Você está na página 1de 9

Cariile din adolescenta isi au radacinile

inca din frageda copilarie

Cretu Andrei
Grupa 13,seria B ,anul III

OBIECTIVE.Cercetarea relatiilor intre determinantii cariosi din frageda copilarie


si prevalenta cariilor la nivelul fetelor proximale in adolescent,varsta de 15 ani.
METODE.Studiul a fost efectuat pe 671 de copii,cu varste cuprinse intre 1 si 15 ani,datele
fiind selectate in timpul examinarilor,interogari sau chestionare la 1,3 si 6 ani si radiografii la
15 ani.Variabila rezultanta au fost leziuni carioase si oturatii intre fetele aproximale ale
suprafetelor dentare la varsta de 15 ani.Comparatii statistice au fost facute intre adolescentii
fara carii(Dfa=0 si adolescenti cu un Dfa>0,Dfa diferit de 4 si respectiv,diferit de 8)In
analizaele de regresie logistica finala,a rezultat ca existenta cariilor la varsta de 6 ani si
estimarea acestora la sanatatea orala a mamei s-au dovedit a fi mai putin bune la cei saraci si
erau relationate cu cariile tuturor celor 3 grupe.Consumul de dulciuri la varsta de 1 an a ramas
semnificativa statistic cu o prevalenta a cariilor :DF>4,DF>8.Variabilele parintilor nascuti
peste hotare si ale femeilor erau semnificative statistic,fiind asociate cu un DF>4 si un
DF>8.Mai mult,obiceiul unui periaj neregulat la varsta de 3 ani si lipsa examenului medical la
1 an,de asemenea s-au dovedit semnificative statistic,fiind asociate cu leziuni carioase la
varsta de 15 ani.
Existenta cariilor inca din frageda copilarie,consumul abuziv de dulciuri la o varsta
frageda,si estimarea sanatatii orale a mamei,care s-a dovedit a fi mai putin satisfacatoare la cei
saraci sunt asociate cu exitenta leziunilor carioase la varsta de 15 ani.Studiul arata ca
determinantele cariilor existente in copilarie au un impact enorm asupra cariilor
interproximale din adolescenta.
Factorii de risc si indicatorii sunt adesea subiecte de discutie in literatura,si o cercetare
efectuata de Consiliul Suedez in Evaluarea Sanatatii a constatat ca cariile existente in trecut
sunt un bun prezicator pentru aparitia leziunilor carioase din viitor in randul
prescolarilor,scolarilor si adolescentilor.Mai mult,este cert faptul ca consumul excesiv de
carbohidrati este un factor etiologic al aparitiei cariilor.Un studiu facut pe un grup de copii,de
la varste infantile pana la 10 ani,a concluzionat ca consumul zaharurilor,creste riscul cariilor
dentare la copii.Oarecum,cercetari periodice au demonstrat ca in prezent,expunerea frecventa
cu fluor,scade prevalenta cariilor,chiar daca exista consum de carbohidrati.
Studii indelungate in sanatatea orala la copii cu varste cuprinse intre1 si 15 ani au fost
efectuate in Suedia.Aceste studii au avut ca scop cercetarea influentei determinantilor de
carie in frageda copilarie :leziunea carioasa,igiena orala,obiceiurile de-a consuma
carbohidrati,influenta genetica in corelatie cu existenta cariilor aproximale la varsta de 15
ani.Obiectivul acestui studiu a fost de-a analiza statistic relatia dintre deteminantii de leziuni
carioase din copilarie si prevalenta acestora in adolescenta.

MATERIALE SI METODE.Acest studiu face parte dintr-o serie de investigatii


in sanatatea orala la copii cu varste cuprinse intre 1 si 15 ani,Suedia.Toti cei 671 de copii care
aveau varsta de un an in 1988,din Suedia au fost invitati sa participe.Cele patru districte
,inclusiv orasul si suburbiile acestora,reflectau nivelele socio-economice ale populatiei.
Datele pentru studiul prezent au fost luate din din examinari,interviuri,si chestionare la 1,3 si
respectiv 6 ani.Cercetarile efectuate la 1,3 si 6 ani au fost efectuate de unul din autorii
proiectului si au fost descrise in detaliu undeva.Variabilele rezultate in prezent alcatuiesc

studiul leziunilor carioase pe fetele proximale si existenta obturatiilor la varsta de 15


