Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Drept si Stiine Administrative

Specializare Drept Maritim

Referat Jurisdictia Litigiilor Maritime

AVARIA COMUNA. Avaria comuna si particulara.

Indrumator:
Conf. Univ. Dr. G. Mihai
Masterand:
Trasca Sinziana

Constanta
2015
1.
Peoblema Teoretica
Accidentele maritime genereaza avarii la nava si incarcatura. Acestea pot fi cau
zate, pe de o parte, de accidentul propriu- zis, iar pe de alta parte, de intent
ia comandantului navei sau a unei alte persoane care actioneaza in numele acestu
ia, de a limita paguba sau de a o inlatura. Datorita acestui fapt, avariile sunt
considerate: avarii particulare; avarii comune.
Ca regula generala, avaria comuna se suporta de buna voie de catre subiecti, pe
cand avariile particulare apar intamplator. Avaria comuna se lichideaza pe baza
documentului numit dispasa, alcatuit de un expert in avarie, dispasor, care are
importanta misiune de a stabili daunele ce trebuie despagubite, ce poarta denumi
rea de masa pasiva, si valorile contributive sau debitoare, numite masa activa.
Avariile comune sunt de doua feluri: avarii
daune (la nava si la incarcatura) si
avarii cheltuieli.
Avariile Daune la nava
Acestea sunt urmatoarele:
a)
Sacrificarea utilajului (instalatiilor) si a accesoriilor: parame, cablu
ri sau catarge rupte sau taiate, ancore si alte lucruri abandonate pentru salvar
ea comuna (Regulile II, IV si IX din Regulile York
Anvers 1950; art. 655, Codul
Maritim Comercial);
b)
Esuarea voluntara a navei, decisa de comandant pentru salvarea incarcatu
rii;
c)
Daunele cauzate navei, printr-un act voluntar de salvare decis de comand
ant, cum ar fi sabordarea (deschideri in bordajul navei pentru a se putea scoate
marfurile) sau manevre de dezesuare care produc adesea grave avarii (Regula V d
in Regulile York Anvers 1950, art. 655, Codul Maritim Comercial);
d)
Fortarea velelor (la navele cu vele) sau a masinilor si caldarilor (la n
ave cu propulsie mecanica) la o nava esuata (Regulile VI si VII din Regulkile Yo
rk Anvers 1950, art. 655 Codul Maritim Comercial).
Avariile
Daune la incarcatura
Acestea sunt urmatoarele:
a)
Aruncarea in mare, care in prezent este un caz mai mult teoretic, din ca
uza ca la navele moderne incarcatura nu este niciodata exagerata ci este limitat
a de normele internationale privind liniile de incarcare si pe de alta parte din

cauza greutatilor practice de usurarea navei de marfuri dintre care cele mai gr
ele sunt arimate in fundul calei si care pe vreme rea si cu mijloacele bordului
cu greutate pot fi scoase si aruncate in mare (Regula I, din Regulile York
Anver
s 1950, art. 655 Codul Maritim Comercial);
b)
Obiecte si marfuri sacrificate, in caz de insuficienta de combustibil (R
egula IX din Regulile York Anvers 1950) sau date ca pret sau indemnizare pentru a
planarea unui conflict sau pentru rascumpararea oamenilor din echipaj trimisi la
uscat in serviciul navei si facuti prizonieri sau tinuti ca ostateci (art. 656
, Codul Maritim Comercial);
c)
Pierderea marfurilor, asezate pe slepuri, barci, mahoane, etc, atunci ca
nd marfurile au fost descarcate pe aceste plutitoare pentru ca nava sa poata int
ra intr-un port sau sa treaca bara unui fluviu, precum si in cazul cand trebuie
sa se dezesueze nava, chiar daca aceasta pierdere s-a datorat unui caz fortuit i
ntrucat actul initial care a pus aceste marfuri in pericol a fost actul voluntar
al comandantului (Regulile VII si XII din Regulile York
Anvers 1950, art. 655 C
odul Maritim Comercial);
d)
Orice alte daune cauzate marfurilor printr-un act voluntar al comandantu
lui, cum sunt daunele cauzate marfurilor ramase in magaziile navei prin aruncare
a in mare a marfurilor sacrificate sau daune cauzate marfurilor neatinse de foc
prin operatiile de stingere a incendiului izbucnit la bord (Regula III din Regul
ile York Anvers 1950, arrt. 655 Codul Maritim Comercial).
Avariile Cheltuieli
Acestea sunt cheltuieli pe care le face comandantul navei pentru salvarea comuna
a expeditiei care in prezent constituie forma uzuala a avariei comune. Aceste a
varii
cheltuieli sunt urmatoarele:
a)
Anumite cheltuieli cu caracter anormal, cum sunt cheltuielile de dezesu
are facute in intentia de a se evita pierderea totala sau captura (Regula VIII d
in Regulile York Anvers 1950, art. 655 Codul Maritim Comercial);
b)
Cheltuielile de rascumpararea persoanelor din echipaj, care in prezent s
e pare ca au disparut;
c)
Cheltuielile datorate unui eveniment exceptional, cum sunt cheltuielile
de remorcaj, facute pentru a conduce nava intr-un port unde ar putea fi mai usor
reparata dupa o avarie comuna si care se claseaza printre cheltuielile de oprir
e silita decisa de comandant in scopul de a scapa de la un pericol nava si incar
catura (Regula X din Regulile York
Anvers 1950);
d)
Cheltuielile de salarii si alocatia de hrana a echipajului, datorata unu
i eveniment exceptional, de regula in caz de oprire silita si mai rar in caz de
retinere a navei in port din ordinul autoritatilor locale (Regula XI din Regulil
e York anvers 1950, art. 655 Codul Maritim Comercial);
e)
Cheltuielile substituite, adica acele cheltuieli pe care comandantul le
face in locul altor cheltuieli care ar fi admise in avaria comuna, cu conditia c
a ele sa fie mai mici sau cel mult egale cu cheltuielile pe care le-au substitui
t (inlocuit).
f)
Cheltuielile facute pentru intocmirea regulamentului de avarie comuna (d
ispasa) conform art. 655, pct. 19, Codul Maritim Comercial.
Caracteristicile Avariei Comune
Avaria comuna, act de vointa. Din definitiile date de Codul Maritim Come
rcial, de celelalte legislatii straine, precum si de Regulile York-Anvers 1950,
reiese ca principala caracteristica a avariei comune deriva dintr-un act de voin
ta, prin care se aduce o dauna navei sau incarcaturii sau se face o cheltuiala e
xceptionala in scopul salvarii comune a expeditiei (common adventure ).
De regula, acest act de vointa se savarseste in urma unei deliberari a comandant
ului cu fruntasii echipajului, asa cum reiese din cel de al doilea alineat al ar
t.669. Codul Maritim Comercial.
Daca nu exista acest act de vointa, savarsit pentru salvarea comuna a navei si i
ncarcaturii, nu poate fi vorba de o avarie comuna, ci de o avarie particulara, i
n care caz dauna exceptionala suferita sau cheltuiala exceptionala facuta este p
rodusul fortelor naturii sau a unui fapt omenesc care nu actioneaza pentru salva
rea comuna.

