Academia de Studii Economice, Bucuresti

PROIECT LA MARFURI ALIMENTARE

SI SECURITATEA CONSUMATORULUI

Analiza calitatii senzoriale a

produsului
IAURT

CUPRINS

Introducere.
Capitolul I: Caracterizarea geenerala a produsului iaurt...
1.1
1.2
1.3
1.4

Clasificarea produsului
Principalele etape ale procesului tehnologic
Caracteristicile de calitate ale produsului
Prezentarea principalelor avantaje si dezavantaje nutritionale.

Capitolul II: Prezentarea pietei iaurtului..

2.1 Identificarea principalilor producatori/ distribuitori ai iaurtului.
2.2 Evolutia pietei iaurtului.
Capitolul III:Exigente ale etichetarii produsului
3.1Alegerea a 2marci de iaurt si prezentarea datelor..
3.2Prezentarea mentiunilor obligatorii pentru etichetarea produselor alimentare.
3.3 Prezentarea mentiunilor suplimentare de etichetare pentru grupa iaurturilor.
3.4 Analiza continutului informational al marcilor
3.5Modalitati de declarare a valorii nutritive pe eticheta..
Capitolul IV:Analiza elementelor esteticii ambalajelor celor 2 marci de iaurt.
4.1Analiza caracteristicilor estetice ale ambalajelor
4.2 Solutii de imbunatatire a aspectului esthetic al ambalajelor celor 2 marci
Capitolul V: Descrierea caracteristicilor senzoriale ale celor 2 marci de iaurt
Capitolul VI:Analiza senzoriala a 2 marci de iaurt pe baza metodei punctajului.
6.1Elaborarea schemei de analiza prin punctaj..
6.2 Efectuarea analizei senzoriale..
6.3 Intocmirea fiselor centralizatoare de analiza..
6.4 Stabilirea clasei de calitate pentru fiecare marca de iaurt, in urma analizei senzoriale
Concluzii
Bibliografie..
2

Introducere
Am ales iaurtul ca obiect al acestei lucrri deoarece este un produs gustos, sntos, perfect
pentru diete i necesar pentru o alimentaie echilibrat. Iaurtul este bogat n proteine, conine o
serie de bacterii necesare digestiei, potasiu, magneziu i vitaminele B2 i B12.
Scopul acestei lucrri este acela de a obine informaiile necesare pentru a putea evalua
corect calitatea iaurtului. Pentru aceasta este necesar cunoaterea detaliat a produsului analizat
(materii prime utilizate, procesul tehnologic folosit pentru obinerea lui, condiiile de ambalare,
transport i depozitare, cerinele de etichetare i garantare a calitii produsului precum i
importana acestuia n alimentaie) dar i informaii privind piaa iaurtului.
Pentru realizarea acestei lucrri am apelat la cri de specialitate, brouri i surse web.
Stiati ca iaurtul isi are originea
in Asia si a aparut din nevoia
de a conserva laptele dupa
muls. Se pare ca procesul de
transformare a laptelui in iaurt
a inceput in Mesopotamia.
Cuvantul iaurt provine din
limba turca, din youghurmak
(a ingrosa).

Scurt istoric:
Iaurtul i are originea n Asia sau n Europa de est i a aprut ca rspuns la nevoia de a
conserva laptele peste cele cteva ore care urmau mulsului. Astfel a nceput aventura descoperirii
nenumratelor avantaje nutriionale i medicale pe care le deine. Cuvntul iaurt, care vine din
limba turc, youghurmak nsemnnd "a ngroa", este utilizat n mod curent, att n America de
Nord-yoghurt, ct i n Europa i desemneaz versiunea modern a laptelui prins de altadat.
La inceputul secolului trecut, Metsnikoff, un colaborator al lui Pasteur, a descoperit cei doi
fermenti lactici utilizati pentru fabricarea iaurtului: Streptococcus thermophilus si
Thermobacterium bulgaricus. Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperita absolut din
intamplare. In tari precum Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte

din traditie, insa in Europa Occidentala obiceiul de a consuma iaurt s-a raspandit incepand cu
anii 20 ai secolului al XX-lea.
Iaurtul este originar din Bulgaria, tara unde numarul de batrani centenari este foarte ridicat, si
unde se crede ca longevitatea lor se datoreaza, in parte, consumului de iaurt.
Desi poate parea un aliment ca oricare altul, iaurtul este considerat, in India, un aliment
divin. Se pare ca exista, in nordul Indiei, in orasul sfant Benares, o casta privilegiata de laptari,
numiti Yadav. Sunt oameni puternici, inalti, si se hranesc numai cu produsele pe care le produc in
propriile gospodarii. Acesti pastratori ai unui mestesug foarte vechi sunt de parere ca laptele si
produsele derivate, in special iaurtul, sunt alimente divine, inzestrate cu mare har, deoarece sunt
datatoare de sanatate, forta si vitalitate. De altfel, credinta in virtutile laptelui fermentat exista din
timpuri stravechi in randul popoarelor Asiei Centrale..Iaurtul poate fi mancat simplu, amestecat
cu cereale sau ca supliment pentru sosuri. Pe piata exista, in zilele noastre, foarte multe
sortimente de iaurt: alaturi de cel traditional putem gasi iaurturi degresate sau cu diverse fructe.

Capitolul I: Caracterizarea generala a produsului iaurt

1.1

Clasificarea produsului
Iaurtul face parte din categoria produselor lactate, subgrupa produselor lactate acide.
Dup natura laptelui folosit la prepararea lui, iaurtul se clasific n 3 categorii:

iaurt din lapte de vac, din lapte de oaie sau din lapte de bivoli.

Dup coninutul de

grsime, iaurtul din lapte de vac se clasific n trei tipuri:

tip extra din lapte supus unei concentrri pariale cu 4% grsime
tip gras - cu 3,2% grsime
tip slab (din lapte smntnit) - cu 0,1% grsime
De asemenea, pe piaa romneasc se mai gsesc i alte tipuri de iaurt:

normal
cu cereale
cu fructe: - cu pulp de fructe
cu arom de fructe
dietetic
cu vanilie i cu ciocolat
iaurturile probiotice.

