Universitatea de Stiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti

Facultatea de Management, Inginerie Economic n Agricultur i Dezvoltare Rural

Prof.Asist. Necula Raluca

Modelarea si Simularea Sistemelor Agricole

Proiect

grupa 8414
Stnescu Clin-Alexandru

Modelarea si Simularea Sistemelor Agricole

Cap 1. Mediul in care isi desfasoara activitatea exploatatia

1.1 Situatia exploatatie
Mediul ales este Comuna Roseti din judetul Calarasi.
Asezare. Judetul Calarasi este situat in partea de sud-est a Romaniei si a Campiei Romane, pe malul stang al
Dunarii (Km 452 - 300), la granita cu Bulgaria, avand o suprafata de 5088 kmp (2,13% din suprafata
Romaniei).
Judetul dispune de un relief in care caracteristica predominata o reprezinta campia grupata in patru unitati
mari (Campia Baraganului Mostistei Baraganul Sudic Campia Vlasiei, Campia Burnasului, Lunca
Dunarii) si luncile si Baltile (Balta Borcei, vaile Argesului si ale Dunarii).
n general,arealul pe care se afl situat oraul Clra i apar ine zonei de clim continental, mai pu in
moderat dect a altor regiuni din Romnia, cu ierni reci i veri clduroase.
Temperatura medie anual este de +11,2 C (n luna iulie media termic oscileaz n jurul valorii de 23 C,
iar n ianuarie se nregistreaz o medie de -3 C). Cea mai sczut temperatur nregistrat la Clra i
dateaz de la 8 ianuarie 1938 cnd s-a nregistrat -30 C, iar cea mai ridicat, de +41,4 C, la 10 august
1951.
Caracterul continental al climei este reliefat i de cantitile anuale de precipita ii ce cad pe teritoriul ora ului
i n mprejurimile sale. Astfel, cantitatea medie anual de precipita ii este de numai 500 mm, ca urmare a
influenei ce o exercit curenii ascendeni care iau na tere pe suprafe ele lacurilor i a bra ului Borcea din
cauza temperaturii moderate a acestora pe tot timpul anului. Anual se nregistreaz un maxim n lunile maiiunie i un minim n lunile iulie-august, perioad n care cerul este predominant senin, ceea ce favorizeaz
aria i seceta, pentru a crei combatere se folosesc pe scar larg iriga iile.
Pe teritoriul judetului Calarasi, solurile sunt variate si au o fertilitate ridicata. Cea mai mare parte a judetului
este acoperita de diferite tipuri de cernoziomuri (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri propriu-zise,
cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale) si din soluri aluvionale.
Fitogeografic, teritoriul Clraiului i al mprejurimilor sale este situal la contactul a dou subzone de
vegetaie natural: step i balt. n aceast situaie, vegeta ia spontan este variat i bogat n exemplare.
Fauna adaptata conditiilor de mediu, este bine reprezentata de rozatoare, pasari, insecte. Fac obiectul
vanatorii: iepurele, capriorul, mistretul, vulpea, dihorul, bizonul, nevastuica, iar dintre pasari fazanul,
prepelita, potarnichea, rata si gasca salbatica, lisita, gainusa de balta si altele.

Fiind un jude de cmpie, agricultura este activitatea economic principal a judeului Clrai. Agriculura
reprezinta 3,6% din productia nationala. 2/3 din locuitori traiesc in mediul rural, detinand 60% din suprafata
agricola a tinutului.Circa dou treimi din producia agricol a judeului o reprezint aportul sectorului
vegetal.
Producia vegetal este orientat cu precdere spre culturile de cereale boabe, plantele uleioase i plante de
nutre.
Conform Direciei Agricole Clrai, pn la 23 septembrie 2014, aa arta situaia n jude la cereale i
recolta obinut la hectar: 45.930 hectare cu orz(4.100 kg/ha), 125.562 hectare cu gru(4.130kg/ha), rapi
pentru ulei 55.745 ha(2.800 kg/ha), 4.484 ha cu mazre boabe(1.780 kg/ha), 45.080 ha cu floarea
soareului(2.210 kg/ha), 98.073 ha porumb boabe din care au fost culse doar 52.315 ha (6.300 kg/ha), 8.540
ha cu soia din care s-au cules doar 1.465(2.500 kg/ha).
Baza agriculturii o reprezinta terenul agricol, in suprafata de 426,6 mii ha (2,9% din suprafata agricola a
tarii) avand urmatoarea structura : 97,5% teren arabil ,1,3 % pasuni si fanete si 1,2 % vii si livezi.
Productiile obtinute la grau, orz, porumb, floarea soarelui si soia, plaseaza judetul Calarasi in categoria
judetelor mari producatoare ale tarii.

