MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALAHENRI COANDA

SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE PROIECT

COORDONATOR:
AS.MED.CUC SIMINA
ABSOLVENT:
PASCA CRISTINA

STEI 2014
1

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALAHENRI COANDA
SPECIALIZAREA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU
ANEMII

STEI 2014
2

CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I ANEMIILE
I.1. DEFINITIE
I.2. FIZIOPATOLOGIE
I.3.SIMPTOMATOLOGIE
I.4.DIAGNOSTIC POZITIV
I.5.TRATAMENT

CAPITOLUL II

PLAN DE INGRIJIRE

I.1.CAZI
I.2.CAZII
I.3.CAZIII
I.4.CAZIV
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE
Nu rareori medicul este ntmpinat de bolnav cu aceast prim afirmaie: n
primul rnd m simt anemic, am lipsa de snge. De fapt, ce vrea sa exprime
aceasta? C bolnavul a observat o scdere a capacitii sale de munc, este fr
vlag, ceea ce n termenii uzuali medicali se numete astenie sau adinamie. Dac
este adevrat c acest simptom se ntlnete n anemii, nu este mai puin adevrat
c n alte boli (de rinichi, de inim) pot prezenta aceast stare. Prin urmare, o
asemenea exprimare este necorespunztoare, uneori chiar greit. Mai mult nc,
pornind de la bnuiala despre starea sa anemica, lipsa de snge, acest bolnav
solicit cu insisten un examen de snge, de al crui rezultat normal rmne
surprins.
Prin urmare,anemia este o stare patologic datorat diminurii semnificative a
cantitii de mas globular total i/sau de hemoglobin pe unitatea de volum, sub
valorile normale pentru vrsta i sexul respectiv, scderea hemoglobinei se poate
asocia cu scderea hematocritului i/sau a numrului de eritrocite. Concentraia de
hemoglobin este criteriul esential de diagnostic, fiind unitatea func ional a
hematiei, iar determinarea masei eritrocitare toale este incomod i laborioas.
Inconvient : interpretarea cifrelor de hemoglobin trebuie sa se fac i n funcie de
condiiile de hidratare ale subiectului investigat (proteinemie, ionograma).
Pentru a recunoate precis o anemie i gradul su de gravitate este necesar
determinarea numrului de globule roii (hematii sau eritrocite) i a cantitii de
hemoglobin . Numrul de globule roii este raportat la milimetru cub, iar
cantitatea de hemoglobin este dat in procente sau grame raportate la sut. Aceste
tehnici de laborator simple, la ndemna oricrui medic, se cere a fi foarte orect
executate, deoarece altfel se creeaza false anemii, responsabile de tulburri neuropsihice, legate de noiunea boal. De aceea pentru a aprecia un caz de anemie,
trebuie s cunoatem mai nti cteva date privitoare la numrul normal de globule
roii i cantitile normale de hemoglobin. Acestea sunt :4 500 000 globule roii
si 90% hemoglobin, la barbai 4 000 000 globule roii i 80% hemoglobin, la
femei.
n esena, orice anemie traduce o tulburare a bilanului ntre producerea de
globule roii i pierderea sau distrugerea lor excesiv. Folosind o comparaie ,am
putea spune c anemia reprezint o situaie similar economiei dintr-o gospodrie
unde un bilan deficitar apare, fie cnd scad veniturile. Aceast rupere de echilibru
se poate produce prin numeroase cauze i mecanisme a cror analiz va face
obiectul unui capitol. Trebuie subliniat de la nceput un fapt de o deosebit
importana pentru bolnav: n spatele fiecrei anemii se ascunde o cauz, boala de
baz.
4

CAPITOLUL I
ANEMIILE
I.1.SIMPTOMATOLOGIE
Anemiile sunt boli ale sistemului eritrocitar care constau in scaderea masei
eritrocitare cu minimum 10%,scaderea cantitatii de hemoglobina ,a hematocritului,
sau uneori consta numai in scaderea hemoglobinei. Prin frecventa lor mare si prin
diversitatea formelor etiopatogenice anemiile ridica probleme de diagnostic.
Orientarea corecta este prin recunoasterea semnelor generale de sindrom anemic si
de recunoasterea anumitelor simptome caracteristice pentru anumite grupe sau
chiar anumite tipuri de anemii. Anemia constituie o manifestare a unei afectiunii
ascunse; ea nu este o boala propriu-zisa. De aceea, afirmarea diagnosticului
de "anemie secundara" este un pleonasm. Simptomele prezente la un pacient
anemic se datoreaza atat bolii de baza cat si anemiei insasi. Simptomele datorate
anemiei sunt in functie de valorile hemoglobinei, de modul de instalare a anemiei,
de varsta pacientului si de rezervele cardiovasculare. Astfel cand anemia se
instaleaza progresiv la copii si la adultii tineri, simptomatologia este moderata, atat
timp cat hemoglobina se mentine deasupra valorii de 7-8g/dl. Daca anemia se
instaleaza rapid, manifestarile clinice sunt importante chiar la valori mai mari ale
hemoglobinei. Pacientii in varsta dezvolta mai rapid simptome cardiace si de
hipoxie cerebrala datorita afectarii aterosclerotice a sistemului vascular.Anemia
debuteaza cu cateva semne de suferinta subiective care se completeaza cu cateva
simptome cu caracter general:
1) Paloarea tegumentelor si conjunctivelor;
2) Oboseala fizica si intelectuala, nervozitate, somnolenta, ca efect
general asupra metabolismului si al sistemului nervos, prin deficitul de oxigenare in
tesuturi ;
3) Semne cardiovasculare si cardio respiratorii prin efortul de adaptare si
compensare cu intensitate gradata dupa gravitatea anemiei si modalitatii de
evolutie.
In cazul anemiilor severe acute predomina ametelile, tulburarile de vedere,
dispnee, paloarea intensa, tahicardia, hipotensiunea arteriala, scaderea tensiunii de
5