1.2 Principalele etape ale procesului tehnologic

Schema procesului de obinere a iaurtului
LAPTE
RECEPTIA CANTITATIVA SI
CALITATIVA
NORMALIZAREA LAPTELUI

PASTEURIZAREA LAPTELUI LA 85
- 95 C
RACIREA LA TEMPERATURA DE
INSAMANTARE
INSAMANTAREA LA 45 C

MAIA 0,8 1,5

%%%
DISTRIBUIREA IN BORCANE

FERMENTAREA LA 41 43 C
PRERACIREA LA 15 20 C
DEPOZITAREA LA 4 - 6 C

IAURT

1.3Caracteristicile de calitate ale produsului(fizico-chimice si

organoleptice)
Caracteristici organoleptice
Aspect i consisten: coagul de consisten ferm, cu aspect porelanos n structur; se
admite uoar eliminare de zer.
Culoare: alb de lapte sau cu nuan glbuie.
Miros i gust: - specific produsului, plcut, acrior
- nu se admite gust sau miros strin (amar, rnced, mucegai, etc.)
Caracteristici fizico-chimice: aciditate, coninut de grsime, substana uscat, coninut de
sare.
Caracteristici microbiologice: Lactobacillus delbrukii subspecia bulgaricus este agentul de
acidifiere, ntreinere i arom.

1.4 Prezentarea principalelor avantaje si dezavantaje nutritionale

Avantajele consumului de iaurt
Iaurtul este un aliment probiotic. Probioticele sunt fermeni care rezist digestiei
stomacului i enzimelor digestive, ceea ce permite ca acetia s ajung vii n intestin, unde i
exercit efectele lor benefice. Termenul de probiotic s-a folosit pentru prima dat n 1965,
n opoziie cu cel de antibiotic; adic cu sensul de ferment n favoarea vieii.
Aciunea preventiv i curativ a

Sfat! Pentru un plus de

sanatate, in salatele de
legume adaugati iaurt
natural in loc de maioneza.

iaurtului asupra infeciilor digestive face

parte din aura benefic care i s-a atribuit n
mare parte de-a lungul istoriei i este unul
dintre beneficiile cele mai cunoscute.

Bacteriile lactice continute de iaurt sunt benefice si echilibreaza flora intestinala. Acidul
lactic produs de acesti lactobacili micsoreaza pH-ul in intestin (maresc aciditatea) pentru ca
afecteaza solubilitatea si absortia mineralelor precum calciul.
Iaurtul are beneficii diferite pentru persoanele aflate in diverse etape ale vietii.
Sugari
Ideal, incepand de la sase luni, ca primul aliment pe perioada lactatiei, datorita
texturii si aromei sale fine, care faciliteaza tranzitia de la alimentatia naturala la cea
semisolida. Este adecvat densitatii nutritionale de substante hranitoare critice pentru
crestere. Imbunatateste calitatea globala a alimentatiei sugarilor. Contribuie la
echilibrarea

florei

intestinale,

mentinand

popularea

lui

Lactobacillus

si

Bifidobacterias, bacterii caracteristice laptelui matern.

Copii
Este o sursa de proteine, vitamine si minerale, esentiale pentru o crestere mai rapida
in aceasta etapa. Contribuie la echilibrul florei reducand riscul de diaree infantila.
Multumita densitatii sale nutritionale ridicate este un aliment bogat in substante
nutritive, care se adapteaza obisnuintelor alimentare ale copilului mic. Reprezinta, de
asemenea, o sursa de calciu, fosfor si vitamina D esentiale pentru cresterea osoasa.
Adolescenti
Este o bogata sursa de calciu pentru a acoperi necesitatile apogeului de crestere din
timpul pubertatii, cand are loc folosirea a 45% din calciul corporal. Este un aliment
care se adapteaza usor la mancarurile din afara casei, frecvente pentru perioada de
studiu. Reprezinta sursa de energie, proteine si calciu pentru activitatea sportiva.
Adulti
Contribuie la un mai bun echilibru al florei intestinale. Creste digestibilitatea lactozei
chiar si la persoanele cu insuficienta de lactoza. Ajuta la reglarea tranzitului
intestinal iar aportul de calciu contribuie la o mai buna controlare a greutatii
corporale. In contextul unei alimentatii adecvate, contribuie la reducerea presiunii
arteriale.

 Femeia la varsta fertila

Contribuie la sustinerea unui procentaj pozitiv al calciului necesar pentru oasele
fatului si pentru a preveni viitoarea osteoporoza, la mama. Completeaza alimentatia
asigurand vitaminele si proteinele cu mare valoare biologica necesare in timpul
sarcinii si lactatiei. Aportul de calciu contribuie la reducerea complicatiilor sarcinii.
Promoveaza echilibrul florei, contribuind la reglarea tranzitului intestinal.
Varsta a treia
Datorita consitentei sale se adapteaza la dificultatile de masticatie, specifice varstei a
treia. Reprezinta o sursa de proteine de foarte buna calitate, iar prin actiunea
fermentilor specifici, una foarte bogata in polipeptide de inalta digestibilitate, ceea ce
poate contribui la diminuarea deteriorarii masei musculare sau sarcopenia de la
varsta a treia.
Pentru ca iaurtul contine 85% apa, consumul sau regulat alaturi de mancare contribuie la
scaderea riscului de deshidratare, ca o consecinta a diminuarii sensibilitatii centrului setei la
batrani.
Contribuie la reducerea formarii substantelor reactive cu activitate cancerigena in colon.
In contextul unei alimentatii adecvate, reduce presiunea arteriala.
Oferta de calciu de inalta biodisponibilitate reduce eliminarea calciului din oase,
promovand o conditie osoasa mai buna.
Dezavantajele consumului de iaurt
demineralizant n exces. Excesul de acid lactic pe timp indelungat devine
demineralizant
continutului bogat in acizi grasi saturati
Iaurtul ofera o reala satisfactie: el se face placut atat papilelor noastre gustative cat si
stomacului nostru. El are insa si o reala valoare nutritiva. In iaurt, se gasesc in general
urmatoarele minerale si vitamine: calciu, fosofor, potasiu, complex de vitamina B, vitamina
A si Vitamina D.

