Universitatea Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala

Prima copilarie
(perioada 1-3 ani)

Prof. Univ.
Dumitrascu Hanibal

Studenta: Ciopasiu
Magdalena
Specializare: Asistenta
Sociala, seria 1, grupa 2

Intrducere
Perioada de crestere si dezvoltare a copilului intre 1 si 3 ani este
perioada in care cel mic trece prin multe etape si schimbari. Procesul de
osificare are un rol important in cresterea copilului si cu ajutorul lor copilul
devine din ce in ce mai abil cu lucrurile si obiectele cu care invata sa le
foloseasca.
Perioada timpurie de viata este cea mai rapida de dezvoltare intr-o
viata umana. Desi copiii isi dezvolta ritmul lor propriu, toti trec printr-un
progress de identificare a cresterii fizice, cognitive si emotionale. Copilul
invata prin mici progrese cum sa-si foloseasca abilitatile motorii o data cu
intariea muschiilor si oaselor, invata cum sa se joace si cum sa-si foloseasca
creativitatea. Pentru o perioada, gesturile ii sunt inca neindemanatice dar pe
parcus invata cum sa fie cat mai abil si sigur in miscarile sale.Una dintre
etalepe prin care majoriatea copiilor doresc sa raspunda dorintelor proprii
este vorbitul care de dezvolta inter 18 si 28 de luni si mersul etapa care se
dezvolta intre 12 si 18 luni. Copilul comunica pentru as satisface nevoia fizica
sau pentru a raspunde celuilat si deasemena pentru a controla si influenta
comportamentul celor din jur sau atrage atentia asupra sa.
Activitatea preferata a copilului in perioada aceasta este manuirea de
obiecte. Prin aceasta dorinta de a lucra cat mai creativ dupa intelesul sau ,
copilul incearca sa atraga cat mai mult pe cei din jur in activitatile sale
individuale, de cele mai multe ori cu obiecte.
In perioada 1-3 ani copilul este adaptat la mediul sau de viata, mediu ce ii
va fi cel mai familiar si acolo unde va primi cea mai frumoasa educatie;
perioada in care omul achizitioneaza aproximativ 60% din experienta de
viata.

Copilul dupa varsta de 2 ani incepe sa devina cat mai afectos in speciala
fata de mama sa, o data cu dezvoltarea abilitatiilor motorii si verbale, el
devine cat ma atasat de ea si automat se creaza un sentiment de refugiu si
bucurie. El incepe sa aibe relatii sociale si cu cei din jur numai cu mama,
incepe sa prinda un atasament si fata de tata.
Incepe sa se dezvolte din punct de vedere intelectual si intelege
aproximativ tot ce se petrece in jurul sau. In aceasta perioada memoria
devine involuntara pentru o perioada de timp dar cu cat se dezvolta mai
mult, cu atat are o capacitatea destul de mare in asi aduce aminte intamplari
recente.

CUPRINS

Una dintre cele mai importante dezvoltari ale anteprescolarului in timpul

copilariei este dezvoltarea continua a creierului si sitemului nervos. In timp
ce creierul se dezvolta rapid in primul an de viata, in urmatorii 2 ani deja
progresul cresterii si dezvoltarii este mai lent. Pana ajunge la varsta de 3
ani, creierul lor este trei sferturi cat un creier de adult; pana la varsta de 5
ani, creierul deja a ajuns pana la 9-10 din dimensiunea unui adult. La nastere
creierul cantareste 300-500 g reprezentand 10% din greutatea copilului, la 6
luni greutatea ajunge la 50 % iar la varsta de 2 ani sa ajunga la 70-75%.
Creierul si capul cresc mai repede decat orice alta parte a corpului.Partile de
sus ale capului, cum ar fi ochii sau creierul cresc mai depede decat partile de
jos .

Intre 1 si 3 ani rimul in care corpul creste este inegal, diferite parti ale
coprului au ritmuri inegale cum ar fi capul, toracele si membrele.Pana in
varsta de 3 ani perimetrul toracic il intrece pe cel cranian astfel ca la un an
capul este cam 1/3 din statura copilului iar la 3 ani 1/4 parte din corpul lui.
Greutatea coruplui creste repede in primul an de viata, ca in urmatorii
ani sa aibe un pogres mai lent.