oxigen arterial care este brusc resimtita de tesuturi si apoi de intregul organism si,
uneori, lipotimie si colaps.
In anemia cu debut lent si cu scaderea treptata a hemoglobinei pe primul loc
se situeaza paloarea pielii si a mucoaselor, vizibila mai ales la palme, buze, unghii,
si mucoasa bucala, tulburari nervoase, astenie, tulburari de memorie, ameteli,
cefalee, tendinta de lipotimie, semnele cardiovasculare (palpitatii, dureri
precordiale, dispnee), tulburari digestive (anorexie, flatulenta sau constipatie),
amenoree si tulburari menstruale la femeie. Semnele sunt completate de un examen
clinic complet (pulmonar, cord, ficat, splina, ganglioni).
Pentru clinician este izbitor tabloul de anemie cu semnele generale grave
dupa pierderi de masa sangvina prin hemoliza sau sangerari acute, fata de tabloul
de anemie cronica instalata lent ca cea din boala Biermer care este compatibila cu
un mod de viata satisfacator la scaderi mari de hemoglobina.
Tulburarile cardiovasculare formeaza in anemii un sindrom special, care
incepe cu tahicardie, ameteli si simptome de lipotimie, pana la merele soc
hemoragic sau hemolitic, care se instaleaza brusc prin pierderile acute de masa
eritrocitara, simptomele sunt date de hipovolemie si hemodilutie in hemoragii si de
incarcare cu produse de hemodializa in sindroamele hemolitice. Deficitul de oxigen
produce insa in toate formele, tulburari cardiovasculare cu caracter functional
determinate de intensitatea scaderii de hemoglobina.
Tulburarile functionale sunt rezultatul combinarii produselor reactive
compensatorii si diminuarii altor parametrii functionali. In formele cronice la aceste
dereglari functionale se asociaza treptat tulburari prin leziuni degenerative
miocardice si in alte parenchimuri dupa tipul anemiei.
Pe langa simptomele generale comune, cu diferente dupa intensitatea
anemiei ,dupa debutul brutal sau lent, exista simptome speciale dupa tipul
etiopatogenic de anemie. Caracteristica grupelor speciale este cauzata de
mecanismele etiopatogenice care le determina si de asocierea anumitor simptome si
complicatii speciale care le insotesc.
In anemiile hipocrome, in general secundare hiposidermice se recunosc
simptomele legate de boala primara, ca hemoragiile cronice, infectiile cronice, boli
neoplazice sau stari fiziologice speciale care necesita aport crescut de fier. La
acestea se adauga semnele tisulare ale carentei de fier, tulburari degenerative in
forme, precum si o paloare speciala avand ca tip anemia cloratica la tineri sau la
femei la varsta menopauzei .
6

Unele simptome sunt caracteristice anemiei: paloare cu tenta alba a

tegumentelor, a mucoasei, tulburari cardiorespiratorii (palpitatii, tahicardie,
dispnee), tulburari psihice (astenie, insomnie, tendinte la lipotimie).
Alte simptome se datoreaza scaderii fierului fermentilor oxidanti. Din
aceasta cauza apar tulburari trofice eipteliale: uscaciunea si friabilitatea pielii,
aparitia pe suprafata unghiilor a unor regade ale comisurii bucale, glosita cu atrofie
papilara a limbii (arsuri in gura), modificari ale mucoasei esofagiene cu arsuri,
leziuni de gastrita (flatulenta, dureri difuze abdominale).
La pacientii cu anemie feripriva severa modificarile unghiilor sunt
caracteristice: unghii friabile, plate, fara luciu pana la aspectul de unghii in forma
de "lingurita" cu concavitate in sus.
In grupul de anemii megaloblastice in formele primitive de boala Biermer
prin carenta de vitamina B12,paloarea este modificata de nuanta galbena cu tenta
subicterica, prin impregnarea cu pigment biliar, urmare a hemolizei cronice
moderate, care se produce in aceste boli. Tegumentele sunt aspre, uscate. Parul si
unghiile sunt friabile.
Simptomele de hemoliza cronica care insotesc anemiile hemolitice cronice
endo- sau exoeritrocitare sunt diferite de simptomele de hemoliza din anemiile
megaloblastice de tip Biermer, la care se asociaza simptomele de atrofie digestiva,
cu limba depapilata si achilie gastrica, precum si simptomele nervoase prin leziuni
in cordoanele post laterale.
Simptomatologia anemiilor hemolitice este nespecifica si poate include:
astenie fizica si psihica, dispnee, palpitatii, dureri precordiale.
Simptomele variaza in functie de varsta si de severitatea anemiei.
La examenul fizic se constata urmatoarele semne: paloare, icter
sclerotegumentar moderat, ulcere maleolare, deformatii osoase, splenomegalie- in
majoritatea cazurilor. Deformatiile osoase sunt caracteristice pentru anemiile
hemolitice congenitale severe si apar ca urmare a expansiunii tesutului eritropoietic
in medulara oaselor frontale, parietale si maxilare.
Foarte rar se constata fracturi patologice. Anomaliile osoase se pot exprima
radiologic dand aspecte caracteristice: calota "paroasa" sau in formele severe craniu "in turn".
7