Daca ne referim la definitia data avariei comune de Codul Maritim Comercial,

de Codul Maritim polonez si de Regulile York-Anvers 1950, mai sus mentionate, c
onstatam ca nu se face precizarea ca actul de avarie comuna trebuie sa rezulte d
intr-un act de vointa numai al comandantului navei. Aceasta inseamna ca in afar
a de comandant care dupa lege este raspunzator de bunul mers al expeditiei si ca
atare este obligat sa ia toate masurile pe care le crede de cuviinta pentru sal
varea navei si incarcaturii in caz de pericol pentru acestea mai poate indeplini
un act de avarie comuna orice persoana, care, aflata la un moment dat in fata u
nui pericol, savarseste o fapta in stare sa-l inlature, fie ca este vorba de un
membru al echipajului navei, fie ca este vorba de o persoana chiar straina de ec
hipaj.
Se subliniaza insa ca, legal, nimeni nu se poate substitui comandantului navei,
atunci cind acesta poate fi instiintat la timp despre pericolul ce ameninta nava
si incarcatura, punindu-l astfel in situatia de a decide si lua masurile necesa
re pentru inlaturarea pericolului, drept si obligatie ce apartine si-i incumba i
n primul rind comandantului in calitatea sa de sef al expeditiei.
Un alt aspect al avariei comune este si acela a momentului in care se savarseste
un act de avarie comuna. S-ar putea sustine ca acest act ar trebui sa fie efect
uat numai in cazul cand nava s-ar afla in curs de calatorie. Aceasta interpretar
e restrictiva nu poate fi insa valabila, deoarece, asa cum s-a aratat mai sus i
n pericol pentru nava si incarcatura poate surveni inainte de inceperea calatori
ei cat si dupa terminarea ei.
O alta caracteristica a avariei comune este pluralitatea de interesati, repreze
ntata de un transport pe apa. Aceasta inseamna ca la o nava care calatoreste far
a incarcatura, adica fara lucruri ale tertilor la bord, nu pot fi savarsite acte
de avarie comuna, intrucat orice masura luata pentru salvarea navei de la un pe
ricol priveste numai pe aceasta, nu si o incarcatura inexistenta la bord. Din a
Anvers 1950 prevede ca, pentru propriet
ceasta cauza, Regula A din Regulile York
atile (nava si incarcatura), angajate intr-un transport maritim, se face sacrifi
ciul extraordinar sau cheltuiala extraordinara in vederea salvarii comune de la
un pericol. Caci, transportul este comun numai daca are ca obiect atat nava cat
si lucrurile tertilor incarcate pe nava, iar pluralitate de interese exista numa
i atunci cand la bordul unei nave exista lucruri ale tertilor.
In avaria comuna pluralitatea de interesati mai inseamna si comuniune de inter
ese, care trebuie sa existe intre nava si incarcatura, atunci cand sacrificiul s
au cheltuiala sunt facute pentru salvarea comuna a lor comuniune care exista chi
ar atunci cand nava si incarcatura ar apartine aceluiasi proprietar intrucat nu
intotdeauna asiguratorii acestuia sunt aceiasi.
Pentru ca o dauna, o pierdere sau o cheltuiala extraordinara, sa poata fi consi
derata avarie comuna, trebuie ca nava si incarcatura ei sa fi fost expuse la un
pericol. De exemplu: comandantul cere sa i se remorcheze nava pentru a intra in
bazinul unui port: cheltuiala pe care o face este o cheltuiala normala de naviga
tie pe seama armatorului; comandantul cere sa i se remorcheze nava pentru a o sc
oate de pe uscat: cheltuiala este o avarie comuna. Sau, comandantul decide sa fa
ca o oprire intr-un port pentru ca echipajul este obosit sau pentru a lua marfa;
cheltuiala nu este facuta din cauza unui pericol; comandantul decide, din cauza
marii rele, sa intre intr-un port de refugiu; cheltuiala este o avarie comuna.
Nu se cere ca pericolul sa fie iminent, este de ajuns ca el sa fie posibil; de a
semenea, nu este necesar sa fie real, important este ca comandantul sa aiba conv
ingerea ca savarseste actul de avarie comuna pentru a salva nava de de la perico
l.
Nu poate constitui un act de avarie comuna sacrificiul extraordinar sau cheltui
ala extraordinara facute in mod nerational (nechibzuit ) si prin care nu s-a reu
sit sa se indeparteze pericolul grav ce ameninta nava si incarcatura. In acest c
az, cel care a fost daunat in urma actului nechibzuit savarsit are drept la o ac
tiune in daune impotriva aceluia care a savarsit acest act. Acelasi principiu, a
l dreptului de actiune impotriva vinovatului, se aplica si in cazul cand pericol
ul a provenit dintr-o greseala a uneia din parti, adica a comandantului care a m
anevrat rau, a transportatorului care a arimat prost marfurile sau a incarcatoru
lui care a dat indicatii false privind greutatea sau natura marfurilor sau care

le-a ambalat neglijent.

