‘Sub redactia
OVIDTU POPA-VELEA
LILIANA DIACONESCU—_IOANANECULA CIOCA
PSIHOLOGIE MEDICALA
Baz teoretce apical practice pentru medic i pshologh
‘Editura Universita
‘Carol Davila, 2006 ISBN-10: 975-708 012-2
ISBN-13: 978-b73—708-012-7
altura Universiars Carol Davila” Bucuregti a
‘UML. ,Carol Davila Bucureyt ete acredltath de
(Constat Nafional al Cercetarl $lnce dia fnvl}imntal superior
(CNCSIS), cu avial nr. 1123.06.2006
EDITURA UNIVERSITARA CAROL DAVILA” BUCURESTI
a UME. ,CAROL DAVILA” BUCURESTI
Cuvdn rae
Paihologia Medicalé este wn damonie vast, de interdsciplnaritate,
consarat apc! tn domental medical = in scopulvndecdrit fl preveirlt
bolilor =a legdturlor substoniale frie somatic fprhic,Complestatea
anploarea acetal domeni sunt siinute In primal rand de dezvotiarea
Imperuoasa, tn ullmele deceni, a dfevielor ramurt ale Pshologe!
Medicale — "Psibologia. Sanaa, Psihosomarica, Medicina
Comportamertalé -, dar $1 de cdmpul larg de aejtne al acestora. Ire
cobiectivele lor priorare repdsim, tire ltle: studieea.ponderit $i
‘namic fctronpsthict in geneza i evia wnor Boll: ientfcarea
tino tohiiel rapide gi eflelone de uervemle asupra pacienlor cu
‘probleme somaice generate de fatorl pric. ea i asipra simtomelor
oihice, renate “din defechoasa sau dis epulzarea
Imecaniomelor de gpirare; Inbundjrea relied medie-pacien $1
perceperea mediculul inane’ medical ca ait vib ru numal i
Sito eritce, dar ttn prevenirea tmbolnvii:stullal comportamentelor
hoctve pentru santa, @tsvoarelor lr palologce fa celar mal eficione
modal de Intervene pena diimaarea prevalent Tor; menfinarea [a
lin nivel decent a aderenje la razament, ford dimimuarea cali vet!
‘mudi boinay’ sallzarea psihteapie sinergic cu intervenfia,
Inedicamentoast. pentru maximizarea Benficull lrepeut t dijerte
‘Sail elnce
Vatuta pri perspectivaacestor obiective,nofunle de pelhologle
medicald repent h mod eer, un suport ul! necesar oricdral medic
‘are dorete 3 stabileased tn rela cu pocleni sti, dincolo de relafa
Strict terapeutcd, © relaje wand entened, ncdreaid de empatie $1
cdldura
‘fa unui azemencasublect de studi, nit sradania dea serie ©
carte consacraté domentuul priklogie! mdicale mua fos pentru nie wna
‘dnare autor, 0 tireprindere toma ward. dew, la moment bla
Tot ceea ce puiem spine este cd a fost oexperen iteresan, care n-a
Ibogait scare, alaurt de feedback pe care i ateptin de ace edrora
leeste adresat cartea ne va atk demersurle simile vitoar.
“hm scris aceastd carte gdndindw-e fm prinad rand Ta student
ost, edrora darim a Te oerim pe de o parte wn eadrusistematzat fn
‘ederea pregatrl pena examen, lar pe dealt parte wn pct de plecare spre reflec, la incep de dr tn profit. acl tmp tn, eredem
tran de id pote benefit de ere nna car cit
tne dvr aepstologel 3 mee, ps eaters ssn
auf na cinco 9 recuoate ale asec le pool nels
‘eet ce ex care bia sh crest aid,
‘Nedornde ret ooetare toed aes ei. am leat
ecni capil a mans de exempt carlin co cs
onsidera ttn nelgerea mal meal car mo eonceta
fri sre tata, la fecare emda mad de hestonare tt
seam dort sd din ctor nage!” posblltae br plas de
On sine Timplinire-dsperare
rina fit tre ei Bon et carci de onl node
everedes (sat psk eprom ae pu eae,
‘een ce nos ct a en Soe
‘lea sal dere 0 soe
[a npn tem copia
‘seredare fel ee ep
‘Sema ono nt fing tick (pct nea) pia
‘Bt, ae ovr le pe cre nba pot mie eer pot ee st
Fen por sip nee
ei at apr un ld voto ofl ee aia
vinnie ae ese a) Tac ep cep deat tr ot expat
(ice be atin les i elt pk enemies oe,
‘Sip Ace pone 8 nfs Eco ep tn aes
2 puneae cont wpa mete oor, ee hts des
eu copii
ste ma ma (612 an itis curt spl pine
Septet nar sure prorat fear Fn rapa acpi ox ny sh
Since a tt at important incon gi seta fhe
clea sbece le fell confcl ee rede pt epi eae ee
“Srp pera a pra er etic pov vn da pte cae
Sony be prone co finch pe dota since wl
tires oe, reef tan ans tera de eo
Sophia chon da psec duc mapctae
“Dhl hi evident de En apres sn nda
nt tps popes mer pe cae pose inp aetna pnt
rele espn exes capri pes ese ot cen go ese
rupee exe poe pt ements el id cpa
‘Stace at propre els cig fepie taxes Cine tae a ae
‘Shuts ph ext mpl Sapo on penser init ae
urbe oor eis pot fener seer oe err
incl states pop ve.
In privings punctlut de vedere format de Carl Rogers (1980),
scetaecordi o important deosebt tending interme spre utouctuaizare,
respec pre tingerespotenfllu de maxim de adapuare gi funcionare&
fied umane. Aceas tend -r gil a lua si se manifest in fieere
ite noi tots In patil ea poate fi limitats de cadrele de funcionare
social a individu, care {1 fefeao8 sth dezvlls anumite abil
‘Sompetenfe, md nespatcongriene cu tndingh de autosctualizae. ASE,
fe ecead in timp premiza penta sloinsrtinare, necunoatea prope
Tesuse adaptative, adoparea nor tehnici de apare /eviare a realli,
Sim de sine redush gi fm final, para de simptome psiiee. Secvens
Ptologit a degradiri potegiaul de dezvoline fa pari probleme
Pathice poate fi ebordtt in cad pehoterapierogrsene (¥.gcap.9), cae
‘ee diept sop resturrea normaliii, pin repunerea persoael tn contact, 30 Ovid Popa-Velea — Normals patologe,Principalele clases
cu resursele sale interme, capaciiile gi donee sae refute, erelres
suneniii,aserivii i spotanetppersoane ta eau.
Pentru Rogers, termenul de ,pacint™ este inadeevat, el pefeind
folosieatermenul de client”, toeniai pentru a subliniaimpesul tempor,
4 de care In orice exz mu poste flat pe de-aintegul responsabt al
Petsoanei care i eau Meatiatea, implinires ip a um, normals,
{rc at he snp pee a it as (589,
str and ee nny
io ions mv pe servo et Spon
eet uma pone,
goa ete, rama asian rb te
© dfomare eigen ee poate cna we
Indi nn seu sean
“mare 4 eevee aac! Ei pepe cnt
‘pce! prop, a eens ine epee poi expen
‘chai fps pop pnd ee ei de ear
‘neu sere pee
rns aft rect poe, mute ct erm: ack
‘cee sae tena de sutra pcan eseae
Prat a duet ‘aang anes expr ee
res epi detains tts
‘nines hic) dere exe pepe ee scr eicor
"aja pase peg de scr, a tle pra
epee cet of doe, no gee evn
tien nei peso, oct gor cll pepe
‘Senin fe amc, rect aon pa ac se
‘owinipert ca eence empresa oe ee
CConcepfiaelasicdasypratuburdrlor mentale: elasfcarea lor in newoze,
pulhoze 4 psihopar alee practic
Din puncul de vedere al nosografisi piace clasie, rlbwile
mentale cunose 0 clasificare in newoze, pliose gi pathopatl. Aceasts
clasifiare a rimas will pint fn lee noes, deoarec,dinola de wile
sin pshiaie, permite orenares rapide tediclui eps (
particular mecieuli de file n fa uni bon eu vide tlbure de
‘omportiment.
sme acest algovion de diagnostic de atituine diferente
ste reaizat a umtoarea ahem exlieativ:
Ove Popa-Vlea— Normal gp ele cant.
Agu
“sori a relma ppp
3 32 Ovidiu Popa-Velea — Normal palo Princpalele clas.
Tt
‘Asa cum reiese in pare si din schema de mai sus, conform
osopraiipsihiatrice lsie, ne
2 in obsei, atcul de panied
lementele definite de di
zcpalele sindoame nevetie,
+ sindromal astene
sindromal fob: fob,
‘oncentik;
= sindromal obsess: bse
+ sindromal Kpocondriae:
= sindromal iter
vite, ascietea de simon
figs, cefle, deport ist;
‘de asgurare/ evar, anette
J, ompulsi ral, nxiette;
nesopiidihipocondiace;
iliac, demonsraviat, hipe-
Indoialt obsesiva Core arn ales regula are tebuia?™ youre
fm respect fntrutful regula?) > enxitate secundard >
sporieanesiguranf| nile.
+ perfectionism: be expr in sendin de a finisa la
esfgit activi ineepute, si tn. ridicares ordinit gi
metculoztil ln rg’ de princpil vile, Eforul pe cate
pefesionismul il eb I ce pe pstastenic la 0 cboseals
emanents cu att ra ult cue inset deez gi trecerea
In ajiune st fae eulgeutte, iar momenele de reanare sunt
eliminate in vere restr randamentul.