La pacientii cu anemie hemolitica ( in special in formele congenitale) s-a

constatat o frecventa crescuta a litiazei biliare, care, pe langa simptomatologia
cunoscuta poate accentua icterul.
Grupul de anemii hemolitice are cateva simptome clinice comune,
determinate de tulburari prin produsii de hemoliza. In hemolizele acute, pe langa
sindromul anemic aparut brusc uneori cu stare de soc se instaleaza hemoglobinuria
si hemosideruria. In hemolizele cronice anemia moderata si uneori absenta este
insotita de un sindrom icteric cu hepatosplenomegalie, cu scaune hipercolorate si
cu urine colorate in brun prin eliminare de urobilina. Daca anemiile nu sunt
accentuate, starea generala ramane buna, uneori apar insa simptome de tromboze in
venele periferice sau tromboze centrale viscerale. Anemiile hemolitice prin
enzimopatii sunt rare ca boala clioica, producandu-se mai ales dupa actiunea unor
factori chimici cu actiune de oxidare a hemoglobinei, cum sunt unele droguri.
Anemiile hemolitice imunologice nu au caractere clinice speciale, natura lor
urmand a fi precizata prin determinarea factorilor imunologici specifici ce pot sa
produca fie o hemoliza acuta fie mai ales cronica
Investigatiile biologice speciale constituie etapa obligatorie pentru
diagnosticul etiopatogenic al unor forme de anemii. Ele se fac cu metode complexe
prin cooperarea clinicianului cu morfologul, biochimistul si imunologul. In fiecare
grup predomina un anumit tip de investigatii speciale.
Evolutia anemiilor hemolitice cronice se poate complica cu episoade de
aplazie pura a seriei eritrocitare, care dureaza in mod obisnuit sapte zile.
In multe anemii investigatiile morfologice periferice si centrale sunt
suficiente pentru diagnostic. Acesta este cazul anemiilor aplastice, la care se
completeaza cu biopsia maduvei osoase.
In maduva osoasa dispar eritroblastii, numarul absolut de reticulocite se
reduce foarte mult, iar hemoglobina scade rapid. Aceste crize sunt declansate de
infectii cu germeni gram -negativi.
Aspectul clinic este atat de sever incat la prima examinare clinica,
diagnosticul poate fi de leucemie acuta.
Unele investigatii generale orientate de anamneza urmaresc sa precizeze
natura etiologica a aplaziei medulare: toxica, infectioasa, canceroasa. Turnover-ul
8

de fier este o investigatie pretioasa care precizeaza incapacitatea maduvei de a

folosi fier si depozitarea acestuia in alte organe.
Esalonarea si efectuarea acestor investigatii sunt in general de resortul
laboratoarelor curente de hematologie, care pot sa precizeze un diagnostic corect
pentru o mare grupa de anemii, inclusiv in anemiile hemolitice autoimune si prin
metode indirecte, chiar de anemii hemolitice prin hemoglobinopatii si enzinopatii.
Folosirea de investigatii speciale, cu determinarea duratei de viata, turnover-ul de
fier, caracterizarea electroforetica a unei anumite hemoglobine patologice, carenta
anumitor enzime eritrocitare, ca si circulatia de vitamina B12 si acid folic sunt
resortul laboratoarelor de inalta specialitate. Se recomanda folosirea tuturor
esaloanelor de investigatii pentru precizarea unui diagnostic corect in cazuri
incerte, inainte de a incepe un tratament cu actiune terapeutica specifica. Terapia
nejustificata cu vitamina B12 si cu acid folic, ca si terapia cu cortizonice sau
imunosupresive, in anemiile banuite ca autoimune, pot sa denatureze si mai mult
diagnosticul.Interogatoriul adresat pacientului este adesea decisiv, fiind foarte
important de precizat debutul afeciunii : acut :- in hemoragiile acute (dureri
epigastrice insotita de hematemez,melen, in cazul unui ulcer sangerand)- in bolile
hematologice maligne sindromul hemoragipar ( ce se poatemanifesta prin
prezenta hematoamelor, epistaxis, hemoptizie sauhematemez, melen), iar in cazul
femeilor cu ciclu menstrual:menometroragii- in crizele de hemoliz (dureri
abdominale intense, splenomegalie,febr)cronic:- la bolnavii care lucreaza in mediu
toxic cu plumb, benzen- la bolnavii care inger cronic medicamente : amidopirin,
acid acetilsalicilic, fenacetin, antipirin, chinin, chinidin, sulfamide,droguri ce
pot cauza sangerari sau hemoliz chiar in doze mici.
Examenul clinic complet trebuie sa stabileasc pe de o parte semnele si
simptomele datorate anemiei propriu-zise, iar pe de alt parte manifestarile care ar
putea explica etiologia anemiei :
- in cavitatea bucal- purpura in hemopatii
- glosit inflamatorie sau atrofic in anemia Biermer
- atrofie papilar sau disfagie inalt in sindrom Plummer- Vinson din anemia
hiposideremic
-pe tegumente- icter discret in anemia hemolitic
- purpura, echimoze in hemopatia acuta si cronica,
- piele uscata in mixedem
-fanerele- pr friabil, koilonikie in anemia feripriv
- organele hematopoietice- splenomegalie cu sau fr hipersplenism,
-adenopatii superficiale in hemoragii primitive
-aparatul digestiv- hepatomegalie in ciroz, cancer, hemopatii,
9

-neoplasm rectal, hemoroizi, proctit hemoragic, decelabile prin tuseu rectal.

- masa abdominal palpabia in boala Hodgkin, leucoze cronice.
- aparatul genital- examenul genital este obligatoriu pentru toate femeile alaturi de
anamneza pentru depistarea cauzelor metroragiilor
De asemenea, este necesar un bilan general care poate aduce date utile.
Examenul clinic indic necesitatea investigaiilor paraclinice.
Se pot grupa in examene de orientare i in examene de specialitate.
Hemoleucograma
Numarul de eritrocite-valori normale
- barbai : 4,5-5,7 milioane/mmc
- femei : 4,2-5,5 milioane/mmc
Hemoglobina (Hb)- valori normale
- barbai : 13,5-18 g%
- femei : 12-16 g%
Hematocrit (Ht)- valori normale
- barbai : 50-52%
- femei : 37-47%
Indici eritrocitari
VEM (volumul eritrocitar mediu)=Ht/nr.eritrocite 10
-valori normale=80-953
-sub 803 vorbim de microcitoz
-peste 953 vorbim de macrocitoz
CHEM (concentratia de hemoglobin eritrocitar medie)=(Hb/Ht)100
-valori normale=32-34%
-sub 32% vorbim despre hipocromie
HEM (hemoglobina eritrocitar medie)=(Hb/nr. Eritrocite)10
-valori normale=27-31pg
IC (indicele de culoare)= 1/(nr de eritrocite3)
-valori normale=0,9-1,1
Analiza datelor de mai sus permite s afirmm existena unui sindrom
anemic in funcie de hemoglobin i s clasificam anemia in :
-anemie microcitar hipocrom
-anemie macrocitar
-anemie normocitar si normocrom
Hemograma aduce argumente etiologice i in functie de variaiile leucocitare si
plachetare, precum : eozinofilia discret si trombocitoza asociata unei anemii
hipocrome microcitare sugereaza o sangerare ronica ; neutropenie si trombopenie
in insuficiena medular calitativ sau cantitativ ; celule anormale (blati) in
leucoze acute.
10

Reticulocitele (VN=3-8% sau 40000-80000/mmc.)