ani.Informatia despre existenta cariilor interproximale a fost stabilit prin efectuarea unor
radiografii,care au fost ulterior analizate.Astfel,din cei 671 au fost examinati pe parcurs
568,fiind inclusi ulterior in studiu.Prin urmare,539 de copii au fost examinati la varsta de 1 an
si respectiv 15 ani ;555-la 3 si 15 ani si 517 au fost examinati la 6 si respectiv,15 ani.20 de
copii care nu au fost examinati la varsta de 1 an,au fost consultati separat la varsta de 15
ani.S-a constatat o diferenta statistica in prevalenta cariilor intre cei care nu au fost consultati
la 1 an si cei care au fost examinati atat la 1 an,cat si la 15 ani.Ambele grupe de parinti au
completat un chestionar cu privire la vizita copilului la stomatolog la varsta de 1 an,acesta
constituind o pondere de 81%.Cand au venit pentru a completa chestionarul la varsta de 1
an,nu a existat o oarecare diferenta intre cei ale caror parinti au completat chestionarul si cei
care nu au facut acest lucru.Insa s-a constatat ca cei care au abandonat consultul au avut un
consum mai mare de carbohidrati si-a produselor cu risc cariogen,la varsta de 1 an ;acest lucru
nu a fost detectabil la varsta de 3 ani.
Rezultatele variabile.Existenta cariilor aproximale la 15 ani.Informatia despre
existenta leziunilor carioase la varsta de 15 ani si-a obturatiilor a fost obtinuta prin efectuarea
radiografiilor,care au fost analizate de unul din autorii proiectului.Pentru a calcula
reproductibilitatea examinarii,10% din radiografii au fost reexaminate la un interval de 2
luni.Suprafetele aproximale de la partea distala a primului premolar pana la suprafata meziala
a celui de-al doilea molar(24 suprafete per total) au fost evaluate ca fiind leziuni carioase si
obturatii.Cariile au fost inregistrate ca fiind incipiente sau recidive.Cariile incipiente au fost
definite ca fiind leziunile carioase care se gasesc in smalt,care nu au atins jonctiunea amelodentinara sau ca o leziune care a patruns la nivelul jonctiunii amelo-dentinare,dar nu s-a extins
in dentina.Caria matura a fost definita ca acea leziune carioasa care a patruns in
dentina.Totalul cariilor,atat incipiente,cat si obturatii au fost grupate si utilizate in analiza unei
variabile dependente,care va fi numita Dfa.In conformitate cu prezenta cariilor,copiii au fost
grupati astfel :Dfa=0(n=187,33%) ;Dfa>0(n=381,67%) ;Dfa>4(n=189,33%) ; si
Dfa>8(n=79,14%).Trebuie insa de specificat ca toti subiectii din grupul Dfa>8 sunt inclusi in
grupul celor cu Dfa>4 si ferspectiv subiectii acestui grup,sunt inclusi inDfa>0.
Variabilele explicative.Existenta cariilor intre 3 si 6 ani.Cariile au fost inregistrate
clinic prin examinare vizuala si radiografic,daca contactele proximale ale molarilor temporari
a facut examenul clinic sa intampine dificultati.Clinic,cariile incipiente apareau la examenul
clinic ca o suprafata de smalt demineralizata,necavitara,pe cand cariile propriu-zise apareau ca
leziuni cavitare,care se adincea in dentina.Radiografic,cariile incipiente,aratau ca
radiotransparente in smalt,care nu au trecut inca in dentina,pe cand leziunile carioase
mature,trecusera deja si in dentina.Suprafetele au fost obturate,inclusiv leziunile cariose
incipiente.Copiii au fost clasificati conform cariilor(3-6 ani) :
Carii incipiente :0,1-2 sau>2
Carii mature :da sau nu.Aceste clasificari au fost utilizate ca variabile explicabile al acestui
studiu.Mai mult,obiceiul de a manca alimente ce au un risc cariogen la varste cuprinse intre 13 ani(studiu care a fost efectuat cu ajutorul parintilor),parintii acestor copii fiind interogati