Cu privire la rezultatul util, considerat odata ca necesar a se obtine in urma
actului de avarie comuna, doctrina a sustinut teza afirmativa argumentind pe baz
a de texte de lege ca daca aruncarea in mare nu salveaza nava, nu poate avea loc
contributia, sau, cu referire la regulile juridice de imbogatire fara cauza, ca
nu poate avea loc contributia decit daca a fost pastrat sau salvat ceva si ca d
aca actul de avarie comuna nu a avut un rezultat util contributia nu trebuie sa
aiba loc (v. Regulile York-Anvers 1980 cu privire la common benefit cerut de ace
ste reguli ).
In sfarsit, actul de avarie comuna are caracterul unui act material savarsit in
scopul salvarii comune, a navei si incarcaturii acesteia si care da nastere la
anumite efecte juridice, conform legii sau a contractului pe baza caruia se efec
tueaza transportul incarcaturii respective. Acest act nu constituie o declarati
e de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice, nu intra deci in cate
goria actelor juridice anume savarsite spre a putea produce efecte juridice.
Tinandu-se seama de toate caracteristicile de mai sus aratate, se poate afirma
ca, pentru a avea de a avea de a face cu un act de avarie comuna, este necesar s
i suficient ca dauna, pierderea sau cheltuiala sa aiba un caracter extraordinar,
sa fie suportata de bunavoie, in mod intentionat si rational, in scopul de a sa
lva de la un pericol chiar daca nu imediat.
Pluralitatea de interese angajate intr-un transport pe apa si reprezentata de na
va si incarcatura, sau, sa fie consecinta directa a actului de avarie comuna; de
asemena, ca actul de avarie comuna trebuie sa fie savarsit de regula de comanda
nt sau de inlocuitorul sau legal, sau de oricare alta persoana chiar straina de
echipaj daca eminenta pericolului constatat de acea persoana impune interventia
sa imediata si hotarata pentru salvarea comuna totul conditionat de regula ca da
una produsa in mod voluntar sa nu fie aceea care in mod necesar s-ar fi intampla
t conform cursului natural al evenimentelor.
Caracteristicile Avariei Particulare
Diferentierea generala fata de avaria comuna consta in faptul ca avaria particul
ara rezulta intotdeauna dintr-un caz fortuit (accidental ,neasteptat ) sau de fo
rta majora (mai mare decit puterea de a i se opune omului ) in timp ce avaria co
muna rezulta dintr-un sacrificiu material sau cheltuiala, facute in interesul co
mun al navei si incarcaturii pentru salvarea lor.
O prima caracteristica
a avariei particulare este ca ea se refera sau numai la nava, sau numai la incar
catura, spre deosebire de avaria comuna unde daunele sau cheltuielile extraordin
are privesc o pluralitate de interese adica in comun nava si incarcatura sa. Pen
tru acest motiv, toate daunele incercate sau cheltuielile facute se suporta sau
numai de nava sau numai de incarcatura de la bord.
A doua caracteristica a avariei particulare este ca ea deriva din accidentele de
navigatie ce pot surveni navei sau incarcaturii, din cauza furtunii, naufragiul
ui, punerii pe uscat, incendiului etc. Aceste accidente, fiind o consecinta a ca
zului fortuit sau de forta majora, dau daunelor incercate sau cheltuielilor facu
te, caracterul de avarie particulara.
A treia caracteristica a avariei particulare este aceea care provine din natura
insasi a lucrului si nu dintr-un eveniment de mare; mai exact, care provine din
viciul propriu al navei: defect de constructie, vechimea navei, ruperea unui ar
bore de elice, lipsa de provizii de bord etc., sau din viciile proprii ale incar
caturii: incingerea grinelor, evaporarea, scurgerea, fermentarea, combustia spon
tana etc. Si aceste accidente fiind cauzate de viciul propriu al lucrului respec
tiv, nava sau incarcatura, cheltuielile sau daunele extraordinare survenite priv
esc in mod logic sau numai nava sau numai incarcatura.
In sfarsit, o ultima caracteristica a avariei particulare este aceea determinat
a de greseli fie provocate de faptele comandantului sau ale echipajului, cum ar
fi: greseala profesionala (nu s-au inchis bocaportii sau alte deschideri ale nav
ei si s-au daunat marfurile, nu s-a legat bine nava la chei etc.), eroarea de na
vigatie, arimarea defectuoasa a incarcaturii, incarcarea de marfuri pe punte fa
ra consimtamantul scris al incarcatorului fie provenite din culpa incarcatorului
, cum ar fi: incarcarea de marfuri sub o marca falsa, marfurile putand produce
stricaciuni din cauza defectelor de ambalaj, etc. Cheltuielile extraordinare sau

daunele provocate de asemenea greseli fiind rezultatul exclusiv al acestora, es

te normal sa fie suportate numai de cine a fost autorul lor.
La noi in tara si pentru navele sub pavilion roman se aplica Co
dul Maritim Comercial, atat pentru avariile comune cat si pentru avariile partic
ulare. In privinta avariilor comune, in special in transporturile maritime se ob
isnuieste insa ca regulamentul acestor avarii sa se faca in conformitate cu Regu
lile York-Anvers 1950, reguli cu caracter uzual international stabilite in urma
mai multor conferinte incepind cu Congresul International tinut la GLASGOW in 18
60.
Clauza ca avariile comune urmeaza a se reglementa conform acestor Reguli este cu
prinsa in mod obisnuit in contractele de navlosire (contractele de inchiriere sa
u conosamente) folosite de aproape toate tarile maritime, inclusiv de Soc. Navro
m din tara noastra adica in documentele sale: contractul de inchiriere si in con
osament (Bill of Loading).