- cand reticulocitele cresc peste valoarea normal inseamna ca este o anemie
regenerativ
- cand reticulocitele sunt normale sau sczute inseamn ca este o anemie
aregenerativ.
Fierul seric (sideremia)--VN=80-120%- determinarea sa se asociaz cu
dozarea siderofiliei, care este proteina purtatoare de fierVN=300-400%
si cu determinarea celorlali parametrii :
- capacitatea totala de saturaie a siderofilinei (CTSS) : 300-400%
- coeficient de saturaie a siderofilinei care const in raportul dintre sideremie si
CTSS (normal=30-35%)
- indicele sideroblastic determinat pe frotiul medular normal (normal=15-65%)
Coroborarea acestor date permit 3 variante posibile :
-hiposideremie franc cu sideremie sub 60 % si CTSS normal sau crescut, ceea ce
reprezint consecinta unei sangerari cronice sau a unui aport insuficient cronic de
fier
-hiposideremie cu CTSS scazut, sub 30 % i coeficient saturaie a siderofilinei
normal
- reprezint de obicei sindroame inflamatorii deetiologii diferite (cancer, infectii
grave, colagenoze, supuratii).
In aceste situatii tratamentul cu fier este nejustificat.
- Hipersideremie cu CTSS normala si coeficient saturatie a siderofilinei crescut- se
intalneste in anemiile hemolitice, anemiile macrocitare, anemiile aplastice.
Este important de subliniat importana variatiilor sideremiei in comparative cu
CTSS ceea ce permite diferentierea hiposideremiei adevarate prin lipsa de fier de
cazurile de hiposideremie ca urmare a unei anomalii in dinamica circuitului fierului
In anemia feripriva intalnim :
-- afectarea seriei rosii, in urmatoarea ordine cronologica:
microcitoza adaptativa (VEM<70m3 sub 2 ani, <73m3 intre 2-5 ani, <80m3 peste
12 ani) ; anemia si hipocromia sunt absente.
scaderea concentratiei de Hb, cu hipocromie concomitena ( HEM< 27pg, CHEM<
30%); afectarea nr. de hematii lipseste.
scaderea nr. de hematii, alterarea morfologiei eritrocitare (anulocite, hematii in
semn de tras la tinta);
reticulocite - normal sau devieri minore in plus sau minus ;
usoara granulocitopenie si trombocitoza in formele severe.
-- maduva osoas se caracterizeaz prin hiperplazie moderat, predominant
eritroblastic, cu apariia eritroblastilor feriprivi (mici, cu contur neregulat,
zdrenuit), diseritropoieza (cariorexis, multinuclearitate, fragmentare nucleara).
11

Hemosiderina lipseste din celulele reticulare, sideroblastii scad sub 10%. Coloratia
pentru Fe a frotiului medular este testul diagnostic cel mai fidel.
-- Fe seric< 50mg/100ml;
-- CTF peste 500mg/100ml;
-- indicele de saturare a transferinei scade sub 15-20% (VN 20-45%).
-- Feritina seric oglinda fidel a rezervei de Fe scade sub 10ng/ml (VN
30-142 ng/ml).
-- explorari digestive: aclorhidria, alterarea testului cu D-xiloza,
malabsorbtia vit. A.
-- examen radiologic: ingrosarea corticalei oaselor lungi si late.
-- studii de ferokinetica cu 59Fe: clearance plasmatic crescut, turnover
accelerat al Fe plasmatic, incorporare si utilizare mai mare a 59Fe.
Clasificarea anemiilor se realizeaz pe baza :
1)volumului crepuscular mediu :
-microcitare
-normocitare
-macrocitare
2) concentraiei corpusculare medii de hemoglobin:
-hipocrome
-normocrome
-hipercrome
3)factori etiologici:
-scderea excesiv a volumului sanguin n hemoragii acute sau cronice
-distrugerea excesiv de globule roii n bolile hemolitice i n hipersplenism
-diminuarea a eritropoiezei din cauza afectrii sintezei de nucleoproteine
-a deficitului de fier din alimentaie
-a inhibrii mduvei hematogene
-a involuei mduvei hematogene

12

Clasificarea morfologic
1. Anemii macrocitare:
-megaloblastice: deficit de acid folic, deficit de vitamina B12
-nemegaloblastice: afeciuni hepatice, hipotirodiene
2. Anemii normocitare:
-hemolitice
-posthemoragice acute
-aplastice
3. Anemii microcitare
-feripriva
-talasemie
-pirodoxin-r
I.2DIAGNOSTIC POZITIV
Circumstante de diagnostic
Practic, circumstanele de diagnostic ale unei anemii sunt urmatoarele:
Bolnavul se prezinta la medic tocmai pentru un sindrom anemic clinic.
Scderea capacitaii sangelui de a transporta oxigen determin :
-tulburri in nutriia si funcia celulelor :
- modificri ale prului, unghiilor, tegumentelor
- glosit
- astenie, cefalee, vertij
- semne si simptome date de mecanismele compensatorii :
- tahicardie
- viteza de circulatie crescut (suflu sistolic functional)
- flux sanguin sczut la nivelul rinichilor, a extremitailor
- polipnee
Bolnavul cu sindrom anemic neevident, mascat de tulburari clinice ineltoare,
cum ar fi:
-Insuficiena cardiac congestiv: paloare intens, tahicardie, edem la membrele
inferioare, in care numai miocardul este raspunzator de acest tablou clinic, dovada
ca diureticele si digitalicele nu remit simptomele decat partial.
Este necesar asocierea unui tratament antianemic.
-Angor pectoris- anemia accentueaz modificarile clinice si EKG care sunt datorate
unei insuficiene circulatorii coronariene funcionale (debit de oxigen sczut)
- Stare subfebril- indiferent de etiologia anemiei, apare un decalaj al curbei
termice, probabil prin anoxie centrala.
13