Ca pacient,pihasteicu esfe un pacient aft arise semniaiy de
‘omcomplian, in misurd ta care tinde sh abendoneze prosoce
name (pear ovicu| pos ua asm eb) sa
impotrv8, apeleaca la vjal ml medics chiar la terapit
seconvenjonale (bioenergip, homeopaie, dit acupunct) t
‘dea de a acoped tot |potefialele modal de adresare a
simplomelor sale, Psiaseojul mai poste ffl i pein obstinai
cu care oe adresead medickh, pentru cele mai mit simplome st
incidente de-a lungul terpic (expuntadwse asfel isculti de
commatransfernegaty, a f, untor, pin report tensonate es
Ovaia Popa-Velea— Normal patolo ele clad. 37
familias, ee nceach st impant acess tandarde rigid de
comportament sau pe care 0, terorieant” cu diverse exigent legate
> NP, rele sont fe ov faster individu, eawatt
de fapal ‘ch igh ‘maim dectt poste fe ct
supraslicitare acess detominett de mule ‘seine
esesar ndeplinr seppuilor,
ie aleger
Joana Necula-Cloca~ Siressul pthc: cance, efecte gt interforene _77
2. NA 14. Crete perct )
: 1S fests condor dvi ay
1s Seas . “o
TE Namal ee de cre pei
1 Schintrs dome
19. Cert enrdesopit
2. Genes coma sat nase
2 Vile nee sbi
‘2. Miner exe
2B. Nem i de strays isn
3 Capers cin
35 Ral exe
36, Crores rv de enol ii
2 Copteapebene
24 Repu sa emai
BB Constervec
3 cance
201-30 pont: ik med Sin 3 we
3501 puncte: er mujra 3, Seb ie ay iin)
selon
1 Gaited mms
2 paper ee &
Este o scald mai recent alevecimelor de vie rod agent 3 seats &
stressor si cae ie de asfoney poten peogen al acorn. £ Sect pn @
‘Aceast seal indict o odie uh punta} desu de dle fat de seal i more 3
Holes si Rabe. Speci caf scale ete leche, Spratt ¢ Suse rte &
everimetlorpogene dn fr potion. int otair sec gepetie &
ene 1, SS be meet a
* severe a resume sr weed 3
Deel pe ev as 2 tact wpe tect
Noses ape 3 13 Fone dcr iano &
fd tae B ie Broa gsi &
oro &) 1 Monde 8
Bobet te s
Conflieprocesejurice (0) oo
eee eee @ CChestonaral Jenkins (err tip pthocomportamental A)
feo &
es cee oi Lemon mei igi 8 ert ripe 1 pre
uke en 3 al mo mat Meet pace care tou ret fl Id rg alt 82 loana Necula-Cloca~ Sressu phi: cou, efete interferene
1. Cl sunt i sees saps de oi
inne are) eli!
& prefect ace wp etn asian poet
2 led weap ceva vin, cee pes Ie rs tiny alan
‘bie inion pie ang pene
Beta,
(peop) ion,
2. le dee compe cet pn gh a?
steno, outs
he
Goro end
4 Dect sublet ii een, snl ei?
dest de es
5. erat sa ot en vce:
usar wert cope
& prob rag semper
proba nt et neato
1 Seepan mal reltat ep.
6. Cum vt cxactina pect putea nh cel pop pin
1 eeagaranh mrtar cpt
8 prob rip compe
© probabil wa ein pact,
1 Shiga llr ep
1. Cm vi camcterinact pacer Ge vis ste apres
2 5 ia
Toe rete, wrt ama
6 ed us opti arn ips
penacit, an eve somal doe
1. cetipde comporanet ced eo 7
‘ipa de stat
8 pons dar soni
egal mi nce,
‘mom pram epoepe iio,
9. Cai vt cues, st de ple nts ui eg et rine come)
exer
& promt de
pba
Ioana Neewa-Cioca~ Stross sie auc, efit ne 8
ein
16a aan cea pepe?
Hes dence ap cia
Pour sare mere armor compere cmon camer:
1. epg de ee
pun ma preci
a pn pss
‘featepatn pe
12 evi in ee
seo
i eeamal tern:
map eo:
«oe pte ion
1. Chater inen eat pricpg onchate pa
Betas
a do su mat mee
‘Sol peste 20 puncte este semnifcativ penta pezenta till
ihocomportsmental A.
(Chestionaral Angers (pentru tpl psbocomportamenial C)
are rewire rm carcass grr? 4 foana Necwa-Cloca~ Sree pubis: coe, fet nterferene
1 Sst io mut na ae et obser cei
‘coral peste 24 puncte este asocht cu prezeia till psibocomportamentl
c
Chetonara Lampkin (pr locus de contol)
Umatoare teil apres mavens I ce steinenile impart die
Nasanoant me dco
rome de rips
fie dant
eit oe cfd el On deco
{Sin pote sond
| Cl fa la st apg nei;
2 Feva dno bao mds fs loa pvt moma
ng
3. Depide eminence ls lis
4 ie dine vines fei reel unl vii entree
oti
5: Areal pine capaci Secs we ined fae src
(Adee smth om putin cape ace cem bag
Inlet
nid shear
voles
5 Smet opin
6 inipbe mt pn
Joana Necula-Cioea~ Stes pthc: cs, fect $i nterferene_ 85
2, Pea mine ipo tu ti spat.
Nupeea tsp ston mera rein.
9: Nit senna er a ew cam ees
Touln gual nt spt pester
Cheapo" a ues son”
12 Nope rset
ancsj maxim: 60 puncte.
‘Seata de utoeicacate (Scherer)
Mai jo a date 10 ena represented at pe core et post le
api cnt wi const co sia ies Cex sot fcr dima i
‘seu lier coe cre indlo ma Br mod ee ena genera
1 na
1 Soa
6 ae
oi,
1 Di rt bl i
2 Cir dct neva se pane, ur miles poi che ee ce ea.
5 Exe we pent inet pest deinen apron mee
‘Am nredee ll pt Sar eles sal ssa
5 Datos bore ca te sa peril,
6 Polat veal cle me Ge pola de nese fort ee
4, Ran ca clad ak cnn ov idence pa aca pe
‘opc eld soln
Cindi count cu o prbien ple de cit si mate sl de
Cl su tr sie cam de
To‘ Goce armpit pega a as,
Seor maxim = 40 puncte
Scala de robust (Funk)
Ma jos treat ee gra arpa cto samen ope de vedere
rte, Cex ee tnd inc mar ek ee art as cre
‘opie pen icra carr icon Dv 86 Joana Necula-Cioa Siressul pul: cauze,efectesinterfrene
4 rat adie
1. Cena mrp vii mete pete Be crc mer fer
2 Rober se pln pate ase tres rr ce ple er
5. Nunes ape eee ce esi
{Dect erent eit on tse ce le ii
5. Nem ler ae modi popes sine.
6 Dram ore at teil bane
{Nucor tare pr rene cma el oi in
{oj dena np cope el nel es
9: Cel a came i sip mrp ee.
10; Caml mar prte rr dn vid ins pat spa pack
ns eee ining
11'Be ele eesti cue evita
[2 Lael wa eel st eet vera omer
1H Gin fe plantar ope ape,
1 Tees gesting
sai pete |
1S eprom vt pe mie
16 Osmetcare no shinbl nt pale ud aie aaa nk
11 Decbiel mop st dle sae
1 Palicel nent va
19 Dae ceria sr ich, plod cat hr
20. Narayana nceae sine fe ne hiner,
3 Iaipuce voice amon
42 Deerlemal lor oumen oa ca ice tp
25. Stier eu eh ei pet ie mal expt eens,
BL Att gadiispmora pean nino prow ihr aces core
25M nr dl wn i pons rote
26Deoset in ee fae ges ce pole rh
11 nis doen cinder oa notin el
2. Posie eer al tine end te det ke,
39. Coma maf ve conser ba aa ers Sen
50. Adee ma ener eis rion tn sins
53. Reeat oie pen theese
5. Injen ete no ep pei
iC Xapot eye melt espn pci cree shen ich
38 Oumen ee aut secu armas iin in pte ch
36 Scheuer mvp ire
237 emer ed edule age sp
34 Nem arg ttle cen act sree ag dep, rela, vig,
59. Incl mat mae le va pene pia
40. Vea fais cnr ve rear eine ae
I Me essa magick xs prawn rate kh,
{2 Ceseos tnpi comin ope caso ea
‘6 Destine Uraes cada srnph pone
‘HE peust cea pecelcwe pach wane jt ose,
Joana Necula Coca Sressl phe: couse, fete sintrfrenje 87
48. Mune boa emul re peters arte gal
‘coral ere eet robusta = 138-180 puncte,
Seata de coerengs(Antonovaty)
a ragin cx tote ort oft ire reflect mle ein
ea de sian persona propre. en fica atic opel pv ana it
‘Se punta de isp mato
a mov compli dd
fo orm door
ht poi oo
{et pi points
{ft aren ngerhs
ra ingen
|. ld vate cede ena meg
2 Chad am com oot csp a glee“ gen ai
3. Gln canst cu re vi cen ii si km ior,
{TN ut prea ml ees
5c mgt fs pine cotpraeatl ea ume ecards
@hie tmpaca cusp ca
4. Va ee pond i ite
1 pels nom ear op een vik
10" inl ace wah we fs pla ein, et pot peed
ES TA"CRE la cp ee i ior sr pti ee
TE Am sete mwa sl cde ofr yu gc
1. Gedet due xo a pete roe he
se Cit iv in sh ps
15. Clndam opt tote il hl sha
{6 Exe lek poe fsa tae cvace tet i.
19 i en wir bei ph ech Bk po ev sk
1 Dat copa ml pt, am wnt cos foe te,
re Socio ie
can sh dena, £88 Joana Necula-Cioea— Sires pthic: cae, fete interferon
35 Cin ining
parang a
"PGi gto
hence de op
"Amati rie ee ff Hn at pte einget
29. son soured pet fe efile coer
Scorul posibil este de 29.203 pce, peste 140 puncte este semniicaty
evr Sentiment de cere.
‘Scala de stima de sine (Radenberg)
el pai epi xen
eminem
‘cor posbil inte 1040 puncte; pete 30 puncte ~ semniiativ pent stina
deine iat, ”
Joana Necula-Cioea~ Sressl ple: eauze,eece inerforene $9
(Chestionaral HAD (HosptlAraity and Depression)
i go pnd ute ana eve cca ev #8
intept In hima sip. Ne relearn mo cone rb, alee
‘ipa se al ma der
Mist senor 9 srt
eam ade,
ee
inn nctod,
2 Dnata met it nti
apowpe bonus
€ eel
1 en
Satta ei de mt ae
‘eco lta et lb,
a pu dr nda,
(4rd pins dee.
4. A todo ec de ie eine some (cpp
‘mama,
SM caping ceo revs eto car pet peat nae ot:
ta ouput
3 direc epi
© prt it ar ear 0 i,
6 ian pr noes pe ut me eta
‘entigwn nt,
ioe mpl cod
se ati este,
‘pom ea eieir ioa,
1. Sunta ae ht vd prea vel are:
‘ieee pnt ca,
Bla emule ner
© ml pepo, 90 Joana Necula Coco Siresul pri: cou, fete intererente
sit de ate, pt 8 sta el:
de furs
eng Se a
‘meteor meat eel
9 Ini wep mine ld nig:
‘enue paes mpl
1 Sates
‘fester ata.