2.
Speta. Jurisprudenta in problema aleasa.
DECIZIA CIVIL NR. 18/MF
edina public de la 25 O. 2009
Pe rol judecarea apelului maritim - fluvial declarat de apelanta prt - (...) P. VIE
NA INSURANCE H. SA - Sucursala C, cu sediul n C,(...), mpotriva Sentinei civile nr.
29/MF/28.04.2009 pronunat de T r i b u n a l u l C o n s t a n a n dosarul nr(
...) n contradictoriu cu intimata reclamant - (...) O. N. SRL, cu sediul n C,(...),
(...)B, .C, .45, avnd ca obiect aciune n daune contractuale.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc n edina public din 11.11.2009, fiind consemn
ate n ncheierea de edin din acea dat, ncheiere ce face parte integrant din prezenta,
completul de judecat avnd nevoie de timp pentru a delibera a amnat pronunarea la da
ta de 18.11.2009, 25.11.2009, pentru cnd:
C U R T E A ,
Asupra apelului maritim - fluvial de fa:
Prin cererea nregistrat sub nr. 10872/118/04.12.2008 la T r i b u n a l u l C o
n s t a n a, reclamanta (...) O. N. SRL a chemat n judecat pe prta (...) P. Viena I
nsurance H. SA - Sucursala C solicitnd obligarea acesteia la plata sumei de 28.25
1,98 euro cu titlu de indemnizaie de asigurare, iar n subsidiar obligarea prtei la p
lata ctre armatorul navei a sumei de 3.473,8 euro, ctre serviciul de pompieri O. a
sumei de 15.909,34 euro, restul sumei urmnd s i revin reclamantei.
n motivarea aciunii, reclamanta a nvederat c a asigurat la prt nava fluvial E
., cu polia seria D nr. (...)/05.12.2007. La data de 21- 22.12.2007, nava a intra
t n coliziune cu nava N. pe canalul Dunre -N., n dreptul localitii O., ambele nave su
ferind avarii.
Reclamanta a susinut c prta nu a achitat integral despgubirile solicitate, re
fuznd la plat urmtoarele facturi:
- factura nr. S./28.12.2007 n sum de 5.902,4 euro reprezentnd contravaloare
transport marf pe ruta O. - Passau. Prta nu a aprobat suma de 2.844,96 euro ntruct a
apreciat c valoarea transportului este mai mare dect c/val prestaiei de ncrcare/descr
care de la bordul navei n i din depozitul autorizat ce putea fi realizat. Reclamant
a menioneaz c n portul de ancorare nu exista un depozit corespunztor pentru marfa tra
nsportat.
- factura FA(...)/27.12.2007 n valoare de 664,8 euro reprezentnd verificar

e instalaie de guvernare, sum pe care reclamanta a achitat-o, avnd n vedere c, n confo

rmitate cu legislaia german, o nav avariat ca urmare a unei coliziuni nu poate fi ma
nipulat de la locul avariei dect de persoane autorizate i dup o verificare a element
elor de pilotaj i de siguran ale navei.
- decontul n valoare de 15.909,34 euro emis de Serviciul de pompieri O., n
conformitate cu art. 18 din legea procedurii administrative a E. la intervenia p
ompierilor din data de 22.12.2007. Asigurtorul a acceptat la plat c/val materialel
or utilizate de acetia, dar a refuzat plata valorii prestaiei forei de munc dislocat
e la locul avariei.
- factura G..1/27.03.2008 n sum de 3.150 euro reprezentnd sudura definitiv r
ealizat n condiii autorizate;
- factura n sum de 11.080 euro reprezentnd valoarea reparaiilor la nava avar
iat, din care prta a achitat doar suma de 8.310 euro, restul fiind apreciat c depete l
mita rspunderii asigurtorului de 3/4 din suma asigurat.
Totodat, reclamanta a susinut c prta a efectuat plata n lei a unor facturi n e
ro, ns nu la cursul valutar de la data avariei, ci la cel din data plii, rezultnd ast
fel o diferen de 2.949,43 euro pentru suma de 14.336,88 euro achitat la data de 15.
07.2008 i de 2.912,88 euro - pentru suma de 14.336 euro.
n privina captului de cerere formulat n subsidiar, reclamanta a artat c sumele
menionate mai sus trebuie pltite terilor implicai n coliziune, dar nu n mod direct, c
onform art. 10.7 din Condiiile generale.
A mai susinut c a ncercat soluionarea litigiului pe cale amiabil, dar prta nu
-a prezentat la convocare, ns a comunicat n scris punctul su de vedere.
n drept, au fost invocate dispoziiile art. 942, 969 i 1635 Cod civil, art.
9 i urmtoarele din Legea 136/1995, OG 9/2000.
n dovedirea aciunii, au fost depuse la dosar nscrisuri.
Prta a formulat ntmpinare prin care a solicitat respingerea aciunii ca nenteme
iat pentru urmtoarele motive:
- diferena de 2.844,94 euro din factura S./28.12.2007 nu a fost achitat, d
eoarece aceast cheltuial putea fi evitat prin rencrcarea mrfii respective pe nav, iar
e de alt parte, suma deja despgubit depete cota parte din contribuia navei asigurate l
avaria comun;
- suma de 664,8 euro a fost refuzat integral n temeiul art. 2.1 din Condiii
le de asigurare, avnd n vedere c evenimentul asigurat s-a produs ca urmare a blocrii
crmei, deci instalaia de guvernare a generat incidentul fluvial;
- decontul pentru prestaia pompierilor nu a fost pltit n totalitate ntruct prt
a considerat c a fost exagerat, incluznd i salariile pe or a nalilor funcionari i a
cionarilor medii, precum i 3 facturi nejustificate. Mai mult, la dosar nu exist o mp
uternicire din partea pompierilor prin care s fie emis o pretenie din partea acesto
ra;
- suma de 3.150 euro a fost refuzat pentru c din documentele depuse la dos
ar nu rezult c reparaia ar fi n legtur cu evenimentul;
- suma de 2.770 euro reprezint o depire a cotei de contribuie la avaria comu
n ce revine navei;
- diferenele de curs valutar solicitate nu se justific, ntruct cursul este c
el de la data fiecrei pli, conform art. 11.19 din Condiiile de asigurare.
n dovedirea susinerilor sale, prta a depus la dosar nscrisuri.
n cauz, s-a administrat proba cu nscrisuri i cu interogatoriul prtei.
Prin Sentina civil nr. 29/MF/28.04.2009 pronunat de T r i b u n a l u l C
o n s t a n a a fost admis aciunea reclamantei i obligat prta la plata sumei de 28.2
1,98 euro, n echivalent lei la data plii, cu titlu de despgubiri i la plata sumei de
2.477,4 lei reprezentnd cheltuieli de judecat efectuate de reclamant.
Pentru a pronuna aceast hotrre instana de fond a reinut c nava El H. este prop
ietatea reclamantei (...) O. N. SRL i a fcut obiectul contractului de asigurare co
nstatat prin polia seria D nr. (...) emis la data de 05.12.2007 de prta P. Vienna In
surance H..
Perioada de asigurare era 06.12.2007- 05.12.2008, suma asigurat era de 10
0.000 euro, iar condiia de asigurare era Condiia A, adic pierdere total, avarie comu
n, avarie particular i rspundere pentru coliziuni n proporie de 3 din valoarea asigura
t.

