Drepturile omului reprezinta baza umanitatii si a demnitatii umane.

Prin specificul lor, acestea

cladesc societatea noastra si calitatea vietii. Secretarul Genereal al Natiunilor Unite le-a definit ca fiind
fundamentul existenei i coexistenei umane. Universale, indivizibile i interdependente, ele definesc
umanitatea. Ele ntruchipeaz principiile ce formeaz piatra de cpti a demnitii umane.
Aceasta coexistenta face referire de fapt la imaginea societatii din zilele noastre , la lupta pe care
o ducem impotriva discriminarii si a saraciei si face apel catre consolidarea stabila a drepturilor
educatiei si a unei vieti traite cu demnitate alaturi de semenii nostrii.
Actul normativ intern care reglementeaza respectarea drepturilor omului este Constitutia.
Aceasta cuprinde drepturile si libertatile fundamentale si se impune celorlalte acte normative. Prin
Codul de procedura cilvia si penala se regleaza anumite drepturi , dar exista si alte Legi speciale care se
impun in exercitarea lor. De exemplu : Legea nr. 272/2004 privind promovarea i protecia drepturilor
copilului, privind statutul i regimul refugiailor n Romnia, Ordonana de Guvern nr. 137/2000 privind
prevenirea i sancionarea tuturor formelor de discriminare etc.
Romania are de asemenea anumite tratate si conventii prin care se garanteaza drepturile omului
si potrivit Art. 11 din Constitutie, care vorbeste despre relatiile internationale, statul Roman este obligat
sa respecte tratatele la care este parte. In Art 20 din Constitutie se vorbeste mai specific despre
drepturile si libertatile oamenilor, care trebuie sa se aplice in paralel cu Declaratia Universala a
Drepturilor Omului sau alte tratate si pacte la care adera Romania. Toate aceste legi internationale se
aplica in Romania prioritar, legea interna se impune doar in momentul in care se dovedeste a fi mai
favorabila decat cea internationala.
Tratatele din domeniul protectiei drepturilor omului , la care adera si Romania sunt urmatoarele:
1. Declaraia Universala a Drepturilor Omului cu cele doua pacte care o urmeaza
2. Din cadrul Organizatiei Natiunilor Unite, Romania adera la Conventia privind statutul
refugiailor (19542 ), Convenia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial
(1969), Convenia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare mpotriva femeilor
(1981), Convenia privind drepturile copilului (1990).
3. Convenia pentru aprarea drepturilor omului i libertilor fundamentale adoptat n cadrul
Consiliului Europei. Romania a fost parte din 1994 iar Conventia cuprinde sistematic un model
a protectiei prin jurisdictia europeana a drepturilor omului.
4. Romania a aderat in cadrul Consiliului Europei si la Carta sociala europeana , unde se pune
accentul pe lupta impotriva discriminarii.

Curtea Europeana a Drepturilor omului (CEDO) este o institutie europeana de protectie a

