de a prezenta un set de definitii alternative (daca au fost atacate definitiile propuse de Gu- vern), de a schija cazul propriu si diviziunea eazului propriu si de 8 asi prezenta partea de caz. Daca primul vorbitor al Opozifie nu atacd definite Guvernului, se consider c& Opozitia le-a acceptat. Al doilea vorbitor al Guvernului trebuie si clarifice discutiile pri- vitoare la definiti (daca acestea au fost atacate), si combati cazul Opozitici, si restabileasca si si completeze cazul propriu asa cum a fost anunfat de primul vorbitor. Daca al doilea vorbitor nu revine asupra atacului ficut de Opozitie la definitile inijale, se considera ca atacul Opozitie’ este acceptat ca fiind legitim. Rolul celui de-al doilea vorbitor al Opozitie este similar celui al Guvermului. Al reilea vorbitor,atit cel al Guvermului cit si cel al Opozifie, au datoria de a raspunde atacurilor ficute pnd in acel punet. In destul de putine cazuri au un rol important in prezentarea cazului propriu. Pe misuri ce dezbaterea avanseazi, fiecare vorbitor se concen- ‘reazi mai putin pe prezentarea de continut nou si mai mult pe discutarea argumentelor aduse deja in diseutie. Rolul discursurilor de réspuns este de a trage coneluzii asupra dezbaterii din perspectiva fiecdrei echipe. Cel care susfine discur- sul de rispuns poate fi ori primul ori al doilea vorbitor al echipei, insi nu al teilea. Nu se pot aduce idei noi in discursurile de inche- iere. Se poate rspunde ins& printr-un exemplu nou la un argument deja adus in discutie de vorbitorii anteriori. / DEZBATERI / TERIAL COMPLEN TAR PENTRU E1EV}, STUD > Comunicare fra bariere Ine Persoane, incferent de origin, rasa sau opinic Rolul interventilor Intre primul si ultimul minut al fiecdrui discurs, membri celeilalte ‘echipe pot cere interventil. Rolul interventilor este de a oferi ocazia tunei Intrebéri de clarificare sau a tune! mentiuni punctuale. Interventi- ile ar trebui 8 fie clare si scurte, s8 nu depaseascd 15 secunde, in caz ‘contrar, cel cua i se pune intreba- Fea il poate opr politicos pe cel care oadreseaza Interventile sunt o forma de in- teractiune directa intre echipe gi re- prezinta int-o oarecare masura un indice al interesului partcipantior ta dezbatere. Vorbitorul care are cu- vantul este liber de a accepta sau a refuza 0 interventie. Se recomanda ca In cadtul discursulul fecare vor- bitor s& acoepte macar 2 interventi, ‘ns nu mai mult de 4. ‘Atat timpul in care se adreseazs Intrebarea cat si cel In care se ras- unde sunt cronometrate in cadrul timpului de discurs.B. DIVIZIUNEA CAZULUI Una dintre particularitatile formatului WS este posibilita- tea de divizare a argumentelor cazului intre cei trei vorbitori ai unei echipe. Astfel, dacd un caz are cinci argumente, trei dintre ele (cele mai importante) pot fi prezentate de primul vorbitor, unul de cel de-al doilea vorbitor 5i ultimul de cel de-al treilea vorbitor. De cele mai multe ori insa cazul este repartizat intre primul si al doilea vorbitor, eel de-al treilea putindu-se concentra exclusiv pe continutul prezentat pind lael © mentiune foarte important in ce priveste distribuirea argumentelor este ca acest lucru trebuie fcut intensiv si nu extensiv. Altfel spus, cazul trebuie imparit in aga fel incat liniile mari de acfiune si fie clare ined de la primul discurs Ceea ce va fi adiugat dup& primul vorbitor trebuie sa se in- serie in directiile exprimate de acesta Un contra-exemplu a ceea ce este de dorit ar putea fi ur ‘matorul: s& presupunem cd mojiunea dezbatuta .Retragerea trupelor SUA din Irak este cea mai bund cale de actiune pen- tru ambele state”, iar imparjirea cazului Guvernului este: ~ primul vorbitor explica circumstanjele prin care s-a Tn cara dezbatorior se atac’ ideea si nicl Intr-un eaz persoans Cazul Opozitio? poziia nu este obligata $8 prezinte un caz cu un continut propru. Este sufici- tent $4 contra-argumenteze cazul propus de Guvern de 0 maniera categorica. De ‘multe ori ins& Opozitia alege 58 prezinte tun caz, decarece rar putea conferi o po- Zitle mai solida. Un astfel de caz este in cea mai mare parte similar celui al Guvernulu, cu 0 Singurd exceptie. Oiviziunea cazului nu poate [asa ultmului voritor un argument ‘complet nou. Motivul este evident: dupa uitimut dis- ‘curs al Opoziiei nu mai urmeaza decat discursurie finale, nelésénd astfel timp suficient de contra-argumentare Guver- ‘ut. > Ascultarea activa este importants Tn cadrul unei dezbateriFORMATUL DE DEZBATERI PARLAMENTARE BRITANICE (DPB) * Care este specifculformatului de dezbateri parlamentare britanice? * Cum se organizeaza arbitrajul acestui format de dezbateri? eWay g) Dezbaterea Parlamentard Britanica (DPB) consti din con- fruntarea a doua parti, numite formal Guvern si Opozitie. Fiecare dintre ecle dou’ echipe este compusi din doud mini- grupuri, astfel inet componenta unei DBP poate fi descri- si ca: Primul Guvern, Prima Opozitie, Guvernul Secund, Opozitia Secunda. Acest format de dezbateri este unul foarte popular in Re- gatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Irlands, state- le Europei, A rica si formatul oficial al Competitiei Mondiale de Dezbateri. Formatul igi are originile in procedurile parlamentare bri- tanice si pastreazd multe dintre denumiri in ce priveste anu- mite proceduri din dezbatere sau rolurile vorbitorilor: 1. Primul Guvern: a) Prim Ministru: b) Vice-prim Minis- tru TI, Prima Opozitie: a) Lideru! Opozitici; b) Liderul Ad- junct al Opozitie. IIL. ALDoilea Guvern: a) Membrul Guvernului; b) , Bi- ciul” Guvermului. y. A Doua Opozitie: a) Membrul Opozitiei; b) ..Biciul” Opozitiei Arbitrul, numit si Presedintele Camerei, modereazi dez- baterea prin acordarea dreptului de a lua cuvantul vorbito lor. Fiecare discurs dureazi 7 minute. Primul si ultimul minut al ficcdui discurs sunt minute ,protejate”, in care membrii fractiunilor adverse nu pot solicita interventii. Discursurile alterneaza intre membrii Guvermului $i ai Opozitiei, in ordi- nea urmatoare: L_ Prim Ministru © Liderul Opozitiel UL. Vice-prim Ministru > Liderul Adjunct al Opozitei UL. Membrul Guvernului -+ Membrul Opozitiei: IV... Biciul” Guvernului + ,,Biciul” Opozitiei Evaluarea dezbaterii se realizeaz§ dupa anumite reguli de arbitraj, similare celor din alte formate si trebuie si rezulte {ntr-un clasament al celor patru echipe, in functie de aportul adus de fiecare echipa in parte. De multe ori primele doud locuri pot reveni unei tabere (fie guvern, fie opozitie), iar de~ partajarea intre prima factiune i factiunea secunda se face in functie de cat de bine si-auindeplinit cele doua echipe rolu- rile si in functie de aportul adus in cdstigarea rundei. Exist insa si situafi in care primele dou locuri aparfin unor facti- uni din tabere diferite (J DEZBATERI / TERIAL COMP > Totimembri unel echipe trebuie 88 demonstreze unitate de ide! $i aciune, » Este necesar utlizarea diverselor eh de convingere pentru a capta atentia publculi ‘Specificul motiunilor ‘Motiunite in formatul de dezbateri par- lamentare britanice (DPB) sunt subiecte deschise si semi-deschise gi deseori se pot referi la chestiuni curente de pe scena politica international. Majortatea formu- larlor de la turneele internationale suge- reazd abordari din perspectiva mofiunilor e strategie. De regula, motiunea este anunfata cu 15 minute inainte de inceperea rundei, timp in care echipele trebuie s8 isi pre gateascd abordarea proprie gi s& la in ‘considerare contra-argumente pentru po- sibilele idei aduse de celelalte echipe. Nu cexista timp aditional de pregatire in timpul dezbaterilor -NTAR PENTRU ELEVI STUDE}CRN GU eae Regge AERA alee Primul Guvern are sarcina de a prezenta un caz care si ofere definitii ale termenilor mofiunii, 0 descriere restrnsi 5i © interpretare a acesteia, precum si argumentele in favoarea pozitiei sustinute. De cele mai dese ori echipa are dreptul de a interpreta mofiunea dupa bunul plac. Este important ca Primul Guvern si-si restabileascd argumentele dupa atacul Liderului Opozitiei $i si se mentina activ pe tot parcursul dezbaterii prin intermediul interventiilor. Prima Opozitie twebuie si demonstreze c& argumentele aduse de Primu! Guvern fie mu sunt cotect construite, fie ma pot fi demonstrate in mod satisficdtor, fie nu sunt relevante pentru mofiune. Prima Opozitie poate propune un plan proprit si deseori e indicat si 0 facd, insd sarcina principala este de a respinge cazul adus de Guvern. Guvernul Secund are una dintre sarcinile cele mai complexe din cadrul intregii dezbateri. Accasti echipa trebuie si se refere pe scurt Ia prima parte a dezbaterii si s& restabileascd cazul propus de Primul Guverm, respingind totodati. eventualele argumente aduse de Prima Opozitie. © parte important a discursului o constituie ins prezentarea unei extensii la cazul partii guvernului, dar si nu intre in contradictie cu argumentele pprezentate de prima echipa. Totodati, daca dezbaterea este una de strategie, Guvernul Secund nn poate aduce o extensie la planul propus de Primul Guver, ci doar la demonstrarea problemei sau la sublinierea avantajelor planului. A doua echips a Guvernului trebuie sa argumenteze in ultimul discurs de ce tabara Guverului a céstigat dezbaterea si de ce aportul celui de-al Doilea Guvern a fost cel mai important in acest sens. Opozitia Secunda tncheie dezbaterea si trebuie si urmeze un parcurs similar cu cel al Guvermulué Secund. Trebuie si demonstreze de ce Opozitia a castigat dezbaterea gi in ce fel a doua echipa a opozitiei a contribuit in cea mai mare masurd la castigarea dezbateri yey aa | Pea > Membr cluburlor de dezbater IDEA la competitive din Tucia. Menirea interventillor Interventile au menirea de a clarifica ‘chestiuni, ce tin de: * formularea argumentelor, poziie, de- finiti, criteria, doveziie echipei adver- $e; + scoaterea In evidenté a unor lacune din partea echipel adverse cu referire 1a regulile de logic, utlizarea dovezi- ‘or, consecventa cazului ete:; * obfinerea unor concesii legate de abordarea generalé @ motiunil, def- hirea unor termeni, semnificatia unor dovezi etc. + scoaterea in evidenta a contradictilor echipel adverse, fie in cadrul cazulul, fie la nivelul dezbateri, intre dlfent vorbitori * introducerea_unor idei sau dovezi care pot spriini cazul propriu, atunci ccénd acestea pot fl formulate sub for- ‘ma unei intrebari; ‘= evidentiorea unor erori de logicé in ‘construcfia argumentelor echipe ad- verse. > asbtrul nu tebuie neaparat 68 cunoascé