Clauzele din polia de asigurare sunt completate de cele prevzute n Condiiile

generale de asigurare care reglementeaz, n principal, obiectul asigurrii, modul de
ncheierii a asigurrii i a plii primelor de asigurare, nceputul i ncetarea rspunderi
gurtorului, obligaiile asiguratului, modalitatea de constatare a pagubelor i de sta
bilire i plat a despgubirilor.
Totodat, din contractul de asigurare ncheiat de pri face parte i anexa care s
tabilete n detaliu pierderile care sunt acoperite de condiia A de asigurare.
La data de 21.12.2007, nava El H., ncrcat cu 736,5 tone de rot soia, a intra
t n coliziune pe canalul Dunre - N., la km 64-65, cu nava sub pavilion olandez N.,
n apropierea localitii O..
Din raportul comisarului de avarie al ageniei M. (filele 128-132) rezult c
s-a inundat pic-prova i camera ramelor alturat, nava El H. scufundndu-se considerabi
l, astfel c, la solicitarea pompierilor din O., partea din fa a navei a fost descrca
t, marfa fiind ncrcat i transportat n depozite uscat.
Asigurtorul confirm faptul c a fost avizat despre producerea evenimentului
de navigaie la data de 22.12.2007.
Pentru efectuarea reparaiilor necesare navei El H., dar i cheltuieli adiac
ente, prta P. a pltit reclamantei cheltuieli n valoare total de 38.720,31 euro, astfe
l cum a afirmat prin ntmpinare.
Litigiul dintre pri a fost generat de refuzul prtei de a achita integral dau
nele suferite de reclamant n urma coliziunii, despgubiri, care n opinia acesteia din
urm au fost dovedite.
I. Referitor la suma de 2.844,96 euro refuzat la plat, ce reprezint contrav
aloarea transportului mrfii de la O. - Passau, conform facturii S./28.12.2007, prta
susine, pe de o parte, c aceast cheltuial putea fi evitat prin rencrcarea mrfii pe
iar pe de alt parte, c depete cota - parte din contribuia navei asigurate la avaria c
omun.
Instana a reinut c prta nu a fcut dovada c valoarea transportului respectiv de
valoarea operaiunii de descrcare i de ncrcare a mrfii napoi pe nav, dup efectuarea
aiilor, cu att mai mult cu ct nu a probat existena n portul de ancorare a unor depozi
te corespunztoare mrfii transportate.
Referitor la cel de-l doilea motiv de refuz, se constat c rspunderea pentru
coliziuni este de 3 din valoarea asigurat, adic din 100.000 euro, fiind evident c
suma n discuie nu depete valoarea de 75.000 euro.
II. Prta a refuzat plata sumei de 664,8 euro, constnd n verificarea instalaie
i de guvernare, cu motivarea c aceast instalaie a generat producerea incidentului f
luvial.
ns, n rspunsul la ntrebarea nr. 4 din interogatoriul propus de reclamant (fila
127), prta a precizat c defectarea instalaiei de guvernare ar fi rezultat din decla
raia cpitanului navei El H., or aceast ipotez a fost infirmat de raportul de interveni
e ntocmit de comisarul de avarie M. s (fila 131).
III. n ceea ce privete decontul ntocmit de Serviciul de Pompieri O. n valoar
e total de 27.556,24 euro, s-a constatat c prta a achitat doar suma de 11.646,9 euro
, diferena fiind refuzat la plat deoarece n opinia ei este exagerat, ct timp include i
salariile pe or a nalilor funcionari i a funcionarilor medii, precum i valoarea a 3 fa
turi nejustificate. De asemenea, prta a susinut c la dosar nu exist nscrisuri care s a
este preteniile pompierilor din O..
Instana a reinut c pentru prestaia pompierilor din O. nu s-a emis o factur, ns
din nscrisurile aflate la filele 67-68 rezult c obligaia de plat subzist independent d
e existena unei facturi i devine exigibil la prezentarea unui decont cu evaluarea c
osturilor, ceea ce s-a i fcut n cauz.
Mai mult, prta a achitat parial decontul Serviciului de Pompieri O. dei nu e
xista nici la acel moment o factur, iar pentru aceleai raiuni ar fi trebuit s achite
i diferena de 15.909,34 euro.
n rspunsul la interogatoriu, prta a menionat c suma achitat se ncadreaz n n
cotei de contribuie la avaria comun ce revine navei, ns acest punct de vedere nu a f
ost primit pentru considerentele prezentate deja la punctul I.
IV. Susinerea prtei c suma de 3.150 euro reprezentnd contravaloarea lucrrii de
sudur definitiv nu are legtur cu evenimentul a fost nlturat avnd n vedere concluzia
sarului de avarie G. I. potrivit creia firma T./E. a sudat etan, n condiii dificile,