prin chestionare despre consumul alimentelor cu risc cariogen ca :bauturi


racoritoare,siropuri,dulciuri,inghetata,biscuiti ;au trebuit sa completeze urmatorul tabel (i)-nu
consuma,(ii)-1-7 ori /saptamana,(iii)8-14 ori/saptamana,(iv)15-21 ori/saptamana,(v)>21
ori/saptamana.Consumul de dulciuri de asemenea a fost grupat astfel : (i)fara consum,(ii) o
data /saptamana sau mai putin,(iii)consumul de dulciuri mai mult decat
odata/saptamana.Aceste clasificari au fost utilizate ca variabile explicative pentru studiu.Cand
vorbim despre despre alimentele cariogene,la copiii cu varste cuprinse intre 3 si 6 ani,scala
este egala cu 0,2.
Periajul la varsta de 3 ani.Frecventa periajului la 3 ani a fost grupat astfel :
(i)uneori/niciodata(n=17),(ii)odata/zi(n=96) si (iii)de doua ori/zi sau mai mult(n=376).In
studiul prezent,95% dintre copii au utilizat paste cu fluor.Evitarea examenului stomatologi la
varsta de 1 an,a avut urmatoarea clasificare : (i)copii care nu au fost consultati la varsta de 1
an,dar au fost consultati la 15 ani(n=20) si (ii) copii care au fost examinati atat la varsta de 1
an,cat si la 15 ani(n=539).Igiena orala si influenta parintilor asupra acesteia a fost de
asemenea clasificata ca o variabila,pentru copiii cu varste cuprinse intre 1 si 3
ani.Chestionarul a inclus diverse aspecte ca :statutul socio-economic,factorii de
comportament.
Variabilele semnificative statistic
Copiii:
Tartru pe incisivii maxilari la 1 an
Igiena orala intermediara la 3 ani
Igiena orala deficitara la 3 ani
Sexul femenin
Influenta parintilor:
Mama singura
Tata nesatisf de situatia materiala
Mama ce-si creste sg copilul
Mama cu sanatate orala deficitara
Tata cu sanatate orala deficitara
Mama suedeza,tata-strain
Tata suedez,mama-straina
Ambii parinti nascuti peste hotare

copiii cu varste 15 ani(%)

DFa

38 538 (7)
189 492 (38)
95 492 (19)
286 568 (50)

>0, >4, >8


>4, >8
>0, >4, >8
>4, >8

20 434 (5)
166 382 (43)
109 425 (26)
225 433 (52)
267 402 (66)
19 536 (4)
19 536 (4)
49 536 (9)

>0, >4, >8


>4,>8
>8
>0, >4, >8
>4
>0, >4, >8
>0, >4, >8
>0, >4, >8

Tabelul reflecta variabilele semnificative statistic.


Analize statistice.La nivelul regresiilor,rezultatul variabilei a fost existenta cariilor aproximale
si-a obturatiilor la varsta de 15 ani.Variabilele demonstrative au fost stranse din examene
clinice si chestionare la 1 si 3 ani si chestionare efectuate la varsta de 1 an.Regresiile multi- si
univariabile au fost utilizate pentru a calcula rata si 95% intervalul de confidenta.Variabilele
demonstrative au fost semnificative statistic si incluse ca analize univariabile in cele
multivariabile.Toate comparatiile statistice au fost efectuate intre adolescentii fara carii si cei
cu un Dfa>0,Dfa>4 si respectiv cu un Dfa>8.Regresiile univariabile au fost utilizate pentru
variabilele demonstrative,care au fost descrise in materiale si metode.Variabilele ce se refera
la modul de alimentatie al copiilor cu alimente potential cariogene se gasesc in

tabel,.Variabilele asociate cu igiena orala,sex si factorii legati de parinti,care au ramas


semnificative statistic la un sau mai multe grupe cu diferite leziuni carioase la varsta de 15
ani,se gasesc tot in tabel.Deviatia standard (SD),valorile lui p=0.05 au fost considerate
semnificative statistic.NS este o abreviere pentru nesemnificativ statistic.