- Scurta pierdere de cunostint- mai ales la anemii importante sau la bolnavi

varstnici cu insuficiena circulatorie cerebral preexistent anemiei.
Bolnavii care se prezinta la medic pentru diverse acuze si la care se descoper
anemia, mai ales daca este vorba de un om aparent sanatos, la care instalarea
anemiei se face progresiv, ceea ce duce la o bun tolerant a hipoxiei celulare, sau la
un bolnav cu o afeciune general : poliartrita reumatoida, boala Hodgkin, TBC
pulmonar, etc., cand anemia traduce gravitatea bolii, ca i febra sau scderea
ponderal
confirmarea diagnosticului de anemie: Hb sczut, } Ht sczut, nr. hematii
sczut
caracterizarea morfologic: hipocrom, microcitar;
dovedirea naturii feriprive a dezordinii hematologice: Fe seric scazut, CTF , indice
de saturare a transferinei scazut, feritina serica scazut, reactia Perls medulara
negativa.
proba terapeutica cu preparate de Fe criza reticulocitara la 5-7 zile, normalizarea
parametrilor eritrocitari.
I.3.TRATAMENTUL ANEMIILOR
Tratamentul profilactic
- are in vedere:
alimentaia corect si tratamentul anemiei feriprive a gravidei;
ligatura tardiv a cordonului ombilical (creste cu 40-50 ml capitalul de Fe);
alimentaia corect a sugarului, cu preferarea alimentatiei naturale in primul
trimestru si diversificarea sa precoce (mai ales la cei alimentati artificial), corecta,
cu preparate alimentare cu continut crescut de proteine animale si implicit de Fe;
suplimentarea aportului de Fe prin preparate alimentare (cereale, l. praf) fortifiate
cu Fe sau prin preparate medicamentoase, asigurand o doza de 1-2mg/kg corp/zi la
grupele de sugari cu risc crescut pentru anemia feripriva (prematuri, gemeni,
malnutrii, sugari alimentai artificial, cu tulburari digestive trenante sau cu infecii
repetate); se evit administrarea Fe la prematuri sub 2 luni, mai ales in lipsa unei
suplimentari adecvate cu vit. E, din cauza riscului declanarii unei anemii
hemolitice prin picnocitoz.
Tratamentul profilactic se adreseaz in special:
- gravidelor- 200mg glutamat feros+ 5mg acid folic de dou ori pe zi
- donatorilor de sange -1000mg Fe la barbati, 2000mg Fe la femei pentru fiecare
250 ml sange donat.

14

Tratamentul curativ
Mijloace terapeutice: masuri dietetice, medicamentoase, terapie transfuzionala.
Obiective:
corecia anemiei;
reconstituirea rezervelor de Fe;
inlturarea cauzei sideropeniei.
Principii:
- feroterapia este indispensabil (singura eficient), calea de elecie fiziologic
fiind cea oral; necesarul recomandat este de 3-6 mg/kg corp/zi; inand cont de
tolerana defectuoas a preparatelor de Fe administrate per os, cantitatea maxim pe
doza se limiteaza la 50-100 mg Fe++, iar doza pe 24h la 100-300mg.; durata
feroterapiei este de 3-5 luni (min. inca 6-8 saptamani dupa corectarea constantelor
hematologice, pentru asigurarea reconstituirii rezervelor martiale).
- tratamentul etiologic se impune pentru rezolvarea definitiva a afectiunii
(corectarea greselilor alimentare, tratamentul bolilor digestive, inlaturarea cauzelor
de sangerare prelungita.
- transfuziile de masa eritrocitara se rezerva formelor severe (Hb< 4- 5g/100ml),
cu simptomatologie hipoxica evidenta.
Tratamentul dietetic
- alimentatie naturala (dei cu continut sczut de Fe, rata de absorbie a Fe din
l.u. este 50%, fata de 12% din l.v.).
- evitarea introducerii prea precoce (sub 4-5 luni) a alimentelor solide, cu efect
nefavorabil asupra absorbtiei Fe.
- cand alimentatia naturala nu e disponibila, alimentatia artificiala cu preparate
de lapte praf imbogatite cu Fe.
- diversificarea cu preparate de carne (rata de utilizare a Fe de 20 de ori mai buna
decat din vegetale),ficat, oua, cereale, pireuri de fructe si legume fortifiate cu
Fe;
- evitarea excesului de fitati, fosfati si saruri de calciu, cu efect inhibant asupra
absorbtiei Fe.