Capitolul II: Prezentarea pietei iaurtului

8

2.1 Identificarea principalilor producatori/ distribuitori ai iaurtului

Principalii juctori de pe piaa iaurturilor sunt: Danone (companie franuzeasc), Friesland
(companie olandez) care nglobeaz brandurile Napolact i Mili, Tnuva (companie israelian i
deine franciz pentru brandul YoPlait), Campina (companie olandez). Toi aceti productori,
cu excepia Napolact care este axat n principal pe zona Transilvaniei, i distribuie produsele pe
ntregul teritoriu al Romniei.
n ceea ce privete produsele oferite de acetia pe piaa romneasc, acestea sunt foarte
similare ceea ce faciliteaz evaluarea alternativelor. Acest fapt poate fi observat i n tabelul
urmtor:
Nr. crt Supra-Marca

Brand

Gramaj (grame)

NutriDay

100, 140, 150, 360,

(Brand Umbrela)
1

Danone

400
2

Danone

NutriDay de But

260, 370, 490

Danone

NutriDay Delicios

125, 400

Danone

Activia

120, 125, 145, 290

Danone

Actimel

100

Danone

Danonino

50, 80, 100

Danone

Cremosso

125

Danone

Casa Bun

100

Danone

Frutmania

125

10

Napolact

Iaurt clasic

200, 470

12

Napolact

Iaurt zdravn

200

13

Napolact

Iaurt numabun

200, 470, 1000

14

Napolact

Iaurt uurel

470

15

Napolact

Cedra iaurt din lapte de 500, 1000

oaie i bivoli

16

Milli

Clasic

125
9

17

Milli

Iaurt de but

330

18

Milli

Iaurt light

150,3 75

19

Milli

Iaurt de but imuno

500

20

Milli

Crem de iaurt 6%

150

21

Milli

Iaurt extra cu omega 3.5%

375

22

Milli

Iaurt cu capuni imuno 365

plus

23

Milli

Creme duo cu piersici si 150

cirese

24

Campina

Iaurt natural

150, 400

25

Campina

Iaurt de but

350, 370

26

Campina

Fruttis

125, 400

27

Tnuva

Iaurtul meu fin

150, 165, 400

28

Tnuva

Iaurtul meu fin de but

450

29

Yoplait

Yoplait chef de..

150

30

Yoplait

Yoplait TOP

125

31

Yoplait

Yoplait Clasic

125

32

Yoplait

Yoplait YOP

330

Concurena pe piaa produselor lactate este mare. Exist trei mari juctori i aproximativ 40 de
juctori mici, n general productori locali piaa este foarte fragmentat. Concurena este
realizat la nivel de segment si la nivel de marc.

10

Stiati ca in ciuda beneficiilor

iaurtului, in tara noastra,
consumul de iaurt este foarte
redus prin comparatie cu alte
tari europene. Astfel, in vreme
ce in Romania, consumul
mediu anual de iaurt este de 5
kg/cap de locuitor, in Ungaria,
consumul este de 17 kg, iar in
Franta 33 kg.

2.2 Evolutia pietei iaurtului

Piaa iaurturilor a urcat n primele
ase luni din anul 2011 la peste 227 milioane
de lei, n cretere cu 22% fa de primele ase
luni din 2010 i cu 11% ca volume vandute.
n plus, comerul cu iaurt urmeaza tendinta
observata la nivelul intregii piete de retail:
vanzarile prin intermediul comertului modern
cresc, in detrimentul canalului traditional. Ca
subcategorie, iaurtul de baut detine peste
jumatate din piata iaurturilor, atat ca volum

de vanzari, cat si ca valoare.

Este posibil ca segmentul iaurturilor de baut sa creasca usor, acest produs lactat fiind
considerat sanatos si la indemana pentru consum.
Potrivit companiei de cercetare de piata Nielsen, primii 4 jucatori din piata (Danone,
Friesland, Campina si Albalact) detin o cota de piata de 75% in volum si de 82,1% in valoare,
ambele cote fiind in scadere usoara. La fel stau lucrurile si in privinta primelor 5 branduri (din
care 4 apartin Danone, al cincilea fiind Milli), care si-au coborat cota de piata la 47,6% in ceea
ce priveste volumele vandute, respectiv la 52,4% in privinta valorii vanzarilor.
Topul producatorilor de iaurt este amenintat de intrarea pe piata a unuia dintre cei mai
mari producatori europeni de lactate, Muller, cu afaceri de peste 2 miliarde euro, care vizeaza in
11

urmatorii 2 ani construirea unei fabrici sau achizitionarea unui producator local prin care sa isi
dezvolte afacerea.
Potrivit reprezentantilor companiei, Muller va ataca pentru inceput segmentul iaurturilor
simple si cu fructe cu brandurile Bianco si Froop pe care le distribuie in marile lanturi de
magazine din Capitala.
Citand date statistice, oferta de iaurturi pe piata din Romania a crescut cu 15,1% in 2009
fata de 2010, iar in 2010, comparativ cu 2011 cresterea este deja de 16,8% pana in prezent.
Consumul anual de iaurt in Romania era de aproximativ cinci kilograme pe cap de
locuitor in 2011, in crestere cu un kilogram fata de anul precedent. Aceasta crestere se datoreaza
ofertei mari si diversificarii sortimentelor existente pe piata iaurturilor dar si publicitatii axate pe
beneficiile nutritionale si de sanatate proprii acestei categorii de alimente.
Pe de alta parte, in ciuda ritmului constant de crestere, Romania are cel mai scazut
consum de produse lactate proaspete pe cap de locuitor din Europa. Acesta este de doar cinci
kilograme, fata de tari precum Germania, Franta sau Spania, cu peste 20 de kilograme pe cap de
locuitor, Europa Centrala si de Est: Polonia cu 8,5 kilograme de iaurt pe cap de locuitor, Ungaria
11 kilograme, Bulgaria si Cehia, cu cate 16 kilograme pe cap de locuitor.