REZULTATE. Prezenta leziunilor carioase la 15 ani.Numarul Dfa va fi egal cu


3.5 pentru fete si cu 3.0 pentru baieti.Experienta carioasa la 3-6 ani.Prezenta leziunilor
carioase la aceasta varsta a iesit semnificativa statistic asociata cu o existenta a acestora la 15
ani egala cu Dfa >0,Dfa>4,Dfa>8.Consumul de dulciuri la varsta de 1-3 ani sunt de
asemenea asociate cu un Dfa>0,Dfa>4,Dfa>8.Consumul alimentelor cu risc cariogen la varsta
de 3 ani nu a fost semnificativ statistic si n-a fost asociat cu existenta cariilor la varsta de 15
ani.
Efectuarea periajului la varsta de 3 ani,odata /de 2 ori pe zi a fost semnifictiv statistic fiind
asociat cu existenta cariilor la varsta de 15 ani.In cazul analizelor invariabile,variabila unei
vieti dezordonate la 3 ani a devenit semnificativa statistic si asociata cu existenta cariilor
a Dfa>0,Dfa>4,Dfa>8(OR=2.4,2.9 si 5.7 ;CI :1.4-4.2,1.6-5.5, si respectiv 2.8-11,8).Variabiala
unei vieti dezordonate nu fost inclusa in analiza multi variabila,deoarece aceasta
reprezinta asocierea a una sau mai multe variabile demonstrative utilizate.
Analizele multivariabile,regresia finala.In cadrul regresiei finale,leziunile carioase la 6 ani si
estimarea sanatatii orale mamei ca fiind mai putin buna s-au dovedit a fi semnificative
statistic si au fost asociate cu existenta leziunilor carioase la 15 ani.Consumul dulciurilor la
varsta de 1 an au fost semnificative statistic,fiind asociate cu aparitia leziunilor
carioase.Variabilele despre parintii nascuti in strainatate si a sexului feminin s-au dovedit
semnificative statistic asociate cu carii Dfa>4 si Dfa >8.Daca doua dintre cele mai frecvente
cazuri ar fi comparate,interpretarea cazului final ar fi urmatoarea :o fata care la varsta de 15
ani ar consuma dulciuri mai mult decat o data pe saptamana,a manifestat carii si la varsta de 1
an si respectiv 6 ani,si a carei mama s-a dovedit a avea o sanatate orala deficitara ;spre
deosebire de un baiat de aceeasi varsta care nu a avut leziuni carioase la varsta de 6 ani,fara
consum de dulciuri la 1 an si cu o mama a carei sanatate orala s-a dovedit a fi buna.
Cariile la 15 ani
DFa > 0
DFa 4
DFa 8
Variabilele la 3-6 ani
n OR 95% CI P-value n OR 95% CI P-value n OR 95% CI P-value
defs (cariile incipiente)la 3 ani
0
408 1.0
0.0003 258 1.0
<0.0001 187 1.0
<0.0001
12
56 1.7 1.32.2
44 2.2 1.62.9
31 2.8 2.04.1
>2
91 2.7 1.64.8
64 4.6 2.68.6
42 8.0 4.016.6
Manifestarea cariilor la 3 ani
Nu
474 1.0
0.001 303 1.0
<0.0001 218 1.0
<0.0001
Da
81 2.7 1.55.1
63 4.5 2.58.9
42 7.3 3.615.3
defs (cariile incipiente) la 6 ani
0
239 1.0
<0.0001 155 1.0
<0.0001 122 1.0
<0.0001
12
80 1.8 1.52.2
50 2.3 1.83.0
31 3.1 2.24.5
>2
198 3.2 2.15.0
132 5.3 3.28.8
86 9.4 4.719.8