Cresterea in greutate se face dupa

dezvoltarea oaselor, muschiilor, orgnelor, sistemelor si tesutului adipos. In

urmatorii 2 ani i-a in greutate intre 1,5 si 2,5 kg pe an iar dupa varsta de 2
ani creste mai greu. Daca in primele 6 luni, talia este de 64-66 cm, la 1 an
talia este de 70-75 cm.
Procesul de crestere al copilului in perioada aceasta determina
modificarea aspectului sau fizic. La varsta de 1 an are un aspect mai dolofan
datorita grasimii si oaselor nedezvoltate, pe cand la varsta de 1 ani pana la 3
ani si dupa, aspectul ii este mai dezvoltat dar abdomenul inca este turtit.
Dupa varsta de 3 ani, copiii pierd mai mult din grasime si incep sa aibe
o forma cat mai atletica datorita muschilor si oaselor care se intaresc si
cresc. Daca la varsta de 1 an, 22% din masa corporala este formata din
grasime,

atunci

dupa

cativa

ani

poate

ajunge

si

la

12

din

greutate.Dezvoltarea muschiilor permite copilului achizitionarea unor noi

capacitati motorii.
Procesul de osificare este in crestere, la 1 1 an si 3 luni se inchide
fontanela anterioara iar pana la varsta de 2 ani ar trebui sa aiba aproximativ
20 de dinti. Oasele incep sa-I creasca, muschii se maresc si se intaresc iar
perimetrul cranian creste de la 45 de cm la 50 de cm si poate creste in
greutate pana la 1.100 g pana la varsta de 3 ani. Coloana vertebrala creste
intens intre varsta de 1 si 3 ani.
Creste in inaltime destul de repede,intre 94-95 cm iar in greutate ajunge
la 14 kg la varsta de 3 ani. La varsta de un an jumate poate ajunge pana la
75 de cm avand greutatea de 8-9 kg.
4

Aparatul respirator are un progres continu, dar se schimba in conditiile in

care este deranjat de factorii externi. Ritmul respirator ajunge pana la 25-30
de respiratii pe minut la varsta de 3 ani, in comparativ cu adultul care respira
de 13-15 ori pe minut.Nevoia de oxygen la copil este asigurata de numarul
de respiratii pe minut, pe cand la adut este asigurata prin cresterea
miscariilor respiratorii.
In primul an de viata, inima ocupa 55% din diametrul toracelui avand
bataile intr-un mod rapid si egal. La nastere bataile inimii sunt de 125-135 pe
minut, la 1 an 110 batai pe minut iar la 2-3 ani 100 batai pe minut.
Rinichii cresc rapid in primul an de viata, iar in urmatorii 2 ani mai lent.
Ficatul este inca intr-o crester imatura doearece pana la 5-6 luni bebelusul
este hranit numai cu laptele mamei.
Copilul doarme intre 10 si 12 ore noaptea si intre o ora si doua ore dupamasa. Iar in afara somnului si orelor de masa, copilul este foarte active si
jucaus, cautand si explorand tot ce este nou mai ales locul familiar in care se
afla cel mai des.Regimul alimentar al copilului trebuie sa fie cat mai bogat in
legume si fructe si usor in proteine si lactate.
Dezvoltarea miscarilor copilului intre varsta de 1 si 3 ani este foarte
activa. La varsta de 18 luni copilul poate duce la gura lingura cu mancare,
dar jumatate din bol varsand pe el. Poate sa bea singur apa si sa duca
paharul pana la gura chiar daca varsa jumatate din el; la 30 de luni poate sa
tina sigur paharul cu amandoua mainile iar la varsta de 3 ani poate sa tina
furculita si sa o duca pana la gura. Mainile copilului devin mai abile fiind
capabile sa tina lucruri in mana, sa apuce obiecte, fapt ce dovedeste cat de
bine stapaneste lucrurile. Degetul mare si aratatorul se unesc ca o penseta,
facand gestul mai precis pentru a apuca de exemplu o bucatica de mancare
sau un obiect de dimensiune mica .