o plac de dublur.
V. Cu privire la suma de 2.770 euro reprezentnd contravaloarea reparaiilor
la nava N., prta a susinut c depete cota de contribuie la avaria comun, ns aceast
ost nlturat deoarece att polia de asigurare, ct i art. 11.13 din Condiiile generale p
, dup cum s-a mai artat, c pentru pagubele produse de nava asigurat altor nave, rspun
derea asigurtorului se limiteaz la 3 din suma asigurat a navei, pe eveniment, or su
ma asigurat este de 100.000 euro.
VI. Referitor la diferenele de curs valutar pretinse de reclamant, instana
a reinut c potrivit art. 11.19 din Condiiile generale, plata cheltuielilor efectuat
e de asigurat n valut se utilizeaz cursul BNR valabil la data emiterii documentului
care atest cheltuielile efectuate. Or, prta a efectuat plata sumelor de 14.336,88
euro la cursul din data plii, respectiv din 15.07.2008, astfel cum a recunoscut pr
in rspunsul la ntrebarea nr. 9 din interogatoriu.
Prin urmare, instana a apreciat c refuzul prtei, n calitate de asigurtor, de a
plti sumele pretinse de reclamant este nentemeiat, astfel c, n temeiul forei obligato
rii a contractului ncheiat cu reclamanta, consacrat de dispoziiile art. 969 Cod ci
vil, este obligat s plteasc toate despgubirile dovedite de reclamant n condiiile art.
69 Cod civil, dup cum s-a artat la pct. I-VI.
Fa de soluia captului de cerere principal, nu s-a mai impus examinarea prete
niilor formulate n subsidiar.
mpotriva acestei hotrri n termen legal a declarat apel, prta (...) P. Viena In
surance H. SA
Sucursala C care a criticat-o ca fiind nelegal i netemeinic pentru ur
mtoarele considerente:
n opinia apelantei, prima instan a nesocotit dispoziiile legale incidente n m
aterie probatorie.
Ca urmare a coliziunii cu nava MS N., intimata reclamant a descrcat marfa
pentru a mpiedica degradarea acesteia i pentru a permite efectuarea reparaiilor ce
se impuneau.
Ulterior, apreciind c depozitarea i rencrcarea mrfii ar fi, din punct de vedere finan
ciar mai costisitoarea dect transportul acesteia la destinaie pe uscat, intimata a
dispus efectuarea transportului terestru pe relaia O.
Passau. De asemenea, intim
ata a afirmat c n portul de ancorare nu exist un depozit corespunztor.
Fa de aceasta, prima instan a obligat societatea apelant la plata integral a f
acturii transport marf nr. S./28.12.2007 apreciind c prta nu a fcut dovada c efectuare
transportului depea valoarea ncrcrii-descrcrii mrfii de pe vapor, cu att mai mult c
u a putut proba existena n portul de ancorare a unor depozite corespunztoare
Consider apelanta c n mod greit instana de fond a reinut faptul c societatea p
vea sarcina probei unor mprejurri invocate de intimata
reclamant n susinerea aciunii
timp dispoziiile art. 1169 Cod civil, stabilesc expres titularul obligaiei de pro
baiune.
Prin urmare, n lumina art. 1169 Cod civil, intimata reclamant trebuia s dov
edeasc c: transportul mrfii putea fi despgubit n baza contractului de asigurare nr. D
(...), c transportul mrfii pe cale terestr este cel mult la fel de costisitor ca i ncr
carea-descrcarea i depozitarea acesteia, c n portul respectiv nu exist depozite amena
jate.
Avnd n vedere dispoziiile speciale derogatorii ale D. de asigurare A, solicit apelan
ta s se constate c P. E. nu datoreaz indemnizaie de asigurare pentru cheltuielile de
transport al mrfii, acest caz neregsindu-se n situaiile pentru care asiguratorul ac
orda despgubiri prevzute de art. 1.1 art. 1.17 din Condiia de asigurare A. Si aceas
ta pentru c obiectul asigurrii l formeaz nava, iar nu marfa transportat. Mai mult, pe
ntru pierderile/degradrile suferite de marf transportat, P. E. nu acord despgubiri de
oarece prile au convenit situarea acestui caz n sfera excluderilor de plata despgubir
ilor , iar asemenea cheltuieli sunt n sarcina proprietarului mrfii.
De aceea plata parial a facturii de transport a fost efectuat din eroare, iar oblig
area societii prte la achitarea diferenei nu are nici un suport legal sau contractual
.
Mai arat apelanta c instana de fond a nesocotit dispoziiile legale speciale n materie
naval ( art. 654-657 i 659 Cod comercial).
n spe, ne referim la reglementrile speciale privitoare la avariile comune i la modul
de suportare a cheltuielilor n aceste cazuri.

Dup cum a artat, cheltuielile implicate de salvarea comun a navei i a mrfii sunt cons
iderate avarie comun i se suport att de ctre nav, ct i de ctre marfa transportat, p
al cu cota de contribuie a fiecruia.
Prestaiile serviciului de pompieri, fiind efectuate n vederea salvrii navei i a mrfii
, fac parte din categoria avariilor comune i urmeaz a fi suportate n parte de propr
ietarul navei, n parte de proprietarul mrfii, dup cum dispune art. 659 Cod comercia
l.
Prin urmare este greit soluia primei instane care oblig P. E. s suporte integral cost
ul decontului ntocmit de Serviciul de Pompieri O., n condiiile n care aceasta trebui
a suportat, n parte, i de proprietarul mrfii.
De aceea, solicit s se constate faptul c societatea prt i-a achitat partea ce-i revene
din obligaia de plat a decontului pompierilor i ca, pentru diferena, aciunea a fost
greit ndreptat mpotriva P. E..
Mai mult, prima instan a obligat societatea prt la plata diferenei de 15.909.34 euro c
re asigurat dei acesta nu a fcut dovada achitrii sale n avans.
Astfel, intimata reclamant a solicitat la pct.II din aciune s se dispun obligarea prte
i la plata sumelor indicate ctre terii menionai, iar nu ctre intimata.
Deci n mod greit a fost obligat societatea prt la plata sumei de 15.909.34 euro ctre (
..) O. N. SRL ct timp aceasta nu dovedete c ar fi suportat o astfel de cheltuial.
Pentru aceste considerente, contravaloarea sudurii definitive efectuate n vederea
salvrii navei El H. (3.150 euro) trebuie suportat n parte de asiguratorul navei, n
parte de proprietarul/asiguratorul mrfii, iar soluia primei instane care oblig (...
) P. SA la plata integral a sumei este greit deoarece eludeaz dispoziiile legale inci
dente n cauz referitoare la suportarea cheltuielilor de reprezint avaria comun.
Instana nu a observat Condiiile speciale de asigurare A, ntruct prin cererea de chem
are n judecat, intimata reclamant a solicitat i obligarea societii prte la plata sume
e 2.770 euro reprezentnd diferena neachitat pentru avariile navei MS N. i de a cror p
roducere se face responsabil. n mod greit s-a fcu raportare la 3 din valoarea reparai
ei acestei nave, cnd n mod corect trebuia avut n vedere 3 din suma asigurat, dup cum p
revede art. 11.13 din Condiiile de asigurare. Cu aceeai motivare, prima instan a obl
igat societatea prt la plata diferenei de 2.770 euro.
Soluia este greit deoarece, potrivit art. 11.14 din Condiiile generale, despgubirile
prevzute n art. 11.13 se pltesc numai dac prile nu au convenit altfel.
Or, prin Condiiile speciale de asigurare A, prile au derogat de la prevederile cont
ractuale generale, stipulnd c P. E. va despgubi asiguratul pentru 3 din orice sum plti
t de asigurat oricrei alte persoane datorit faptului c asiguratul a devenit legal rsp
unztor de producerea avariilor .
Astfel, ntinderea obligaiei de plat a P. E. a fost corect stabilit prin raportare la
3 din valoarea prejudiciului produs navei MS N., iar prima instan a greit oblignd s
ocietatea prt la plata unor sume contrar clauzelor contractuale.
De asemenea, instana a greit i prin prisma faptului c a obligat apelanta prt la plata
umei ctre intimata
reclamant, ct timp aceasta din urm nu a dovedit c a despgubit pe p
oprietarul navei MS N., iar despgubirea se cuvine proprietarului acestei nave i nu
asiguratului (...) O. N. SRL.
Mai mult, nsi intimata
reclamant a recunoscut c nu a avut posibilitatea de despgubire
a acestuia.
Ct privete preteniile formulate la punctul 6 din aciune, arat c intimata nu a observat
c intimata reclamant a efectuat transformrile RON-EURO la cursul BNR de la data av
ariei, ntr-un prim caz i la cursul din data plii, n al doilea caz, rezultnd o diferen
curs valutar echivalent cu 2912.88 euro.
Fa de dispoziiile art. 11.19 din Condiiile generale de asigurare, arat apelanta c este
greit att soluia primei instane ct i susinerea intimatei reclamante care nu observ
rtarea a fost efectuat la cursul RON-EURO din data documentului care atest efectua
rea cheltuielilor, ntocmai cum prevd clauzele contractuale menionate.
n drept au fost invocate dispoziiile art. 282 Cod procedur civil, art. 654-677 Cod c
omercial, art. 970 Cod civil, Legea nr. 136/1995.
La data de 12.10.2009, intimata reclamant a depus la dosar ntmpinare prin c
are a solicitat respingerea apelului declarat de prt ca nefondat i meninerea sentinei
pronunat de instana de fond ca fiind legal i temeinic.
Examinnd apelul prin prisma criticilor aduse, a probelor administrate i n conformit