Capitolul III:Exigente ale etichetarii produsului

3.1Alegerea a 2 marci de iaurt si prezentarea datelor
DANONE

12

Povestea unei afaceri este in primul rand o poveste despre oameni. In

spatele numelui Danone se afla mii de barbate si femei si doua personae
extraordinare: Daniel Carasso si Antonie Riboud. Misiune
Danone isi propune sa aduca sanatate prin alimente unui numar cat mai mare de oameni
"Una dintre principalele idei directoare ale Grupului Danone este aceea ca alimentele joaca un
rol important in promovarea sanatatii si a starii de bine a fiecarei persoane. De aceea, suntem
convinsi ca trebuie permanent sa imbunatatim calitatea nutritionala a produselor noastre, sa
investim in cercetare si noi programe de dezvoltare si informare ce au drept scop principal,
promovarea activitatii fizice si a unei diete variate, sanatoase si echilibrate." Franck Riboud,
Presedintele Grupului Danone
Valori
La Danone, Umanismul, Deschiderea, Proximitatea si Entuziamul asigura fundamentul
pentru o cultura organizationala unica si sustin identitatea Danone in toate tarile unde compania
este prezenta. Modelul Danone este bazat pe ideea ca dezvoltarea umana si performanta
economica se potenteaza reciproc.
Danone prezinta o gama larga de produse , cum ar fi:
Activia
Actimel
Danonino
Nutriday de Baut
Nutriday Delicios
Casa Buna
Danette
Cremosso
Disney
Savia
Frutissima
DANONE Romania si-a asigurat prestigiul in randul consumatorilor nu doar prin calitatea si
diversitatea produselor oferite, ci si prin preocuparea pentru educatia consumatorilor privind
stilul sanatos de viata si de alimentatie, si prin actiunile sociale pe care le sustine.
In cei peste 10 ani de prezenta pe piata din Romania, Danone a ajuns la stadiul in care
cresterea sa poate servi imbunatatirii calitatii vietii.
Acum 35 de ani, Antoine Riboud (co-fondatorul Grupului Danone) spunea: "Pentru o
companie, responsabilitatea nu se opreste la poarta fabricii. Actiunile sale se resimt in
comunitatea din care face parte si influenteaza calitatea vietii fiecarui cetatean. Cresterea (unei
companii n.t.) nu trebuie sa se mai faca pentru sine, ci trebuie mai degraba sa fie in serviciul
calitatii vietii."

Covalact

13

Covalact este unul dintre principalii jucatori de produse lactate din Romania, compania fiind
profilata si pe fabricarea produselor lactate.Compania are, in prezent, o capacitate de prelucrare
de 200000litri de lapte zilnic si a inregistrat o cifra de afaceri de 25 milioane de euro in 2009.
Covalact are urmatoare gama de produse:

Iaurt de baut 2.3%

Iaurt cu fructe
Iaurt dietic 0.1%
Iaurt natur 2.8%

Infiintata in 1969, Covalact este o companie de traditie ce ocupa un loc aparte pe harta
produselor in industria alimentara romaneasca.Procesul de privatizare din 1994 a fost succedat
de o serie de investitii in programe de modernizare.In 2007 pachetul majoritar de actiuni al
Covalact a fost achizitionat de Fondul de investitiiamerican SigmaBleyzer Southeast European
Fund, moment ce a marcat intrarea companiei intr-un nou stadiu de dezvoltare si modernizare.
Strategia de dezvoltare actuala se concentreaza pe cresterea calitatii produselor, diversificare
sortimentala si cresterea capacitatii de productie si logistica.

3.2Prezentarea mentiunilor obligatorii pentru etichetarea produselor

alimentare
Etichetarea produselor alimentare trebuie s conin anumite meniuni obligatorii. Aceste
meniuni trebuie s fie uor de neles i uor vizibile, lizibile i s nu poat fi terse. Anumite
meniuni trebuie s figureze n acelai cmp vizual.
Atunci cnd produsele alimentare sunt preambalate, meniunile obligatorii figureaz pe
preambalaj sau pe o etichet ataat acestuia.
MENIUNI OBLIGATORII DE ETICHETARE
denumirea de comercializare;
lista ingredientelor care sunt enumerate n ordinea descresctoare a ponderii lor i sunt
desemnate prin denumirea lor specific, n conformitate cu anumite derogri prevzute n
anexele I, II, III i III Bis. n cazul ingredientelor care aparin mai multor categorii, este
indicat categoria care corespunde funciei sale principale n cazul produsului alimentar
respectiv.
n anumite situaii, menionarea ingredientelor nu este solicitat n cazul:
o fructelor i legumelor proaspete;
o apelor gazoase;
14

o oeturilor de fermentaie;
o brnzeturilor, untului, laptelui i smntnii fermentate;
o produselor care conin numai un singur ingredient, cu
condiia ca denumirea de comercializare s fie identic
cu numele ingredientului sau s permit stabilirea
naturii ingredientului fr riscul de a fi confundat.
Anumii aditivi i anumite enzime nu sunt considerate ingrediente; este vorba de componenii
care sunt utilizai ca auxiliari tehnologici sau care sunt coninui ntr-un ingredient fr a mai
ndeplini nicio funcie tehnologic n produsul finit;
cantitatea ingredientelor sau a categoriilor de ingrediente exprimat n procente.
Aceast meniune se aplic atunci cnd ingredientul sau categoria de ingrediente:
o figureaz n denumirea de comercializare sau sunt n
general asociate cu denumirea de comercializare de
ctre consumator;
o sunt puse n eviden n etichetarea prin cuvinte,
imagini sau o reprezentare grafic sau;
o sunt eseniale pentru a caracteriza un produs alimentar
(ns pot fi prevzute anumite excepii);
cantitatea net exprimat n uniti de volum pentru produsele lichide i n uniti de
mas pentru celelalte produse. Sunt prevzute, n acelai timp, dispoziii speciale n cazul
produselor alimentare vndute la bucat i pentru produsele alimentare prezentate ntr-un
lichid de acoperire;
data de valabilitate minim. Aceast dat este compus din indicarea zilei, lunii i
anului, cu excepia produselor alimentare a cror valabilitate este mai mic de 3 luni
(indicarea zilei i a lunii este suficient), produsele alimentare a cror valabilitate este
mai mare de 3 luni, dar nu depete 18 luni (indicarea lunii i a anului este suficient)
sau a cror valabilitate este mai mare de 18 luni (indicarea anului este suficient).
Data de valabilitate este precedat de meniunea A se consuma de preferin nainte de
, atunci cnd data conine indicarea zilei sau A se consuma nainte de sfritul , n
celelalte cazuri.
Menionarea datei de valabilitate nu este cerut n cazul produselor urmtoare:
o fructele i legumele proaspete care nu au fcut obiectul
vreunor tratamente;
o vinurile i buturile care conin 10 % sau mai mult
alcool n volum;
o buturile rcoritoare nealcoolice;