sublectul discutat, de aceea menirea vorbitorior ‘este &- conving’ asupra argumentelor prezentate (/DEZBATERI/ eReusCSTRATEGIA INTERVENTIILOR Imerventitle in timpul dezbaterilor parlamentare, numite si puncte de informare, reprezinta intreruperi ale discursului unui vorbitor de catre un membru al partii adverse, pentru adresarea uunei intrebiri sau formularea unei clarificari, Interveniile sunt permise in orice moment al discursului, cu exceptia primului si a ultimului minut, considerate a fi ,protejate”. Orice incercare con- tard este semnalati fie de arbitru, fie de persoana responsabili cu ‘urmarirea timpului ca fiind nepermisa Oricare dintre membrii parti adverse poate solicita o interven fie pe durata unui discurs, iar persoana care tine discursul are li bertatea de a accepta sau refuza respectiva interventie, Deseori cel care 0 solicité poate face acest lucru verbal prin adresarle: Interventie’”’ + wdntrebare”; = "Punct de informare”. De regula persoana care intervine se ridica in picioare, ridicand ména sau printr-o combinafie a acestor elemente. Persoana care are cuvantul in momentul respectiv poate refuza interventia in mod expres (,.Nu, mulfumese”, "Va rog mai tarziu” ete.), sau, in functie de context, pur si simplu printr-un gest de fluturare usoard a mAinii in sens de negare. in momentul in care o interventie a fost acceptata, timpul pe care aceasta il ocupa se scade din timpul vorbitorului care fine dis- cursul. Cel care pune intrebarea trebuie si o formuleze in maxim 15 secunde, in caz contrat, vorbitorul are dreptul si il intrerupa. in cgala masurd, este recomandat ca raspunsul la intrebare si nu depiseascd 30-45 de secunde, desi nu exista nici o interdietie in aceasta privintd Totodaté, in momentul in care s-a adresat o intrebare §i s-a pri- "Pana nu asculti pe améndoi, nu oti sé judeci” Aristophanes. Mentor au un rol important ‘in indrumarea partcipantior in cacrul nei dezbateri pentru a respecta Regulamentul si Bunele Maniere. Veteranii jocuritor de dezbateri afirma: *..Metoda Dezbaterilor este origi- 1nala, interesanta, importania pentru mit raspunsul, nu este permis adresarea unei alte intrebari, chiar Vgrsta. adolescentuluy, deoareee. I daca aceasta din urma vine in continuarea primei intreblri con-_pregateste sa-si asume responsabi- secutive. Uneori interventiile pot fi utilizate pur gi simplu pentru Iti si s& actioneze mai independent introducerea unei doze de umor sau pentru a intrerupe special firul in condifile de schimbare...” Adtran Cerbu, discursului celui care are cuvéntul, adicd al face si se incurce. ‘Model de fig de arbitraj pentru formatul de dezbateri Parlamentare Britanice. (Opeitia de inchidere| Rolul Primul Vics prim — | Liderul | Lider adjunct |Membrul | “Biciul” Membrul | Biciu! Miisty _[Minisiu __|opozttei_|opoziei | guvemului_|uvemuiui lopoziies_|opozti Nameie Puneta) Rangul Rezultatl Nota. Cod: | —impecabil; E - excelent; B - bine: S- satsfacator; R- rau Punetal: 30-29. |; 28-27- E: 26-25 - 8; 24-23 -S;22-21-R Rang: Dela 1 la 8. Atenjo! Nu existé rangur egale, ([ DETBATERI / sATERIAL COMPLEMENTAR PENTRUTan Dida) 1 MOTIUNEA: ,Acest parlament ar trebui sit interzicit migratia peste hotare mai mult de 3 luni a parintilor care au copii minori pentru perioada unui an de zile” IDE! PENTRU STRUCTURAREA CAZULUI GUVERNULUI IDEI PENTRU STRUCTURAREA CAZULUI | OPOzITIE! © gederea peste hotare pentru operioada indelungaté | o fiecare cetéfean are dreptul la libera circulate, fxat | de timp duce la destramarea multor fami, din care cauza sufers copii; © creste numarul orfanilor sociali tn fara, find sunt lasati cu persoane, care nu pot da copillor acea caldura $1 educate pe caro ar putea s-0 dea | paint. In R. Moldova stetutl famioi @ scdzut | Simftor odaté cu eresterea migratil pesto hotare, | ruméral copilor eran! socal In unele localta a | depasit 50%: copii au nevoie de atentie ziinica, de indrumare 1 ‘ajutor la nevote. Parintl educa prin fiecare actiune, implicatie, prin gnia zilnic8 si sanctiuni daca este necesar, ‘maiimportanti sunt copii educatia lr, durabilitates familiel si valorile ei decét bani pe care in fac multi print peste hotare. Trebuie s ne gandim la vitorul ‘apropiat 4nd vorba de copii si familie; familia este celula societafi si fiecare cetéfean trebuie sa contribule fa consolidarea el, Famili putemice, nu intotdeauna bogate, formeazi o ‘sociotate putemicd $i un vitor mai bun pentru copii print daca sunt ataturi de copii lor ar trebui s& ‘se implice cu mai mutta insistenta In educatio, In parteneriat cu scoala, autoritfile publice locale si membril comunita, iar statul ar putea cere de la ef respectarea responsabiitatior de catre fofi membrii familek. / DEZBATER / PA\/ In egislatia nafionala $i cea universal8; © statul nu are posibiltate s4 acorde ajutor familior |” silocuri de munca, de aceea périntii sunt nevoiti s& plece peste hotare pentru a-si intrefine familia. Sunt ‘multi copii care au parintialaturi, dar nu primesc 0 ‘educatie calitativé din cauza séraciei, alcoolismulul ‘sau lipsei locurilor de munc& fn faré © parinti nu reusesc s@ se stablleascé la un serviciu, stabil si s& aduca bani pentru intretineres familie mal ales cé $i transportul costa mult; ° prin baniicdstigati peste hotare se sustine economia ‘$i se consolideaz bugetul familie. Parinti cAstig8 bani pentru Intretinerea membrilor familie, plata studilor copilor, pot deschide noi afaceri etc. print! dac’ se angajeaz’ peste hotare pentru 0 perioadé mai mare de timp pot sa -a si copil lor cu ei, sé-i angajeze la studi sis8 primeascé o educatie de calitate intr-o fara mai dezvoltat3; ee ee | tw pea cto occ | Seid tates rogue oct Cot | sare Peas ofcat tacee a tae sain Wier Fla eeaoeende mee Papeete& DEZBATERI DE TIP POLICY += Ince consta modul special de rezotvare a problemei tn cadrul dezbaterilor de tip Policy? ‘+ Cum poate fi prezentat un plan sau un contra-plan? A. SPECIFICUL DEZBATERILOR DE TIP POLICY Dezbaterea de tip Policy este o extindere a dezbaterii de va- lori”. Fiecare dezbatere Policy necesita cel putin doua element prezentarea unui plan si a unei schimbéri ca un rezultat dorit in Viitor. Participant la dezbateri de acest tip trebuie si elaboreze 0 politicd sau un mod specific de rezolvare a unei probleme. Odati ce echipa afirmatoare a identificat o problema, jucatorii trebuie sd prezinte gi un mod concret si original de rezolvare a ei. in acest caz echipa negatoare nu mai e necesar s& dezbatd 0 motiune, ci trebuie si studieze planul prezentat de afirmatori Dezbaterea Policy cere ca ambele echipe si se bazeze pe mul- te dovezi sau exemple specifice pentru a demonstra c& ceca ce ei propun va afecta starea prezenta a lucrurilor. 1. Sarcinile afirmatorilor in dezbaterea Policy 4a) identificarea problemei ~ descrierea situatiireale care adu- ce daune gi de aceea este necesard o schimbare in ceea ce priveste starea lucrurilor Ia etapa actuala (stafus-quo). Afirmatorii trebu- ie si demonstreze c& problema identificata este de o important majora, poate afecta un numér mare de persoane si poate avea un impact negativ asupra societatii in intregime, dacd nu va fi solutionatd: Problema prezentati de afirmatori trebuie si reprezinte mo- tiunea (de exemplu: "Guvernul ar trebui sii amelioreze sistemul educational”) care poate fi ingustata (de exemplu: "Lipsa stan- dardelor educationale”), dar si nu fie prea obscura (de exemplu: “Insuficienta cunoasterii limbii engleze de citre profesorii de fi- losofie”). }) Identificarea cauzei — demonstrarea lipsei unei politici re- ale care nu este in stare sa solutioneze in mod eficient problema. Primul mod de abordare cere introducerea unei politici noi, iar a doua - cere o schimbare in politica prezenta, Afirmatorii ar trebui s4 demonstreze c& problema este atat de semnificativa, incdt sunt justificate cheltuietile financiare gi alt tipuri de resurse, Ei trebuie 8 convingd arbitri cd in situatia existent (status-quo) problema ‘nu va putea fi rezolvati, iar dacd nu se intreprinde nimic la mo- ‘ment, atunci Vor avea loc consecine negative in viitorul apropiat. 2. Prezentarea planului afirmatorilor. Planul prezentat in forma de schita de cétre primul vorbitor trebuie si fie clar, cuprinzitor si bine géndit. Al doilea afirmator trebuie si ofere detalii pentru a proteja planul su de atacul nega- torilor, sf ofere detalii $i dovezi clare. Vorbitorul trei concluzio- neaza cazul din perspectiva afirmatorilor. {/ DEZBATERI / \WATERIAL COMPLEMENTAS > In solutionarea nel probleme, ideile ‘adversaruiu ar putea sd ajute, chiar mai mult uneor opinia ll ar putea s& contribule a succes, ‘Structura cazului de dezbateri Policy 1. Apreciorea necesititilor (Ce po- sibiltat sunt pentru a schimba situ- catia actuala?); 2.Identificarea si descrierea pro- blemei (Cat este de agravata situ tia actuale?); 3. Acuzatul (Cine este vinovet de cexistenta problemei?); 4. Agentut / Cine? (Cine poate solut- ‘ona prablema?); 5. Activitati / Ce? (Ce ar trebui do intreprins pentru a solutiona pro- blema?); 6. Metode / Cum? (Cum ar putea fi rezolvata problema identificata mai ficient); 7. Costuri / Cat? (Ce resurse finan- ciare, umane gi de timp vor fi ne- ‘cesar pentru realizarea planului?) 