Industria judetului este orientata cu precadere pe activitati prelucratoare.

Ramurile cu pondere in industria judetului sunt: industria alimentara si a bauturilor, industria metalurgica,
fabricarea articolelor de imbracaminte, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea hartiei si
a produselor din hartie.
In ultima perioada s-a inregistrat o tendinta de crestere a productiei industriale, la nivelul judetului.

Manifestri culturale importante

Festivalul mondial de caricatur Dictatorii rsului

Festivalul internaional de Film 7 Arte

Festivalul national de Folk Chitara Dunarii

Festivalul internaional de folclor Hora Mare

Monumente si cladiri

Biserica Alexe, construit n secolul al XIX-lea

Catedrala Sfnta Anastasia

Catedrala Sf. Nicolae (construit n anul 1858 fiind cea mai veche cldire a municipiului)

Cazarma Pompierilor (actuala arhiv judeean)

Pensiuni agroturistice

Hotel Calarasi Calarasi 3*

Pensiunea Imperial Lux Calarasi 3*

Pensiunea Ada Calarasi 4*

Exploatatia:
-Societatea S.C. AGROBUSSINESS S.R.L. cu statut juridic avand sediu in comuna Roseti judetul Calarasi.
-Suprafata totala - 50 ha
-Nr. de camere agroturistice - 5

1.2.SUPRAFATA AGRICOLA PE MODURI DE FOLOSINTA SI CULTURI POSIBILE

Suprafata totala a societatii S.C. AGROBUSSINESS S.R.L este de 50 ha din care:
Nr.
A.total
1.agricol
B.neagricol
1. neagricol
2. neagricol
3.neagricol
4. neagricol
5. neagricol
6. neagricol

Suprafata
Suprafata totala
arabil
Suprafata neagricola
Spatii depozitare
Curte
Drum acces
constructii
Ape si balti
Drum degradat

1.3. Rezultate previzibile si consumuri pe hectar

Nr. hectare
50 ha
49 ha
1 ha
3000m
3000m
1000m
1000m
500m
500m

%
100
98
2
0.6
0.6
0.2
0.2
0.1
0.1

Sola

II

III

IV

Anul
2014

Fasole 15

Grau 20

Porumb 10

Rapita 4

2015

Porumb 10

Fasole 15

Rapita 4

Grau 20

2016

Rapita 4

Porumb 10

Grau 20

Fasole 15

2017

Grau 20

Rapita 4

Fasole 15

Porumb 10

Culturi alese sunt : Fasole 15 ha ; Grau 20 ha ; Porumb 10 ha ; Rapita 4 ha

Rotatia si asolamentul culturilor:

1.4 Restrictii:
-

Cultura de paioase nu trebuie sa depasesca 50% din suprafata totala;

Floarea soarelui nu trebuie sa depaseasca20-25% din total cultivat(revine odata la 4 ani);

Porumbul nu trebuie sa depasesca 33% din total (revine odata la 3 ani)

Plantele cu sistem radicular profund se cultiva dupa plante cu sistem radicular superficial;

Cultura de floarea soarelui sau de rapita nu trebuie sa depaseasca 20-25% din suprafata cultivate;

Plantele care imbogatesc solul cu substante nutritive(leguminoase,pl.furajere) dupa plante care saracesc
solul.

Floarea soarelui nu trebuie cultivate dupa fasole,soia si rapita deoarece aceste specii sunt atacate de
Sclerotinia si nici dupa tutun,canepa din cauza buruienii Orobanche;

Porumbul nu se cultiva dupa sorg si iarba de sudan.

Disponibilitati in forta de munca:

-2 muncitori
-norma lunara 20 de zile/om
-timp de 9 luni
-2 tractoare