15

o sucurile din fructe i buturile alcoolice n recipiente

individuale de mai mult de cinci litri, destinate a fi
livrate colectivitilor;
o produsele de panificaie i de patiserie care, prin natura

o
o
o
o

lor, sunt consumate n mod normal ntr-un rstimp de

douzeci i patru de ore dup fabricare;
oetul;
sarea de buctrie;
zaharurile n stare solid;
produsele de cofetrie care constau aproape exclusiv

din zaharuri aromatizate i/sau colorate;

o gumele de mestecat;
o dozele individuale de glazuri alimentare.
n cazul produselor alimentare foarte perisabile, data de valabilitate minim se nlocuiete cu
data limit de consum;
condiiile speciale de conservare i de utilizare;
denumirea sau firma i adresa fabricantului sau a celui care ambaleaz produsul sau a
unui vnztor stabilit n interiorul Comunitii. n ceea ce privete untul produs pe teritoriul
statelor membre, acestea sunt autorizate s nu cear dect indicarea fabricantului, a celui care
ambaleaz produsul sau a vnztorului;
locul de origine sau de provenien, n cazurile n care omiterea acestei meniuni ar
putea induce consumatorul n eroare;
modul de folosire trebuie indicat, n cazul n care omiterea sa nu ar permite o folosire
potrivit a produsului alimentar;
meniunea titlului alcoolmetric pe unitatea de volum pentru buturile care conin mai
mult de 1,2 % alcool n volum.

3.3 Prezentarea mentiunilor suplimentare de etichetare pentru grupa

iaurturilor
Iaurtul si smantana - procentul de grasime exprimat in procente pentru fiecare tip de produs

3.4 Analiza continutului informational al marcilor

Continutul informational al

Danone
16

Covalact

etichetei
Denumirea sub care este
vandut alimentul
Lista cuprinzand ingredientele

Cantitatea din anumite

ingrediente

Cantitatea neta
Data durabilitatii minimale
sau data limita de consum
Conditiile de depozitare sau
de folosire
Denumirea comerciala si
sediul producatorului
Numele si sediul
importatorului
Locul de origine sau
provenienta a alimentului
Instructiuni de utilizare
O mentiune care sa permita
identificarea lotului
Mentiunile suplimentare
pentru grupa din care face
parte produsul

Nutriday delicious caise

Iaurt cu visine

Lapte pasteurizat, zahar, caise

2% (cu ados de: sirop de
glucoza-fructoza, coloranti
naturali: betacaroten, extract
de ardei rosu, aroma), protein
din lapte, amidon modificat,
pectin, fermenti selectionati de
iaurt
Energie:103kcal
Protein:3.6
Glucide:16.9din care zaharuri
16.6
Lipide:2.3din care ags 1.5
Fibre:0.1
Sodium:0.05
125g
22.11.2011-26.12.2011

Lapte pasteurizat, preparat de

visine 15% (6.7% fruct in
produs finit, zahar, sirop de
glucoza, stabilizatori, aroma:
visine, coloranti: suc de sfecla
rosie E162, acidifiant: acid
citric E330), lapte praf
degresat
Proteine 3,4g, Glucide 18,3 g,
Lipide 2,2 g

2C - 6C

2C - 6C

Danone PDPA SRL, str.

Nicolae Canea, nr.96, sector 2,
Bucuresti
ICS LAMPOL SRL, str.
Uzinelor, nr.17, Chisinau,
2036, Republica Moldova
Romania

CovalactS.A Sfantu
Gheorghe , Strada Lunca
Oltului, Nr 1, Jud. Covasna
S.C Friesland Campina
Romania S.A

RO L 21 CE

Romania L 9 CE

Iaurt cu pulpa de fructe 1,8%

grasime

Iaurt cu bucati de visine

2,2%grasime

125g
28.11.2011- 24.12.2011

Romania l

3.5Modalitati de declarare a valorii nutritive pe eticheta

Modalitile de declarare a valorii nutritive sunt variate:
simple, prezentate sub forma de tabel ncadrat ntr-un chenar, indicnd coninutul n
protide, lipide i glucide (n grame la 100g produs sau la o porie sugerat) i valoarea

17

energetic exprimat n kJ sau kcal, de asemenea raportat la 100g produs sau la o porie
sugerat, n cifre i litere incolore pe fondul culorii ambalajului;
nuanate: acelai tabel n care protidele, lipidele i glucidele sunt exprimate pe benzi cu
culori codificate i acceptate pe plan tot mai larg: culoarea roie, roie-portocalie sau roz
pentru protide, culoarea galben pentru lipide, culoarea verde pentru glucide i fond alb
pentru valoarea energetic;
complexe:
- un pas nainte este fcut de ctre firmele care, pe lng meniunile care indic
valoarea energetic i principalii nutrieni, nscriu i cantitile recomandate de
proteine, de vitamine i de substane minerale, pe zi sau pentru un meniu;
- complexe: atunci cnd produsul este destinat unui anumit segment de populaie,
nominalizat n normele de nutriie este posibil ca valoarea nutritiv, exprimat prin
nutrieni sau energie, s nu mai fie declarat numai n uniti fizice pe o unitate de
mas, ci i gradul de satisfacere zilnic a necesarului respectiv de ctre constituenii
existeni ntr-o unitate de mas a produsului, ntr-o form accesibil consumatorilor;
un astfel de model presupune menionarea pe ambalaj a segmentului cruia produsul
i este destinat.