8. Avantaje (Ce benefici putem ob- {ine in rezultatu implement pla- ‘ulti $l solutionari problemei?). SIPROFESOR!iss yia ane tene Spre deosebire de dezbaterea Karl Popper, in cea de tip Policy rolurile echipelor se schimba. Echipa afirmatoare poate prezenta un exemplu care va putea fi folosit in sens larg, astfel incat introducerea schimbirilor va fi pe deplin justificatd si va fi potrivita pentru motitnea propusd. Echipa negatoare nu stie din timp ingustarea problemei, adica ce subiect va fi selectat de cAtre afirmatori si care anume politicd va fi sprijiniti de ei. Dar aceasta nu inseamnd c& echipa negatoare are o sarcind aproape imposibili de realizat. Cheia catre succes pentru ambele echipe consti in studi preventive efectuate si pregatirea minufioasd pentru rund Astfel, in etapa de pregatire pentru dezbateri, echipa negatoare ar trebui s4 se gindeascd la problemele potentiale asupra crora ar putea si le ofere echipa afirmatoare si si pregiteasca din timp cai posibile de respingere a cazului afirmator, ludnd in consideratie structura lor: problema, planul, avantajele. Pentru ca echipa negatoare si devind invingitoare este destul si cAstige doar unul din elementele descrise mai jos ‘STRATEGII POSIBILE PE CARE LE POATE UTILIZA ECHIPA NEGATOARE 7. Problema nu exist: de Desi problema persists, 03 poate fi rezolvata de status-quo, ttlizénd mijoacele existents, od3- {@.ce se acord mult timp pentru rezolvarea el. Astfel nu @ nevolo e schimbasi, deoarece problema 0 va rezolva de la sin. 4 Problema prezentata de negatori nu este importent8 si ‘poate fl negljats. Astfe, aplica- ea planulu(coea ce Inseamns benefci, der si riscun) mu are ‘sens dacé problema nu exist 3 Cauza dentifieats © gresita: Echipa alirmatoare a stabiit ‘in mod eronat cauza aparto’ probleme si de aceea solutia propusé nu este eficients, Ne- {gatoril trebule 8 stabileasca ‘orect care este cauza proble- ‘mei, fcnd abstract’ de solut- lle propuse de afirator “4: Atac asupra planulul propus: \Negatorit vor demonstra o8 pplanul prezentat de afimator! nu poste ff acceptat deoarece agen- {ul ales pentru realizerea lui nu ‘este potrvit, etapele nu sunt reale, ‘este prea costistor sau chiar d3- Lundtor, va # opusé rezistenta an ppartea unor faciori et '. Propunerea unui contra-pla Echipa negatoare ar putea s8 fle de acord cu afirmatori tn si- tuati prezenta existé o problems si de aceea este nevole de produs schimbari in status-quo-ul creat. Negatori, Ins, ar putea s8 nu fe de ‘cord cu metode prin care afirmatori ar dori sé imbunstateasca sis- temut. Planulaintat de negator trebuie sf offerit do co a afirma- torilor. Nu poate fi vorba de 0 simpla Imbunatatta a planului propus de afirmator, ci prezenterea unui contraplan, unde afirmatori 8 aibé osibilitate $8 inceapa respingerea ll De retinut: * Plan — 0 schimbare sustinuta de afir- ‘maton In politica existent; * Status-quo sitvatia curenta in apli- area unel politic! pentru rezolvarea ‘problemei existente; ‘* Avantaj —beneficiu obfinut in rezutta- tul implement planului; ‘= Acuzare ~ Invinuire pentru responsa- bil $i acele forte care au cauzat apa- rita problemei: + Solutie - solutionarea problemel sau ‘micsorarea deunei ei In cazul c&nd va fiiadoptat planul. erat) > Membr cluburior de dezbater| la Summit din New-York ‘intrebari 277 Cine va implementa planul? Ar pu- tea fio organizatio putemica sau chiar rearea unui nou agent, capabil s& implementeze planul propus. Ce se va intampla conform pla- nului? Afirmatoni prezinté pe etape timpul si pasii concreti (de exemplu transforméirile, monitorizarea, exami- aril etc.) ¥Cum va fi realizat planul? Prin ce ‘metode va fi implementat planul, lu- 4nd in consideratie obstacolele $i céi- le de depasire a lor. YCAt va costa realizarea planului? 'Nu un buget riguros, ci costurile ca- uuzate de introducerea schimbérlor bani, resurse umane, materiale, timp otc.'* Ce importanta are cuncasterea situatiol reale pentru a determina necesitatiie actuale ale oamenilor? * Cum se apreciazé necesitafile comunitéfii $i se identificd problemele oi? * Care sunt strategie de alegere a subiectelor si formularea ‘mofiuniior? A. IDENTIFICAREA PROBLEME! as eae data cu evolutia societatii se contureaz8 noi necesititi ale oamenilor, dar neapirat apar si noi probleme, Ar fi de dorit ca oamenii si analizeze critic procesele ce se desftisoara {n societate si sa propuna planuri concrete de solutionare sau de prevenire a problemelor. Printr-un asalt de idei subjectele/mosiunile pentra dez- bateri pot fi formulate in dependent de problemele identifi- cate in baza analizei evenimentelor actuale din comunitate, regiune, tari sau din lume. Cei ce propun pentru dezbate- re solufionarea nei probleme ar trebui si demonstreze ci aceasta este semnificativa si cd existd motive suficiente pen- ‘tru rezolvarea ei, Semnificatia problemei poate tine de: = cantitate, adic’ cine/ce vor fi afectati daci nu va fi solufionata problema, de exemplu problema ecologicé, demografica, alimentara ete. calitate, adicd imbunatitirea sistemului, de exemplu ‘guvernul ar trebui sd distribuie mai echitabil resursele financiare bugetare etc. ~ perspectiv de prevenire, adic’ trateaz4 probleme care pot apatea in viitor, de exemplu 0 echipd ce sprijing adoptarea unet motiuni care limiteaza puterea executivului in problema afacerilor externe s-ar putea sd nu poati identifica o problema in prezent, dar poate ariita ca adoptarea mofiunii va preveni aparitia sau va rezolva anumite probleme in vitor etc. problema a unui mic grup de oameni nu poate fi motiv suficient pentru ca un intreg sistem sd fie schimbat. Problema identificat’ webuie si fie stringenta si practic imposibil de rezolvat in actualul sistem, datorita status-quo-ului, incapabil si-o solufiorieze. Daca singura schimbare care trebuie ficuta pentru a rezolva problema este suplimentarea fondurilor, planul afirmator nu este suficient si necesar. Necesitatea trebuie si provind din structura programelor din status-quo- ul sau din lipsa de programe care si adreseze incriminate de afirmatori, Afirmatorii trebuie si demonstreze ci planul lor este realizabil si nu va erea noi probleme sau cele create trebuie si fie minimizate de rezultatele pozitive produse. (/DEEBATERI / saTERIAL IDENTIFICAREA PROBLEMELOR SI FORMULAREA MOTIUNILOR > Victoria muitasteptata Strategli generale de solutionare a problemelor: = determinafi diferenta dintre ceea ce exis- 18 sice am dori sé fie; - definti corect problema reala si nu simp- tomele sau efectele secundare; ~ propuneti un plan si variante posibile de i + stabilfi criti pentru alegerea unei so- lui: 9legetio solute care corespunde critei- ilorstabilte; ~ realizafi un plan de Implementare a so- uf: ~ evaluati solufia implementata. Intrebari la care ar trebui s8 se ras- punda in procesul de formulare/anali- zare a motiunil: 1. Ce probleme specifice sunt incluse in aria de discutie motiunii? 2. Cine este afectat si in ce masura de problemele identificate? ‘3. Care sunt cauzele ce au condus la apa- ‘itfa acestor probleme? 4. Ce efecte negative au apérut ca urmare ‘@ existenjei acestor probleme?Pea ea a LL Una .Existd persoane cu probleme care ‘nu se simt bine (n nici o situatie si nici in baza problemelor identificate, mofiunile formulate initial printr-un asalt de idei, sunt discutate in grupurr si apreciate pentru originalitate, actualitate, interes reciproc etc, Subiectele euprind domeniile cele mai diverse, care pot fi propuse de profesori, paring, arbitri sau chiar concurenti etc. in alegerea subiectelor pentru dezbatere ar trebui si se tind cont de unele eondifii: - mofiunea si poarte un caracter de discusie in contradictoriu si si ofere ambelor parti posibilitayt egale de a dezvolta efectiv argumentele sale; - in discutarea mofiunii e necesar si se identifice factorit interni si externi din care cauzé a apérut si exista problema: ~ in dezbaterea mojiunii sa se propund solutii concrete de rezolvare/prevenire a problemelor. Motiunile pot fi formulate sub forma unor afirmatii_ in dependenfé de tipurile de discursuri pe care dorim si le prezentim: * discursuri improvizate, adici pregitirea si prezentarca . unui discurs intr-un timp scurt. in acest caz motiumnile pot finiste 5 s4ojunea propusd pentru dezbatere | cugetiri filosofice, de exemplu: trebule analiza rina. Y "Nu exista libertate acolo unde nu exist legi ¥ — "Dreptatea este cea dintai virtute a unei societisi Goethe. = extemporale, se aseam’n’ cu primul tip, dar discufia are Dezbaterile eficiente sunt loc in baza unui eveniment actual coneret, de exemplu: alimentate de creativitate ¥ “Examenele ar trebui si fie lickidate”; ¥ —"Tineretul este mai flexibil” ‘ Croativitate — In aprecierea nece- sitdtlor gi identificarea probleme’, * concursuri oratorice, unde prezentarea trebuie pregatiti din timp pentru a oferi solutii concrete ale unor probleme, de Pematet SANS Sas een . + Creativitate - in modul de aborda- ~- Parintit ar trebui sa se implice mai activin activitatea —* Fe ara mentare, seolii”; "Comunitatea ar trebui sa contribuie cel mai mult la ee ; e © ‘© Creativtate - in modul de prezen- formarea culturi civice a populatiei tare gi sustinere a cazului: * comentarii tematice, adic prezentarea unei analize & Greativitate in formularea gi ris- critice originale asupra unor evenimente curente, de exemplu: pein a vrei ¥ "ONU ar trebui si-si extinda protectia monumentelor 4 Creativitate - in luarea de decizi. istorice"; "Societatea in care tréim devine tot mai violenti:” ete: > Forumul comun al antrenorilor de dezbateri, al reprezentantilor mass-mediel si al socetai civil, a /oereare >CONSTRUIREA CAZURILOR $I ELEMENTELE DE BAZA ALE RESPINGERII $I RECONSTRUIRII ‘+ Ce ar trebui de luat in considerate la elaborarea cazurilor? * Cte argumente (majore sau minore) ar trebui sé contind un caz? A. CAZUL AFIRMATOR Echipa afirmatoare are menirea si demonstreze veridicitatca cazului afirmator, farnizind suficiente dovezi/evidente in sustine- rea lui. Constructia cazului afirmator presupune urmitorii pasi A. Stabilirea parametrilor dezbateri 1. Enuntarea si interpretarea rezonabili punctul de vedere al echipei afirmatoare); 2. Definirea termenilor-cheie ( Negarea negatici element raspimndit In dezbater.STRATEGII DE INTEROGARE UTILIZATE INTR-O DEZBATERE + Cum se formuleazé o intrebare? * Ce tipur de intrebéri pot exista? * Care este rolul intrebarilor Incrucigate? * Cum pot flutlizate réspunsunile fa Intrebéir intr-un alscurs? iy me eeu ey Risen eels Intrebarile se formuleaz pentru a objine informatii suplimentare sau a se infelege mai bine pozitia sustinuti de echipa oponenti. De asemenea pentru a obtine réspunsuri care vor sprijini pozitia in dezbatere, in constructia argumentelor pe care le veti putea folosi impotriva echipei oponente et Prin intrebarile propuse fiecare demonstreazi ci este mai inteligent, mai logic si mai increzut decat cei din echipa ‘oponenti. Nu orice intrebare formulaté este potrivitl pentru toate situatiile create, Into dezbatere pentru a afla tucruri concrete este necesar de a formula si intrebari concrete (Unde? Cum? Cand? Ce? De ce? etc.) Pentru a evidentia idei se formuleaza intrebari cu raspunsuri libere, iar pentru @ aprofunda subiectul -intrebari de genul De ce credeti asa? sau Care ar fi alte alternative/raspunsuri posibile? in formularea persoanii: * sd le prezinte clar, concis si cu referire la experienja subiectului; © sd se refere doar la un subiect intr-o intrebare; sd fie deschise si sincere; sd foloseasca cuvinte pe injelesul ce- lor carora li se adreseaza intrebarile * sd se abordeze de la specific la gene- ral, atunci si réspunsurile subiectului vor fi formulate mai usor, © sd evite