ate cu dispoziiile art.295 alin.1 Cod procedur civil, Curtea constat c este nefondat
pentru urmtoarele considerente:
Din nscrisurile depuse la dosar rezult fr echivoc faptul c n data de 21.12.200
7 motonava El H. ce aparine reclamantei, navignd pe canalul N. Dunre, la Km 63 amon
te s-a nclinat spre babord scurt nainte de ntlnirea cu nava olandez N. K., care nu a
mai putut stopa i s-a ajuns la coliziunea navelor n partea prorei. Cauza produceri
i pagubei fiind lipsa de grij a conducerii nautice de pe nava El H..
Reiese astfel c prta, n calitate de asigurator, trebuie s acopere contravaloa
rea daunelor rezultate din coliziunea navei asigurate cu alte nave i cheltuielile
decurgnd din acestea i nu cum a susinut aceasta, contribuia la cheltuielile de avar
ie comun.
n ceea ce privete obligarea prtei la plata integral a contravalorii facturii
nr.S./28.12.2007 n mod corect a apreciat prima instan c prta era cea care trebuia s do
edeasc mprejurrile pe care le-a invocat n susinerea faptului c trebuie s acopere doar
parte din suma solicitat.
Prta a susinut c aceast cheltuial putea fi evitat prin rencrcarea mrfii pe
produce vreo dovad n acest sens.
De asemenea, suma solicitat nu trebuie raportat la cota parte din contribuia navei
asigurate la avaria comun ci trebuie raportat la cota de 3 din valoarea asigurat (1
00.000 euro) ntruct, dup cum am artat mai sus, prta, n calitate de asigurator trebuie
acopere cheltuielile rspunderii pentru coliziuni.
Pentru aceleai considerente ( nu sunt incidente n cauz dispoziiile legale referitoar
e la repartizarea cheltuielilor ce reprezint avarie comun ci sunt incidente cele r
eferitoare la rspunderea pentru coliziuni ), va fi nlturat i susinerea apelantei potri
vit creia contravaloarea sudurii definitive efectuate n vederea salvrii navei El H.
trebuie suportat n parte de asiguratorul navei i n parte de proprietarul mrfii precu
m i cea referitoare la plata prestaiilor serviciului de pompieri.
n ceea ce privete plata sumei de 2770 euro reprezentnd diferena neachitat pentru avar
iile navei N. K., n mod corect prima instan a constatat c sunt aplicabile dispoziiile
art.11.13 din condiiile generale pentru asigurarea navei, respectiv rspunderea as
iguratorului se limiteaz la 3 din suma asigurat. Conform prevederilor de la pct.1.
18.1 din Condiia de asigurare A, despgubirea de la pct.1.18 va fi n plus fa de despgub
irea prevzut de ali termeni i n nici un caz nu va depi partea proporional din 3 din
rea asigurat a navei n legtur cu o coliziune ( art.1.18.1 lit.b).
De asemenea, n mod corect tribunalul a fcut aplicarea dispoziiilor art.11.19 din co
ndiiile generale ale contractului de asigurare, reportat la dispoziiile art.969 C.
civ. i art.1169 C.civ., oblignd prta la plata sumei reprezentnd diferene de curs valut
ar ( ntre suma aprobat i cea efectiv pltit ).
Pentru aceste considerente, Curtea apreciaz c hotrrea instanei de fond este legal i te
einic, motiv pentru care, n temeiul art.296 Cod procedur civil apelul va fi respins
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
N NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge apelul maritim fluvial declarat de apelanta prt - (...) P. VIENA I
NSURANCE H. SA - SUCURSALA C, cu sediul n C,(...), mpotriva Sentinei civile nr. 29/
MF/28.04.2009 pronunat de T r i b u n a l u l C o n s t a n a n dosarul nr(...)
n contradictoriu cu intimata reclamant - (...) O. N. SRL, cu sediul n C,(...), (..
.)B, .C, .45, ca nefondat.
Definitiv.
Cu recurs n termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunat n edina public astzi, 25 O. 2009.
Preedinte,
(...) (...) (...)
Judector,
(...) (...)