Leziuni carioase la 6 ani


No
301 1.0
Yes
216
2.5 1.73.8

<0.0001 186 1.0


<0.0001 142 1.0
<0.0001
151 4.5 2.97.2
97 8.0 4.315.9

DISCUTII.Acest studiu indica ca determinantele carioase din timpul copilariei


inca au un impact asupra aparitiei cariilor aproximale din perioada adolescentei.Afost
descoperita o stransa corelatie dintre cariile din perioada prescolara de pe suprafata dintilor
laterali si pana in perioada adolescentei.S-a constatat asfel ca baza sanatatii orale din
adolescenta se pune inca din perioada prescolara.Chair daca,exemple similare au fost
prezentate anterior,studiile au fost facute intre varsta 2-8 ani si comparate cu varsta de 14
ani.Aparitia cariilor la 6 ani au ramas semnificative statistic la nivelul regersiei finale in toate
grupele cu diferite tipuri de leziuni carioase la 15 ani.Mai mult,intr-o parte anterioara a acestui
studiu,s-a demonstrat cum ca faptul esential al aparitiei leziunilor carioase la varsta de 15 ani
a fost mai mare pentru copiii care au manifestat carii la varsta de 3 ani decat a celor care nu au
avut leziuni carioase la aceasta varsta,dar inschimb au avut carii la varsta de 6
ani.Astfel,aparitia leziunilor carioase la varsta de 3 ani are o mai mare importanta
clinica.Conform acestor cercetari este imporatant a se cunoaste faptul ca preventia pentru
fiecare in parte la o varsta frageda are un rol major in medicina dentara pediatrica.
Consumul frecvent al alimentelor cu risc cariogen inalt la 1 an si de asemenea,consumul de
dulciuri de la 1-3 ani sunt asociate cu aparitia leziunilor carioase aproximale la varsta de 15
ani.Consumul zilnic de dulciuri la varsta de 3 ani a crescut frecventa cariilor la varsta de 7-10
ani.Un studiu efectuat de Ruottinen a urmarit consumul de dulciuri al copiilor de la o varsta
infantila pana la 10 ani,are un impact negativ al vietii ulterioare.Intr-o societate moderna
produsele ce contin carbohidrati sunt mai accesibile si consumul acestora este mai accesibil
tuturor copiilor si adolescentilor.Si chiar daca consumul carbohidratilor fermantabili este
adeseori cauza cariilor dentare,cateva studii efectuate in aceasta directie au esuat totusi in
demonstrarea acestui fapt.Un alt cercetator,Duggal a constatat ca un motiv in demonstrarea
corelatiei dintre cele doua este probabil utilizarea regulata a produselor ce contin fluor,care
schimbat rolul zaharurilor.
Aceasta constatare este confirmata in cazul dat precum ca consumul alimentelor cu risc
cariogen la 3 ani nu are tangente cu aparitia cariilor aproximale la varsta de 15 ani,si mai des
influenteaza obiceiul neglijarii sanatatii orale la 3 ani(ex.consumul frecvent de carbohidrati si
periajul nefracvent),ce a devenit semnificativ statistic cu aparitia leziunilor carioase la varsta
de 15 ani.Acest fapt ilustreaza ideea ca copiii care consuma des carbohidrati ,dar au un periaj
regulat cu paste imbogatite cu fluor,atenueaza aparitia cariilor.
Periajul cu o pasta de dinti imbogatita cu fluor(o data sau de doua ori pe zi)este important
pentru prevenirea cariilor.Acest studiu releva faptul ca adolescentii cu un risc cariogen
inalt(Dfa>4 si Dfa>8) au avut un periaj inconstant la 3 ani si cei care sunt fara leziuni carioase
la 15 ani s-au periat de doua ori sau multe ori pe zi la varsta de 3 ani.Acest fapt s-a dovedit si
conform altor studii,care au aratat ca obiceiul de-a se peria cu regularitate stabilit de la o
varsta frageda este mentinut atat pe intreaga durata a copilariei si-a vietii de adolescent si
adult,inclusiv.

De asemenea,s-a demonstrat ca factorii sociali,economici,cat si de mediu au un impact


fundamental asupra sanatatii orale.Mai mult,Newton si Bower au constatat ca complexitatea
vietii sociale,cat si-a relatiilor sociale au o influenta asupra problemelor dentare.Interactiunea
dintre acesti factori ar putea explica de ce copiii care nu au avut un examen stomatologic la 1
an au mai multe obturatii la varsta de 15 ani.Acest lucru completeaza afirmatia
cercetatorilor,Wang si Aspelund care au concluzionat ca copiii cu sigilari rupte au un risc
cariogen mai inalt comparativ cu restul grupei.Prin urmare,o importanta deosebita ar trebui
acordata copiilor si familiilor care n-au un examen stomatologic periodic.
Variabila privind estimarea sanatatii orale a mamei ca fiind deficitara s-a dovedit
semnificativa statistic la nivelul regresiei finale si a fost strans asociata cu prevalenta
leziunilor carioase la adolescentii de 15 ani.Cercetaril au demonstrat ca obiceiurile unei igiene
orale bune sunt transmise de la parinti la copii.
Leziunile carioase la 15 ani
DFa > 0
DFa > 4
DFa > 8
n OR 95% CI P-value n OR 95% CI P-value n OR 95% CI P-value
Consumul de alimente cariogene la 1 an(ori/sapt)
Nu consuma
53 1.0
0.03
33 1.0
0.002 26 1.0
0.004
17
227 1.2 1.01.4
145 1.4 1.11.7
103 1.5 1.18.9
814
144 1.5 1.02.1
97 1.9 1.32.8
70 2.1 1.33.6
1521
63 1.8 1.13.0
42 2.6 1.44.7
31 3.1 1.56.8
>21
51 2.1 1.14.2
36 3.5 1.67.7
20 4.5 1.612.7
Consumul de dulciuri la 1 an(ori/sapt)
Nu consuma
368 1.0
0.02 229 1.0
<0.0001 171 1.0
0.002
Odata/spt
123 1.4 1.11.9
89 2.0 1.42.7
62 2.0 1.33.0
De mai multe ori
46 2.1 1.13.8
34 3.8 1.97.5
17 3.9 1.69.2
Consumul de alimente cu risc cariogen la 3 ani(ori/sapt)
Nu consuma
3 1.0
NS
2 1.0
NS
2 1.0
NS
17
22 1.2 1.01.4
13 1.1 0.91.4
8 1.3 0.91.8
814
102 1.4 0.92.0
73 1.3 0.82.1
52 1.6 0.83.2
1521
150 1.6 0.92.9
99
1.5 0.73.0
73
2.0 0.75.8
>21
215 1.8 0.84.0
132 1.6 0.64.3
93
2.5 0.710.4
Consumul de dulciuri la 3 ani(ori/sapt)
Nu consuma
28 1.0
0.03 17
0.01
08 13 1.0
0.01
Odata/sapt
279 1.4 1.02.0
183 1.7 1.12.5
133 2.1
1.23.7
De mai multe ori/sapt
184 2.0 1.1-3.9
118 2.8 1.36.2
81 4.4 1.513.4