10. Frcs ei vi
ih create mae oe,
Beco mn pan ined cine;
ste pe rere e!
1 peapenilun el dened.
aan ee
4 Seema
12 Meade in sn sre epi
fede
pehicis,
1 Sera
pre niiea
4. potbnu dete nel er elo ue emis’ de elvsine de
Joana Necula-Cioea~ Sresul pric: onze, eects interfeente 91
tigate
1. Axonvily, A — Unaveling the itr of hath How people masse
‘eran yl an France Bay
2 iim A. Stas pesmi Ea Daly Naps, 1958,
Baldo. Cy Mil, 1» Medininde Poetotonps, E42, Spgs,
Heber, 1958
4. Carve, ele M, Ds Rano a pyeolge dea sad
‘rows inte dence Pr 936
4 Caton 5, Edwards I~ Pesonalty chance se moder of te
‘ica tenons nd ora fn Adres fe iene of
pelogil sues J Wiley & Sons, Chie, 90
6, Blot Aegi 1 en A Sree oa, Di,
Chana, im,
2. yun = Te acre of hmanpenoaiy Kept Pl, Lond,
isan,
A. Engi ~The wed fr anew medic mde A calle fr cece
9, Fidin, Me Toe modicaton of Type A thar in psinttin|
tes mee Hat 19, 55863, 1;
to, Ben, SRosnan = Type Ata and youre ~ Kao
New ork,
11, Fry ft ~ Stel pic life i Enklopetls,Buewe, 174
12 Tamuadoca, LB. ' Soe pte ~ da pespecit psbolgi
atosooui Ed. ifnedea, Boe 200;
vn Rinses t+ Stem pte ete vel A et
14, lames LB. —Pelogie Medial fone Buse 199;
15, Joking C1. Rect ese oper dso i
ference Engh I Med 9,196,
ve, Coa RS. ~ Copii and perl ace wing re ad
‘apg in Pysbologial resol cops pes, New York, Mera,
14 Lit Panel! psa a Sige, Bose,
19, Lewin K.- Pahl dni, PL Pais 857
2 Lite Poza, By Imani, (tl) ~ Dee pose
Pt meal, Edited, Bes 2002
11, Btn Pas fy Pom, Uy Caton, T= Conve cu ses Ba
Mele, ate 0
22. Nem Jer Simos, PE = Aft ant tay pte,
Ppyshomatisdroion In Maen Tenth syne, M. Hae,
23, Mason, ATE ~ Mata ab enna, Harper & Row Pain, New 92 foana Neewla Coc sre thi: cou, eft intrferente
24, Pl, A, Sth ORF, Shite 5 AA, Dealt, I~ Type D pero
eis gee crite pn 9c low Sa
26 Rake R= Stjens
2, Rosman REL, Fe
Por
2. Sehe Toes of
5a. Sa, HT vl
of abear song: Amer Set 6; 652-9,
3K. Shas ML er Sopa, Pum Pes NewYork, 1982;
53. Sty, Nolet, Freda, By Lass Into
Bare 20%
33, Shih ORF, Denotes] Type penal ian depends pdr
‘itn fie ace bat re pale, Jol of chro
meh hy 3109 2
cS. e D peay i mie
‘a ie ps, eal a
Pochonma reeush 6 371499 206,
ot Seaumic eat dite. tn Toten
ss = ud ot oes tHe
cat, andor Hr, Ne Yok 190
(hae oti), Mail toga, 48
38, Wham "ie of tase nd Wears Payer Med,
oi
‘STRESSUL PSTRIC - modal de exping, raed
Joana Necula- Coca
cont te coping ih perigee espe copes. Sat tl de
cone
(She! court pe proms coping omratpeemois Maan despre
‘she
rome rss
(ple pact: Chere Columba cai asec
Premizeeoretice
[fectele suessuli sunt direct relajonate ou coping. Termenul de
coping provine in englezeseul "Yo cope”, care inseam “face fa
Copingut desenesct “un fort copntv si eomportanental de a
rede, stipini au tolera sollte inteme sf exteme care deplgese
‘esursele personae” (Lazar, Folkman, 1984), Seijlege agar, cA reacia
estes uebuie piv uma in eli dine subiect situa in fell in
ar indvidul se rporcaza la media.
‘Stategile de coping pot fi prvite din tei perspective: biologics,
conniiva gd nvae
Perspeciva biologled se refer a feptl ck organismal not are
‘optile modal de arearfina la sees. Orce ameninjare sau povocare
fe cae 0. pereepe indvidl in media determing un lan de. reac
curoendocrine, din acest panct de vedere find foarte cunosute cele out
‘modalit separate de rispuns: 1) simpatiadrenl, de tip “fugh saa lupe
(Cannon, 929), eu secre decateolemine 2) rspunsi ipofizo-adreal
‘usecrticonseouiva de coriza,
Perspectivacognitvt8 sutine fatal ed mecansmele de coping st
‘zea pe procsele mentale implicate In fell in care iniviul percepe g
cralueaz suai Se consider et exist dou eape ale eval: primar §
‘eundrk Evaluarea primardpresupune fl ch indvidl face o evaluate
ongents a problemi, dact co prezin un periol sau o pieere, 0
tmeninjare sau provecare. A dows evalure are los atunci cad individ
se Inteabl "Ce pot st fac", aprecindi prope resuse de coping,
‘Acest rere inelud:
“resus fice (sna, energie; 94 loana Neewa-Cloca— Stress phe: modal! de coping, remedit
+ reruse sociale (rite, fai)
*rerusepshologie (estos),
*resuse materiale
Perspective cognivsth privet males modul fa care individu
perepe siti a find contolabla sau neconuolail. De obice, individu
5 va sin mai sess instil necontroable,
Din sce pees, cope pempime o sna eapiwe,
coneretzt
~ancciparea suai, care cuprndeevaluare cost conto;
Teonfuntarea propriu-aist si redefines situail prin peisme
confetti,
"analiza semaifcatic persone a stusil post confrunae
Perspectiva fnoijrl!inchole variate tort din psibologie care
fim fouled motvaia gi comporamentul uman sunt rezutatl vii
Reseuctuarea copntvd, modiietsle comporamentale, biofeedback,
rumeroaseleteiiei de rela, mediafie, respite, tote fac pare din
‘modal de coping invite in context social. De asemenes, socitte
‘lara ei as propril set de regll care inluerjeazi modul de perepere 8
‘ei ita ea Sind mai mult sau mai puin stessant De excmply,
Sistem educational difert poate infuenja rodul fn care un elev percepe
iederea nal examen sau objinere uni not posse,
eatin s Schooler (1978) feo dstinefic inte sete tactile
e coping, Ei definese strategie e find scheme adopae de individ penta
‘fice fd evenimentelor svessane, ir tactile ca modal individuale
‘eimplementare a acestor scheme, Act autor et ideiifea tel principale
step de coping
‘Strategie antcatorl, ab cor scop exte sk prevink aparia
cvenimentlorstressant, Petra reaiateascestora indivizt webuie sab
apaciuen dea identifica cauzelesesslu i de a tansforma acest staph
{ evenimentenon-amenigtiare, Tehncieineluse in acest categorie &
stategilor de coping ar pes fi eaxarea, media, antrenameatal activ,
ee,
+ Strategie de tip “tampon” (~bufer), rin care individu recast
‘bare inte sine medial suessnt, penta preven efectleintegrae ale
experiment stil de sues. Alc sar putea inclde diverse mecansme de
‘spl, cam ar epresionen sua negara, Fle se dovedess de foarte multe
fof ule pe trmen seu, prevenind ca individal 58 se simi depiit de
‘evenimentul sresant (desea extem de auntizan), Pe teen lung Ist,
___toana Necul-Civea~ Stes pie: modal de coping, remedit 98
est tip de peceptic poate distrsona realitten peroxput de individ
duce, i flu zest, la probleme fice gi pathologie generalizate
Siraegile reactive, tn ee indivi invajh sb contolze
seolimentsl, gindurile gi experiejele sprue itr situie de ia
Abiiaile de evalua gi de a fice fof. sur stessnte sunt Ia fel de
‘aria a i varetateaffelorumane gia fel d unice ci personales,
[este stategi pot duce de semenes Ia simptome fzice gle dificubayi
‘eofionale i pibologice, mergind pint la epizare,
Duph gradul de congtenizarea proces de ape, psbicul uman
ispune de dous posbltaide a fice fh stesurlor, Teele, sca sa
fronie. O prim categorie este repezentatt de mecansmele ce presupan
premediare, evalu si decizc, mite generic ymeceisne de coping”
(Gbiet fecvent de sudin al pthologie! cogiive), iar a doua ~ de
Imecanismledeeiguate In nivel inongnt, mite »mecansme de pire
{Eulu” (defensive), mecanisme descr in special de pihamliza.
‘0 paral ne cele do pr de apa in faa ctu ager
stressor ge poate smliza fn abel umator.
abel 4
‘Parle tre mecaismeTe de coping vi mecanlomele de optvare a Bull
(Gefesive) (A, Baba, 1998)
Micaniansle de coping canis defensive
Procese (s.)soastente Procese (acongtent
rods in contact cu eaiaiea | Produse la suena Ego Td
emit confunaea cu realises | Distorsionezirealitatea
Timplit cop 9 perspective | Orenate predominant spre tea
coventat spre pezenvitoe |
‘Au flexible Sate
Permit exprimaresafecivd | Blocheas exprimarea SI
1. Mecaniome de coping
anefie de mods in care individu Wf concenteaztsteois supra
probleme! apie seu ssupra propici emoil generate de problems
respect exists dol catego imporante de rte de coping
de rezlvare a problem ate cuprindefortrileconeee pent 2
Indepiracireumstanjele sressante; 96 oana Neula-Cioca Sires
ts mt gg edt
= de coping emojonal, cart impli efor de a regla consecinele
cmofonale ale evenimenteor
Copingulcenrat pe
ste wilt fs earl SP generat
values In plan mental « unor
‘su feu In care acesta este Ferceput.Eviden strategie ceatate pe
‘problemt pot fl eriette gi spre se poate schimbe ceva legt de
‘propia pesoank in oe as schimbe mediu se pot shimba obictivele se
Pole suse eave de ss a pot oma ot eal
pti
c= ajuth I perceperea stat en find
‘ma toerabid deca fst inl Cnterpretaze pot")
Persoanle cae epelact la Fpingul cent pe problema insti
generatoare de sess prezoth niet mai sctzule de deprese, atin
timp, cit gi dup depisrea sinafir respective. (Bilings gi Moos, 1984,
citi de Atkinson gi Higa),
Coping diet, sci exte|speciicoamenilor cu locus de control
Inter, ear doit convingerlr If ou prvize Ia posible de controls
medi vor ave fa plana conduelor sanogenetce o mai bunk aioe
fat de prezentarea a medic 0 eomplianl teapot erect, Ace
onmen|apeleazdfrecvent a suport social,
CCopingul viglest exo cbtrindcat in sinsile de pierre
Ineversiil od o strategie rai bupl este copagu evi
Joana Necula-Ciea Siresul pthc: modal de coping, remedit 97
Copingut centre pe emofie denumit# coping evtant su indirect,
cste generat de stile ie pir, ireparabile,ievesbile (ex. deeae ale
noe Sinje epropate, piererea unui concurs important 7 unc, ec).