15

CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE

PREZENTAREA CAZURILOR
II.1.CAZUL I
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: I
PRENUME: A
SEX: FEMININ
VARSTA: 28 ANI
DOMICILIU: URBAN
PROFESIE : CONTABILA
ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale -tata(decedat)-ulcer gastric
-mama HTA
personale-fiziologice:PM=14 ani, durata menstrelor=5zile,
nr.sarcini=2, nr nasteri=1, avorturi=1
-patologice: Ulcer gastric necontrolat
DIAGNOSTIC CLINIC : Anemie feripriva
Ulcer gastric sangerand
MOTIVELE INTERNARII:
- stare generala alterata, ameteli
- tahicardie
- dureri epigastrice
- hematemeza,
- melena
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsa de 28 ani , cunoscuta cu probleme digestive (ulcer
gastric sub tratament intermitent), se interneaza pentru stare generala
alterata, ameteli,dureri epigastrice insotite de hematemaza si melena.
16

PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii generale
- riscul alterarii circulatiei
- anxietate
- disconfort- durere
PLAN DE INGRIJIRE
1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Diagnostic de nursing
Alterarea starii generale datorita vertijului si adinamiei manifestata prin anexitate.
Obiective
Pacienta sa fie echilibrata psihic, sa dispara starea de anexitate si sa fie combatut
vertijul si adinamia.
Interventii proprii si delegate
Calmez pacienta, o asez intr-un salon cu bolnavi, cu un nivel ridicat si plini de
optimism.
Ajut pacienta sa isi recunoasca anexitatea si sa o combatem distagandu-i atentia de
la boala.
Diminuez stimuli care ar putea-o deranja.
Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de confort si asigur conditii de odihna.
Evaluare
Starea de anexitatea a disparut si bolnava prezinta o stare de bine.
Pacienta sustine ca vertijul a disparut si prezinta o conditie fizica mai buna.

17

2. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Diagnostic de nursing
Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate
prin tahicardie,hipotensiune arteriala, transpiratii reci.
Obiective
Reechilibrarea hidroelectrolitrica a a pacientei si suplinirea pierderilor prin
hematemeza si melena.
Interventii proprii si delegate
Administrez pacientei tratamentul prescris de medic :
plasma si solutii perfuzabile
Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie.
Asigur conditii corespunzatoare de temperatura mediului.
Ajut pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.
Evaluare
Pacienta relateaza ca respecta indicatiile primite de catre cadrele
medicale
3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Diagnostic de nursing
Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin insomnie.
Obiective
Pacienta sa aiba un somn odihnitor.
Interventii proprii si delegate
Ameliorarea durerilor
Combat varsaturile cu ajutorul tratamentului prescris de medic.
Invat pacienta tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare.
18

Asigur un mediu ambiant, linistitor fara zgomote.

Se vor administra sedative la indicatia medicului.
Asigurarea repausului fizic al pacientului si prin administrarea medicatiei indicate
de medic
Evaluare
Pacienta prezinta un somn odihnitor.
Durerile se amelioreaza dar nu dispar in totalitate.
4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Diagnostic de nursing
Disconfort din cauza durerilor datorate stomatitei angulare.
Dificultatea de a se alimenta si hidrata.
Obiective
Calmarea durerilor..
Bolnavul sa fie echilibrat hidric si nutritional
Interventii proprii si delegate
Explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului, tinand cont de
contraindicatii.
Constientizarea pacientului asupra importantei regimului alimentar.
Facem bilantul hidric= ingerare+ eliminare.
Administrarea medicatiei indicate de medic: perfuzie cu Glucoza 5% (500ml),
Calciu gluconic 1f/zi
Vitamine in perfuzie:B1, B6, B12 1f/zi.
Evaluare
Pacientul accepta greu regimul la inceput, dar pe parcurs se obisnuieste.
Durerile angulare se amelioreaza.

19

II.2.CAZUL II
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: M
PRENUME: A
SEX: MASCULIN
VARSTA: 2 ANI
DOMICILIU: URBAN
ANAMNEZA
Antecedente
heredo-colaterale -tata-nesemnificative
-mama anemie feripriva
personale-fiziologice: -nascut prin nastere cezariana; Gn=3 kg,
Apgar=9
o - alimentat natural primele 2 saptamani de
viata, apoi alimentat cu lapte de vaca
o Profilaxia rahitismului efectuata corect cu
vigantol 2 pic/ zi pana la 2 ani
o Schema vaccinarilor corect efectuata
DIAGNOSTIC CLINIC : Anemie prin carenta de fier
MOTIVELE INTERNARII:
- adinamie
- ameteli
- transpiratii abundente
- tahicardie
- tahipnee
- glosita
- stomatita angular
ISTORICUL BOLII:
Pacient in varsa de 2 ani , este adus la spital datorita adinamiei
manifestate de mai multe zile,anorexiei, transpiratiilor abundente,
tegumentelor palide si tahicardie.
Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de
specialitate.
20

PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii generale (adinamie, ameteli)
- riscul alterarii circulatiei
- transpiratii abundente
- anxietate
- stomatita angulara
PLAN DE INGRIJIRE
1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Diagnostic de nursing
Alterarea starii generale datorita vertijului si adinamiei nanifestata prin anexitate.
Obiective
Pacientul sa fie echilibrat psihic, sa dispara starea de anexitate si sa fie combatut
vertijul si adinamia.
Interventii proprii si delegate
Calmez pacientul cu ajutorul mamei, asezandu-l intr-un salon linistit.
Ajutam la combaterea anxietatii pacientului prin distragerea atentiei acestuia prin
diverse mijloace : povesti, jocuri, etc
Diminuez stimuli care l-ar putea deranja.
Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de confort si asigur conditii optime pentru
odihna
Evaluare
Starea de anexitatea a disparut si bolnavul prezinta o stare de bine.
Pacientul manifesta o conditie fizica mai buna.