Capitolul IV Analiza elementelor esteticii ambalajelor

celor 2 marci de iaurt
4.1Analiza caracteristicilor estetice ale ambalajelor
ntruct majoritatea produselor se vnd ambalate este evident c ambalajul are
i un d u b l u r o l d e p r o m o t o r a l v n z r i i i d e p u r t t o r a l i n f o r m a i e i c t r e
c o n s u m a t o r. A m b a l a j u l reprezint o interfa cu care consumatorul vine n
contact direct, de aceea ambalajul trebuie gndit pentru a atrage cumprtorii i pentru a
declana actul de cumprare. De altfel, ambalajula fost denumit i "vnztor mut" al produsului,
pornind de la urmtoarele considerente:
identific i prezint produsul i productorul/distribuitorul;
stimuleaz i atrage atenia cumprtorului;
informeaz consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de baz ale produsului;
comunic date legate de modul de utilizare al produsului i a naturii ambalajului
Elementele care contribuie la realizarea funciei ambalajului de promovare a vnzrilor i
informare a consumatorului sunt modul de confectionare, sistemul de marcare i etichetare,
dar mai ales estetica ambalajului, adic aspectele referitoare la forma, culoarea i armonia
cromatic,grafica ambalajului. Aceste elemente trebuie armonizate pentru a capta
18

atenia cumprtorului,trebuie s sugereze destinaia produsului i s scoat n

eviden denumirea produsului, marca, recomandrile privind utilizarea etc.
Ambalajul este o component esenial a activitii comerciale, fiind subordonat mrfii i
deservind consumatorul. Sortimentele de produse nou aprute pe pia, modernizarea concepiei
i a tehnicilor comerciale aduc n discuie diversificarea ambalajelor n paralel cu
cretereaexigenelor fa de acestea.
Fiecare agent economic implicat n activitatea comercial (productor,
comerciant i consumator) are cerine specifice n ceea ce privete ambalajele i calitatea
lor.P u b l i c i t a t e a i n f o r m a t i v a e s t e f o l o s i t a i n t e n s i n p e r i o a d a d e p i o n i e r a t p e
p i a t a u n e i categorii de produse, atunci cand obiectivul este de a genera o cerere
primara. Astfel, industria iaurtului a trebuit, la inceput, sa informeze consumatorii cu privire
la avantajele nutritionale ale iaurtului si multiplele sale utilizari.- p u b l i c i t a t e a p r i n
i n t e r m e d i u l s p o t u r i l o r T V, r a d i o u l u i s i n u i n c e l e d i n u r m a p r i n intermediul
publicatiilor scrise.- promovarea vanzarilor se face si prin oferirea unei cantitati mai mari la
acelasi pret (de exemplu 20% gratis), oferirea mai multor produse la un pret mai mic, premii si
distinctii prezente pe site-ul de prezentare al firmei.
Promovarea este un factor major de influenare a comportamentului consumatorului,
iar acest fapt este evident n cazul mrcii Danone, care a devenit prin promovare liderul naional
n producia de iaurt. Consumatorii sunt expui la mesaje promoionale din massmedia, afiaj stradal sau prezentarea produsului n magazine.Compania Danone Romnia
se afl pe primele locuri n topul companiilor romneti,dup nivelul sumelor
investite n publicitate. n 2006, compania a avut un buget rate care depeste 124
milioane de euro, pentru promovarea pe toate canalele media, ocupnd locul
cinci.Att n ara noastr ct i peste hotare liderul produselor lactate este Grupul
Danone, datorit n u m r u l u i f o a r t e m a r e d e p r o d u s e p e c a r e l a u , d a r i
d a t o r i t p u b l i c i t i i d e c a r e d i s p u n e aproape fiecare produs n parte. Oamenii din ziua
de azi nu cumpr numai calitatea ci i marca produsului, publicitatea, fiind dispui s scoat
asfel o suma mai mare de bani din buzunar pentru a fi siguri c au fcut o alegere corect.
Consumatorii romni sunt recunoscui pentru curiozitatea de a testa noi
produse i arome. Pe acest lucru au mizat i reprezentanii Covalact, care s-au axat
n strategia de marketing pe lansarea de produse sub genericul Ca odinioara,astfel
au aparut iaurturile cu dulceata de capsuni,si multe alte produse traditional
romanesti.
Alti doi factori esentiali in promovarea produsului sunt reprezentati de forma
ambalajului si gama de culori utilizata. Dupa cum se poate observa,in ultima
perioada ,producatorii se axeaza si pe latura psihologica a clientului sau a
potentialului client.
Referindu-ne la produsele noastre,mai prcis iaurtul Danone si iaurtul
Covalact,putem distinge doua tipuri de abordari ale clientului.
Dupa forma, iaurtul Danone se gaseste in recipiente mici,scopul fiind acela de a
oferi consumatorului posibilitatea achizitionarii unei cantitati mici de iaurt si ii
ofera si posibilitatea sa il achizitioneze pentru a fi consumat la serviciu,in
calatorii,etc pe cand iaurtul Napolact se comercializeaza in mare parte in recipiente
mari,oferind clientului posibilitatea sa cumpere o cantitate mai mare de produs la un
prt mai mic.
La fel si gama de culori variaza,in timp ce iaurtul Danone s-a axat de culoarea
albastru-bleu,culoare rece,ce sugereaza prospetime cat si o gustare saraca in
calorii,iaurtul Covalact optat pentru o gama complexa de culori,ambalajul fiind
alcatuit din culori precum galben,albastru,rosu,culori calde ce sugereaza o gustare
mai bogata.
19

4.2 Solutii de imbunatatire a aspectului estetic al ambalajelor

Intrucat suntem intr-o continua schimbare si tehnologia intr-o continua
evolutie,si pe piata bunurilor de consum intanlim o continua si avansata schimbare.
Produsele evolueaza intr-un ritm alert iar publicitatea atinge cote importante in
convingerea si informarea clientilor referitor la calitatea produsului si satisfacerea
nevoilor.
Si pe piata iaurtului am intanlit de-a lungul timpului o serie de schimbari atat
in privinta continutului cat si in privinta ambalajului sau a modului de
comercializare.
Tehnologia probabil nu se va opri aici iar consumatorii vor beneficia de o si
mai larga gama de produse lactate,in viitor.
Asa cum firma Danone a evoluat de la iaurtul simplu Nutriday pana la numeroasele
sortimente de astazi(Danonino,Activia,Casa Buna,etc) la fel s-a intamplat si cu
firma Napolact,care,de la iaurtul simplu a ajuns sa produca o gama larga de produse
lactate si chiar diferite sortimente de branzeturi.
Pe viitor,ne vom astepta probabil la noi produse,create cu scopul de a satisface
o masa si mai larga de consumatori,iar ambalajele vor fi probabil mult mai bine
structurate si vor contine informatii mult mai detaliate cu privire la continut cat si
la beneficiile aduse in urma consumului de iaurt,astfel clientul va stii exact de ce
iaurt are nevoie.