prea multe intrebari care cer un raspuns de tipul da/nu sau adeva- rav/fals. In aceste cazuri existé sansa ca subiectul si dea un rtspuns bun din intémplare. Acest gen de intrebari se folosesc doar atunci, cand nu se poate ‘formula un rspuns concret in situapii- le mai dificile; «sd aledtuiasca intrebari care implica explicarea unui punct de vedere (dupa un raspuns la 0 intrebare ante- rioard folositi mai des De ce eredeti asa?) © sd rezerve putin timp, dupa ce se adreseazii o intreba- re, pentru a formula raspunsul asteptat. itrebarilor este important ca fiecare / DEDBATERI / sisreRAL Com Exemple de intrebari retorice care nu ‘se recomanda sé fie folosite intr-o dezbatere: ‘+ De ce culoare este floarea la care ni- ‘meni nu se uita? + Dumnezeu l-a creat pe Om sau Omul ‘ha creat pe Dumnezeu? ‘+ Omul invaté din experienta sau din greseli? + Care este raportul dintre dreptul natu- ‘al $ilegea umana? ‘+ Care sunt probele pentru cunoasterea ui Dumnezeu? * Ce raport este Inte ibertatea absoluta siresponsabiltatea absolut? + Lumea este guvematé de ratiune sau de instincte? '* Daca in jocu! lui Moise ar fi fost un co- imitet, Israelul arf inca in Egipt? ‘+ Toata lumea este de acord cé trebuie ‘88 oxiste diferente? + Ce este la intuneric este si a luming? > Tntrebarle ar trebui s@ fle deschise, Concrete si sa 80 refere la subiectulciscutatPesce tee MLL keld “Adreseaza o Intrebare bund gi vel ‘auzi réspunsul asteptat” 1. Inrebatrile trebuie sé fie formulate la subiect: Euripide. a) pregiteste un set de intrebari generale din timp eare pot fi utilizate in dezbaterea a mai multor subiecte, iar in timpul rundei le vei sclecta pe acelea care corespund motiunii discutate; b) intrebarile se formuleazi de edtre toti membrii echipei in timpul jocului de dezbate ) formuleaza intrebari scurte pentru a obfine réspunsuri scurte; 4) foloseste intrebari pentru a prinde oponentii in eapcandi; €) foloseste intrebsiri care va aduce pe interlocutor s8 accepte rafionamentele oponentilor: 4) in formularea intrebirilor evitdatacul la persoant si respect regulile de politere 2. Raspunsurile trebuie sa fie formulate clar si concis. 1) raspunde clar si concis, astfel se va crea o imagine de persoand sigura, ») pastreazii-ti calmul si increderea in sine; ©) nu te lisa antrenat in discutii fird rost si mu raspunde ta intrebarile eu caracter personal sau de tip ipotetic (De exemplu: > La intrebarie bune se cer raspunsuri bune Ces-ar Intdmpla dacit..?”); Nota bene! 4) £% referiri la argumentele deja prezentate si in loc de Nu stiu” foloseste sintagma ,, Nu sunt sigur..” Nu cred cd asi da un Formularea corecta a intrebariior raspuns complet” ete.; ‘are © mare importanta pentru succe- ) eviti raspunsuri de tipul ,,ntotdeauna", ,,niciodata” pe care Sul echipelor concurente. Daca opo- ‘oponentii pot gsi exceptii pentru ca argumentul si fie distrus: rece bgaviseatpl purine leas ) nu formula réspunsuri ce nu corespund realitafii si nu ae edie aes srl Fispunde la intrebiri care nu au relevanfi pentru argumentele 5ungul agteptat, ature! echipa poate prezentate: Giscuta, find go sarcina sau un pro- 2) nu manifesta agresivitate si respect regulile de ject de corcetare pentru vitor. comportament eivilizat ‘Trebuie 88 te stradui s adresezi cat mai multe intrebari oponentului 3. Tipuri de intrebari care nu ar trebui formulate astfel: pentru a obtine informati utile care vor a) Putet si repetati cazul dumneavoastri? putea fi folosite de coschipiei ulterior in sustinerea propriulu caz. Valoarea €) Sunteti de acord ci exist © deosebite esenyials dine (Sra ge rau n conecerote ir suc b) Ati putea si explicati ideile expuse de vorbitorul 1?; antichitate gi epoca moderna? iraceudegarels wie idaeniates ) Este mult sau putin un milion de lei Nu e bine 4 intrerupi oponentul ) Deci, noi avem dreptate, iar voi nu, exact? ‘ard a ascuita raspunsul, doar in cazul £) in cat timp afi pregatit cazul si argumentele sustinute? ‘cand el intinde prea mult timpul. 8) Esti de acord ci cazul nostru este mai puternie decat al vostru? ete. > Lanepolitte rspunde doar cu poitee si bundvoinga / DEZBATERI / PAVE. C=RBUSCASTRATEGII DE INTEROGARE UTILIZATE INTR-O DEZBATERE Be See \ EL Wee ht Kel} Principii de care se conduc arbitril © parte component a dezbaterilor este arbitrajul. * confinutul discursulul prevaleazé asu- Arbitrul este responsabil de organizarea jocului, caruia i se pra stlului (88 apreciazé meritul tehnic. ere sii aprecieze vorbitorii dupa trdinicia argumentelor si _ 9/2 impresia artistic); rationamentelor, prezentarea dovezilor si a concluziilor. ‘* mélestria afirmatoriior de @ sustine Arbitrul este educatorul jucditorilor, influenteaza asupra __‘™oflunea si cea a negatorlor de @ 0 Gompoctamentalu er, asigurl_o. etmosferd pocitivi de | mmatae M baze erpumeniley 7s discugii in cadrul rundei de dezbateri, insufla incredere in sche oot jocului. Arbitrul trebuic si demonstreze abilitayi — ° S*9WMEntele temeinice $1 sustinerea c " Jor sunt baza discursului (se aprecia de gindire etic, s8 fle flexibil, sociabil, deschis, atent-La 5 cate ol mu contlaicn Sce Iarea decizici arbitrul trebuie si se bazeze pe argumentele fejqq. si dovezile prezentate in runda si nu pe opinia proprie. Arbitrii au scopul sé decida in privinja echipei cdstigatoare si si evidentieze performantele individuale ale vorbitorilor. Ej trebuie sa ia decizii in mod individual, fara a se consulta Analiza grogelilor si sau influinfa reciproc. a © mare important o are completarea corecta a foii de aia sti Inca! incl sb 3 ot mn ORE sb i deci axbitr, organizatorul adund toate foile de arbitraj, anunt& _ expunerea de par! In loc de argu: echipa cdstigitoare, dupa care fiecare isi motiveaz succint mente sau generallzar fase: decizia ~ interpretarea neclara sau inconsecven- {8 a subiectului discutat; - expunere llogica sau citirea continua a a : textulu: Acordarea punctajulul individual 1 gues ei Fiecare concurent primeste un punctaj individual cuprins ve inte 20 - 30 puncte: ~ 20-24 réu; 22-23 satisfécator; - 24-25 mediu; ~ 26-27 bint - 28~ 29 excoler = 30 impecabil, Doi concurenti pot primi acelasi punctaj, dar ei trebuie departajati prin rangul care exprima pozitia lor in ierarhia vorbitorilor. Suma punctajului individual al echipei tnvinga- toare nu poate fi mai mic decat cel al echipei invinse. Rareori exista cazuri c&nd 0 echip& cu puncta) mai mic decat cea oponenta poate deveni invingatoare. E vorba de aga situatil cand prestatia vorbitoriior a fost mai joasa, dar din punct de vedere tehnic ei au fost mai buni. In acest caz arbitru! trebuie 4 explice cu atentie luarea decizioi sale. (/DEBBATER J §47ERA\Tera REZULTATELOR. Arbitral poarta o responsabilitate ‘mare pentru completarea corecti a fi- sei de arbitraj. Arbitrul trebuie sf inregistreze argumentele si ariile de conflict, s aprecieze just prezentarea fiecdrui vorbitor, comunicénd rezultatele in baza_unor comentarii constructive. Deciziile sale gi rationamentele pentru care a decis rezultatul jocului trebuie si aba o bazd clara si expusd just. Arbitrul acordi punctaje si ran- gul vorbitorilor. La baza deciziei Tui. sti: argumentarea (sustinerea, respingerea, reconstructia si analiza lor), evidenfa (rationamentele, dove- zile gi suportul) gi prezentarea (res ponsabilititile vorbitorilor si stilul cce-l caracterizeazi). Arbitru ar trebui si fie atent la dezbaterea motiunii, prezentarea de- finigillor, scopului echipelor pentra a decide cat mai corect jocul de dezba- tere. Arbitrul trebuie s4 inscrie toate argumentele afirmatorilor sau cele ale negatorilor, si nu se lase prada impre- siilor initiale si s& identifice corectari- ile de conflict. Arbitrul trebuie si stie ci este foarte important si modul de comu- nicare al deciziei sale care trebuie si fie anunfati astfel, inet arbitru s& fie convins e& hotirirea luati este corec- 1, orientata spre apreciere corectl, echilibru si respect reciproc. /DEIBATER! / PAVE CERBUSCA ——_ Runda. Data Fig de arbitra} (model) ‘Auditoria Rangul vorbitorlor [AT [AZ AS ‘Numele, prenumele Organizarea [Argumentarea Evidenta Prezentarea Punctaj Rangul \Noté. Cod: |~ Impecabl E ~ Excelent; Rang: De lala 6. (Atentia! Nu existd ‘Comentari in Puncta): 30 ~ 20 28-27 26.28 24.23 22-21 rangurl egale). \dividuale ‘AFIRMATORI ‘NEGATORI.ROLUL DEZBATERILOR IN FORMAREA SI DEZVOLTAREA PERSONALITATII ‘+ De ce ar trebui sé ne implicém in dezbateni? ‘+ Cum ne putem afirma prin intermediul dezbaterilor? ‘+ Cum am putea céstiga o runda de dezbateri? DULL etna UI ae PARTICIPARII LA DEZBATERI. Fiecare elev, participaind in dezbateri obfine un sir de beneficii, care imbogijesc personalitatea sa cu o serie de abilititi, determi- ‘nandu-i in cele din urma sé fie empatici, si-si identifice propriile limite, si-si verifice convingerile, s& depisteze contradictile, sa distinga faptele relevante de cele nerelevante ete. Ei obtin capaci- tai de comunicare in cadrl interactiunii cu diferite persoane, isi dezvoltd autocontrolul si isi intairesc motivatia Unele persoane sustin cé participarea la dezbateri necesita mult timp si pregatire, dar s& ne intrebaim ce se obfine in aceasti lume Pur si simply, fir concentrare, munc& si striduinta. Uni tineri sunt surprinsi de neinjelegerea dintre parinti sau persoane apropi- ate, dar poate ca acesta ¢ tocmai timpul pentru a-fi sustine propriul punct de vedere si convingerile argumentat si ferm. Nu ar trebui si cidem prada gindurilor c& prin participarea la dezbaterea unei mofiuni controversate vom deveni dusmani si ‘om discuta si in viitor de pe pozitii antagoniste. Important este si ‘ne invatim si iesim cu cat mai putina pierdere de nervi sau stres si a depisim mai liber dilemele sau controversele. Cu certitudine, cei care participa la dezbateri, obtin succese ‘mai mati in organizarea proprilor idei i gnduri, se invatf si ana- lizeze aspectele tari si cele slabe ale punctelor de vedere opuse si si examineze “atent generalizérile. Participant la dezbateri sunt ‘mai constienti de valorile pe care isi intemeiazA judecatile, eu mai mult precautie folosese resursele disponibile pentru infelegerca si promovarea tor valori J DEZBATERI / TERIAL COMPLEMENTAR PENTRU -Purtarea ta iti pune in fata o ‘oglinds in care ti se vede chipur". > MaturitInarirat de vitorul tineni generat ‘Competente necesare fiecarul om in viata contemporana: 1. organizarea si structurarea ide- ior; sBISG 2 abilitéti de lucru in echipe $i de re eficients; 5. siguranta de