drepturilor omului. Neoficial se mai numeste si Curtea de la Strasbourg. Menirea acestei organizatii
este sa respecte si san ocroteasca libertatile fundamentale ale omului . Originile CEDO se afla in
Conventia Europeana a Drepturilor Omului, un document juridic redactat si emis de statele
democratice ale Uniunii Europene (Consiliul Europei) pe data de 4 noiembrie 1950si intrat in vigoare in
1953. Pe data de 7 octombrie 1993 Romania adera la Consiuliul Europei iar mai tarziu in 1994
confirma aderarea la Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Printre drepturile cele mai importante
din Conventie numim : 1. Dretul la viata 2. Interzicerea torturii 3. Interzicerea sclaviei si a torturii 4.
Dreptul la siguranta si libertate 5. Dreptul la un proces echitabil 5.Dreptul la respectarea vietii private si
la lege 6. Interzicerea discriminarii.
Astfel Art.2 din Conventie se refera la Dreptul al oricarei persoane, indiferent de religie, rasa
sau origine, a carei viata este protejata prin norme. Este interzisa indreptarea violentei cauzatoare de
moarte catre orice persoana, cu exceptia executarii unei sentitne pronuntata de lege. Desigur exceptiile
mai consta si in cazul in care se recurge la forta pentru autoaparatre sau protectia altor persoane.
In Art. 4 se interzice tortura de orice fel , la orice persoana. Nimeni nu poate fi fortat la sclavie si
nu poate fi obligat sa faca o munca daca nu doreste. Desigur exista si aici exceptii care vizeaza
obligatiile civice , servicii militare etc. Atr 5. Protejeaza libertatea si siguranta oamenilor.Exista insa
cazuri in care legea nu permite libertatea oamenilor, tocmai pentru siguranta lor. Este vorba de detinuti ,
care apar in Conventie ca si exceptia de la regula, acestia putand aduce un prejudiciu sau o amenintare
pentru alti oameni. Tot o exceptie sunt minorii care pot fi tinuti in detentie legala sau purtatorii de boli
transmisibile. Art. 8 apara dreptul la viata privata si familie. Se specifica in acest articol ca nimeni nu
are voie sa degradeze dreptul la familie, domiciliu si corespondenta. Autoritatiile publice nu au dreptul
de a intervenii in viata privata a oamenilor doar in cazul in care este vorba despre siguranta acestora
(prevenirea unor nenorociri, protectia sanatatii, etc). Unul dintre cele mai importante articole din
Convenite este Art. 14 , care interzice orice forma de discriminare in priviinta tuturor drepturilor si
libertatilor din Conventie, indiferent de rasa, religie, sex, politica, minoritate nationala sau orice fel de
situatie sociala, drept care mai tarziu in anul 2000 se concretizeaza prin Protocolul nr.12, care
promoveaza ideea nediscriminarii, al egalitatii tuturor oamenilor in fata legii si a protectiei in mod egal.
In Romania drepturile si libertatile cetatenesti sunt garantate de Constitutie, care a fost adoptata
in anul 1991 si mai apoi revizuita in 2003. Aceasta contine 8 Titluri, care se impart in Principii
generale , Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale, Autoritatile publice, Economia si

finantele publice, Curtea Constitutionala , Integrarea euroatlantica, Revizuirea Constitutiei si

Dispozitii finale si tranzitorii. In Titlul 2 : Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale
normele descriu explicit sistemul de protectie a libertatilor cetatenilor romani. In Art. 16 se precizeaza
ca toti cetatenii sunt tratati deopotriva si nu exista diferentieri in fata normelor. Nu se fac discriminari
de nicio natura iar legile sunt respectate de toti cetatenii in mod egal, nimic fiind mai puternic decat
legea. In Art. 26 din Constitutie se apara dreptul la o viata privata, de familie. Astfel autoritatilor
publice le se interzice nerespecatrea intimitatii vietilor private. In Art 30 se interzice impunerea unei
gandiri anume sau a unei opinii, se apara libertatea de a gandi individual si de a isi urma propriile
credinte si se ocroteste dreptul la propriile creatii de orice fel. Se specifica si ca cenzura nu se practica
in Romania dar libertatea presei nu are voie sa aduca prejudicii vietilor private ale centatenilor.
Integritatea persoanelor si dreptul la propria imagine sunt foarte strict aparate prin lege. Tot prin norme
ale libertatii de exprimare sunt aparate imaginea tarii. Incurajarea agresiunii si ura rasiala, mai exact
discriminarea, sunt strict interzise prin lege (tot Art.30 , punctul (7)). Pentru orice creatie publica
trebuie sa existe si o persoana responsabila, in cazul legii , persoana careia ii revine toata
responsabilitatea in materie de creatii publice este editorului sau realizatorului , sau proprietarului ,
celui care multiplica materialele, in functie de normele aplicabile.
In timp ce Constitutia Romaniei serveste la functionarea buna a statului prin legile ei imperative
in rapoarte nepatrimoniale, partile aflandu se in pozitie de subordonare, dreptul civil se ocupa cu stiinta
raporturilor patrimoniale prin norme dispozitive, unde partile ocupa acelasi nivel, o egalitate juridica.
Noul Cod Civil este un act normativ care a intrat in vigoare in 2011 la data de 1 octombrie si
inlocuieste Codul Civil adoptat in 1865. Cuprinde 2663 de articole, dintre care in materia drepturilor
omului contine in Capitolul 2 Respectul datorat fiintei umane si drepturilor ei inerente, Art. 58 unde
se sustin normele in favoarea dreptului la viata si sanatate , pshica si fizica iar prin Art. 61 se mai
precizeaza ca binele oamenilor este mai presus decat orice interes al societatii. Art. 64 din acelas capitol
al noului Cod Civil sustine ca nimeni nu are voie sa prejudicieze integritatea umana , fie ea psihica sau
fizica si ca aceastea se pot aplica doar in putinele exceptii din lege. In Art. 70 se reglementeaza libera
exprimare, care nu poate fi interzisa, doar prin limitele altor articole a codului civil, din motive de
ocrotire a fiintei umane. Art. 72 si 73 prezinta norme prin care se interzice orice prejudiciu adus
demnitatii omului , imaginii acestuia. Norma interzice orice fel de reporducere a imaginii altei
persoane, vocii acesteia etc. Potrivit Art. 74 din Cap. 2, sectiunea a 3- a, realizarea unui reportaj sau pur
si simplu utilizarea sau difuzarea unor imagini dintr-un spatiu privat, fara acordul proprietarului se