Copingul indirect se centeazh pe persans, pe icapaciatenaceatea de &
face (8 stressul, 9 cuprinde tn general modal de euoingslar, prin
‘are o confuntare decisiva cu agent seessor nu este accepts, cy din
atl, aminai souanulath Mai general, el presupune egies
onvecinjlor emejionle ale evenimentelor suessate stu. potenil
stesune, mu afuneaconcretdssupe lr
‘Aces tip de coping are ol pozitvatuni end na deplgeyteo dustt
reonabilt de timp. fl putem catalogs ca o sategie pasivi, de uit,
subictlincerendo relaxareemojonals pin abandonarea textatvlor de
reaolvare a problemelor.
Prine comportamentele carcteistice aces tp de stategie de
coping se numa:
amnaea delberatt a acini, stun end subiectul realest
imposbltaten de momen rezlvic saci,
~ renunaea la acjiunea iil i flocures ef ou alta, mai yor de
Andeplint ear proc o sats asemnttore,
+ epresiune, ca modalitate de espingere voluntart a unor presiunt
su tendinge de satisfacere a unor dornje, negiea emopilor negative i
‘initerea Toe tn afaa consinfel, Reprimarea sspectlor importante alc
‘enti nel persoane, poate, de asemenes, perioloesl pnt state,
In acest sens, un studi realizat de Cole etal. (1996) a att of biti
Homosexual care fi ascundeau homosexualiatea au fost de tet ont mai
‘redispyi la cancer anumite bol infefioave pe operoadl de 5 ani deci
‘cae discutan desis despre homosenualitaes lo, De asemenca, cca
‘utori watt cf, la bivbajitseroposivi homoseruali, bos evans mai
repede la cei care yi ascundeau homosexusiaten, echt laos cae mu 0
‘sound.
Uni cercettri au impSiit modslitiile de coping evtat tn dou
‘pur de strtegi: comportamentale gi cognitive (Moos, 1988). Seatepile
‘comportement includ angajarea tn exereii ee olosirea alcool aa
‘ator substan dopants, exprimarea fur, ec. Strteilecopnitve includ
stendonarea probleme! pe momest gi reducerea ameninfril prin
"odicares importa staf,
‘Copingul evant conduce I diminuaeseatecolaminelr, a activi
‘elulelor NK (Natural Kile) la iperfuneia nei hipotalamo-corcotrope,
éeea ce aeceaueazS inhibi celulctor NK. Acesteconsecnje runt in sine
‘oni favorizante pentru Imbolnivire,dups cum s-a mentions ts capital 98 _loana Necla-Cica ~ Sressul poi: modal de coping, remedt
suteroe. In plus, strategile de coping evitant conduc oamenil si spre
ste nacive (de ex. consul de eleol) cae ceeaz, pe termen
fing, iluziaIndeplci; evenimenuii steseant, dar pot ere. seroase
‘obleme pe fermen lung (in exemplal dat, clorS, cancer hepatic su
asi, pliner depresi, ec.)
‘De acces, ct putin din punct de vedere statistic, si cu excepile
smenjonate anterior (Siu reversible, fit ee), morta antoror
ccepldfaptul ct sttele de coping ait sunt ci mai Bune de a face ft
‘everumentelorsuessane, comparative cele de coping evita. 7
"Tou, aceaia bu exclude gi exstnja opine consi. Spe
cxempls, Inteun studiu recent efectuat In. Japonia, Cheng (2000)
‘menjoneszkfapal cdma ntotdeaun copingol sci ete ext mal inca fa
‘oderes reducer nivelului de stress. Cheng compart suuteile in fae
‘genfilor stressor adopate de tei grup dierte de subicf:pacieni cu
‘ipepse,paciengiu runatism si pacieni cu boli eronice. Participant
fost gai st desre evenimentele care au avut un eect major asupea vit
lor, gradul de contolablitate al aestorevenimente modu or de face f
tcestora.Concluzile au indent faptle&pacieni ct dspepie sun felina
$i folosesch mecanisne de coping av alt fn stat conmolabile ct
recontolabile, tn timp ce pciei cu reunatism gi cl sufeind de bol
tronic floss, th speci, svat de coping pas. Rezutatele a atta’
Inefcienja mecaniznelor de coping activ chat § In sinufle conolabie
Intuei, acest sp de coping, susie auatea, arf responsibil de crete’
rivelul niet apa consderbl, ncaa pactenilor eu dspepst.
Inpro, putem afro fapl 8 oarenlflosse ambee pur de
strait pony a combots. evenimentele stressnte (Folkman
‘Lazarus, 19@0), Predominaes nl ip su lal de stategle ee determina
‘npr nd de atl personal (ui st mat activ decd ali) 5 de ipl
de eveniment suesant (de exerpls, oameniflosse copingul cena pe
‘problemd penta a face fathproblemelor potential controlbile, cum af
probleme legate de mune, fail, nto, stesso percep ca Hind.
tsi pin coatolabl, cam ar fi diferite pur de probleme legate de
‘ote, nest un coping eenvat pe emo) Folkman si Lazarus (1986)
fu remarcat cf rezlaele cele mal favorable fn plan iziolog au fot
‘objnute prin wilaarea combina anbelo pur de coping, cu incite
solicit uportal socll a revautri cognitive a problemelor.
Iimporana cuoastedi qi studies mecansmelor de coping est
reduabili,deosece fn orice tzttvd pe cae dorim si o face spre
reduce efsctle nocive ale dstressului ese obliga a8 se find sama de
Joana Neca Cioca~Sressu pbc: modality! de coping, rem 99
adecarea sau iondccvares acest state adaptive Ia modula care
obit respectv percepe / evalueantsituile sressnie pe care le
ining lmandeses, 2002)
1 Mecarisme de apirare a Bulut
{puma edie a DSM, respec DSW.IV (American Peyhiatic
‘Assovntion, 1996), mecanlnele de apa @ Bui (Sfesive) sunt definite
Gi find ,acele proces psoogice automate care protejeach individu de
{tsetse de peceperea unor pericle sau de factor de stess (ize i
‘rem, Autor DSNEIY preclanaza ok mecaismele de aprareconstiule
‘ie medatr' i reaciisubieclu la confictele emogionale gia factor
(de sressiterl sau exter a cea timp, ef ma sublinin i fptl 8
sbietil mu consionzeacd exitenaacesor mecaniome de apdrare, deck
‘unl cid sunt ea activate
Pentru Holmes (1998), mecnismele de aptrre constinie nie
state prin care indivi edu su eit smumite sti negative cum sunt
‘conflict, fusvarea, amscite stessul”.
in sft, port hi Pluck 1995), termenul apa” erefert le
un proces incongtent desnat st dsimulene, sf evte, sau sk moditice
mein, conflicts sav pico”. In DSM HIER (American Peychiaic
‘Association, 1989), mecsnismele de eptare sunt definite ca fad
‘Ssimblui de sentiment, gloduri sx comportamente rela iovoluiare,
‘are apa ea rispne la peroepeea unl perio pathic. Aceste mecansme at
‘rept sop st maschere on st atenueze Conflictele su factor de sess care
geen enseates.
Pentru Laplanche Ponts (1967), mecanismele de apaare
reprsints feel tps de opeati in are aprarea se poate concreiza
(CH despre aplrare, ea consttue ,ansambluloperailor a ror fnalitste
fete oh oduct sau sh supine orice schimbare suscepablla de a pune in
‘eriol integrate i consana indvidlu iopsbologic™. Autor cit mat
Drecieart ch apiaren in aden 0 infiiare compulsionala gi cl ca
‘Spereaz, fe doa paral in od incongteat.
Elemental feevent innit im tte definiile de mai sus este
cviaalincongen” care sblnised sdoplarea spontnd si nepremedtath
(Gus reflec / dete) a aumitorcomportamete, In siti eu potenil
stessnt Act statogii mai an i propietatea de 2 evita, cel putin pe
termen soir, confuniare eu reali (ageatul stressor), find din acest
punct de vedere, mecanime prin cae eatin ese dsesionatd /
Itansfgurtd. De cele mal mute of, adoparea neseleciva si epeitvd & 10 Foana Necwa-Cioca Stress phic: modality de coping, remedit
! <
cestr stg conduc ln un grad de ndeplirare de realilt, ear se poste
coneetiza tn forma ei extrem boat pict
Negarea
fajeleast ca mecanism
putea expica fptul cf un caret amenintr al agnor stessor (AS),
Aeermink 0 tends. predomi
taracteisciepotetal noeve alp nora, pe acelea care sunt eel al Wor
tontracarabile sou de asrbui neds o sre de tsitr pov, mente
Refilarea
In sens propriu, efile
si respingh sad sf meni in
0 operatic prin cae subiectul incest
nt reprezene legate de o pulsiue.
Ease produce in cazurle in eae ssfaceren ui pulsini, suscep pin
a Insti of product plicere, isc tou ah product neplcere i rport cu
ae exigene, morale Seu ale reali.