sine $i increderea in fortele proprit; Interactionam, ciscutam, adresém Intreba -abiltatice ne dezvota ‘ncrederea in proprile forte, ENTS! PROFESSB, SUGESTII DE IMBUNATATIRE A CALITATII DEZBATERILOR. Intrebari ta care trebuie st eduttim impreund réspunsurt Activitatea cluburilor * Pe ce principli trebuie organizate cluburle de dezbatere? ** Cine poate/nu poate fl membrul unui club de dez- bateri? + Cum trebuie organizaté activitatea cluburilor de dezbateri? ‘© Care este rostul organiza Intélnirlor inter-clu- burilor de dezbateri? + Ce activity! poate organiza un club de dezbateri In comunitate? X Arbitrajul ‘+ Pentru cine sunt alcatulte reguille de destésurare 2 dezbaterilor? + Care sunt caiitfile unui bun arbitra? ++ in 0g bazé arbitr iau deciziie lor? + Cum trebuie justificaté decizia erbitrului? © Care este rolul conexiunil inverse Intro dezba- tere? + Cum se completeazé figa de arbitra) si cum se comunica rezuttatele? * Care sunt pasii in realizarea unei prezentéri de succes? Argumentarea + Co este si ce nu este un argument? + Cum pot fi structurate argumentele? Ge sunt argumentele majore $i minors? + Céte argumente poate avea un caz? + Cum se construisste si se reconstriieste un ar- gument? + Care sunt functie principale si tipurile de ergu- ‘mentare? * Care este deosebirea dintre un argument si 0 opinie? Organizarea chestionarii incrucigate * Ce tipur de intrebarr existé si cum treble ele for- mulate? * Care este scopul s/ regulle chestionaril Incruci- sate? © Ce strategii ale chestionarit Incrucigate cuncas- tom? * Cum pot ffolosite intrebarile-fulger Intro dezba- tere? ‘= Ce nomme etice trebuie pastrate In timpul chesti- onéiilor incrucigate? a Construirea cazurilor + Care este structura unui caz de dezbateri? ‘+ Cum poate fi demonstrat ceea ce afirmi sau in- firm? «in ce consta specificul construirii cazului afirma- tor $a celui negator? ‘= Poste oare un caz sé sibé o structurd fa? * Care este rolul definitilor termenilor-cheie? + Cum se respinge si se restabilegte un caz? (/ DEZBATERI / P\ Organizarea competitiilor + Cum se organizeazé competiil fa nivel de cla- 84, liceu, localitae, regiune si national? * Cine $i in ce mod poate participa la competiile de dezbateni? © Care sunt valentele formative ale dezbaterilor acedemice? + Co trebule de schimbet in organizarsa competi- titor? jorgeDEZBATERILE $I PRINCIPIILE SOCIETATII CIVILE += Prin ce modalitati cetatenii pot sa se adapteze mai rapid si ‘mai eficient la cerintele unei societati democratice? + De ce abilafi are nevoie cetaenii pentru a se integra in societatea democratica? esa ars ‘Cunoastem deja, c& dezbaterile academice, organizate oficial se realizeaza sub forma unor competifii, unde doud persoane sau oud echipe se confrunts in baza a unor argumente sau contra- argumente in incercarea de a convinge arbitrii si publicul in adevrul unor puncte de vedere, demonstrdnd competentele lor retorice. Abilitatile formate in cadrul dezbaterilor, precum dezvoltarea unei gindiri critice, realizarea unei comunicdri eficiente, autocontrolul, favorizarea si consolidarea auto-motivatici etc., sunt necesare cetifenilor unei societati democratice, in care este important discutarea unot probleme din diferite perspective, in baza unor argumente logice, structurate si convingitoare, Ele sunt substangiale pentru a colabora activ intru realizarea sa ca personalitate si pentru rezolvarea problemelor sociale Dezbaterile dezvolta capacititile persoanei necesare de a > Rezultatele bune - motivate pentru avansarea in cariera comunica si de a deveni un interlocutor eficient. Daca se va De ce merit sa participam reusi si se utilizeze intregul proces mintal se vor dezvolta si ‘in dezbateri? alte abilitai ¥ sd evaiueze aspectele tari si cele slabe ale punctelor de _* $8 fim mal iberi si mai hotarati in ere opuse $i sii d se transpund in locul __ Wwarea de decizi eee se 3s fie capabilt st se transpund in ocul Mae OO OC ame: Bes ers near de cet tmp cnet | MAM a aa gi a problemelor nerezolvate in timp pentru a objine 0” mate din perspectiva gandini crit. Iinfelegere mai profunda a acestora; ce: ¥ ‘sti fie constienti de valorile pe care se bazeaz’ judecijile: + 88 deosebim convingerea emotio- ¥ sd recunoasca contradictiile ca factor de dezvoltare; nal de ideea argumentata. ¥ sd evalueze consecinjele actiunilor, credinfelor $1 ideilor etc > Performantele sunt rezultatul muncil asiduie si sistomatice OMPLEMENTAR PENTRU ELEVI STUDENT $1 PROFESORIeels Nes intraun stat democratic persoanele promoveaza opinii $i in- terese diferite, activitatea clrora se bazeazi pe citeva principii. Separarea puterllor Baziindu-ne pe aceste si pe alte prineipi, societateacivilé ofe- 1 cetifenilor ei sanse de a colabora unii cu alii side a i parteneri cointeresaji in activittile de interes comun. Ftica dezbaterilor trebuie respectati chiar si atunci end nu suntem de acord cu ideile coechipierilor sau cu opiniile si conelu- ziile echipei adversare. Mai sus decdt ambitile personae ar tre- bui si fie principiile morale, recunoscute si care ne demonstreazi c& adevarul este relaiv, iar pozitia noastra este conforma cu ele. Pentru a gisi unele soluti acceptabile pentru majoritatea ceta- tenilor este importantd puterea de convingere, prin argumente si evident concreta. In baza unor principii recunoscute se stabilesc nnorme ce trebuie respectate de cetéfeni, consotidindu-se insisi democratia. Astfel se realizcazd un echilibru intre acordur si dez- acorduri intr diferite interese $i opin 2 1 pensar / ea. ce “..Societatea noastré seaman foarte mult cu 0 bolta din pietre, care ‘sar prélbusi, dacd ele nar rezista una alteia si dacd ea nu ar fi sustinuta prin Insusi acest fapt’. » Comunicarea eficients In grup — bbaz& pentru negociere in socitate. Democratia si dezbaterile Democratia nu este 0 totalitate de ‘adevaruri fixe, ci mecanisme vii, care prin dezbatere $i compromis, indivizii ‘pot céuta, afla $i promova Adevarul. Prin dezbatere, negociere si comu- nicare In societatea democratica se poate obfine un grad substantial de consens, care este 0 conditie impor- tanta a viefl sociale, a rezolvarii pas- nice a disputelor poiitce etc. Prin dezbateri se exerseazé com- portamentul moral, deoarece atunci ‘end se pune In dezbatere un subiect/ problema din perspective diferte, este exersaté alegerea anumitor valor, ‘care sunt fundamentul unei societati ‘democratice si civlizate. K. Popper > Prin negociere si compromis. se objin rezuitate Inala,CODUL ETIC. COMPORTAMENTE JN VEDEREA SUSTINERII AMBELOR POZITII * Deceeste necesarsé respectim valorile societétidemocratice? * Cum ar trebui sé ne comportim si ce asteptém de la alte ‘persoane In condi de schimbare? * Care este puterea compromisului $a colaborérii? Perot seal societate democratic’ promoveaza valori precum libertatea, Shao Greptatea, egalitatea in drepturi a cetifenilor, care nu pot fi > Cele mai bune argumente sunt ain oe fe formulae, ascultand gi opinia ators, realizate de la sine dac& nu sunt infelese corect si nu se ajunge la un echilibru, Pentru ca democratia si poati functiona corect, membrii socictitii ar trebui si posede o constiinfa civicd, s& cunoasca gi si demonstreze abilititi de negociere si compromis. Alltel nu poate si se dezvolte o personalitate libera si deschisi, capabild si acfioneze in conditii de schimbare si si judece in functie de calititile pe care le considera necesare si importante; corectitudinea, onestitatea, toleranta. Aceste si alte calitati sunt cultivate cetifenilor, participand in dezbateri, pentru a intelege ce este cu adevarat important, bun sau rept. in cadrul dezbaterilor fiecare persoana are posibilitatea si-si ‘exprime punctul de vedere, si analizeze valorile democratici 5i si leexerseze in diverse contexte. > Trebuie s fim convingi de ceca Desi in dezbateri sunt susfinute cazuri diferite, aga eum valorile ‘ce spunem cum spunem. sociale si cele personale sunt relative, nu se exclud reciproc. Existd metode diferite de lupta pentru afirmare: unii folosese Din Codul etic al armele si luptele de palat, alfii puterea cuvantului si a convingeri Jucatorilor in Dezbateri pin dezbateri. Ultimii devin mai liberi si rezultatele lor mai sunt eficiente, ‘+ respecti-i pe alti asa cum +i dori ca ei 88 te respecte pe tine: + asculté si vei fl ascuttat; ** promoveaza binele si vei fi apreciat ‘pe ment; * nu tolera viclesugul si mediocritatea i vel fi respectat; '* schimbé-te pe tine si atunci lumea se va schimba de la sine. > Chiar daca nu devil Invingstor Intr-un joc de dezbateri, analiza cconstructiva a arbitiior dau cura) / DEZBATERI / \AATERIAL CONB, DIVERSITATEA PUNCTELOR DE VEDERE SI Mute persoane au obiceiul de a RESPECTAREA LOR contrazice deopotrivé in toate, dar nu side @ contrazice in mod corect. Fafa {de acestia alunge o singura vorba din in viata de 2i cu zi cu mari dificultiti aeceptdim faptul c& alte vechime: ,Tu fii de pérerea_aceea, persoane vad lucrurile sau concep ideile diferit de infelegerea iar eu oe re ey, astra, De aceea sunt freeven ile de c stli- ce ou judecata pot é eS tri, De aceea sunt frecvente cazurile de conflicte si ostili- 004 eu jndaoala Pag inane Sit te cated Sicheactljethince emt fn unee Sanita por, iiauueeraae CMa tia de afirmatori, iar alteori in cea de negatori, ceea ce dezvolté ‘copes spiritul de deschidere si interes fafa de diverse puncte de vedere, Sanecteetorce Libra Un important pas spre o infelegere intre ambele piirti fl con- stituie conceperea si aeceptarea acestor diferente, care la prima vole eepert,derTo-aocleg tap glee Dit age aon meanest nme fu hacia pe care le promovam si la care aderam. Valorile sunt diferite de la un individ la altul si de la un grup la altul. Ele nici nu ar trebui si fie pentru tofi la fel, asa cum s-ar pierde sensul uman si perspec- tiva de dezvoltare si autoafirmare. Faptul cd cineva are o idele, sustinuta de argumente construc- tive convingitoare, char dacdn-o accept, trbuierespectat si recunoscut deoarece datorita acestei situatii omul se imbog’- {este si este permanent gata s& priveasci lumea cu toati comple- __ > Invatim 88 comunicam pentru xitatea ei. ne injelege mai bine Din infelepciunea timpurilor: ‘= -Poarta-te cu omul acela care-i mai Slab decat tine aga cum ai vrea $8 ‘se poarte cu tine acela care-i mai puteric” Seneca. «= Prin ceea ce noi numim purtare $i ‘moravuri bune trebule s& se objina coca ce faré ele nu se poate obtine decat numai prin fort, sau nici ma- car prin forts” Goethe. + “Se poate discuta despre orice lucra pro $i contra deopotriva, si chiar $i despre aceasta, daca orice lucru poate f aiscutat pro gi contra...” > Metoda dezbaterior este utiizata pe larg de cadrele didactice Protagoras. In actvitatea educational. / DEZBATER!