numara ca si situatie de incalcare a vietii private. De asemenea nimeni nu are voie sa monitorizeze viata
privata a altcuiva, cu exceptia in care legea prevede altfel, in situatii de criza sau pentru siguranta
nationala.
Limite Art. 75. - (1) Nu constituie o nclcare a drepturilor prevzute n aceast seciune
atingerile care sunt permise de lege sau de conveniile i pactele internaionale privitoare la drepturile
omului la care Romnia este parte. (2) Exercitarea drepturilor i libertilor constituionale cu buncredin i cu respectarea pactelor i conveniilor internaionale la care Romnia este parte nu constituie
o nclcare a drepturilor prevzute n prezenta seciune. (Noul Cod Civil)
Art. 75 din Codul civil doreste a aduce o stabilitate intre normele de libera exprimare si Art. 7173 din Noul Cod Civil, care sunt nrome nepatrimoniale. Tot in Art.75 se mentioneaza pactele
internationale si Conventiile la care Roamnia adera, facand referire la normele complexe la nivelul
Natiunilor Unite. Aceasta exceptie care apare in Art.75 se pune in practica cu limitele prevazute in Art.
253 si 255 si cu raspunderea delictuala din Noul Cod Civil.
Prezumtia de consimtamant Art. 76 aduce o importanta reglementare in vederea respectarii
vietii private: Cnd nsui cel la care se refer o informaie sau un material le pune la dispoziia unei
persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunotin c i desfoar activitatea n domeniul
informrii publicului, consimmntul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord
scris. Legea prin care s-a pus in aplicare Art. 76 din Noul Cod Civil a solutionat aplicarea ei in timp ,
asadar prin art.14 din Legea nr.71/2011 de punere n aplicare a Codului civil, At.75 nu se aplica daca
informatiile au fost puse la dispozitie anterior intrarii in vigoare a Legii 71/2011. La fel se intampla si
daca informatiile au fost facute publice dupa aplicarea Legii 71/2011, daca materialul a fost pus la
dispozitie inaintea existentei legii (1. Oct. 2011). Daca informatiile au fost facute cunoscute persoanelor
fizice sau juridice dupa data de 1 Oct. 2011, acestia au nevoie de acordul scris a persoanelor in cauza.
Pe 31 august 2000 a fost republicata Oronanta de Guvern 137/2000 cu privire la prevenirea si
sanctionarea tutror formelor de discriminare care apara si sustin in Art.1 ca in statul Roman, democratic
si social oamenii au drepturi si libertati protejate prin lege, sustine ca libera dezvoltare a personalitatii
umane sunt valori supreme si sunt garantate de lege. In Art. 2 se dezvolta egalitatea dintre oameni si
sunt mentionate stricta interzicere a privilegiilor si a discriminarii, mai ales in fata instantei sau a altor
organe judecatoresti. Legea continua cu norme care ocrotesc persoanele impotriva violentelor de orice
fel din partea oricariu om sau organizatie. Toate persoanele au drepturi politice si pot participa activ la
viata publica. Sunt mentionate anumite libertati civile: (i) dreptul la libera circulatie i la alegerea