Refulares est deosebit evident tn istere, dar apae gi in alte
afejuni mentale precum gla nfmal. Ea poate fi considera un proces
‘hic universal, deoaece se aft Ta baza consi’ incongtenal ca
‘omenis separa de etl pi
Freud vorbgte dee impl ai refuli. Primal timp este refdarea
origina, care consti, four tinpuru ia dezvoltares ontlogich a
{individu coosnuts ce nu vor dumge nical in congtent. Se consi
ssifel naclee incontente cae deioncash co un magnet, zigiad ate
sonjnari, Refidaea secundard fe un proces dublu,penicu c, pe de 0
pate melea isconstentarage un{anunit ip de epreentr fn aclai timp
In care sceleai reprezetiri sunt pspinse deo Instans superoar, de te
Supraca. Al ucla tip anaizat dp Freud ere Ptoacerea refit! peel
clit sub form de ate aa, sipptome, vis, fantatme eve dime.
oana NeculaCivea ~ Sressu publ: modal de coping, remeditO\
Refulares poste f1 consideatt un mecanism de scuclrcuit al
consol In canal unl tnsini psibice extreme generate In special de
suite imagin, ide, pusiuni sau dovnje penibile penru subiect sau
reprobate de medul social. Aceastt strategie adapatva produce o tnsione
‘Mec mult mai redusl decit cea pe care ar determinao invadares
tcogtine de cite tendinfle sau dorinfle“vepaiabile”. Prin intermedia,
‘zest mecanism, tot ces ce este neaceepat pentru subicct se indepen
in plana consi sjungad tn ser incongienflu su ete mein in
ira clmpuli congtine cle car cau nelnceat si revi. Refuarea ca
‘ategie incongint de neaceptare a une stuf de ameainiare grav ete
tm mecanism de protci, ai fade insuceslanipt t mal ales ft
(eel contuma.
Preul refuiiteate pit in special de substi nevi prin
‘porta unl conflict permaneat ine tendinjele refute (Sine) gi conga
sorla (Supra), conflict ce genereanh 0 tensiuse afestvaprelungt,
emi unui SP erie
‘Costrle acest proces pot aplzes evident, inchs la nivelul
‘elie medie-pacient, De pl, dact ne gindim la un pacent demonstra,
‘medical va treba sh it cont dep, de capacitatea anormal a acestuia de
refulare, do faptul cl acesa pout recurge de multe ori ln api-namite
“nciondincongent” en rez al refi, aun moment et al unui
cntiut, poate chiar legat de boul sa. Eladveaanttoraspete ale bali
pate aven efecte importame asupa rlafel medic-pacient, dar i asupra
‘voli! boli pacer
Proieeia
Este un mecanism de apirare rhc gi rpreine opeaia pin care
subieetal expulzeat din sine gt loedlizeaza in ltl (pesoand s2u Tuc),
cali, sentiment, dorn, neti pe care nu erecunoaste sau Le efu Ta
sine insu
Proicfn a fost mai Ini descopeit n paranoia ga fost escris de
ie Freud ca o apicare primar, ere const int-o Prost wtlizare a
‘mesanimuluh nocmal de a eSui in exterior origins unei epltce Din
tcestpunet de vedere, paranoiul ii proicica reprezeatile intolerable
Asupea medial exter, cea ce permite afl evite snus se potejeze de
te
{a pstologiesevorboge de presi fn cxurle umitoare:
+ subject pecepe medil ambiant gf aspunde tn Tunctie de
‘ropil sale iterese, aptidnl, obiclud, sti afecve rable sau 102 Joana NeculaCioea~ Stress pie: moda de coping, remedit
smomentane, ater, doings, et. De pl, omul bine disps et nclingt
5 vadd “vag nro", un om de aficer a sora stenieselectv lft ce
pose fi vindut sau cumplra ete, Acest fpt sil Ia taza tchnillor
Proective, de exemply, dsenulcoplul fi deze personales 5a, fn
{este proiectve standardizate (Rorschach, Tesul de Apercepie Tematcs
(TAT) sbiccl este pu f fjaunor sti payin seuctrate gi unoe
sim ambigu, cece ce permite citea arumitor Washturi de cater ga
tnumitorssteme de orgaizare ale conduit emllor acest.
* slectivitatenpereptvl Greasy «agen sesso) ~subiectl
perepe medi! ambiat 9 spunde tn funcie de propre sale nese,
‘plea bicelur, si afotve atept,dorite;
*eanaer (sinlavea une pesoane cu alls) ~ de exemphy,
subiecalproictea imagines tall asupra mediculul su consatanster,
de exermplu medieulproicteai asypa parent imagines nei persoane
pe eae osimpatizeat din viola sn (contaransfer poz) sau, dimpov,
antptizeaa contatansfr nega)
ientifare ~aubietl ge asnileazk uno persoane su inves,
smiled persoane, Se spine, ast, in mod obgnut cf itor de romane
Se proecteaz In cutare sau eure erou sau cd de exempt, La Fontaine &
Proleetst in animalele dia fabulele sale setimente qi rafonament
snvopomocte;
~ sublectulatrbue alti tending, dornf pe eae le ignod tn sine
Insug, De exemplu, resist igi proceteard asupra grupul disreuit
ropile gree tenn nemsirurist,
(Ca mecatism de aptvare, in carl pole sedescrc incontint
se de ine fet und el perane senting, vie
‘nu impular pe care subiectlniet nu le refulea, et ne sublimezz.|
‘cext proces, deji_porana percepe si rspunde in fond inadecval
Solicitor mediuhi,teniunea s afetv8 dimimok, penru ch piers,
‘Hspunde adeevat pe moment tebuineor,interseor si dorinelor ae
‘Mecanismul proiecel are mumeroase implica la nivell reli
‘medic pacent. Cea mal important exe la veal cost transfer gt
‘onzaransfeai in cadrul trapie. Anan acestor procese, gi @
posbltior de optimizare alo ete In prim planal sjanuritelorgropsi
Balint (ez xp),
Comuarea
Comutares ete procetl pein care ar loc exnalizres iconint 2
trebuinjelor, impulsurle, modvelor ~ iaclsiv a eclora “inerzse” de
Joana Necula Cla Sressul pric: moda de coping. remediN03
Aifcaliaen inigh satistacrl lor ~ ete obectve care pot fi atinse,
procured asf! o sasfacie temporard subject. Aces mecanim de
ple vizeaz4 obfincrea unl recompense in diferite domeai
Freud consacatermenul de sublinare pena dese proces de
ome eare areca scop obfinerearecompenselor din domeaile arti gt
tine. Sublimarea exe un proces care ar explica acivigile unane in
aren fick leplrrd eu senualiatea, dar care se alimenteazt din fora
pusuni seal, Se considera pulsianea este sblimataatunc clnd ea se
Fntespt ete wn sop non-sexual i vizeaza obec socalmentevaloroase
‘Ast comutares, eft gi varania cf sublimarea repreinil 0
redistribute «energie! afective oe amenin s destbilzeze sist phic
ire ale obitive ce se nese din acest suplus afectiv gi a ciror
Topline atenuesz4 nereugita gi chise simpla smenijare © ecu. De
‘pl, staia de bolna, mai ‘les cea de bolnsv eronic, post aniena
Inecansmal comtici, {9 scopul conservisil ech paiic. Medicul
prsfe sugera cl de redisuibuire a energieiafective, sau chiar canlizaren
{ese in scopul opti penta vindecare,Ineru care presupune ocanoaycre
tminunji 2 edmpulul de preocopici si tnclinailor sprite ale
prciena.
Regresia
Prin regresesedesemeat, n cana unui proves phic, ontoarere
Int, eckvalett cu trecere a moar de expesie de comportament de
nivel iafeoe din punct de vedere al complexitij, strict gt
ieee. Repesiapresupune deci, rentarceea la ete anterioare ale
‘dezvoii subir, tape legate fn general de expeicne ai agreabil
de staf mal mar. Dack © persoand se giseste fn fa nel fut
(ete sou imaginae) ata unl stati fn general, generatore de tess, fn
‘sceasta se nate involuniar nostalgia pentru peviode antecoae ale viet in
are experiefele sale crau mai reupite si modalitifle de sasfcere mai
‘Somplone,Inensitates acest tending ete direct proportional eu gradu de
‘ature cu carn individ accep schimbarea gi cu gradul in care wn individ
‘te final a elapearteroare ale dezvolti
‘Un exempla elocvent de regrsie este acela al repress afectve gi
‘omportamentale a omulti bolnay, carateriati pind
‘gocmnirsm, abies resporsbiliajior, predominanjaafectelor. In relia
‘edi-pacient, medicul exe ool cae uebuie 58 afb tolerant fit de acest
ffnomen, da mal ales sh fink sb contol posible benefit secundare™
care driv din cesta, Pe death pars, regresin est asia fteovent cu 104 Joana Necula-Cioca— Stress phi: modality! de coping, remedit
Aependenja de medic, cae desi potest ib avanaele ei (ex. aderenia
rescui Ia tatamen), ns tebuleindunjath pe termen lng. Adincte sti
de ropresie eprezint un peicl i) wansforma pe pacient into person
pasvg care asteapeh salvar din efteror, de la celal, fd #8 se implice
fulllent i procesul de vindecar.