21

2. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Diagnostic de nursing
.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate
prin tahicardie si a transpiratiilor abundente
Obiective
Reechilibrarea hidroelectrolitrica a a pacientului si inlocuirea pierderilor prin
transpiratii, varsaturi.
Interventii proprii si delegate
Administrez pacientului tratamentul prescris de medic :
solutii perfuzabile.
Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie.
Asigur conditii corespunzatoare de temperatura a mediului.
Asigur toaleta corporala a pacientului.
Evaluare
Pacientul manifesta o conditie fizica mai buna.
Pacientul relateaza ca respecta indicatiile primite de catre cadrele
medicale
3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Diagnostic de nursing
Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin insomnie si
iritabilitate.
Disconfort din cauza durerilor cauzate de stomatita
Obiective
Pacientul sa aiba un somn odihnitor.
Ameliorarea durerilor.
22

Interventii proprii si delegate

Combat varsaturile cu ajutorul tratamentului prescris de medic.
Asigur un mediu ambiant,
Linistitor,fara zgomote.
Se vor administra sedative la indicatia medicului.
Asigurarea ameliorarea durerilor prin tratamentul indicat de medic (badijonare
angulara.
Evaluare
Pacientul prezinta un somn odihnitor.
Pacientul prezinta ameliorarea durerilor.
4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Diagnostic de nursing
Dificultatea de a alimenta i hidrata
Obiective
Alimentarea copilului corespunzator varstei.
Interventii proprii si delegate
Badijonari bucale cu glicerina boraxata cu stamicin.
Nu se obliga copilul sa manance.
Copilul va primi ratii mici si dese.
Daca durerile bucale sunt prea mari, alimentatia se face parenteral.
Evaluare
Copilul primeste greu alimentatia.
Se mareste numarul meselor si se micsoreaza cantitatea lor.

23

II.3.CAZUL III
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: S
PRENUME: N
SEX: masculin
VARSTA: 32ani
DOMICILIU: RURAL
ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale-tata-Infarct miocardic acut
-mama nesemnificative
personale-patologice: nesemnificative
DIAGNOSTIC CLINIC : Anemie prin carenta de fier
Hemoroizi externi sangeranzi
MOTIVELE INTERNARII:
- stare de rau general
- adinamie
- ameteli
- transpiratii abundente
- tahicardie
- stomatita angulara
- glosita
ISTORICUL BOLII:
Pacient in varsa de 32ani , se prezinta la spital manifestand stare
generala proasta cu adinamie, anorexie, transpiratii abundente, ameteli
si tahicardie, glosita si stomatita angulara.
Este internat pentru investigatii, diagnostic si tratament de
specialitate.

24

PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii generale (adinamie, ameteli)
- riscul alterarii circulatiei
- transpiratii abundente
- anxietate
- stomatita angulara
PLAN DE INGRIJIRE
1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Diagnostic de nursing
Alterarea starii generale datorita ametelilor si adinamiei, nanifestata prin anexitate.
Obiective
Pacientul sa fie echilibrat psihic,sa sa dispara starea de anexitate si sa fie combatute
ametelile si adinamia.
Interventii proprii si delegate
Calmez pacientul, il asez intr-un salon cu bolnavi cu un nivel ridicat si plini de
optimism.
Incurajez pacientul sa comunice cu cei din jurul sau, sa-si exprime gandurile
si emotiile.
Ajut pacientul sa isi recunoasca anexitatea si sa o combatem distagandu-i atentia de
la boala.
Diminuez stimuli care l-ar putea deranja.
Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de confort si asigur conditii de odihna.
Evaluare
Starea de anexitatea a disparut si bolnavul prezinta o stare de bine.
Pacientul sustine ca prezinta o conditie fizica mai buna.

25

2. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Diagnostic de nursing
Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate
prin tahicardie,hipotensiune arteriala, transpiratii abundente.
Obiective
Combaterea transpiratiilor.
Reechlibrarea hidroelectrolitica.
Interventii proprii si delegate
Administrez pacientului tratamentul prescris de medic :
-plasma si solutii perfuzabile
Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie.
Ajut pacientul sa-si mentina te gumentele si mucoasele curate si uscate.
Mentin igiena generala.
Asigur imbracaminte lejera.
Asigur conditii corespunzatoare de temperatura mediului.
Evaluare
Pacientul relateaza ca respecta indicatiile primate de la cadrele medicale.
3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Diagnostic de nursing
Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin insomnie.
Dificultatea de a dormi si de a se odihni.
Obiective
Pacientul sa aiba un somn odihnitor, linistitor

26

Interventii proprii si delegate

Ajut pacientul sa isi efectueze toaleta corporala.
Observ cat a dormit pacientul si notez.
Aerisesc salonul.
Asigur conditii optime pentru odihna : un mediu ambient linistitor fara zgomote.
Ofer pacientului o cana cu ceai de tei inainte de culcare.
Se vor administra sedative la indicatia medicului: Diazepam 1cp seara.
Evaluare
Pacientul prezinta un somn odihnitor.
4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Diagnostic de nursing
Disconfort din cauza durerilor datorate stomatitei angulare.
Dificultatea de a se alimenta si hidrata.
Obiective
Calmarea durerilor..
Bolnavul sa fie echilibrat hidric si nutritional
Interventii proprii si delegate
Explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului, tinand cont de
contraindicatii.
Constientizarea pacientului asupra importantei regimului alimentar.
Facem bilantul hidric= ingerare+ eliminare.
Administrarea medicatiei indicate de medic: perfuzie cu Glucoza 5% (500ml),
Calciu gluconic 1f/zi
Vitamine in perfuzie:B1, B6, B12 1f/zi.
Evaluare
Pacientul accepta greu regimul la inceput, dar pe parcurs se obisnuieste.
Durerile angulare se amelioreaza.
27

II.4.CAZUL IV
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: I
PRENUME: A
SEX: FEMININ
VARSTA: 58 ANI
DOMICILIU: URBAN
PROFESIE : CASNICA
ANAMNEZA
antecedente heredo-colaterale -tata(decedat)-ulcer gastric
-mama HTA
personale-fiziologice:PM=14 ani, durata menstrelor=5zile,
nr.sarcini=2, nr nasteri=1, avorturi=1
-patologice: Ulcer gastric necontrolat
DIAGNOSTIC CLINIC : Anemie feripriva
Ulcer gastric sangerand
MOTIVELE INTERNARII:
- stare generala alterata, ameteli
- tahicardie
- dureri epigastrice
- hematemeza,
- melena
ISTORICUL BOLII:
Pacienta in varsa de 28 ani , cunoscuta cu probleme digestive (ulcer
gastric sub tratament intermitent), se interneaza pentru stare generala
alterata, ameteli,dureri epigastrice insotite de hematemaza si melena.
PROBLEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii generale
- riscul alterarii circulatiei
- anxietate
- disconfort- durere
28