Capitolul V- Descrierea caracteristicilor senzoriale ale

celor 2 marci de iaurt alese
Caracteristici senzoriale

MARCI
Aspect exterior
Aspect in sectiune
Forma
Consistenta
Culoare
Aroma(miros)
Gust

Descrierea caracteristicilor
senzoriale pe baza
observatiilor personale ale
examinatorului
Covalact
aspect sticlos
Iaurtul nu prezinta impuritati
Coagul desfacut, omogen cu
aspect de portelan
Usor rozalie
Intens, parfumat
Usor dulceag

20

Danone
Aspect sticlos
Iaurtul nu prezinta impuritati
coagul desfacut, lucios, fara
bule de gaz si fara zer
Usor galbuie
Intens, parfumat
Usor dulceag cu aroma
fructului ales

Capitolul VI Analiza senzoriala amarcilor de iaurt pe

baza metodei punctajului
6.1Evaluarea prin punctaj a calitatii senzoriale a iartului
Caracteristica
senzoriala

Scara de punctaj

Aspect

0..2

Consistenta

Culoare

Aroma

0.2

0.2

0.2

21

Descrierea
caracteristicilor
produsului examinat
lipsit de impuritati
vizibile si de
sedimente avand un
aspect sticlos la rupere
Aspectul prezinta
anuminte impuritati si
sedimente
Aspect granular, poros

Punctaj acordat

coagul desfacut,
lucios, fara bule de
gaz si fara zer
coagul compact,
omogen cu aspect de
portelan
Coagul consistent cu
aspect lucios

Culoare care prezinta

caracteristicile
fructului ales, fiind
uniforma in toata
masa produsului
Culoare alba cu tenta
galbuie
corespunzatoate
colorantului introdus
Culoare neomogena in
masa produsului

Miros placut, specific

de iaurt cu aroma
fructului ales

Gust

0.3

Miros strain,
necorespunzator
fructului ales
Miros specific
mucegaiului sau miros
putin intepator

Gust placut cu aroma

specifica
Gust dulceag, fara alte
gusturi straine
Gust putin acrisor sau
amarui
Gust ranced

2
1
0

6.2 Efectuarea analizei senzoriale

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scarii de puncataj
Denumirea produsului analizat Danone Nutriday caise..
Numele si produsul degustatorului Dascalu Daniela
Data 05.12.2011..
Caracteristici senzoriale
Punctaj acordat (Pi)
Observatii
Aspect

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

10

Iaurtul nu prezinta
impuritati
Iaurtul nu are zer si are o
textura lucioasa
Culoare usor galbuie si
este uniforma in toata
masa iaurtului
Miros placut specific
caisei
Gust dulceag

Semnatura degustatorului..

22

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scarii de puncataj

Denumirea produsului analizat Danone Nutriday caise..
Numele si produsul degustatorului Cristea Alexandra
Data 05.12.2011..
Caracteristici senzoriale
Punctaj acordat (Pi)
Observatii
Aspect

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

10

Iaurtul nu prezinta
impuritati
Iaurtul nu are zer si are o
textura lucioasa
Culoare usor galbuie si
este uniforma in toata
masa iaurtului
Miros placut specific
caisei
Gust dulceag

Semnatura degustatorului..

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scarii de puncataj

Denumirea produsului analizat Covalact iaurt visine
Numele si produsul degustatorului Dascalu Daniela
Data 05.12.2011..
Caracteristici senzoriale
Punctaj acordat (Pi)
Observatii
Aspect

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

10

Iaurtul nu prezinta
impuritati
Coagul sticlos,
Culoare usor galbuie si
este uniforma in toata
masa iaurtului
Miros placut specific
caisei
Gust dulceag

Semnatura degustatorului..

23

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scarii de puncataj

Denumirea produsului analizat Covalact iaurt visine..
Numele si produsul degustatorului Cristea Alexandra
Data 05.12.2011..
Caracteristici senzoriale
Punctaj acordat (Pi)
Observatii
Aspect

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

Iaurtul nu prezinta
impuritati
coagul consistent cu
aspect lucios
Culoare usor galbuie si
este uniforma in toata
masa iaurtului
Miros placut specific
caisei
Gust dulceag

Semnatura degustatorului..

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scarii de puncataj

Denumirea produsului analizat
Danone Nutriday Caise
Numele si produsul degustatorului Daliu Madalina-Teodora
Data
05.12.2011
Caracteristici senzoriale
Punctaj acordat (Pi)
Observatii
Aspect

Consistenta

Culoare

Aroma

2
24

lipsit de impuritati
vizibile si de sedimente
avand un aspect sticlos la
rupere
coagul desfacut, lucios,
fara bule de gaz si fara
zer
Culoare usor galbuie care
prezinta caracteristicile
fructului ales, fiind
uniforma in toata masa
produsului
Miros placut, specific de

Gust

TOTAL

iaurt cu aroma fructului

ales
Gust placut cu aroma
specifica

10

Semnatura degustatorului..

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scarii de puncataj

Denumirea produsului analiza
CovalactIaurt cu visine
Numele si produsul degustatorului Daliu Madalina-Teodora
Data
05.12.2011
Caracteristici senzoriale
Punctaj acordat (Pi)
Observatii
Aspect

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

lipsit de impuritati
vizibile si de sedimente
avand un aspect sticlos la
rupere
coagul consistent cu
aspect lucios
prezinta caracteristicile
fructului ales, fiind
uniforma in toata masa
produsului
Miros placut, specific de
iaurt cu aroma fructului
ales
Gust placut cu aroma
specifica

Semnatura degustatorului..