“Aspectal defensiv al egresiel apace Ta visi de 2 cu 2, momente
tn care ne este greu sf ne adept If ceva nou, iar uni dine nol ind 8 ae
poate ca niga copii iar apoi nu auporh aceasts rogresc din totive
‘arcisce pi exclamd de pil za put ca un tpi
Formaptuneareaconala
Malte atten’ nevotce par fie wmare a tncercsi dea nega st
de reprima sourite pulsini, dele aptra pesnaltatea de un pereal
instinctual. Formajunea reacfionalf este o alitudine de sens opus unst
conta acess. De pl, alts
ste vizt de Freud ceo formtiung reafonalf, Intact se Inregisreazd
ism gi cruzi in oompesiune
eva cl, in plus fal de reflare, en
3 refblai deja stable Inteun sens
trisiturlr de caracter, De exer,
mill igh de fatto vii, tn timp o
numite pescane cunoscute. Dar
ste specific structs obsesionle
Himitea la rela preferenite,
opi, pe care to fond i uri,
iubitour, in general, deck alte fee
‘Medical poate sf find cont
simne a sestl mecsnism gil
exerpl,femeia steric cei wate
Tandieje excesivi, ni devine mai
sini mal tandra fap de al cop
relia sa cu pacientl de posbia
lc dessin sil in care pacintul
para bras,
substi. fn sig execitares
impinge acele pit la ultimele lo
Joana Necula-Cioea~ Sressu phe: modal de coping remedi 10S
ipohondral (eit peincipu ti doretevindecare) Ist cenrez stentia
‘Supra bolls suring
Inslctutzarea
Temcnul ,intelectuaizre” mo se tndlnege la Frevd, iar in
ansamblul literati pibanaltce ee plese fine dezvolit terete ale
este proces, Anna Freud ene cea eae dessrie acest fenomen la
‘Hclescett, ca pe an mecansm J spre prin care eal inoeac sl domive
‘pubiunle pin esoclrea lor cuit cu cae fm mod congtet ne putes jaca”
{niletelizares constie, dopa Anna Freud, “una dine pure dobindite
cle mai genenle, cele mai vechi gi cele mai neeesre elu menese”
Intlectualizarea exe sjedar, un proces prin ere subiectal ncearc 8 dea 0
formulae discursive confictelr gi emofilr sale pene le domina. De
cvempla, anumijipecinfi nie prezintt problemele decit in tereni
‘onal gener
Tnelectuatizres trebuie raporath la aie mecanisme desrise ta
phan, gi ma ales le ralonalizare. Una dine folie majre ale
[nelectualizati este fneres la distant i neurliaen afeccor,fapt exe
poate deteriora bana desgurae rela mediepacient
Programe anidsress(lamandes, 2002)
Elemental comun tturor progremelor antdsvess esto acela ol se
sdreseazh gi mecanisnelor de aplrare, urmdrnd flocirea mecarismeor
Dritve, radial, dizadapnive, eu mecanisme mai Mexibile si mature,
{ae sl peomthadaparea In eontexte mai lari eu consecivepative pe
teen lng
ProgramalBikenbihi
Este un program complex antidisness, ce are dep bietive:
1. Desedrareatesiuni emojionale negate, ein hl pram:
+ deseirereaimediats (ex riarea onull vor, lovrea ex pul
‘tn mast pls, invective gate desea verbal), int-n comet permisv,
“Tunrenren ime! activi musculare: mers, exerci lzometice
(striageea punsiloy,loordarenpcioarlo,nclegtrea digo,
Ncomietizare si de Gstess~fventarierea eazeor posi yi
foeatizarea supa cele! negive, urmatd. de comunicares cu, persoane 106 foana Neela-Cioea = Siresul pric: modality de coping remedit
potvite pei o pare din neinigile¢ reese subectl(priteni,
met de fai),
2. Relacareag! media, pi:
* coneerraea etenfel supra por corplui aflat im stare de
relaare (analog exercijilor din anrenamentul astogen Schultz ~ ver cp.
9)
+ relacares progesivai a maslarusi inferior, vind rol tn
geveralizaee acest relaxiri Ia nivel integit regi ftcinle, dar g
{doer uel vertabile detente emotional;
prvien tn gol", folosid ca exerci de decuplee fad de
rmomeatele de intra concentare intelectual,
~Tnchidereaochilor peat ceva minute (echivaenz8 cu o relaxare
slic importants mai als cd se insoeste de exerci de imageie dirt
(@e exemplu reaminties unui moment placut din vias nowt, car,
‘rozctat pe un eran imaginr, devine dn cen e mai clar ml preven);
rocurarea de momenieconsacrateunotpreoeupi comple dere
de acviatea din ua respectv aj-numitepeuze sheet mune” (ale
scum"), cu 0 dura de cea 10-30 minute. O modalitte de dconect
fied este ntocmiea de planui penravacafe sau activi plate, sa
entu petecerea srt.
5. Linitrea desl pin:
conomisieapicrderit de timp si energie cauzate de frecuquile
silnice”, Aces loer se poste realza pein puneteaIerurilor Sato odine
prestabith respects, formarenunordeprinder\ a unor atv rata,
(arg prn evitweaperoaneoe i sitailorneplicute;
~ aaliza cauzelr cae eu prods sia de cxz8 in susie In
car un sues pie eonie pare fh perspectives Indica o analiza &
‘lgjilor negative al situate, comparative resuele pesonae de suport
Social ale subject, ueru soldat cu un plan de reolvae ico diminuare
‘ disesmlu
4 Producerea de enstressr
‘practicara unor activi din sfere Ioisirui i generstoare de
cusress lamandeses, 2002): muzica, spor, dans, viziares de expo,
audi de concert, pinbic tn natura excuse,
+ estes familia: retrgerea vin sal familie" dup o ide muncd
poste sb aduel o stave de relaare feasd, acolo unde exists o stnceferk
iia piv
Joana Neeula-Cioca—Sresul pric: modality! de coping. remedii\07
- eusress prin sentiment resitl este psiil st plan ase
esto generatoare de eustess prin realiareaunor prec cu ganse de
rent cet,
“sires prin andre, erotsm gi semua; este rcanoscut rola
extrem de important al viel sexual In generarea de eustes, cu impli
‘In cxestere muni ia bbe ~ chiar longevai
Programa NEW START
Repezintl un anasamblu de recomandi, lector inifaeformeaz3
scronimal NEW START.
'N~ sutton” (ana);
1 yenercise” (fort ii),
Wer (ant)
S— su” (coe),
‘T—Vemperance” (cumptar),
Anca" (ee);
Rye" (odin),
‘T= Lina” (creng),
(Cia ftom importa
risa (Marton)
Progra ecomand
= In prvigadulcurlor, consumal lor tebule areca im rport cu
obecitatea i sedentarsmul;
este indicat consumal de vitamins, oligoclemente si de be
‘epee cae previ cancer intestinal sad abso glcidlor
este de preferat consumul de care alba, fade cares Toye; de
ssemenea, se reeomandi consumul de peg, dearece sa demonstrat efetl
‘Su antatrosleroi, ancoeseo
‘consumol de alcool trebuie Limit la canis! moderate; in doze
‘ici, aleoolul poate preven! infrcul mieardc, re rol anole gi mu 8
Aependen
fora fe (zero)
Se canoet fap jeg, gnmaston a rol de seltare, rl
explsat fd cle rape a terapia pin dans mare. Bil fe
‘epi su de eodrine, sae clesteol poem conubud i
contains obediafi Wdateul Ec Telaast pac ete sere 108 loan Necula-Cloca ~ Sess pic: modal de coping. red
raven) dap weer punt
‘odor, ce eat WHR ceo ste de
‘estan. De asemonen efor ae
it
‘Aveo leturk caliaiva] manifest in evitres sau limitarca
“entailoe” curol nocv pent at una cantttv, ce poate Ina
spre exerplu forma evi pram pres facreat al une zle sa
spt,
Creinga (Tra)
Este binecunoseut fap 42 puteea eredingi th Diviitate este un
slement de stabilise emotionaa] un veri element de protete tn fn
‘arahor sf numeroior agent sessor. Ene demoostat screjia crs
Programul BURNS
cot rosin cin
comer
pom 4 vi ght ole de mes, de ating,
ees
2 hen op ca ane ope epee
sigue monet eps eg ia 0 et
‘un climat de relaxare total; peaen :
“momen de elas f emt fe de ai
sna dra
5 giro wie cue fe dst et exc
spend
e ondin dietetic si social,
Joana Neco Cioea~ Stress phe: modal de coping. remedit\09
6 actvtte fact echvalent ou merau jos peste 6 km;
1 contact sociale cu persnaneagreabile;
1 selderes sau eiminarea apelulu a stmulent (cnsum ecilitat
cafe gi aloo! gi msi les la ranclzane,
5. asiguarea unor motivatii penonale de ordin biologic si
prosocial,
10. precticarea umoruhi,
‘Programa! ROY MASTERS
‘Aces program porneyte de la consecnjele stessului aft tn plan
somatic (sederea Imani, dversele bo) ed tn plan comportamental.
Roy Masters considera 8 debdnrea siti totale ar ia back dominaea
reseflor negative din cursulsresurlorcotiiene sie face pe dou ei
*ereseeaautcontoll;
“realizar uel veritable fnreer! a props fore,
Prime conte a domintril una ses est cea a seins nti in
sess, corelath eu ceretareaeauzeoracestua, adicd Wentfareaagenilor
‘A dows contitie este reprezentatt de respingerea tentailor de
lminuare a tesiuni peice cu jotorl unor rlaxaieteifonale (alcool,
«cafe, ut, te) cu caacterefemer lcontecinjenociveaaupa sai
‘Aceste doud condi pot Indeplinite prin realizar smor exerci
de conceatare $i else, fase oh ajuord pstbologut si tuner
‘eri de contol al emofilr negative, cum arf suprares, avietatea, ee
Exervfile propuse de Masters conduc Is eiminares emofilor
In canalizzea suessului spe activi creative 3 redobéndirea
medil stu profesional
eat
oa sublet in eadral propre frail
Aplicaprectice
(Chestionaral Columbia de anal a sressduh
‘Aces test este aletuit ia par piri Prime te pau scopul de
‘evalua vuleabiltatea Ia anumite tip de stress, jr cen de-a pra pate
‘ste meni testee ince migrd individu face fs stair stesscte.
‘Prima pare est leat din 10 item i esteaodvulnerabitaten la
stes din punet de vedere al frasrn,Frusrareaapare tute cad in clea
ssisitert nei ebiune sau nev se interpine un obttol, 110 Joana Necula-Cloea~ Stress pshie: moda de coping, remedi,
‘A dou pare se compane tt din 10 tei testa vulnerabilates|
J suprasolicare. Se gte foarte bine ch sopracolicitees, peste mile
capactiit fizie si inelectuale (inclusiv perameit ten, memoril,
fez a peur ere o mia porn sneer J
stress phe
Pariea a teia, cuprinzind 10 iteml, evalueasd caractersich
comportamentaleagrsive sentimental de consudngere, de afi presat de
‘imp. Ambele sunt componente imporante ale ipl psbocomporamenta
A (vez capitol 3).
Part a pat, consti din 14 item, misoars efceiates
tehniilor dea face fut sreseul.
Astras
In cole ce mens 0 righ ot rage I eat dn pe pe
trinclti pt au spel ew erat vba anata de ce aes
feat coiena mal te mou te seen, Cet des pus ye et
‘mei toes cat ea silo.
Para
{lio alge spd el mat ada afer din cle 10 tre.
Soi ds ccs care ne peel male
neat adr
{
e
| tun cad map he ceva tn model eu roc seg el ow
2; Muindspane lod cera on mesos a mee te
5: tines te ewe pre opad
‘Ate end pat ne et gameni
{Rada aca ag
{6 Dace commer ind,
4 Ano ed par mel ele a tale, devin eng
{UAtmneoe del pais oe sa eer ae,
9. Ae le st capac rena poblee eb pas fc a
To: Cied hte cate ure te loge
‘Masoar VULNERABILITATEA LA STRESS DIN PUNCT DE VEDERE AL.