reedintei; (ii) dreptul de a prsi tara i de a se ntoarce n tara; (iii) dreptul de a obtine i de a
renunta la cettenia romana; (iv) dreptul de a se cstori i de a-i alege partenerul; (v) dreptul de
proprietate; (vi) dreptul la motenire; (vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta i religie; (viii)
dreptul la libertatea de opinie i de exprimare; (ix) dreptul la libertatea de ntrunire i de asociere; (x)
dreptul de petitionare; In urmatoarele subpuncte se concretizeaza drepturile economice si sociale sau
culturale: (i) dreptul la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile i
satisfctoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o
remuneratie echitabila i satisfctoare; (ii) dreptul de a infiinta sindicate i de a se afilia unor
sindicate; (iii) dreptul la locuinta; (iv) dreptul la sntate, la ngrijire medical, la securitate social
i la servicii sociale; (v) dreptul la educatie i la pregtire profesional; (vi) dreptul de a lua parte, n
conditii de egalitate, la activitti culturale i sportive; Astfel orice fiinta umana este constransa prin
lege sa respecte toate principiile sociale impotriva discriminarii in Romania.
In Art. 2 se defineste discriminarea. Asadar este interzisa diferentiera, in vederea unor prejudicii
sau favoruri , in functie de rasa, etnie, limba sau regilie, nationalitae sau orice categorie sociala. La fel
si orice excludere sau privilegiere bazata pe sex, orientare sexuala, varsta , boala sau handicap,
minoritate sau orice criteriu care ne poate diferentia pe noi ca si oamenii unul de altul. Astfel toate
legile favorireaza tratamentul egalitatii fiintei umane si lupta impotriva discriminarii. Exista si exceptii
care accepta anumite diferentieri din care am mentionat mai sus, dar doar daca acestea sunt justificate
legal si au ca si scop o binefacere , sunt necesare pentru societate. In concluzie nu are nimeni dreptul
prin fapte active sau pasive sa creeze consecinte aducatoare de privilegii sau daune de orice fel altor
persoane, sau sa constranga orice fiinta umana la un tratament inadecvat nejustificat , chiar degradant.
Ordonanta mentinoneaza pedeapsa nerespecatrii legii prin raspunderea contraventionala , daca persoana
care incalca normele impotriva discriminarii nu se afla deja sub raspundere penala.
In Cap2, Sectiunea 1 din Ordonanta de Guvern 137/2000 se stabilesc limitele egalitatii in viata
economica si dreptul la cariera si a unui loc de munca. Astfel, se considera discriminare daca pe baza
criteriilor enumerate mai sus (rasa, sex, etnie, varsta, boala etc.) se aduc privilegii sau prejudicii in
urmatoarele cazuri: a) ncheierea, suspendarea, modificarea sau ncetarea raportului de munca; b)
stabilirea i modificarea atributiilor de serviciu, locului de munca sau a salariului; c) acordarea altor
drepturi sociale dect cele reprezentnd salariul; d) formarea, perfectionarea, reconversia i
promovarea profesional; e) aplicarea msurilor disciplinare; f) dreptul de aderare la sindicat i

accesul la facilittile acordate de acesta; g) orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei
n vigoare.
In Sectiunea 3 se dezvolta una dintre cele mai importante probleme actuale sociale si anume :
accesu la educatie. Asadar este strict interzis ca o institutie sau un sistem anume de educatie , fie el
privat sau de stat , sa interzica participarea anumitor persoane pe baza nationalitatii, varstei, sexului,
etniei etc. indiferent de etapa in care persoana se aflta (gimnaziu, admitere, masterat etc.). Este strict
interzis ca o anumita forma de educatie sa fie conditionata de un document sau o declaratie cum ca
aceasta persoana face parte dintr-o categorie anume. Exista situatii de exceptie, in care institutia pune la
dispozitie candidatilor un numar de locuri impus pentru categorii de minoritati, in acest caz trebuie sa
existe un act doveditor, tocmai pentru a putea obtine acel loc. Desigur daca persoanele care candideaza
pe anumite locuri nu indeplinesc cerintele impuse de institutie sau invatamant iar candidatura lor pe
acele locuri este refuzata pe baza cunostiintelor impuse de institutie, acest fapt nu se considera
discriminatoriu.
O alta sectiune de importanta maxima in vederea combaterii discriminarii din Ordonanta de
Guvern 137/2000 este libertatea de circulatie, care apare in sectiunea 4. Nimeni nu are dreptul de a
obliga, prin violenta sau orice alt act de cruzime, prin vorbe sau fapte, amenintari sau ate mijloace de
intimidare sa intervina in restructurarea sau orice fel de modificare teritoriala a unei categosii sociale,
rase, etnie etc. De asemenea nimeni nu are libertatea de a obliga pe altcneva sa isi paraseasca locuinta,
prin niciun fel de violenta verbala sau psihica. Toti oamenii, indieferent ca sunt cetateni romani sau ca
fac parte din alte minoritati defavorizabile, sunt liberi sa traiasca in ce comunitate doresc si in orice
localitate din tara, orice fel de act impotriva acestei libertati este considerata o cintraventie in
combaterea discriminarii: Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice comportament
care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau unui grup de persoane dintr-un cartier sau
dintr-un imobil din cauza apartenentei acestuia la o anumit rasa, nationalitate, etnie, religie,
categorie social sau la o categorie defavorizat, respectiv din cauza convingerilor, vrstei, sexului sau
orientarii sexuale a persoanelor n cauza. Exista si in aceasta sectiune exceptii si anume cand se pun
in practica anumite proiecte autorizate , de amenajare teritoriala. Daca panul de amenajare este in
concordanta cu legea si nu pe altfel de criterii care ar discrimina, acesta este legal si nu intra in aria
contraventiei sau a altor acuzatii pedepsite cu legea.
Se aminteste in Art.14 interzicerea interdictiei persoanelor de orice rasa, sex, religie, etnie in
locurile publce.