Tododata dezvoltarea miscarilor se efectueza prin imitatia copilului la

tot ce vede in jur, la 1 an si jumatate copilul imita tot ce vede in jurul sau mai
ales mediul familial in care petrece majoritatea timpului. Prin imitatie copilul
isi insuseste fiecare miscare ca fiind lucrul cel mai bun pe care-l face.
Datorita faptului ca el inca nu poate percepe toate miscarile din jur, insusirea
imitatiilor reprezinta o vasta experienta pentru el. Deoarece copilul imita tot
ceea ce vede In jur mai ales la parinti, atunci cand vine un moment de
izbucnire a emotiilor, el le poate stapani prin descarcarea tensiunii afective
printr-un joc sau anumite gesture, cum ar imitarea adultilor. Cand este
suparat sau se uita incruntat are reactii verbale iar cand este vesel bate din
palme, sare sau rade tare.
Totalitatea miscariilor pe care copilul le dezvolta este in acelas timp o
integrare a copilului in mediul sau de civilizatie; isi capata un grad mare de
independenta prin miscarile sale si activitatile la care participa. Deplasarea
sa in diferite medii cum ar fi plimbarea prin parc sau pe strazi, cu tramvaiul
sau autobuzul, il ajuta pe copil sa-si largeasca experinta sa influentand ca sa
aibe o curiozitate si mai mare de explorare a mediului inconjurator.
Mersul apare in momentul in care copilul isi controleaza echilibrul si-si
cordoneaza miscarile. Primii pasi sunt intodeauna instabili si nesiguri, cu
ajutorul parintelui copilul este indemnat sa faca pasi lenti dar si siguri in
acelas timp fiind indemnat de propiile dorinte si miscarile instinctive. Dupa
varsta de un an, copilul deja invata sa se deplaseaze singur. Invata cum sasi mentina echilibrul, cum sa se ridice singur, si cum sa se lase jos; prin mici
progrese va putea sa se mentina singur si sa se catere. La varsta de 19 luni
poate sa urce scarile singur cu ajutorul barei incercand sa duca piciorul
celalalt langa primul. Forma pe care o alege copilul sa se deplaseze este cea
care va fi mentinuta pentru o perioada de timp. In acest timp intervin si
ajutatoarele cum ar fi premergatorul sau bara de la patut care il sustin
pentru miscarile instinctive de a se deplasa.

Un ajutor important in dezvoltarea motorize a copiiilor este adultul care

este un sprijin pentru copil in nesigurantele sale. Si pentru parinte este
deficit deoarece copilul oscileaza prin instabilitatea sa psihomotorie dar si a
solicitarii lui continue de ajutor.
Unii copii invata sa mearga in patru labe pentru o perioada mai scurta
sau mai lunga de timp, altii care merg deloc de-a busilea sau altii care la
varsta de 10 luni incep sa mearga la fel de bine ca cei care merg la 1 an si
jumatate. Perioada cea mai des intalnita de deprindere mersului este intre
10 si 18 luni. Intre 2 si 3 ani copilul deja merge corect, alearga, sare se
catara si foloseste tot felul de intrsumente de joaca cum ar fi biciclta cu
ajutatoare sau masinuta.
P. Osterrieth afirma ca acela care pleaca si vine dupa placul
impulsurilor sale, care circula, care are posibilitatea de a se apropia cana il
cheama sau dimpotriva de a se indeparta, acela numai este sugar ( 1976, p.
57) .
In acelas timp copilul oboseste imediat, se plictiseste repede, este
sensibil si imediat se poate imbolnavi, prefer locurile de activitati in natura,
ca sa se poate destinge si recrea.
Pana la varsta de 1 an, copilul urineaza involuntar. In aceasta perioada,
el invata cu ajutorul parintelui sa foloseasca olita. La 2 ani copilul deja poate
sa se stapaneasca cateva minute pana sa ajunga la olita,sau uneori scapa
putin. La varsta de 2 ani si jumatate isi controleaza destul de bine mictiunea
in timpul zilei si foloseste toaleta destul de des incercand si reusind cat mai
rar sa se ude. Parintii avand abilitati de interventie, pot ajuta copilul sa
previna folosirea pampers-ului, ca la varsta de 2 ani copilul poate controla
voluntar urina chiar si in timpul noptii astfel ca din acele moment de control,
copilul devine curat si ziua si noaptea Deja la varsta de 3 ani copilul este
invatat bine de incidentele anterioare si foarte rar se intampla sa se ude .