-FRUSTRARIL
_— Homa Neca-Clea Sess pile: modal! de coping. red
Patel
era ra cre repre pts Dr. cre pune eel ma bine
semioods hit om eet tie ts
4 prope) tenn:
cw
as
cae feome
et a et ti ry tari et
2 Cea hd tse Sn ape o's eh cad
‘edo eae rt cnc nn PR
3. Yigal hv pd or ens pr e t ce ee
4 Vi preg orth profes pon aloe
5 Vsebue in pte pap pre es?
Cont et fede nce mia ivi dese
4 Lacs silica psx clr au?
1 Lacan foe pines ot
4. Tes a peor pew pc emia aa?
1n'Sep tees pena rp
‘Masoard VULNERABILITATEA LA SUPRASOLICITARE.
Past ci de ua care 2 porte mod
4 lproap) modems aia
Poneto
prope nda deta
bermetansama
Ha arene
|3.Mi indspane 9 consat ef un cra rain prea mal ip. ad
{Site into
ee sesee Ean eaee
ec saa
BEE ie meneame
See ates heme ener
2b co fol wo i : 0
Hite Set eeesemummen canons
iasSaatiecasretceameensee ssulpsihic: modal de coping, remeli
10.Cted marge vcant na in gece del, pnt cl neal ose
dealin
Masoard CARACTERISTICILE LOMPORTAMENTALE AGRESIVE. St
‘SENTIMENTUL DE A FIPRESAT|DE TIMP (componente ole TPA},
Aare et tt
‘Acct 1 pet tae nob cat en mod at
5. Acorn 10 pet et pare dna up ese il eal i, ee
‘etree pati ot stn she fll dr)
len 3 Kg piss mina apr ce estes
4 rela epi ewe pe sit ¢
Acar 15 pe pn fae nd fe cx de nai in 30d
‘tine sl a icra ines cee.
{Acar 3 pt de eon fa ple cu adv, ul pny dv
‘lol pd ei
Acordes cau ude pt ne pet lps
Sarina
9. Acre pt. pe eae nas hse da put de eer sake
‘ou pec con ca ae te
10 Alert 1 pt ds os ar Ge ns ng i avi
sii.
11 See 10 puncte po Sas ps
inte
1a Sed px pen acre std woe spine chip incr eke
{edt sa ssa mene cl} pen sea
15, Sel 10 pope fer sews clue Syl spe tae ha
rie fe de mae su tse chi naval ony se dines
Te Sete © pe per face eu dn
‘aie crew ected sea
1SAcum cng PUNCTAIUL TOTAL,
ate ect ama nol nse
wei md eigen cue ae
‘Masoard EFICACITATEA TEHNICHLOR DE A FACE FATH STRESSULUL
oana Neeula-Cioea Sires
biogte
wv.
2
i psthie: modality de coping, remedit13
‘Ams A, Stina V.— lenis de pbstigle meat, Ee
‘ea erg
dts ped ume a patlip TeicBuer 208;
Bien, A teense, es Ch pees
Sein eke Ne he Ya
‘Sov, 8 You ww sre png Yor yoo
Soni t COPE - coal ool Ecial Nee
sri io
Cae C8, Sle ME & Wee K Ase ning rg
‘Srey tl ph oats ot lle,
sir
Duroc Ah, io, st pb Ed. Dac,
Citas oe
Felina, 5: Lanna, R.A sf cpg I iow
Semi ini Toul of Hh Sse Baer ST AO
los, 5, Lams R$, Dink Sch, C, Deng, A Gre,
I Dyker of ses eco Cine eel sop
Flor R—Seesl pul Ed. Siife 9 Enea, Bac 1974
Fred's. ~"Ingoucee in patra. lepel Ge prbu
Foyt vi cote, Duct Pode, usu, 192,
la}, Di. A. nodnes mpage Ea Sick, Bucg 97;
‘ut, Seal oe sae Sa ancl Saar, 90S,
Holes ‘EH, Rabe, Rit ~The soe secunnent ang tel 5
Pyeboee Re 113, er
Taman, LB ~ ‘Seal pe ble nee, vot. 4 A Bice
lamas, 18. — Sees pie die penpet pele
ihsomatc £4 foedes, eStre02:
{evade [B,~ Plog Nein Ea nomen, Bac, 1,
linaodecy, 1B, Dries, C, Popa “0. inate
boli se ac hr Ed nomedin, cae, 200,
Fendi. B. (ue) ~Eleeue de pedocenil prerl¥oplo,
a Troma, Baewer, 19)
Lanna, RS. Cogtine ad pronalty Ses nding tet and
‘eye In .Pychalgel sess ening poses’: MS Hl New
at ee
lars RS Flan, $.~ Sis, opis nd coping — Seige
Plg Coapany, New Yo, 586
‘Lcaay 1S, Flim, 5. - Manel tee and ech oneness
sc png = arp tal of Pena, 6,18
ponte J. Pont B= Vocal petal Ed Humana,
Boao 1 114 foana Necula-Cloca~ Stress! phe: modality de coping remesti
2A. Leon, — Peat scat rm, Eine
Erclopedit, ewer 19
2, Uber Pama, Be lunandee 13, Goh ed) —
ett meal, Eden, Dare, 250
26, Sj. Tose ofl Langan, Gn, La, 1957,
27. Sage, HT wlan of sree Srp Aer Seit 6: 672-598,
2% Ze, M_~ tocedvae th poli, EA Sans, Bucwey 1986
Copitolals —_
‘SANATATE 1 BOALK—————————
iiana iaconeseu
Dein rites pra an bl.
Nee opribowetae al bl
reso cogatve al Bl
Maint fa dels
‘el pln pi oe oi.
‘ict pote: Choma rind ro de bac pen tte Seger pery
pr sta pot ao tm Be Bal
Horo: “Stes ee lend te mad fre de palo icin sau hla.
ns de plc stare de ern rca ca
pt de sinpome Bln eo be rs™
(A aor 8)
Premive tortie
Depts
ej tat unease ee Inseamnd sh fi sins sau bolnay, acste
lout notin rama destul degre de defint.Acethucra se cont g din
‘ata ed dea ungultimpuui s-au labora mule defi ale sis
‘ol - mai simple sami complete, fecare avind mertl de a evideata,
amurite aspect (gi dficitl des negli lee).
‘Spre exempl, Organiajin Mondial SSntti definetesindatea
a find "o stare de bine dn punt de vedere biologi, pshologie gt sci!”
(OMS, 1946) All autor sum mal reset, punind accentl pe una sau
ala dine aces ltr, considering states fle cao iran sit
Individual, fe ca o capt dea funtion bine in plan socal, rexpetiv
ea face fat eu bro diferiteloroiigat cringe sociale
Tr cerares de a defi sntatea gi boalaavem ts vedere c& seestea
sunt concepe“relave", find inlunite de aspete cantatve, istrie-
anopoogie, cultural, sociolopce, de nveul de cunoagtere neler.
‘Ase, poraind de la princpiul canitativataistic de descriere a
fenomeneier conform diseibuetreprezatst de curb Tul Gauss, marea
_majoriate a pesoanelor (sroximativ 68% = o deviate standard, in ermeni
stisich ~ alla sub clopotl cube) din cadral une popu, ete
‘consider ca find sinttoust, evemele inicdnd prezena boli sa a
evi. is ans Dace Sind Boal
Varsblsie de rtin ise si antoplopic tn piv dei
sou bol sunt pte in evden de crete de pl ce se a
siti foarte ited an ar eu ln ul Stem Senses
‘ios, de refine mtr mda ditt dea inpee yi capes
falas fs! gud cifeH de dervolare a choglie ack
‘sponse pera Sewopet nice aperen) suns Se
cre, indivi cu sce foun era contra Teen we
seit sau, dipociv, ca svt isp spl te Soca
cin inn era pin find trio In sos ca Ts,
Biman ian soe ca Anita ss Coen eeu conser co tad
sbi specale™ pa Zand, 1999).
‘Ae varie sit evlia natal fa plan ostlgi «
individ ies Asll, percepts snk pate Ne eg
fit de ved Tine consiger ff states nama an
2 putes" a actin mpc ali prep ste 9 ae de
tin Ear sgt impiniceeu secs a acu Opes eee
vitstice ict” de modes somatic pic cites va I
Cares adeughoptslole evra) por “ctv” sen de inc
Sinpla mente um nivel deters alcompetener lie ete st
en depend cell sa cpr de eno.
1s etnies cad fel pn ll) saa fn consider
feo se ier vine
"olope inate pre
sisemele finned in
ane un organism fn cate aparatcle 5
normal (deel un organism ce gt
plstreazt homeastaza = eapactsted dea fp plsta constanele biologic fe
limite normale, dar si capaitatea dle readuce la normal in calico
au fost modiicte),
+ pbc: stnkateapresupung ea toate componentce vii pice sk
coexist fa armonie ast net indi:
8 oats desftyoafe in mod optim activtiilesale;
+ fe constint de efile sale,
‘elt mani eficiemte pent a face fat
ie nocive,
+ stseslapieze flexi adie sta su schimbi,
+s se accete pee:
1 dren 3 a
Socialis sngates pres
Sndeplinicoerent si efcientrolurle
care ai le ajteapt ele individ
‘cepacia individului dea i
cal adic acle comporamente pe
Lilana Daconescu~ Sandtte Boal M7
{direct relic cu cree de mai aus, se post afin exists
oe patamet a bn cae sunt
“ fiz: cei care se refer la capacities de reaiza activi ce
site ex: lspunsl la tesele de efor)
+ sic: ei care se refer I capactata de adaptarepsiics exis
si optimal la cerinele mediuui (ex. capil cognitive de rznvere de
probleme),
sia: cei care se referd Ia capacsten de a indepli optim
sumite roluri preseise social (acai ilnice, case, socio:
‘rfesonale),
Prin raportare la aceqtparameri oala poste defini, fe a nivel
fic, psc sau social, ca'0 absent sini, sau ca 0 dover de la
‘sormalitte. O define care are in vedere acest dou lati oeonstitie cea
dt de Tamandeseu (1995)
Boala reprezntd ansamblul devinilor static semnifcative «
parameter:
biomorfologil ex crgtrea gre = obese)
= funcional ex eretereaglicenel) ss
+ pthc ex perepl fir obec = halucnai.
dteviagcarsctrizate pin:
' modifct «stent sau manifest;
* seszaile ter) sa ignorte (paranoia),
care sant capil st generze
~ostare de dsconort ex. grea) sau
+ oimitare a afiunlr somatic (bag) $i
Sau pthice (tre depresia, si
core sunt ~resmite in present a
*antepate I perspectva™.