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scarii de puncataj

Denumirea produsului analizat
Constantin Alice
Numele si produsul degustatorului Danone Nutriday Caise
Data
05.12.2011
25

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi)

Observatii

Aspect

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

lipsit de impuritati
vizibile si de sedimente
avand un aspect sticlos la
rupere
coagul desfacut, lucios,
fara bule de gaz si fara
zer
prezinta caracteristicile
fructului ales, fiind
uniforma in toata masa
produsului
Miros placut, specific de
iaurt cu aroma fructului
ales
Gust placut cu aroma
specifica

TOTAL

10

Semnatura degustatorului..

Fi individual de analiz senzorial, prin metoda scarii de puncataj

Denumirea produsului analizat
Constantin Alice
Numele si produsul degustatorului Covalact Iaurt de visine
Data
05.12.2011
Caracteristici senzoriale
Punctaj acordat (Pi)
Observatii
Aspect

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

10

lipsit de impuritati
vizibile si de sedimente
avand un aspect sticlos la
rupere
coagul sticlos
prezinta caracteristicile
fructului ales, fiind
uniforma in toata masa
produsului
Miros placut, specific de
iaurt cu aroma fructului
ales
Gust placut cu aroma
specifica

26

Semnatura degustatorului..

6.3 Intocmirea fiselor centralizatoare de analiza

Fi centralizatoare de analiz senzorial

Denumirea produsului analizat iaurt Danone
Caracteristica
Punctaj acordat de fiecare examinator
senzoriala

Aspect

Examinator
1
2

Examinator
2
2

Consistenta
2
2
Culoare
2
2
Aroma
2
2
Gust
2
2
Punctajul mediu al produsului 8
Numele si prenumele examinatorilor
1Dascalu Daniela
2Daliu Madalina
3Cristea Alexandra
41Constantin Alice

Punctajul mediu
total
al caracteristicii

Examinator
3
2

Examinator
4
2

2
2
2
2

2
2
2
2

8
8
8
8

Fi centralizatoare de analiz senzorial

Denumirea produsului analizat iaurt Covalact
27

Caracteristica
senzoriala

Aspect

Punctaj acordat de fiecare examinator

Examinator
1
2

Examinator
2
2

Consistenta
2
0
Culoare
2
2
Aroma
2
2
Gust
2
2
Punctajul mediu al produsului 7,2
Numele si prenumele examinatorilor
1Dascalu Daniela
2Daliu Madalina
3Cristea Alexandra
41Constantin Alice

Punctajul mediu
total
al caracteristicii

Examinator
3
2

Examinator
4
2

2
2
2
2

0
2
2
2

4
8
8
8

6.4 Stabilirea clasei de calitate pentru fiecare marca de produs, in urma

analizei senzoriale
Danone- 80% . Se incadreaza in clasa de calitate FOARTE BUN
Napolact-70,2%. Se incadreaza in clasa de calitate FOARTE BUN

Concluzii
n concluzie, putem afirma c iaurtul este un aliment cu multiple virtuti in pastrarea si
promovarea sanatatii, cunoscute din timpuri stravechi. Acestea deriva atat din continutul sau

28

nutritional, complet si bine echilibrat la nivelul nutrientilor majori, cat si din contributia
bacteriilor lactice active (Lactobacillus Bulgaricus si Streptococcus Thermophilus).
De asemenea, pentru a putea evalua calitatea iaurtului am analizat materiile prime care
stau la baza fabricarii acestuia, dar si principalele faze ale procesului tehnologic de obtinere.
Caracteristicile care determina calitatea iaurtului sunt atat cele organoleptice (aspect si
consistenta, culoare, miros si gust), dar si cele fizico-chimice (aciditate, continut de grasime,
substanta uscata, continut de sare) si microbiologice (acestea sunt date de agentul de acidifiere,
intretinere si aroma Lactobacillus delbrukii subspecia bulgaricus).
n ceea ce privete ambalarea, transportul i depozitarea, acestea au o importan
deosebit pentru asigurarea calitii. Astfel, iaurtul se ambaleaz n materiale plastice aflate n
bun stare, curate, uscate i fr miros strin, se depoziteaz n spaii frigorifice curate,
dezinfectate, fr miros strin, la o temperatur adecvat i se transport prin intermediul
mijoacelor de transport frigorifice sau izoterme.
Iaurtul este un produs cu numeroase beneficii in alimentatie, printre care: este un produs
bogat in proteine,

este o importanta sursa de calciu, intareste sistemul imunitar, ajuta in

hipertensiunea arteriala, curata organismul de toxine, reduce colesterolul i altele.

Piaa iaurturilor din Romnia este dominat de urmtorii productori: Danone, Friesland
care nglobeaz brandurile Napolact i Mili, Tnuva, Campina, Albalact, Napolact, fiecare
inglobnd o gam sortimental variat.
Referitor la consumul de iaurt, ara noastr, cu toate c nregistreaz creteri ale
consumului de iaurt de la un an la altul, ramne pe ultimul loc n Europa cu doar cinci kilograme
pe cap de locuitor n anul 2008.

BIBLIOGRAFIE

29

1.Boboc, Dan - Managementul calitatii produselor agroalimentare, Bucureti, Editura

ASE, 2006
2.Dima, Dumitru (coordonator) Mrfuri alimentare i securitatea consumatorului,
Bucureti, Editura Economic, 2006
3.Dinu, Vasile (coordonator) Fundamentele tiinei mrfurilor, Bucureti, Editura ASE,
2008
4.Lacatusu, Cristina, Mihalache, Laura, Popescu, Raluca - Ghidul alimentatiei sanatoase,
Societatea de Nutritie din Romania, Bucuresti, 2008
5.Standardul Romn SR 3665 Iaurt
6.***http://www.revista-piata.ro/articole/special/special-top-vanzari_11.html

7.***http://www.scienceline.ro/IAURTUL__UNUL_DIN_CELE_MAI_SANATOASE_ALIME
NTE_5257_651_1.html
8.*** http://www.madr.ro/pages/cercetare/ps-511-manual-de-produse-si-tehnologii.pdf
9.*** . http://www.wall-street.ro/articol/Companii/48761/Consumul-de-iaurt-a-crescutfata-de-anul-trecut.html
10.*** http://www.danone.ro/beneficiile_iaurtului.html
11.*** http://www.anpc.gov.ro/old/wp-content/uploads/manual/legislatie/HG-1062002.pdf

30

31