Daca pana la 1 an si jumatate copilul duce la gura lucrul sau obiectul

cu care intra in contact, deja la 2 ani obiectele pe care le i-a, le studiaza intrun mod tacticos si atent. In acest timp se dezvolta coordonarea tactila dintre
cele doua maini datorita instinctului sau dorintei copilului.
Incepe procesul de dezvoltare al simtului tactil si vazul dar inca ii este
greu sa fie testat sau incercat daca poate recunoaste din punct de vedere
vizual ce a pipait mai inainte. Anteprescolarul incepe sa faca corelatia dintre
vaz si auz fiind atras de zgomotele familiare orientandu-se dupa ele si
directionandu-se dupa ceea ce ii face placere.
Deja dupa ce incep sa stapaneasca lucrurile, doresc sa puna in
totalitate stapanire pe ele si doresc sa incerce singuri sa se imbrace, sa tina
lingurita, sa coboare singur scarile sau sa bea singur apa. Ii place tot timpul
sa aibe mainile ocupate, isi exprima curiozitatea prin atingerea obiectelor,
studierea si folosirea lor.
O data cu stapanirea obiectelor, anteprescolarul incepe sa invete cum sa
foloseasca obiectele su lucrurile din jurul. De exemplu ii este oferit o foaie si
niste creioane, instinctul lui este de a mazgali pe ele. G. Luquet (1927)
prezinta doua faze din cercetarile lui pe baza acestui subiect; prima faza este
a realismului fortuit in care copilul nu-si propune ce sa deseneze anume ci
face doar o mazgalitura sau o pata de culoare cu intentia ca la final sa
reprezinte productia sa grafica pe foaie. A doua faza este a realismului
neizbutit in care copilul isi propune sa deseneze ceva anume dar la final tot o
mazgalitura iese deoarece nu poate stapani prea bine tehnica reprezentarii
grafice.
Anteprescolarul incepe sa faca corelatia dintre imagini,nume si obiecte,
iar cazul in care

unele dintre ele se schimba, se produce confuzie si

tulburare in mintea copilului doarece facand corelatia dintre ele asa cum
sunt, intodeauna le va asimila in modul in care le-a invatat sau s-a

obisnuit.Tot la fel si daca o persoana familiar lui, se imbraca intr-un mod

diferit, ii va greu sa o recunoasca.
El este atras de culorile vii si luminoase si mai ales de cele care sunt
sclipitoare. Intodeauna va avea o deosebita placer si curiozitate de a si le
insusi sau a-si exprima dorinta de le putea stapani, culori ce pot fi de la unele
obiecte sau lucruri.

Anteprescolarul va avea intodeauna o curiozitate cand vine vorba de

ceva nou deoarece va fi tot timpul atras de ceea ce nu a mai vazut pana
acum facand tot felul de experimente si analize a lucrurilor noi sau jucariilor
avand acelas timp o deosebita placere fata de anumite obiecte.
Memoria anteprescolarului este expresia proprietatii natural in care
copilul memoreaza toate aspectele concrete care se repeta in mod regulat si
care sunt legate de dorintele sale proprii.Aceasta memorie a copilului este
una involuntara si in acelas timp el poate sa retina si chiar sa reproduca
imaginile, actiuni, desene care au fost vizionate in mod regulat, poate sa
retina prenumele parintilor si chiar persoanele cu care a intrat in contact.
Cand incearca sa reproduca ii este mai dificil dar sustinut de ajutorul
parintilor. Un mod in care copilul poate sa tine bine minte si pentru o
perioada lunga de timp este ca parintele sa-I readuca aminte regulat unele
locuri in care au fost sau au petrecut un timp indelungat sau chiar sa-l
incurajeze pe copil sa-si aduca aminte singur prin unele intrebari usoare
adresate cu privire la amintiri petrecute impreuna. In ceea ce priveste timpul
cat poate sa retina, poate devia de la cateva saptamani la un an. De la
varsta de 3 ani poate tine minte pe o perioada mai lunga intre 5-7 luni.
Atentia copilului reprezinta o alta caracteristica involuntara dar puternic
stimulata de ceea ce este in jur si de spatiul sau de viata pe care-l
exploreaza neobosit. Atentia ii este in acelas timp superficial deoarece
9