In plan conere,boela poate fi pvih ca oafectare txmporar sa
efntivt a sii desta, evident tn plan subiety (acute reste
sb boinay = sinpiome) si sau tn plan obietv (modiicrile obervate 7
Indsurate de medic = semne).Asocierea cocretd de Senne gf sinitone
ata mumele de sindrom
‘Aga dup cum manifstsile boi vzeeza cele tei nivel evocate
‘aa us (ii, pic soa, a nivelleauzlor boi (oun a limb
Imedical | setiologie”), glsim factor din aceste tei ctegori,
Intercondigonarea lor este tip eeveta gi in unele caus, mt tage, Ta
‘dnl partes evelujet unl bol, apace prosminent un verti cere
vicios somatic psiasocal “> somatic. Asupra avestr eapecte Vom
‘event ierior in add ecest capita. us _Liliana Diaconeseu~Stndtte bool
‘Stnttate i boal pot fi privte casts diame. fn mod obignlt,
sintinca este considera o sare de echilra, lar boala 0 sare de
‘ezecilibra, tor tecerea dela uns I eal se poste face relay rapid,
fete de nui factor preity inte su extern
Turucitvrabille medicale care influecja2lsinttatea fac apanjut
iscptnelor metcale, vom init n eee ce wreazA pe vaaiele socio
pshologiceeapsbile de a genera /meofine sara de boat. Cva ast de
‘actor sunt
~ personlitata: rola i ese tnd insufcient export, No se poste
spune ct ceritidine dact un anumit tip de personalate predspune ste
Fibolnivire sau dact boals este cea care predispune elite © anumit
personals, dar se ge deja fatal et anunite tipi de personaiate (de
‘xemplupersoanele ct tip pthocomporamental A) aun ise mai maze dea
ervola boli cariovasculae (Friedman & Rosenman, 1974) sau ch
peroanele optimise sunt mai state gi ties mal mult (aban, 198;
‘Mati, 1992 itt de lamandesen, 2002),
~ sit de consngert, eredjele oamenilor despre et ingits
sdespreceiaji infveteach comporamentele sanogenetice (Ge ex
Dersoanele eu loc de contol inter, eonvinse el pt pot contola propeia
‘Sinliate, au tendings de @adopia comgortamente de tip prevent: de,
‘exerci, ee) (Taylor, 199, cit de Lefton, 1997)
medial social, tai ales suport social reprezentat de fami,
prited,colegi ae roi important in menfinerea stiri de sisiote $n
‘eupearea dupl bool (Lefton, 1997). Sa consi cl persoanele
‘lsiorte, eu rai durable pe tren lang, exp in fami sable st
via stastos (Gotzman & Kat, 1985),
™ variable socio-cultrale (ex grudul de cunoagere si cule,
apartenenja a un grup etic, nivel socio-economie) influenza starea de
Saute, accesl la investiga si uatament (Adler, 1994, eat de Leon,
1997.
Model explicatve ale bolt,
tn principu, modelele explicatve ale boli pun scent, fe pe
factor de orn biologie (ies, sex, factor de ordin genetic), fe pe ci
Phologici (Gp de personals, tshtudimunogene, mecanisne de
‘Soping} seu / 9 pe ce soil (comportamentede grup, suport tia),
Hasler (1990, ciat de LLupy si 1Zanc,'1999) realizes o
‘compari tne modell medical ice psto-scial al bol
eee
Liliana Diaconescu Stndtte bool ns
Se
Compare ir el weil pH, TOY
[__Modeluf medical Madeful psho-social
Este centrat strict pe individ ‘Este centrat atft pe individ, cdt si pe
ela interumane ale ces
Se caacierional prin proese [Se caracierzeant prin burs
toogie clr definite eg pomale a gupult
{Gelneven) —_|
‘Diagnassul eat presi defini —| Dignosiul ate Tent
Blog predominant unifctrial | Biologie pluiatoals
Trtament uni (regula “erapit multiple (medicaneainese,
Incercind o sntead ite cel 3 factor, Engel (1997) elaboress
‘modelul bio-psto-social al boll, cae evideniaa8raporurile
Iterdependente dnt facto biologi, psbologii socal:
Fit (oc inesonlt)
= psi (cmc sues — pe
fermen suring)
A. socal (gerbe sivet
fnciontsi in eadrul famed /
comnnii)
+ pertubares
Boala © purametilor «——
Acest model fost complet de Tkemi (1995) eu ctor ecologiei~
existential gi de Poldinger (1999) cu foctorll de orn splat (reli.
rein) (veri capitol 6).
‘Toate atest modele generale subisiant In esenytcauzele profund
invent ee ot conduc la apariia bol, dar au so valoare practice, anume
‘ceca cl peniry a objinevindecaes(recuperrea stati) tebuie acon
concert asupa tutor acestor factor
_De-a fungul timpului au fost elaborate gi model specice, care
xpliesrolul punta a unor factor care concur a apria. bolle, de
exempls, model emoflor” desc de Contrada in 1990 (pentru cance)
i ymodehul contolabligyi deses de Fisher (1988) (penieu ulcer, boll
oronariene, cancer, boll inecioas) 20 Lina Diacones
© itustare (simplifies |
prezentat in cont
Modell emoior (Contac
Pierdere
|
Depres
Comportameste
efae
pentru snare
Feet
‘Axalcotcotop
Ccorizo!
1 Sina als
scbemele
199)
onsiona cootal
Axa ~~
mln Inetcer
exces Prezentarea
tamedie
CANCER
Liana Digconesen — Sdndtate 1 boold_—_ m1
‘Model conolabitia (Fisher, 1988)
Sinaia este evaluat ce ind
a
Contoabit
fnfrtaen
Ccatecolemine,
—
Icreare
fuefonal a
‘Snel
cardiovascular
‘lapaatut
Aigesiv
IN
Bott Ulere
cardovarclare
Necoatolabils
Voit
iat
Depresie
siandete
ACTH,
conizol,
ceatcolanice,
‘lesterol
Tncompetent
“|
Boi Cancer
intetoase im Liliana Diaconescu —Sandtat i boas
Modlele cognitive cu pivee Ie boss sunt 0 categorie apart de
rmodele explicative, cae consdertesunile rerezentrile pe cate le 2a
‘umeniipivind boala si comportamentle ce rebuie adoptte penta 4
preven! inbolnivrle. Cele mal imporante model cognitive sunt:
1) modelul comingerior despre séndtate (“health belief model”)
(Rosenstock & Becker, 1974: sujne importa raportli cost bene,
auth dingpre pacient; foncie de acest rapor, individ adopts.
Comportamente preventive gi respec / mu Gatamentul prescris, dup ee
boa fost dagnostica;
2) modell comportamentuli. planificat ("theory of planned
behaviow")(Ajzen & Fishbein, 1988: individu are un “plan de acune” ce
presupune comportameate cu efectssupa sini gi ere pot spires sub
bresiunenscild exert de cela,
3) modelul acide bun sing" ("theory of reasoned ation)
(Ajzen, 1970): invidal edoped un comportarentprvitor la sndtate, a
conformiate cu ceeace ete scceptat in communitata din ear face pate
4) modell autre, selreguation model") (Leventhal, 1985)
bolnaval va reatona fancie de modul Ih care pereepe i fi rpreing
‘ala Acest model identifies dept determinant importa alain fh
de boal
= abiltaten de idenificare a semnelor si simptomelor ce sugeresz8|
Doula, cai identfiaresacestora cu un -nume de bodls (ex
Tombosciaia”)
“consecijle anticipate ale boli
“fale (exincapactatea de a cra grew)
*emojionale (ex teama de reli a bli,
+ sociale (ex: Incapactatea de muncd,pensionarea):
* econamice (ex incapactatea de inreinee a familie),
cael tbe boi:
inteme (x genetic):
exteme (alimencaie, comportamente cu ris,
marc fctor ce finde sxpranatra, ete)
- duats boll modal de evolfi acu, croned)
“ perpetiva vndecii (bold eurabla/Inewrabil)
+ problema contzolsblti boli (1a tra ev Boal”).
|
|
lana Daconeseu~Sandtte boald ns
Abani fat de boat
Sunt influenste de modalitea de percepere a stiii de bosls
rmodaliate ee difer in fungie. de peronaliaten individull de
faracterisicile bolii event, dat, evolue, afectae a activi
nie)
Peroepeen bol poste pesupune:
~reounoajerea boll aceparea stuf de bola:
~ in med realist - conformindygi comporimeatal si
stint stip de Boalt;
In mod diproporonat— exagerat isinwst;
+ ignorarea boli inn la persoane cu un grad fede de cultrk
sau jelepere (oligfen, bolaavi pic), sau
petsoane ee consiert ale luerai ca find ma
fmporame desit sarea de" einkste (exsipal
comporianental A);
negara boli ca mecanism incongtient de autoamsgre (poste
ape spre exemplu ca eta natural” fn proces
Você também pode gostar
- Styleguide Romanian DGT Ro PDFDocumento202 páginasStyleguide Romanian DGT Ro PDFAdriana TrandafirAinda não há avaliações
- Aij - 2016 PDFDocumento35 páginasAij - 2016 PDFAdriana TrandafirAinda não há avaliações
- AreneDocumento5 páginasAreneAdriana TrandafirAinda não há avaliações
- Subiecte Rezolvate 1Documento23 páginasSubiecte Rezolvate 1Adriana TrandafirAinda não há avaliações
- Parazitologie 2 FlagelateDocumento13 páginasParazitologie 2 FlagelateLeonard D100% (5)
- ANATOMIEDocumento161 páginasANATOMIECorina OanaAinda não há avaliações
- Acizi CarboxiliciDocumento5 páginasAcizi CarboxiliciAdriana TrandafirAinda não há avaliações
- Oase Si Muschi (ModifDocumento119 páginasOase Si Muschi (ModifDaniela100% (5)
- Dr. Mircea Leabu - Biologie Celulara Curs 1Documento22 páginasDr. Mircea Leabu - Biologie Celulara Curs 1Adriana TrandafirAinda não há avaliações
- Lizozomi Curs TextDocumento10 páginasLizozomi Curs TextFlorin DumitracheAinda não há avaliações
- ANATOMIEDocumento161 páginasANATOMIECorina OanaAinda não há avaliações
- Fiziologia Fibrei MusculareDocumento52 páginasFiziologia Fibrei MusculareNesrin Bactali100% (5)