/UTILIZAREA COMPETENTELOR $I A PERFORMANTELOR FORMATE IN DEZBATERI ** De ce ar trebui sa participam in programele de dezbateri? ‘= Ce competente ne formam participand in dezbateri? * Cum putem utiliza eficient competentele in viafa? PEE iey Gl) Unul din cele mai importante Iucruri pe care le constatin frecvent in viata reald este faptul cd teama dea prezenta un discurs in public trece dincolo de intelect sau de varsta, de domeniul de activitate sau de starea socio-economic. Putem invata relativ Uusor si vorbim clar, coerent si cu impact practicdnd dezbaterile. Competenta, care inainte se manifesta nu mai departe de podium, Participand in programul de dezbateri s-a extins, infelegind modul in care trebuie de structurat si tinut un discurs si cum s& beneficiem de cateva experiente pozitive. Existi citeva motive pentru care ar trebui s& continuam Practicarea dezbaterilor. Castig’nd runda sau nu, cel. mai important este acela de a invaa reciproc, de a dezvolta abilititile de comunicare si prezentare. in continuare putem ajuta concret Pe acei care abia se implicd in dezbateri si vor fi recunoscatori pentru sugestiile constructive si practice. Menirea scolii si sensul ‘educatiei tinerilor Sooala trebule $8 fle o institu: fie autonomé, un laborator unde se formeazé competente la tineri, locul unde se contureaza caractere demne si constiinte responsabile care vor lua le insele cele mai bune deci Este incontestabil faptul ca edu- catia este stlingd 3i artd. Ca sti ‘educatia pretinde ratiune, iar ca arta pretinde implicatie afectiva. Cat priveste importanta educatiei In societate, invatatul Epictet afirma: “Mai bine $8 réména copii educati decat bogati, c&ci mai mult apreciez perspectivele celor educafi deca mi- oacele celor bog” in viata, ne promovm pentru af recunoscut de persoanele care ne Inconjoara. J DEZBATERI / TERIAL Cea eis ee aU Poa Tian Pas ene ee aera Practicand dezbaterile, fiecare persoan’ poate demonstra in viitor cd poate privi o problema din mai multe puncte de vedere, ‘mai usor ii vine si adreseze intrebéri constructive gi si gin- deascd critic, Pentru ormul secolului al XXI-lea intr-o societatea a cunoasterii este foarte important si devenim buni expert in documentare, in organizarea si structurarea informatiei, in co~ rmunicarea clard, concisd si eficient Practicind dezbaterile vom avansa in viata profesionala, vom avea avantajul de a sti cum sa facem o prezentare, cum si jjustficdim 0 decizie si cum s4 anticipm argumentele oponen tilor. Astfel, practicdnd dezbaterile vom putea: ¥ sa action si sa participdm activ si inteligent in viaya so- cialé; ¥ si avansim in carierd si si avem pozitii de conducere ¥ sa facem schimb de experienti si sd lucriim in colaborare cu alfi colegi sd investigdm, sd cercetéim si s@ analiziim probleme impor- tante ale comunitati si ale lumii contemporane sd redactém i sit prezentim discursuri sd atingem inalte standarde academice; sd raspundem promit si analitic unor soli ‘sé ne formém noi prieteni si sii mu regretdm pentru timpul « 444 consumat impreund cu ei; sd urmérim mai eficient evolutia viefii politice si sa luptiim in mod practic pentru 0 cauzi: ¥ sa fim analizati critic si si udm decizii corecte. ‘S COratorii devin, nu se nase" Proverb chinezesc. > Puterea de convingere este ca © arma, care be face si fim mal iber ‘Sapte tehnicl utile pentru ‘a conduce o dezbatere 1.Studiafj minutios literatura si struc turati discursul din timp; 2.Ascultati cu atentie toate intrebérile $1 asigurati-v8 c& le-atiInfeles; .Apeleli la materiale vizuale, pentru a activize publicul; 4.Dacé nu cunoasteti subiectul sau ‘réspunsurile la intrebri, nu impro- vizati: ‘S.Mentinoti atentia publicului si pas- traticontrolul asupra dezbeteri 6.Raspundefi provocdirior si obiecti- lor cu date concrete si nu cu emoti; 7.Formulafi concluzil si incheiafi dis- ‘cursul, atrég&nd atentie asupra sco- pului preconizat. > Performantele obtinute azi sunt punt de trecere spre not rezuitate,BIBLIOGRAFIE 1. Baciu, S., Cara, A., Standarde pentru scoala democratica, Chisinau, SIEDO, 2003. 2, Becoming a Master Student, Boston, 2008 3. Bontas |., Pedagogie, Bucuresti, Ed ALL Educational, 2004. 4. Cerbusca P., Cirimpei C., M. Dugceac., Gorencioi V., Dezbateri, Manual pentru elevi, Chisinau, 2002. 5. Chis V., Pedagogia contemporans, pedagogia pentru competente, Cluj. 2005. 6. Cojocaru V.Gh., Schimbarea in educatie si schimbarea managerial, Chisinau, 2004 7. Copilu, D., Standarde educationale/standarde de competent. Unitatea de invatémant: management educational. Chisinau, |.$.E., Gunivas, 2002. 8. Crigan A., Curriculum National pentru invatéméntul obligatoriu. Cadru de referinta, Corint, 1998. 9. Cucos C., Educafie. lubire, edificare, desavarsire, lasi, Editura Polirom, 2008. 10. Curriculum de bazé. Documente reglatoare, Chisindu, 2010. 11. David A. Frank, Creative Speaking, Iinois, 2012. 12. Debate: A Guide for Teachers and Students, Open Society Institute, 2011. 13. Goras ~ Postica V. (coordonator), Esanu R, Grosu V, Sclifos L, Solovei R, Vasilescu G, Integrare europeana pentru tine (practicum pentru elevi). Chisinau, CEPD, 2009. 14. Jim Hanson, NTC’s Dictionary of Debate, linois, 2012 16, John Chaffee, Thinking Critically, Boston, 2011 16. Julius E. Eitington, The Winning Trainer, Houston, 2012. 17. Hensley Dana, Carlin Diana. Teacher's Manual, Kansas, 2010. 18. Hinder M., Didactica functionala, Cartier, 2004. 19. Kathleen Galvin, Listening by Doing, Ilinois, 2012 20. Manual de dezbateri academice, Comunicare. Retorica. Oratorie, Editura Polirom, 2002. 21. Michael A. Gilbert, How to Win an Argument, NY, 2010. 22 Postelnicu C., Fundamente ale didacticii scolare, Ed. Aramis, 2000. 23. Roy. V. Wood, Lynn Goodnight, Strategic Debate, llinois, 2012. 24 Youth Leadership in Action, Dubuque, 2012. 25. www.edu.md 28 hitip:/dbp .idebate.org/ro/index.php/Teme_de_Dezbateri 27- hitp:/hwww academiadedezbateri.ro/ANEXA I. says ‘TAMANTUL PREUNIVERSITAR) (PROGRAME PENTRU I. Notii de prezentare Curriculum-ul de Dezbateri se adreseaza profesorilor de istorie/stiinfe socio-umane, limba si comunicare sau altor discipline care cunose specificul organizarii discursurilor in contradictoriu, precum si autorilor care elaboreazi materiale pentru cadrele didactice sau elevi. Cursul de Dezbateri este preconizat pentru o perioada de wnul sau doi ani, in dowd module, care pot fi aplicate, atét independent, eat si int-o structurd comund, ce permite aplicarea deprinderilor in sistemul de invayimdnt preuniversitar, Blevii care finalizeazt modutul gimnazial poseda cunostinte si abilititi suficiente pentru a le aplica in practica si a continua dezbaterile la treapta licealA. Modulul fa treapta liceala este orientat spre aprofundarea cunostintelor si abilitifilor acumulate in anii precedenti, dar nu exclude posibilitatea incadririi persoanelor ce n-au studiat si nu au practicat cursul dat la nivel gimnazial in baza numsrului de ore preconizat se prevad un sir de activit - de predare/invijare; = de exersare practic’ a dezbaterilor, = de analiza a competitilor si arbitrajului; - de sintezi, evaluare si autoevaluare, Fiecare modul este preconizat pentru 34 de ore, Aproximativ 40% din numarul de ore se propune si fie utilizate in obtinerea cunostinfelor teoretice si pregitirea dezbaterilor; 60% din timp sunt destinate pentru formarea abilitatilor practice si a competenfelor in cadrul jocurilor, simularilor sat competitiilor. IL Repere conceptuale Curriculum-ul de Dechateri se axeazii pe obiectivele educationale ale invaimantului modem care isi propune dezvoltarea unei personalitii creative, libere in gandire si actiune, apta de a se incadra activ in cadrul societaii, pregatite pentru investigarea, cercetarea si analiza problemelor semnificative si care poseda aptitudini de lider si capacitayi de arta retoricd. fn clasele gimnaziale si cele liceale, cursul de Decbateri urmeaza sa fie predat ca o disciplina optionala, care va contribui Ia realizarea obiectivelor educationale generale, formarea de cunostinfe, de capacititi si, in special, de competente, precum si a atitudinilor la elevi. Pe parcursul orelor este recomandati utilizarea ‘unui sir de tehnici cu caracter interactiv (brainstormingul, PR.E.S., agenda cu notite paralele, discufia in contradictoriu, problematizarea, analiza si sinteza, autoevaluarea etc.) Alegerea continutului se efectueazi in corespundere cu obiectivele previzute pentru fiecare treaptd de invatimént, selectind elementele forte, care se integreazi in activitatea formativa, cooperdnd cu alte metode jeractive si asociative. Practica dezbaterilor in invatamantul preuniversitar din tara, implementaté ca disciplind extra-curriculard in anul 1995, demonstreaza un mare interes al profesorilor si discipolilor lor fat de metoda si elementele ei si utilizarea acestor tehnici in cadrul orelor la disciplinele traditionale de istorie, educatie civied, limba romani, engleza, geografie, psihologie, logic, filosofie etc. //DEZBATERI / PAVEL.CERBUSCAILL Standarde: Anul I de studi 1. Deserierea elementelor de baz ale democratici contemporane. 2. Explicarea notiunii de gindire critica. 3. Alcatuirea discursului (@n baza unei teme concrete si a timpului limitat). 4, Prezentarea discursului in fata auditoriului 5. Compararea si evidenfierea elementelor contradictorii ale unui fenomen. 6. Cunoasterea tipurilor de evident 7. Utilizare metodei brainstormingului. 8, Aledtuirea intrebarilor asupra discursurilor audiate, Anul II de studii. 1. Caracterizarea modului de funetionare a principilor democratici contemporane. 2. Stabilirea problemelor discutabile gi aledtuirea discursului in baza lor. 3. Utilizarea elementelor retorice in prezentarea discursului (autoevaluarea si aprecierca publicului). 4. Nominalizarea eailor de solujionare a problemelor. 5. Analiza criticd a surselor de informatie. 6. Cunoasterea metodelor ce permit formularea ideilor noi in timp limitat. 