copilul nu prezinta deseori o atentie desarvarsita ci este usor atras de orice

modificare. S-a constatat ca pe durata unui joc de 10 minute , copilul se
poate abate de 3 sau 4 ori de la activitatea respectiva, la 2 ani se poate
concentra 10 minute iar la 3 ani 15 minute. Totodata, in acest stadiu in care
se afla, copilul poate fi stimulat de adult prin comenzi verbale ca sa dea
dovada de o atentie prin a-I cere copilului sau fie atent la ceea ce facem iar
astfel putem sa-I provoace si sa-I dirijeze in acelas timp atentia.
Perceptiile copilului sunt in functie de dorintele sale. De la primele 2 luni
copilul isi intoarce capul dupa instinctul auditiv. Vazul este principalul mod de
analiza prin care copilul si adultul intra in contact cu mediul inconjurator.
Copilul inca de la nastere este capabil de a distinge conturul obiectelor.
Gandirea, si imaginatia incep sa se dezvolte de la 8-9 luni, in timp ce
copilul devine constient de obiectele pe care doreste sa le caute in mod
regulat. La inceput, aceste

reprezentari apar involuntar, dar, treptat ele

devin voluntare cand copilul realizeaza ceea ce doreste solicitand sau

cautand o jucarie.
Copilul intodeauna se va atasa de anumite locuri sau jucarii. Petrecand in
fiecare zi timpul cu mingea,sau cuburile, nu se va plictisi deloc, ci de fiecare
data joaca va fi mai interesanta.Daca toata ziua s-a jucat cu masinuta afara,
urmatoarea zi o va lua din acelas loc si se va juca din nou toata ziua si tot
asa va repeta activitatea intr-un mod neobositor.

Limbajul copilului trece prin diferite progrese. Dupa primul 1, copilul nu

poate pronunta decat foarte putine cuvinte.Pe la varsta de 18 luni copilul
arata o dezvoltare lenta a lumbajului sau;

el pronunta initial cuvinte ce

denumesc obiecte, cele ce evidentiaza actiunea, si apoi cele ce exprima

sentimentele. Dupa 1 an si jumatate 1 an si opt luni pot ajunge la 200- 300
de cuvinte si pana la 3 ani pot vorbi aproximativ 1000-1100 de cuvinte. Pe
10

parcursul limbajul copilului se schimba, devine unul mai calitativ si mai

bogat.
Prima dorinta a copilului de a putea vorbi este de a fi inteles, iar a doua
este ca intre timp realizeaza ca toate obiectele, fenomenele, animalele, etc.,
au un nume.
Exista 3 feluri de limbaj:

Limbajul mic (primitiv), in care copilul comunica prin intelesul sau cu

cei din jur folosinf des onomatopee, nefolosind o structura gramaticala;

Limbajul situativ, care este plin de cuvinte contretem exclamatii,
forme verbale si gestica. Acest limbaj este folosit cel mai des de copiii

cu varsta de 2 ani pana la varsta de 5-6 ani;

Limbajul contextual, care desfasoara o vorbire coerenta cu un context
discret, limbaj ce se desfasoara in pararel cu cel situativ.
Viata afectiva a copilului intodeauna va tinde sa conditioneze spre

celelalte laturi ale copilului cum ar fi dorintele , satisfactiile , miscarile s.a.