In acest studiu,facand referiri la parintii imigranti,in mod special cand ambii parinti s-au
nascut peste hotare,exista o mai mare incidenta a leziunilor carioase la adolescentii de 15
ani.Chiar daca acesti adolescenti s-au nascut si locuiesc in Suedia inca din copilarie si au
primit aceeasi ingrijiri medicale dentare ca si cei ai caror parinti s-au nascut in Suedia,aspectul
cultural are un impact enorm asupra prevalentei cariilor.Intrebarea daca atitudinea
parintilor pentru sanatatea orala a copiilor este oarecum influentata de diversitatea etnica si
cultural.Bagajul sarac in cunostinte despre etiologia bolii carioase ar putea fi una din
explicatii si anume in perioada prescolara,cand nu are o prevalenta deosebita.Programele
despre riscurile sanatatii ar trebui dezvoltate si pentru copiii imigrantilor.
Este posibil sa argumentam daca expunerea la anumiti factori in copilarie are o oarecare
corelatie in dezvoltarea cariilor la varsta de 15 ani.Determinantii cariosi pot fi o specificare

sau un aspect dj existent care s-ar putea dezvolta in timp,duce la aparitia aspectului de boala
sau modificare a sanatatii.Mai mult,determinantii cariosi pot fi de folos in identificarea
grupurilor cu un risc cariogen inalt.Oricum pentru un individ,mediul poate fi influentat in
decursul timpului.
In acest studiu,grupa cu un Dfa>4,corespund unui procentaj de 33% al populatiei.In
Scandinavia,10-15% din populatia cu risc cariogen inalt sunt de obicei priviti ca grupul cu
risc .Acest lucru corespunde cu un Dfa >8 din studiul prezent si reprezinta 14% din
populatie.De aceea au fost utilizate patru clasificari pentru analiza statistica :
Dfa=0,Dfa>0,Dfa>4 si Dfa>8 pentru cei cu risc cariogen inalt,utilizat de obicei in
Scandinavia.Anume astfel,concluziile acestui studiu pot fi aplicate si altor grupe de
adolescenti si copii.
Metodele statistice de asemenea pot fi discutate.Si intrucat s-au repetat masurile pentru fiecare
in parte,este necesar sa argumentam ca o metoda statistica ar trebui utilizata in analize
multivariabile.In acest studiu,variabila rezultata ca si variabilele demonstrative nu sunt
repetate.Anume din acest motiv,masuratorile ce se repeta nu vor fi utilizate in cadrul acestui
studiu.
In concluzie,s-a demonstrat ca obiceiurile de-a avea o buna igiena dentara inca din perioada
prescolara scade aparitia leziunilor carioase in adolescenta.Sanatatea orala din frageda
copilarie pana la adolescenta reflecta conditiile in care acel copil a trait.Acest fapt subliniaza
efectuarea unui studiu indelungat,unde sunt investigate boli cronice ca cariile dentare.Mai
mult,accentuam faptul ca programele de preventie si profilaxie ar trebui sa inceapa inca de la
o varsta frageda si ar trebui de asemenea inclusa in perioada de sarcina a mamei,pentru a avea
o sanatate orala optima mai tarziu.

Bibliografie: M. Caries in adolescence influence from

early
childhood. Community Dent Oral Epidemiol 2011. _ 2011 John Wiley & Sons A S