7. Formularea intrebarilor de evidentiere a contradictiilor in discursul ascultat. IV. Concepte: A. Cunostinge: 1. Dezbatere gi gandire critica 2. Principiile societatii civile 3. Bazele artei oratorice B. Abilitati: 1. Analiza multidimensionala a fenomenelor sociale 2. Expunerea si sustinerea liberd a pozitiei proprii 3. Cooperarea si conlucrarea in grupuri mici 4. Audierea si intelegerea corecta a mesajelor straine 5. Expunerea liberd a ideii argumentate 6. Utilizarea diverselor tehnici de convingere 7. Expunerea géndurilor conform prineipiilor logici 8, Sintetizarea unei materii vaste intr-un discurs laconic si logic 9. Exprimarea atitudinii de lider C. Manifestiri: 1. Respectul pentru valorile general-umane $i nationale 2. Constientizarea valorii propriei persoane 3. Infelegerea propriului rol de persoana activa in societate 4. Interesul pentru cooperare, tolerant, respect reciproc si echilibra, (/DEZBATERI / 1MATERIAL COMPLEMENTAR PENTRU ELEV! STUDENTI St PROFESORCompetente generale: 1, Intelegerea principiilor societatii democratice 2, Formarea unor competente practice (aledtuirea si prezentarea discursurilor, rispunsuri la intrebari frontale, analiza cazurilor, sustinerea si argumentarea punctului de vedere) 3. Formarea si dezvoltarea artei oratorice 4. Dezvoltarea gindirii critice 5. Conlucrarea constructiva cu diferiti membri ai societati 6. Formarea si dezvoltarea valorilor democratice si a atitudinilor VI. Pasi in formarea competentelor specifice: A) Cunostinge /elevit vor cunoaste/: - nofiunea de gndire critic&; - drepturile si libertatile fundamentale; - principiile statului de drept; le convie(uirii in societatea ci - principiile de baz8 ale alcatuirii continutului unui discurs; = metodele de convingere a auditoriului - bazele logicii construirii argumentului B) Capacitati /elevii vor fi capabili - si scrie textul unui discurs; « si formuleze argumente in baza unor principii logice; = Si compare diverse elemente ale unui fenomen; - si analizeze fiecare element al fenomenului in parte; - sii caracterizeze factorii care au cauzat aparifia unei situafii - si utilizeze diferite tipuri de evidenta la argumentarea opiniei proprii si exprime clar si convingator ideile sustinute; - si organizeze lucrul de cooperare in echipa, - si demonstreze ascultare cu maximum de eficacitate pe cei din jur; - si formuleze concluzii juste intr-o perioada restrinsa de timp; ~ sf utilizeze cu maximum de randament metoda brainstormingului; - si utilizeze diverse surse de informatie la creare unui sistem unic de argumente; - si. compare calitatea diferitor argumente (pro sau contra); - sil deosebeascli convingerea emofionala de ideea argumentata si si-si stipéneasc& emotiile; - si formuleze intrebliri de precizare a unor idei, fapte, opinii, procese. ©) Atitudini /elevii vor manifesta) - corectitudine in dialoguri constructive; - respectul dreptului la opinie - elemente primordiale ale societafii democratice: - critica constructiva a diverselor surse de informatie din perspectiva gandirii critice; - toleranta si respect fatd de cei din jur; = responsabilitate fata de propriile idei si fapte. (//DEZBATERI / PAVELCERBUSCAVIL. Sugestii de continuturi Lan de studi 1 INTRODUCERE IN DEZBATERI 1. Ce sunt dezbaterile: = nofiune de dezbatere; + abordare istorica a traditiei dezbaterilor. 2. Principiile de desfigurare a dezbaterilor: ~ regulile unei dezbateri eficiente si etica argumentéa ~ cultivarea onestitati, respectului si a tolerane. 1. JOCUL DEZBATERILOR 3, Modelul de dezbateri ,Karl Popper”: ~ regulile desfasurarii dezbaterii; - responsabilitiile vorbitorilon 4. Selectarea si formularea motiunii = formularea mofiunii = tipurile de mofiuni. 5. Argumentul si structura lui = generarea argumentelor si structura lor; = formularea argumentelor si susfinerea lor, 6. Dovezile: - identificarea dove - principiile de baz pentru prezentarea dovezilor. 7. Construirea cazurilo - eazul afirmator; - cazul negator 8. Respingerea si reconstruirea cazului: = reconstruirea cazului afirmator; = reconstruirea cazului negator. 9. Chestionarea incrucisata: = tipuri de intrebari - fulger; - folosirea intrebarilor si a réspunsurilor in intarirea cazului. 10, Prezentarea si sustinerea argumentelor: - exemple de prezentare a argumentelor; ~sustinerea argumentelor intr-o dezbatere. 11. Analiza dezbaterilor. Documente de arbitraj = responsabilitatile arbitrilor; ~ completarea fisei de arbitraj si comunicarea rezultatelor. ([ DEIBATERI / MATERIAL COMPLEMENTAR PEI TRU ELEVL, STUDENT $IPROFESOR!IIL INCHETERE 12, Rolul dezbaterilor in formarea si dezvoltarea personalitatii: - avantajele participarit in dezbateri; = sugestii de imbundire a calitaqii dezbaterilor. Al TI-lea an de studi L INTRODUCERE 1, Dezbaterile si principiile societati civile? 2. Codul etic. Comportamente si considerafii cu privire la sustinerea ambelor pozi 3. Organizarea competiiilor de dezbateri IL, STILURI DE DEZBATERT 4, Formatul de Dezbateri Parlamentar Britanic. 5, Formatul de Dezbateri World Schools. 6, Formatul de Dezbateri Policy. Ill, ANTRENAREA iN DEZBATERI 7. Identificarea problemelor societati si formularea motiunilor pentru dezbater. 8. Tipurile de argumentare si contra-argumentare 9. Modele de argumentare. 10. Greseli de congimut si erori de judecata. 11. Documentarea si analiza critied a evidentei 12. Cazul afirmator 13. Cazul negator. Respingerea si reconstruirea cazului. 14, Strategii de formulare a intrebitilor. 15. Metode de convingere prin stilul de prezentare. 16. Arbitrajul, Principii de evatuare a calitiii dezbaterilor. IV. INCHEIERE, 17. Rolul dezbaterilor in dezvoltarea giindirii critice. 18, Utilizarea competentelor si a performanjelor formate. VILL. Sugestii metodologice in pregatirea si desftisurarea dezbaterilor vor fi utilizate de profesor si elevi un sir de tehnici interactive de invatare gi de munca intelectual, in care vor fi exersate operatii de: = cunoastere (memorarea faptelor, definirea termenilor cheie, localizarea si organizarea informatie); intelegere (reformularea, abstractizarea, traducerea, transformarea, decodificarea, descrierea); - aplicare (interpretarea informariei, investigarea, clasificarea, formularea conceptelor); ~ analizi (analizarea, teoretizarea, caracteristica conceptelor, evidenfierea secventelor, asocierea, géndirea creativé/divergenti, simularea); “ sinter’ (adoptarea decizilor, sintetizarea informariet si a argumentelor, formularea ipotezelor rezonabile, identificarea si rezolvarea problemelor, adoptarea decizillor, enuntarea concluziilor); ~evaluare (criticarea, argumentarea deductiva, compararea, enunfarea concluciilor garantate, susfinerea argumentelor pe baza faptelor, participarea activa) “Aceste si alte exercifii vor fi orientate spre formarea aptitudinilor cognitive si dezvoltarea etindirii critice care stimuleaza la elevi o atitudine flexibilé orientata sii menting legitura permanent intre cunostinfele, abilittile de participare si de comunicare. e (| DEZBATERI / PAvEL CERBUSCAIncadrul cursului de Dezbateri, care constituieun proces activ, profesorul vafolosieficient brainstormingul, conversatia, problematizarea, metoda PR.E.S., SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii si Gandirii), fucrul in perechi si in grup, gindestelpereckifprezintd, argumentarea, studiul de caz, Jocul de rol, procesul simulat, invijarea reciprocé, discusia circulara, gandirea retrospectiva, mozaicul, interviul, chestionarul et. Toate tehnicile si procedeele utilizate individualizat i diferentiat, trebuie sa fic integrate intr-un sistem metodic unic, orientate spre realizarea obiectivelor preconizate. in selectarea tehnicilor de lucru, profesorul va organiza procesul educational, orientindu-se spre formarea la elevi a unor abilitifi si competente, atitudini si motivati, cdutand si stimuleze in permanent libertatea si inifiativa de creativitate. De asemenea va depinde cum va fi alimentat interesul elevilor pentru dezbatere, mentindndu-le atentia, stimuland creativitatea, organizarea si cooperarea lor. IX. Sugestii de evaluare Evaluarea se desfasoara in conformitate cu obiectivele si standardele preconizate. in procesul evalurii Se apreciaza nu atat cunostintele pe care le au elevii, cat abilititile, competentele si atitudinile lor. Evaluarea poate fi efectuata de citre profesorul care pred cursul, administratia instituted, arbitrii implicati {n observarea si analiza dezbaterilor, Liga Nationala de Dezbateri side organele oficiale ale invataméntului. ‘Cunostintele elevilor pot fi apreciate prin metoda interviului, chestionarelor, testarilor, iar abilitatile prin desfiigurarea activitatilor practice (intalniri amicale, competitile si dezbateri publice). Eficienja cursului si ‘competentele elevilor poate fi evaluata in baza implement ideilor lui in scoala, comunitate, de asemenea a reactiilor organelor mass-media, a parintlor, profesorilor, colegilor, prietenilor, a organizatilor obstesti etc. O deosebiti atentie se acorda invatarii individualizate de aceea sporeste ponderea autoorganizarii si autoevaluiii pentru a-si analiza performantele, spiritul autocritic si succesul propriu. Profesorul si elevii Pot utiliza o fisa de observare sistematica a comportamentului pentru fiecare participant in parte sau echipa de dezbatere. ANEXA 2. Ey WT ate hey 1. Progresul tehnologic ne-a inréutait viaja; 2. Pana este mai puternici decdt spada; 4. Vandalismul este produsul sistemului nostru de invaqémant 4. Haina il face pe Om; 5. Scoala distruge personalitatea; 6. Locul femeilor este la bucdtarie; 7. Omul nu poate fi liber: 8. Egoismul este motorul societiii; 9. Viara este din ce in ce mai complicati; 10. Protectia mediului este un lux pe care mu ni-l putem permite: U1. Bumul gust wrebuie invajat; 12. Traditile franeaza progresul; 13. Cazinourile ar trebui inchise: 14. Mass-media nu poate fi independenta; 15. Democratia este periculoasé; 16. Paringii nu-si pot infelege copiii, / DEZBATERI / 144 ERIAL COMPLEMENTAR PENTRU ELEVL STUDENTI Si PROFESOR17. Bani sun pricina tuturor relelor; 18. Euthanasia ar trebui si fie legiferat 19. Pedeapsa cui moartea ar trebui si fie lichidata: 20, Statele mari ar trebui si hotdrasca soarta statelor mici: 21. ONU ar trebui sa-si extinda protejarea drepuurilor culturale; 22, Libertatea este un mit; 23. invagméntul gratuit este mult prea scump; 24. Frumosul trebuie de sacrificat doar de dragul utilului; 25, Suntem sclavii propriilor obiceiuri: 26. Copii ar trebui de vaceinat contra TV: 27, Examenele ar trebui desfiintate; 28. Ar trebui sa introducem uniforma scolard: 29. Consumatorul are intotdeauna dreptate 30, Traim intr-o lume imorali 31. O lume condusii de