In acelas timp emotiile copilului intodeaunea succed de la o stare la alta,
din ras ajunge in ras si invers. In majoritatea situatiilor copilul se afla la
inceputul dezvoltarii capacitatilor sale si progreselor prin care trece , iar
componentele sale sunt adesea spectaculoase. La unele reactii ale
celorlalti sau zgomote copilul poate trece printr-o confuzie totala sau chiar
se poate manifesta vomitand sau pierderea controlului.
Trairile afective sunt adeseori influentate de amintiri sau de momente
prin care copilul s-a mai aflat si le recunoaste. Daca intr-un loc a primit o
recompensa, in urmatoarele zile daca se va afla la acelas loc, va astepta sa
primeasca aceeasi recompense iar in cazul in care se amana acea placer, nu
va protesta daca ca avea un avantaj suplimentar.
Relatia cu mama este una dintre cele mai mari bucurii ale copilului
deoarece tot timpul isi gaseste refugiul langa ea. In caz de pericol se pune
11

langa ea sau in bratele ei; cand este obosit ii place sa fie luat in brate, si de
la inaltime lumea sa I se para mai interesanta si putin amentitoare sau
perioculoasa. Atasamentul a inceput sa fie mai puternic dupa varsta de 2 ani
cand copilul vede ca mama pleaca. Dragostea pentru mama este exclusivista
devenind gelos atunci cand cineva sta apropape de mama sa.Acest
atasament si aceasta dragoste este una plina de bucurii dar in acelas timp si
o multitudine de cerinte si interdictii. Uneori poate aparea si teama de a-I
pierde dragostea atunci cand nu face ceea ce spune ea.Copilul prezinta si un
atasament fata dar nu atat de puternic ca cel al mamei.
O data cu atasamentul fata de mama, apare si gelozia in care copilul
simte ca mama da atentie mai multa celor din jur si de cele mai multe ori
tatalui. Gelozia la copii este un mic spatiu dramatic al trairilor psihice in care
se activeaza ambiguitatea legata de intruziune o a treia persoana in
relatiile de afectiune dintre copil si mama. Ursula Schiopu, Psihologia
moderna, 2008
Anteprescolarul se ataseaza deobicei de o jucarie anume sau chiar de
pernuta cu care doarme tot timpul. Empatizeaza cu personajele din carti sau
animate. El are nevoie permanenta de dragostea si aprecierea celor din jur,
cand nu o primeste o cere sau o cauta prin gesture sau prin comportamentul
lui; ii place sa fie apreciat in tot ceea ce face sau construieste

si sa

primeasca atentie nelimitata.

INCHEIERE

In final, procesul de crestere al anteprescolarului este intr-un ritm

continu. Este perioada in care copilul dobandeste tot ce este mai important
in educatia sa pentru a se forma pe viitor dupa rolul parental care l-a primit.
12

In aceasta prima copilarie, copilul trece prin multe progrese si dezvoltari

din punct de vedere fizic, psihic, cognitiv si emotional. De la pampers la olita
si de la biberon la a sti cum sa foloseasca furculita sunt etape, in care
anteprescolarul isi dezvolta miscarile fizce o data cu intariea muschilor si
articulatiilor.
Toate aceste perioade sunt frumoase doarece vedem dorinta celui mic
de a invata cum sa tina un creion in mana sau cum sa urce niste scari cu
ajutorul echilibrului..
Nu ne putem imagina copilria fr rsetele si jocurile sale. Sufletul i
inteligena devin mari prin joc. Despre un copil nu se poate spune c el
crete si att; trebuie s spunem c el se dezvolt prin joc. Jean Chateau
(1908)

BIBLIOGRAFIE

Cretu,Tinca, ( 2009) , Psihologia Varstelor, Ed.Polirom, Iasi

Santrock, John W. (2008) . Motor, Sensory, and Perceptual Development, Boston, MA:
McGraw-Hill Higher Education
GoebelCr Wolgang , Glockler, Michaela (2004), Cresterea si ingrijirea copilului, Ed. Polirom,
Bucuresti
Albu, Constantin, Albu, Adriana,(2008), Universul de miscare al copilului mic (0-3) ani,
Ed. Polirom, Iasi
Bacus, Anne, (2002), Copilul de la 1 la 3 ani, Ed.Teora
Kolly, Staphanie, Radulescu, Catalina, Anghel, Monica (2009), Manual de formare a
specialistului in copilaria timpurie, Ed. Humanitas, Bucuresti
13

Schiopu, Ursula, (2008) , Psihologia morderna, Ed. Romania Press, Bucuresti

14