3.
Comentarii. Concluzii.
La noi in tara si pentru navele sub pavilion roman se aplica prevederile Codului
Comercial Roman, atat pentru avariile comune cat si pentru avariile particulare
. In privinta avariilor comune, in special, in transporturile maritime se obisnu
ieste insa ca regulamentele acestor avarii sa se faca in conformitate Regulile Y
ork-Anvers, reguli cu caracter uzual international stabilite in urma mai multor
conferinte incepand cu Congresul International tinut la Glasgow in 1860. Clauz
a ca avariile comune urmeaza a se reglementa conform acestor Reguli este cuprins
a in mod obisnuit in contractele de navlosire (contractele de inchiriere sau con
osamente), folosite de aproape toate tarile maritime.
In navigatia fluviala se aplica prevederile Codului Comercial Roman, Ordonantei
Guvernulul Romaniei nr. 42/28 august 1997, privind navigatia civila, Conventiilo
r de la Bratislava despre conditiile generale de transport marfuri in trafic int
ernational pe Dunare.
Aceasta conventie este una de reglare a raporturilor dintre caraus si pr
oprietarul marfii ca semnatari ai contractului si nicidecum nu stabileste rolul
comandantului in cazul situatiilor de avarie comuna sau particulara.
Acest fapt implica ca in intocmirea regulamentului avariei comune sau pa
rticulare, sa aiba la baza prevederile Codului Comercial Roman in situatii in ca
re nu exista conventie expresa intre parti.
Enumerarea avariilor comune conform legii. Conform art. 655 Cod Comercial avarii
le mari sau comune sunt urmatoarele:
1).Lucrurile date prin invoiala si sub titlu de rascumparare a navei si
incarcaturii;
2).Lucrurile aruncate in mare pentru scaparea comuna;
3).Catargele, panzele, paramele si alte unelte taiate sau sfaramate pent
ru salvarea comuna;
4).Ancorele, lanturile si alte obiecte parasite sau aruncate peste bord,
pentru scaparea comuna;
5).Daunele ce prin aruncarea in mare au fost cauzate lucrurilor ramase p
e nava;
6).Daunele cauzate navei prin operatiunea aruncarii peste bord, de bunav
oie sau din necesitate, precum si daunele aduse navei pentru inlesnirea scaparii
lucrurilor incarcate sau pentru a inlesni scurgerea si secarea apelor si daunel
or ce s-ar cauza din aceasta lucrurilor incarcate;
7).Daunele cauzate navei si incarcaturii cu ocazia stingerii incendiului
de la bord;
8).Cheltuieli facute cu ingrijirea si hrana persoanelor ranite in aparar
ca navei si cheltuielile funerarii, in caz de moarte a acelor persoane;
9).Salariile si hrana persoanelor echipajului in timpul opririi sau impi
edicarii, cand nava este oprita din calatorie prin faptul unui stat strain sau e
ste constransa a sta intr-un port din cauza unui razboi ce ar surveni, sau din o
alta asemenea cauza ce impiedica calatoria la portul de destinatie pana cand na
va si incarcatura sunt liberate de obilgatiile ce le privesc;
10).Cheltuieli de intrare sau iesire si taxele de navigatie platite int
r-un port unde nava a fost silita a se opri din cauza furtunii, goanei inamiculu
i, ori a intrarii de apa provenita din caz fortuit sau de forta majora;
11).Salariile si hrana persoanelor echipajului intr-un port de oprire si
lita in timpul reparatiilor necesare pentru continuarea calatoriei, cand avariil
e constituie avarie comuna;
12).Cheltuielile de descarcare si reincarcare a obiectelor puse pe uscat pentru
inlesnirca sau facerea sus-ziselor reparatii ale navei intr-un port de oprire si
lita; cheltuielile pentru paza si chirie a magaziilor unde acele obiecte au stat
depozit;
13).Cheltuielile facute pentru a se obtine liberarea sau restituirea navei oprit
a, cand oprirea nu provine dintr-o cauza ce ar privi exclusiv pe nava persoana c
omandantului sau aceea a armatorului, precum si salariile si hrana echipajului i
n timpul necesar pentru obtinerea unei asemenea liberari sau restituiri, daca ea
a fost obtinuta;

14).Cheltuielile de descarcare pentru usurarea navei, cand a trebuit sa se faca

in timp de furtuna sau din alta cauza privitoare la scaparea comuna a navei si i
ncarcaturli si daunele ce nava si incarcatura au suferit cu ocazia descarcarii s
i reincarcarii;
15).Daunele pe care nava sau incarcatura le-au incercat in scufundarea la mal de
buna voie, pentru scaparea navei de furtuna, de prada sau de alt pericol;
16).Cheltuielile facute pentru scoaterea deasupra apei a navei scufundat
e in cazul de mai sus si recompensele datorate pentru lucrarile si serviciile ad
use in asemenea ocazii;
17).Pierderea si stricaciunile suferite de lucrurile puse in luntre sau barci pe
ntru usurarea navei in cazurile aratate la punctul 14, cuprinzand partea de cont
ributii ce s-ar datora chiar luntrelor sau barcilor; de asemenea si daunele sufe
rite de obiectele ramase pe nava, intrucat asemenea daune pot fi considerate ca
avarii comune;
18).Primele si dobanzile imprumuturilor maritime cotractate pentru a face fata c
heltuielilor considerate intre avariile comune si primele de asigurare ale acelo
rasi cheltuieli precum si pierderea ce trebuie sa se plateasca proprietarului ma
rfurilor vandute, in timpul calatoriei intr-un port de oprire silita, pentru aco
perirea acelorasi cheltuieli;
19).Cheltuielile reglementarii avariilor comune.
Se mai considera avarii comune conform art.650 Cod Comercial si urmatoar
ele:
-pretul sau indemnizatia pentru rascumpararea oamenilor echipajului trimis
i pe uscat in serviciul navei si facuti prizonieri sau tinuti ca ostatici;
-cheltuielile unei carantine neprevazute la facerea contractului de inchiriere,
daca ea priveste si nava si incarcatura precurn si cheltuielile cu salariul si h
rana persoanelor echipajului in timpul carantinei. In legatura cu acest punct es
te necesar sa se aiba in vedere si prevederile art. 550, 554 si 655 Cod Comercia
l.

Cuprins
Problema teoretica
2
Avariile
Daune la nava
2
Avariile Daune la incarcatura
Avariile Cheltuieli 3
Caracteristicile Avariei Comune
Caracteristicile Avariei Particulare

2
3
5

Speta. Jurisprudenta in problema aleasa.

Comentarii. Concluzii. 15