La fel cum am intalnit in Constitutie si in Noul Codu Civil, Ordonanta 137/2000 apara si
ocroteste in sectiunea 5 Dreptul la demnitatea personala.
Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, dac fapta nu intra sub incidenta legii penale,
orice comportament manifestat n public, avnd caracter de propaganda nationalist- ovin, de
instigare la ura rasial sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaz atingerea
demnittii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare,
ndreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitti i legat de apartenenta
acestora la o anumit rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie social sau la o categorie
defavorizat ori de convingerile, sexul sau orientarea sexual a acestuia.
Astfel orice indemn la violenta verbala, psihica sau fizica impotriva oamenilor care nu impart
acelasi valori ca si majoritatea oamenilor sau s-au nascut in comunitati defavorizate sunt intrezise prin
lege si pot fi incadrate cu usurinta si in legea penala.
Legea penala se aplica in Romania conform Codului Penal. Codul din Romania a mai fost numit si
Codul lui Cuza, a aparut in 1865. Astfel s-au modificat anumite viziuni asupra Codului Penal incluzand
si pedepse pentru minori , in vederea educatiei acestora. Normele au fost impartite in 3 mari capitole :
1. Dispozitii generale 2. Dispozitii in priviinta crimelor si a delictelor 3. Dispozitii priviint contraventii ,
fiecare avand tipuri de pedepse diferite, in functie de aria care le reglementa. Acest cod a ramas valabil
pana in 1969. Codul de la 1969 s-a bazat pe ideologia lui Marx si a ramas valabil si azi, modificandu-se
doar prin legi numite Dispozitii, Ordonante si Decizii.
Noul Cod Penal din 2014 a fost cuprins in Legea 286/2009 si a fost valabil din data de 01.feb 2014
impreuna cu Legea de aplicare 187/2012.
Asadar cele mai importante norme care vin in sprijinul drepturilor oamenilor sunt: Art. 182, unde se
pedepseste exploatarea persoanelor. Ce inseamna in Noul Cod Penal exploatarea? Orice situatie care
supune alta persoana la o munca fortata, daca persoana e tinuta captiva , daca este obligata la prostitutie
sau orice alta actiune de natura pornografica sa sexuala. Este interzisa cersetoria si prelevarea de
organe.
Codul Penal vine in apararea fiintei umane prin mau multe norme care pedepsesc cu inchisoarea. In Art.
209 se ocroteste persoana prin interzicerea sclaviei, care se pedepseste de la 3 la 10 ani. In Art 210.
Codul Penal pedepseste Traficul de Persoane: 1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adpostirea
sau primirea unei persoane n scopul exploatrii acesteia, svrit: a) prin constrngere, rpire,
inducere n eroare sau abuz de autoritate; b) profitnd de imposibilitatea de a se apra sau de a-i

exprima voina ori de starea de vdit vulnerabilitate a acelei persoane; c) prin oferirea, darea,
acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase n schimbul consimmntului persoanei care are
autoritate asupra acelei persoane, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani i interzicerea
exercitrii unor drepturi. (2) Traficul de persoane svrit de un funcionar public n exerciiul
atribuiilor de serviciu se pedepsete cu nchisoare de la 5 la 12 ani. (3) Consimmntul persoanei
victim a traficului nu constituie cauz justificativ.