PLAN DE INGRIJIRE
1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Diagnostic de nursing
Alterarea starii generale datorita vertijului si adinamiei manifestata prin anexitate.
Obiective
Pacienta sa fie echilibrata psihic, sa dispara starea de anexitate si sa fie combatut
vertijul si adinamia.
Interventii proprii si delegate
Calmez pacienta, o asez intr-un salon cu bolnavi, cu un nivel ridicat si plini de
optimism.
Ajut pacienta sa isi recunoasca anexitatea si sa o combatem distagandu-i atentia de
la boala.
Diminuez stimuli care ar putea-o deranja.
Aerisesc salonul asigurandu-i o stare de confort si asigur conditii de odihna.
Evaluare
Starea de anexitatea a disparut si bolnava prezinta o stare de bine.
Pacienta sustine ca vertijul a disparut si prezinta o conditie fizica mai buna.

29

2. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Diagnostic de nursing
Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii manifestate
prin tahicardie,hipotensiune arteriala, transpiratii reci.
Obiective
Reechilibrarea hidroelectrolitrica a a pacientei si suplinirea pierderilor prin
hematemeza si melena.
Interventii proprii si delegate
Administrez pacientei tratamentul prescris de medic :
plasma si solutii perfuzabile
Schimb lenjeria de corp si de pat de cate ori este nevoie.
Asigur conditii corespunzatoare de temperatura mediului.
Ajut pacienta sa isi efectueze toaleta corporala.
Evaluare
Pacienta relateaza ca respecta indicatiile primite de catre cadrele
medicale
3.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
Diagnostic de nursing
Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin insomnie.
Obiective
Pacienta sa aiba un somn odihnitor.

30

Interventii proprii si delegate

Ameliorarea durerilor
Combat varsaturile cu ajutorul tratamentului prescris de medic.
Invat pacienta tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare.
Asigur un mediu ambiant, linistitor fara zgomote.
Se vor administra sedative la indicatia medicului.
Asigurarea repausului fizic al pacientului si prin administrarea medicatiei indicate
de medic
Evaluare
Pacienta prezinta un somn odihnitor.
Durerile se amelioreaza dar nu dispar in totalitate.
4.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
Diagnostic de nursing
Disconfort din cauza durerilor datorate stomatitei angulare.
Dificultatea de a se alimenta si hidrata.
Obiective
Calmarea durerilor..
Bolnavul sa fie echilibrat hidric si nutritional
Interventii proprii si delegate
Explorez gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului, tinand cont de
contraindicatii.
Constientizarea pacientului asupra importantei regimului alimentar.
Facem bilantul hidric= ingerare+ eliminare.
Administrarea medicatiei indicate de medic: perfuzie cu Glucoza 5% (500ml),
Calciu gluconic 1f/zi
Vitamine in perfuzie:B1, B6, B12 1f/zi.

31

Evaluare
Pacientul accepta greu regimul la inceput, dar pe parcurs se obisnuieste.
Durerile angulare se amelioreaza.

32

CONCLUZII
Dac aruncm o privire retrospectiv n problema anemiilor si comparm
situaia bolilor de snge cu aceea din urm cu 4-5 decenii, s-ar puta tragea
urmatoarele concluzii:
-n primul rnd i aici ca i n alte domenii ale patologiei s-au produs modificri n
ceea ce privete frecvena diferitelor forme de anemii. Problemele actuale ale
bolilor de snge s au schimbat: unele boli vechi sunt pe cale de dispariie, altele
noi apar. Dac frecvena anemiei pernicioase este mai redus, n schimb anemiile
hemolitice, anemiile prin radiaii ionizate(un aspect al folosirii nelimitate a energiei
nucleare), anemiile medicamentoase(expresie a abuzului de medicamente),
anemiile canceroase i anemiile la btrni(n raport cu frecvena actual a
cancerului i creterea duratei medii de via a omului), par a fi n cretere.
-n al doilea rnd, nu se poate contesta progresul nregistrat n ultimele decenii, att
n diagnosticul, ct i n tratamentul anemiilor. Aceste progrese substaniale au
fcut, pe de o parte, ca anemiile s fie mai bine cunoscute, iar pe de alt parte, ca
starea multor anemici, anterior condamnai prin neputina terapiei, s fie azi mult
ameliorat. Cu toate aceste progrese, trebuie s recunoatem c mai exist nc
aspecte necunoscute sau nc confuze, care-i ateapt o soluie definitiv n viitor.
Dac diagnosticul sindromului anemic este relativ uor de stabilit, diagnosticul
etiologic poate fi uneori ceva mai greu de stabilit. Din fericire, n majoritatea
cazurilor se are de a face cu forme uoare de anemie feripriv, de natur carenial,
al crui diagnostic poate fi destul de uor de confirmat i care pot di relativ uor de
tratat cu ajutorul unor preparate de fier per os.
ns n cazul unor anemii hemolitice, al unor anemii megaloblastice i chiar al unor
anemii din bolile cronice, este necesar colaborarea cu specialistul pentru stabilirea
diagnosticului etiologic al anemiei, pentru elaborarea planului terapeutic i pentru
supravegherea tratamentului respectiv
Totui, concluzia general care se desprinde este optimist i sunt sperane ferme
c energia omeneasc, pus n slujba binelui i a omului, va aduce noi i noi
succese n domeniul patologiei.

33

BIBLIOGRAFIE

1. Anemiile, Conf. Dr. Constantin Negoi , Editura Medical, Bucureti,1963 .

2. Medicin de familie, Adrian Restian, Editura Medical .
3. Dicionar de medicin Oxford, Traducere: Gheorghe Vasilescu, Editura ALL,
Timioara, 2005 .
4. MEMO MED Memorator de medicamente Ghid farmacoterapic, Ediia 12,
Editura
Minesan, Bucureti, 2006 .
5. Internet.

34