femei ar fi mai bund; 32. Fetelor le este mai grew: 33. Mai bine am cultiva varzé decat trandafir 34. Reclamele sun produsul unei culturt distructive: 35. Omul este cel mai rau dusman al omului: 36. Cu cat mai degraba cu atdt mai bine: 37. Licomia este cel mai réu piicat de pe lume; 38. Educayia ar trebui sd fie numai experienti, 39. Caisitoria it face pe barbat om; 40, Dezbaterile trebuie si fie obiect de studiu in scoala, 41. Cei bogasi trebule si-i ajute pe cei siraci; 42. Ori cu noi ori impotriva noastr’; 43, Globalizarea ameninta identitatea nationala; 44, Femeile au fost create doar pentru dragoste; 45. Oricdnd existé 0 solurie: 46. Arta conversatiei a fost uitatd; 47. Atacul e mai bun decdt apararea; 48. Lucrul cooperatist este mai productiv 49, Statul este obligat sd aiba grifé de cei siraci; 50, Revolujia sexual a creat mai multe probleme decéit a rezolvat; 51. Eleganja apartine trecutului 52. Treisprezece este doar un nume; 53. Nu tu crezi in dumnezeu, ci Dumnezeu crede in tine; 54, Este mai bine sa fit elev, deci profesor; ‘55. Protectia mediului ambiant este mai important decdt dezvoltarea economica; ‘56. Generajia PRO este generatia contra; 57. Uraniul ar trebui lsat in piimnt; 58. Femeile sun pisicile din lumea cainitor; 59. Careva oameni sunt mai egali decét aljii; 60. Sentinta de moarte ar trebui si fie schimbatd pe sentinga de viata 61. Condeiul este mai puternic decd spada. e /persaren eave craicANEXA NR. 3 eA ee Se RoC een Lt kena alias Locul pentru scrierea temei si afigarea materialelor Locul vorbitorilor Cronometro-ul (Time- keeper-ul) Arbitrul nr. 1 Arbitrul nr. 2 Arbitrul nr. 3 / DEZBATERI / :4TERIAL CO!ANEXA NR. 4 Pees aay waco Runda _Data_____Sala__ Timpul_ cop cop. 1A 2a 3A IN 2N 3N NUME ———— © roles lelel fefsfofefi[ oe [ef s[ole[ felstsfeli[alstolels DENA T Atribuiti punctajul in dependenta de iscusinfa vorbitorului si prezentare COD: F-lmpecabil___E-Excellent-_B-Bine S-Satisficitor ——-R-Rau PUNCTAJ: 30-29 28-27 26-25 24-23 22-21 RANG: 1-6, 1#Cel mai mare grad; nu exista remize NEGATOR: Comentariu Individual AFIRMATOR: Comentariu Individual Tndicafi arlile majore de conflict cu explicarea amanunjita a cauzelor deciziei luate. Echipa invingatoare este: (afirmatoare sau negatoarc) Arbitru @ / DERATER / RBUSCAANEXA NR. 5 ae teyae ae Pg ae esa oc tao 3 > Mofiunea: > Numele conduestorului clubului > Locul desfigurarii > Data: > Timpul: > Limba de comunicare: > Numarul de participanti si invitati > Mersul Dezbaterii publice: > Argument forte ale afirmatorilor: > Argumente forte ale negatorilor: > Arii de conflict: > Decizia si comentariile arbitrilor: > Coneluzii (/DEZBATER! /easy in etaa Tai DE aaa ue Din experienta mea, ‘motivul comun care face ca o prezentare s& fie proasta este planificarea slabé. Majorttatea persoanelor au o imagine vaga despre o prezentare, in afard de faptul c& au marea dorinta de a ajunge la finalul ei’. Ken Jones. |L Descori esti nevoit sa transmiti un mesaj persoanelor din jut. Si faci o prezentare reusiti este o arti — dar una care poate fi invatatd. Chiar si cele mai timide persoane pot invija cum trebuie si sustind bine un discurs. O prezentare trebuie sf aiba obiective clare, deoarece: = transmite un mesaj care trebuie inteles; - oferit informasii importante auditoriulu - ajutd sa invingd impresiile false: = mentine atentia auditoriului ~ convinge oamenii care ascultd - contribuie la consolidarea carierei etc 2s inainte de incepe s& convingi pe oricine despre orice, ar trebui si te convingi pe tine insuji. Vei reusi si faci o prezentare convingitoare dack: = doresti cu adevarat sa sustii un discurs; - singur erezi in mesajul cel transmifi - studiezi atent si respecti auditoriul; = te respecfi pe tine insufi etc. 4. Ce ar trebui si planifici dac& doresti sa prezenti un mesaj convingitor? «= reaultatele scontate de ta sfarsitul prezentarii; = punetele cheie de atins; - subiectul la care te vei referi: = ce prezinté si cum va asculta auditoriul, ce si cate materiale vei folosi etc 4, Planificarea este secretul unei prezentiri convingitoare. Asiguri-te ci prezentarea ta are un ineeput, un cuprins gio incheiere. Ideile expuse auditoriului ar trebui s4 le spund ceva si despre tine, Foloseste descori propozifii care incep cu Eu”. Intotdeauna prezinta-te chiar de la inceput 5, Analizeaz daca ai reusit - si studiezi atent ce este 0 prezentare de succes; - sd formulezi scopul clar al unei prezentari; sd realizezi un plan simplu inainte de a prezenta un mesaj: ~ sd fii convins singur de ceea ce doresti sa prezingi. 6, Foloseste tehnici de indepartare a emotiilor: = Calmarea. Antreneazi-te ca si-pi mentii respiragia intr-un ritm linistit; = Relaxarea. Misc& muschii fefei, strange tare ambii pumni, apoi lasa-i in repaos; = Concentrarea, Elimind din minte toate gandurile inafara de prezentare, giindeste poziiv la rezultat. 3 1 ezaaTER / 2 ERUSCAZ, incepe prezentarea cu un titlu sau o maxima, care si atragi atentia auditoriului. ., De exemplu: Niciodata mu incepe o prezentare fard a te géndi la rezultatele pe care vrei si le obtii. A face 0 prezentare firé obiective clare este aseménitor cu pilotarea unui avion fara instrumente de zbor ". Fran Bayliss. ‘8 Cel mai dificil moment al unei prezentiri sunt primele minute. » Inainte de o prezentare, imi rezerv ceva timp pentru amd aduna ~ pufind respiratie adéincé pentru a ‘més ajuta sii ma relaxez si sa-mi eliberez mintea de orice, in afard de ceea ce urmeazé si fac. Lee Wilde. 9, Pastreaza-ti interesul. Fii atent tot timpul la public. Contacteaza-i mai des cu privirea. Este usor si iti dai seama daci pe auditoriu it intereseazi ceea ce spui. Urméreste limbajul trupului, Se foiesc prea mult? Cascé sau vorbese intre ei? Privesc pe fereastra sau se uitd la ceas? ...” Kate Cohen. 10, Pentru a imbunatti tehnica unei prezentiri reusite, respecti edteva .reguli de aur”: + indepiirteazi: emofile si concentreazé-te la subiect; ~ exerseazil intensitatea si tonalitatea vocii: - adapteaza discursul la nevoile publicului: ~ evita limbajul pompos, vorbeste simplu, de parca ai fi ascultat tu insuti acest mesa}. UL Gandeste-te lao prezentare cu adevarat slabi la care ai participat. Analizeaza unde a gresit vorbitoru Compari-le cu principalele puncte slabe ale tale ca prezentator: ai vocea prea slabi sau monotond; devii nerves sau tensionat; nu stii cum s& captezi atentia publicului ete. 12, Sustinerea eficienta a unei prezentari depinde in intregime de tebnicd. Dac’: - vocea ta este prea slabé, incearcé si inveti tehnicile de amplificare sau foloseste un microfon; - vocea ta este monotoné, invata despre modularea voi si foloseste materiale vizuale; ~ esti nervos si tensionat, repeti bine scenariul. 13, Analizeaza daca ai reusit: + si studiezi cw atentie publicul si interesele lui: + si analizezi greselile care au condus la o prezentare slabii uiilizez tehnietle unei precentari eficiente; - sd te adresezi dup ajutor in caz de nereusite. 14, Deoarece, de reguld, majoritatea persoanelor agreeaz zambetul, gluma sau o povestioard veselé, include in prezentarea ta uncle momente de relaxare, dar vezi si nu intreci masura. Asiguri-te cf acestea sunt relevante si au legatura cu punctul spre care tintesti. Relaxarea publicului inseamna si propria relaxare: + plaseazé-te incet si ferm spre locul prezentirii ~ inainte de discurs cuprinde cu vederea publicul, zdmbeste si pari entusiast; ~ incearcat si part relaxat, care in curdind va deveni o stare normald a mint 15, incepe prezentarea cu fraze care atrag aten| ~Doamnelor si domnilor! In discursul meu voi vorbi despre moarte (pauza). Moartea unei idei vechi; = Va multumesc ci api venit azi la prezentarea nia. Sper sa fie interesanta si utila; ~ Am de gaind s& vorbese despre banii pe care it pierdem din cauza neorganizarii... Ai grijl si mu incepi prezentarea cu momente ce vor tensiona publicul: Citirea notifelor; Folosirea unor filme de lunga durata: Invinuirea unor persoane pentru anumite insuccese; / oezbaTeR/ wares. couPLevENTA® PENTRU LEVI STUDENT PROFESOR =e16, Scri-t principale idei-cheie pe un set de cartonase de marimea unei crt posale. Folosirea lor iti va permite s4 menfii contactul vizual permanent cu auditoral si nu vei devia de Ia subject. De asemenst poti menfne atenfia publicului prin intrebariretoice, de exemplu: Ce culoare are floarea la care rnimeni mu se uitdé? Cine poate sa spund unde se stabileste hotarul dintre bine si rau? Et. 17, Mediteazi cum se va finisa prezentarea: vintroducerea a fost captivanta, am fost apreciat iam primit satisfactie de ta comunicare cu publicul am fost relaxat, stapan pe sine si pe situajie, am vorbit clar si concis; vom terminat discursul mai repede decdt credeam, am folosit eficient materialele vizuale, 18, Ultiml luers pe care fv-artrebui in ziua prezentirit ar fi si ajungi eu respiratia tHiat st panictt Rezervi-fi timp suficient si ajungi la locul respecty, ia in consideratie posibilele blocaje de circulate. Dacd s-a intimplat site refi, regndeste-tidiscursul, nu uita s& explici succint publicului cauza. Atrageres ‘auditoriului de partea ta poate face minuni si vei putea menfine interesul lui 119, Fii gata pentru unele schimbari neprevizute: in special pot apérea din partea unor persoane intrebairi provocatoare. in acest cazfi stip pe situate, mulfumeste-e pentru intrebari si spune-te c& raspunsul va F primit la sfargit sau dupa discus, Te poti adresa auditoriului cu intrebarea: Are cineva vre-o idee despre aceasta? Nu uita ci dacd nu sti rispunsul si recunosti inerezut acest Iucru. in caz cd trebuie si prezinti un discurs prompt ar trebui: = sd meditezi cdteva minute asupra subiectului noteazi cat mai multe idei; acum conteazi nu calitatea, ci numérul lor: = exclude din list idetle neclare si strdine: iti ideile intr-o anumiti ordine. ag 20, Analizeazé daca ai reusit: - 5 1e gandesti asupra anturajului in care vei sustine discursul; ~ sd menfii stabilitatea in cazul wnor interventii neplanificate: « 5d folosesti greselile sau erorile prezentirii pentru atragerea auditoriului de partea ta - sit inerezut in succes si in rezultat. RETINE! = O prezentare eficienti trebuie planificata din timp; « Trebuie sa studiezi atent publicul si incdiperea in care vei prezenta discursul; - Foloseste materiale vizuale si utilaj tehnic; Ai incredere in proprille forte si gandeste pozitv a [ DEBATER/ Pave. C=RLSCADEZBATERI MATERIAL COMPLEMENTAR PENTRU ELEVI, STUDENT! $I PROFESORI